Sunteți pe pagina 1din 10

John Locke

Referat intocmit de: POP PAULA Cls. a X-a A Colegiul National !r. " #esota$

"n filozofia postrenascentista, contaminata de tendinta irepresibila catre specializare - un efect al scientismului dominant in epoca moderna sunt rare cazurile in care acelasi autor reuseste sa aseze simultan baze ale unor intregi traditii de gandire in campuri teoretice ( complet ) distinc- te : situatia de %arinte fondator al mai multor %aradigme intelectuale diferite este o exceptie. Printre putinii privilegiati care au realizat acest tur de forta se numara, alaturi de &AN', si filo(oful engle( John Locke,care a trait cu un secol inaintea marelui ganditor german. Locke este figura emblematica a trei mari traditii de gandire aflate in centrul spiritualitatii epocii moderne.In campul filozofiei cunoasterii, el este intemeietorul em%irismului matur. ara a fi initiat gandirea empirista moderna ( ceea ce facusera rancis !acon si "#omas $obbes ), Locke a devenit reprezentantul ei cel mai insemnat si mai tipic : atunci cand este vorba de marea disputa em%irism-rationalism) istoria filozofiei de refera in primul rand la Locke si, respectiv, %escartes, personalitatile tutelare ale celor doua curente antagonice, care nu rivalizau ca simple doctrine gnoseologice, ci ca veritabile %aradigme de rationalitate alternative. Locke poate fi considerat initiatorul paradigmei moderne a limba&ului-instrument de 'organizare a experientei(, si implicit de 'decupare ontologica( a lumii, viziune 'instrumentalista( ata de pasionat imbratisata mai ales in secolul nostru, dornic de a-si legitima relativismul inclusiv prin ideea ca fiecare limba sau sistem conceptual nu este altceva decat un mod particular de a structura

di percepe o realitate care, asa cum este ea in sine insasi , ramane inaccesibila. Locke este insa si personalitatea tutelar a liberalismului modern : in campul filozofiei politice, el este autorul cu cele mai solide indreptatiri la titlul de intemeietor al li*eralismului %olitic. )ai mult decat atat, autorul tratatelor despre carmuire nu este ideologul unui curent politic doctrinar ( liberalismul 'de partid( ), ci al spiritului politic liberal modern, care anima mai multe platforme doctrinare sensibil diferite, situate fie in zona de centru-dreapta, fie in cea de centru-stanga a spectrului politic*el este recunoscut, in general, ca intemeietor al constitutionalismului modern, al teoriei politice privind democratia reprezentativa, precum si al filozofiei drepturilor si libertatilor civice. +iata si acti,itatea lui John Locke Jo#n Locke s-a nascut pe data de +, august -./+, in mica localitate 0rington din comitatul 1omerset. %oar cinci ani mai tarziu are loc faimoasa revolta a scotienilor impotriva regelui 2#arles I, pentru ca in -.34 sa inceapa istorica sesiune politica numita '5arlamentul cel Lung(* Locke avea zece-unsprezece ani in timpul marilor razboaie civile din )area !ritanie, in care tatal sau, mic propietar si &urist de provincie, deci un reprezentant al clasei de mi&loc, a luptat alaturi de fortele antiregaliste. Intre -.36 si -.7+, viitorul filozof urmeaza o scoala ilustra din Londra, 0estminister 1c#ool. 8l are saptesprezece ani cand 2#arles I urca pe esafod, si poate asista la abolirea monar#iei engleze. In -.7+, Locke devine student la colegiul 2#rist 2#urc# din 9xford. :nii dominatiei puritanilor si a lui 2rom;ell, ca Lord 5rotector, il gasesc deci pe tanarul Locke la 9xford, unde incep sa se manifeste preferintele sale, care nu se indreptau spre traditionalele arte umaniste (gramatica, retorica, limbi clasice), ci catre stiintele naturii ( in special medicina). 1i mai tarziu Locke se
3

va manifesta mai curand ca un spirit exact, decat un cetatean al 'republicii literelor(. In &urul anului -..4, o data cu <estauratia 1tuartilor (2#arles al II-lea), incepe cariera de profesor a filozofului, la acelasi colegiu unde studiase si al carui ello; (membru senior) ramane. In anii urmatori, vita si cariera lui =o#n Locke par sa fie dominate de o anumita ne#otarare. %upa moartea tatalui sau in -..+, tanarul profesor de la 9xford mosteneste o mica avere, care-I aduce un oarecare venit, dar el nu se va mai retrage niciodata la tara pentru a-si administra propietatile. >u se va #otari nici sa intre in randurile clerului, ceea ce indica faptul ca Locke nu intentiona sa se devoteze unei cariere academice. 9 scurta incusiune in lumea relatiilor internationale, rolul sau de secretar intr-o misiune diplomatica la !randenburg, in -..7, sugereaza un anume interes pentru cariera de inalt functionar. 5asiunea pentru medicina va ramane constanta, dar ea nu se va concretiza niciodata intr-un titlu medical oficial. Ceea ce determina in mod decisiv cursul vietii lui =o#n Locke este o simpla intamplare care se petrece in vara anului -... : filozoful, &ucand rolul de medic, il intalneste si il trateaza pe lordul :s#le?, pe atunci '2ancelar al 8sic#erului(, adica ministru de finante. 2ontactul cu lordul, care va deveni ulterior conte de 1#aftesbur?, il va propulsa pe Locke in sfere cu totul diferite de cele in care evoluase el pana atunci : obscurul profesor de la colegiul 2#rist 2#urc#, care nu se remarcase prin nimic inca, dobandeste notorietate, functii politice inalte is circula in lumea figurilor influente. 5ana in -.@/, cand moare protectorul si prietenul sau, Locke ocupa diverse pozitii de secretar al unor consilii sau asociatii in care contele de 1#aftesbur? avea rolul central. 8l va fi nu numai medicul familiei aristocratice in care intrase, ci si consilierul, aliatul, colaboratorul intim al contelui si al celor din antura&ul sau. 1e afirma c#iar ca 'noi datoram cele doua "ratate spendidei cunoasteri a starii de lucruri pe care Locke a dobandit-o din frecventele sale discutii cu primul conte de 1#aftesbur?(, si
4

deci ca ' fara 1#aftesbur?, Locke nu ar fi a&uns deloc sa fie Locke(. %ar colaborare asta cu contele nu putea avea exclusiv consecinte fericite. 2riza politica din &urul anului -.@4, prile&uita de perspectiva unei succesiuni catolice la tronul :ngliei, divizarea oamenilor politici in doua partide, faimoasele 0#ig si "or?, conflictele acute dintre acestia si soarta sc#imbatoare a confruntarii au condus, in -.@/, la exilul lui 1#aftesbur?* Locke, a carui soarta era strans legata de cea a protectorului si prietenului sau, a trebuit sa-l urmeze in 9landa. 9 urmare ma&ora a dizgratiei a fost excluderea sa de la colegiul 2#rist 2#urc#. -ilozoful englez a peregrinat prin 9landa, mai ales la :mserdam, Atrec#t si <otterdam, scriind si facandu-si noi prieteni. )omentele cele mai dificile le-a trait in -.@7, cand, reclamat ca 'tradator( de autoritatile engleze, a trebuit sa traiasca ascuns. %upa '<evolutia Blorioasa', din -.@@, prin care =ames al II-lea este detronat, fiind silit sa fuga din tara, iar 0il#elm de 9rania, dupa un mars asupra Londrei, devine rege, Locke revine in :nglia. Instalat la tara in 8ssex, la resedinta prietenilor sai, 1ir rancis )as#am si Lad? %amaris )as#am, Locke ramane ' liderul intelectual al %oliticienilor .hig(. Printre prietenii celebrii ai filozofului se numara Isaac >e;ton, parintele mecanicii moderne, <obert !o?le,unul dintre cei mai mari c#imisti ai vremii, "#. 1?den#am, un medic de vaza, filozoful ranCois !ernier ( ranta ) sau teologul si pastorul 5#ilip van Limborc#. #oartea filozofului, la +@ octombrie -643, la 9ates, pune capat unei vieti contemporane multor evenimente diverse, dar avand, toate, ca numitor comun, faptul de a fi ramas in istorie. Locke a putut fi martor la marile razboaie civile engleze, abolirea monar#iei si proclamarea republicii puritanilor, <estauratia si sc#imbarea mai multor regi, marele incendiu din Londra ( -... ), publicara faimoasei opere capitale a lui >e;ton 5rincipia )at#ematica, la <evolutia Blorioasa si ratificarea faimoasei
5

%eclaratii a %repturilor ( -.@, ), cea care proclama interdictia ca regele sa aduca vreo atingere legilor tarii. O%era Letter on "oleration (-.@,) 1econd Letter on "oleration (-.,4) ";o "reaties of Bovernment (-.,4) 8ssa? concerning $uman Anderstanding (-.,4) 1ome 2onsiderations concerning <aising t#e value of )one? (-.,/) "#e <easonableness of 2#ristianit? (-.,7) : Dindication of t#e <easonableness of 2#ristianit? (-.,7) : Letter to t#e !is#op of 0orcester (-.,6) %iscourse on )iracles (postmortem) ourt# Letter on "oleration (postmortem) :n 8xamination of at#er )alebranc#eEs opinion of 1eeing all t#ings in Bod (postmortem) <emarks on 1ome of )r >orrisEs !ooks(postmortem) 2onduct of t#e Anderstanding (postmortem) !es%re "dei in general 'oate obiectele percepute de intelegere sunt denumite idei, si despre idei se spune ca se afla in minte. 5rima problema a lui Locke este astfel originea si istoria ideilor, cat si felurile prin care acestea sunt influentate de intelegere, pentru ca astfel sa poata vedea ce este cunoasterea si pana unde se intinde ea. :cest sens larg de folosire al termenului idee este mostenit de la %escartes, termenul contemporan caruia ii corespunde cat mai fidel fiind presentare. %ar presentarea este, strict, doar o varianta din ideea lui Locke, care mai include si reprezentarea si imaginea, perceptia, conceptul sau notiunea. %e aceea uzul lui al acestui termen difera atat de mult de vec#iul inteles platonic incat exista pericolul unei confuzii. : fost totodata perfect
6

pentru scopul autorului fiind atat un cuvant familiar dintr-un discurs cat si facand parte din limba&ul filozofilor. $erein, totusi, descopera o greseala pe care Locke nu o anticipase : in vorbirea curenta ideea sugereaza un contrast cu realitatea. "n prima carte a '8seului(, discutand despre ideile innascute, Locke se indreapta spre varietatea fiintei umane, si spre dificultatea de a-ti forma idei generale si abstracte, ridiculizand punctul de vedere conform caruia orice astfel de idee poate fi subordonata experientei. "oate partile cunostintei noastre, insista el, au aceeasi importanta si istori privind originea in experienta* este astfel atacata doctrina ideilor innascute in cea mai extrema forma a sa ( neputand vedea nici o cale de mi&loc intre doctrina extrema si propria lui viziune ca toate ideile au originea lor in experienta ). Interesul polemic al lui Locke provine dintr-un sincer protest impotriva principiului de autoritate, o razbunare a dreptului nostru de a examina critic toate asa-zisele principii ale cunoasterii umane. Locke doreste sa evite orice presupunere in ceea ce priveste materia, mintea sau relatia dintre acestea. 8ste evident ca notiuni pe care le-a respins reintra in discutie. >u incepe nici cu materia, nici cu mintea ci cu ideea) existenta lor neavand nevoie de a fi demonstrata : (toti suntem constienti de ele in noi, si cuvintele si faptele oamenilor ne satisfac pentru ca sunt si in altii(. 5rima lui intrebare este 'cum apar ele in minte(* urmatoarea lui tinta este sa arate ca constituie toata materia cunoasterii noastre. In raspunsul la interbarea anterioara descoperim influenta filozofiei traditionale sau mai degraba a unor perspective asupra existentei de factura generala. "oate ideile noastre provin din experinta, zice el. )intea nu are idei innascute, dar are capacitati innascute : percepe, isi aminteste si combina ideile ce-i vin din mediul extern* de asemenea doreste, delibereaza si voieste* si aceste activitati mentale sunt insele sursa unei noi clase de idei. 8xperienta este astfel dubla.
7

5erceptia noastra poate inregistra fie obiectele sensibile externe, fie operatiile interne ale mintii noastre. 5rima este sursa a ma&oritatea ideilor pe care le avem si cum depinde 'total de simturile noastre se numeste sen(atie. 2ea de a doua este sursa ideilor pe care 'orice om le are in totalitate in el(, si poate fi numita simt intern - Locke o numeste reflectie. Cele doua 'ratate des%re /u,ernare "n cele doua tratate Locke are in vedere doua scopuri : sa respinga doctrina potrivit careia monar#ulare drepturi absolute si divine, asa cum a fost ea expusa in lucrarea lui <obert ilmer 5atriarc#a, si sa intemeieze o teorie care ar reconcilia libertatile cetatenilor cu ordinea politica. 2ritica la adresa lui ilmer in primul tratat este completa. "eoria lui cu privire la suveranitatea lui :dam si aceea a regilor descendenti ai lui :dam, si-a pierdut sensul* iar argumentele lui Locke au fost prea eficiente : raspunsul lui complet la o teza atat de absurd devine obositor. %esi referinta la $obbes este infima se pare ca filozoful il avea pe acesta in minte cand a argumentat impotriva doctrinei absolutismului monar#ic. !octrinele constructive elaborate in cel de al doilea tratat au devenit baza unei filozofii sociale si politice pentru generatiile viitoare. )unca este &ustificarea si originea saraciei* contractul sau intelegerea este baza guvernarii si ii fixeaza limitele. In spatele ambelor teorii se afla ideea de independenta a individului. 1tarea lucrurilor nu cunoaste guvernare, dar in ea, ca si in societatea politica, oamenii sunt supusi legii morale, care este legea lui %umnezeu. 9amenii se nasc liberi si cu drepturi egale. 2u orice si-ar amesteca omul munca e a lui sa o foloseasca, sau cel putin asa era in era conditiilor primitive de viata in care erau de toate pentru toti si 'intreg 5amantul era :merica(. Locke arata ca atunci cand numarul oamenilor a crescut si pamantul a scazut, se necesitau reguli in afara legii morale si cea a naturii. %ar origine guvernarii nu provine din aceasta
8

necesitate economica, ci din alta cauza. Legea morala este intotdeauna valida, dar nu este intotdeauna respectata. 5rin natura lucrurilor toti oamenii au acelasi drept de a-i pedepsi pe cei ce incalca legea : originea societatii dateaza din perioada in care, pentru o mai buna administrare a legii, oamenii au fost de acord sa delege aceasta functie anumitor ofiteri : astfel este instituit guvernul printr-un un contract social. 5uterea lor este limitata si implica obligatii reciproce* mai mult pot fi modificati sau demisi prin autoritatea care ii numeste. "eoria lui Locke este astfel nu mai istorica decat cea a lui $obbes. 8ste o redare a caracteristicilor guvernului constitutional in termeni de gandire si isi deserveste scopul ca o &ustificare a acodului revolutiei in concordanta cu ideile vremii.

0"0L"O/RA-"1: John Locke) Al doilea tratat des%re carmuire2 3crisoare des%re toleranta 41ditura Nemira) 56667 888.google.com

10