SISTEMUL NERVOS (origine,clasificare)

Sistemul nervos are origine ectodermica.In viata intrauterina exista la un mome nt dat faza de disc embrionar format din 3 foite:ectoderm,mezoderm si endoderm.Celulele ectodermlui se gasesc de-o parte si de alta aliniei medio-dorsale a discului embrionar.Celulele ectodermli se multiplica int ens,se diferentiaza de restul celulelor si formeaza placa neurala.Aceasta se infunda pe toata lungimea ei si formeaza sa ntul neural,c doua rasfrangeri laterale numite creste neurale.Santul se adanceste;buzele acestuia se apropie, s e unesc si formeaza TUBUL NEURAL,deasupra caruia celulele ectodermice prolifereaza si refac foita ectodermica,tubul neural ramanand in profunzime Din jumatatea anterioara a tubului neural se formeaza encefalul,iar din jumatat ea posterioara se formeaza maduva spinarii. Celulele mezodermului ce inconjura tubul neural se diferentiaza in doua directi i: -o parte vor forma meningele -celelalte vor forma coloana vertebrala si craniul. Concomitent cu formarea tubului neural,discul embrionar se curbeaza in sens ant ero-posterior si transversal,formand embrionul. Crestele neurale laterale se nmesc creste ganglionare,se segmenteaza si formeaz a grupe de neuroni din care se vor forma ganglionii nervilor cranieni in regiunea superioar a si ganglionii spinali in rest. CLASIFICAREA SISTEMULUI NERVOS

Sistemul nervos se imparte in: -SISTEM NERVOS SOMATIC (al vietii de relatie)-asigura echilibrul organismului c u conditiile variabile ale mediului

-SISTEM NERVOS VEGETATIV-regleaza permanent activitatea organelor interne A. SISTEMUL NERVOS SOMATIC se imparte in: -Sistem nervos central (ax cerebro-spinal ) -Maduva spinarii -Encefal -Trunchi cerebral -Cerebel -Diencefal -Emisfere cerebrale -Sistem nervos periferic -Nervi -Ganglioni nervosi

B.SISTEML NERVOS VEGETATIV se imparte in: -Sistem nervos simpatic a)central=centri vegetativi; b)periferic-nervi vegetativi; -ganglioni nervosi;

-Sistem nervos parasimpatic a)central=centri vegetativi; b)periferic-nervi vegetativi ; -ganglioni nervosi ; Reflexul fiziologic este reac?ia unui organism printr-o ac?iune automata involun tara neuromusculara declan?ata printr-un anumit stimul (excita?ie). Reflexele po t sub forma unui simplu arc reflex sau cu forme mult mai complexe. Reflexele sun t de mai multe feluri ca de exemplu: Reflexe dobndite care apar n cursul vie?ii dupa na?tere Reflexe nnascute sau mo?tenite Care la rndul lor se mpart n: -Reflexe condi?ionate -Reflexe necondi?ionate Reflexele ajuta organismele vii sa reac?ioneze mai prompt stereotip ntr-um mediu constant, astfel la ajungerea maturita?ii sexuale prin reflexele sexuale se real izeaza reproduc?ia ?i perpetuarea speciei prin urma?i. Forme de reflexe Condi?ia formarii unui reflex este determinata de starea organismului, care este capabil de a recep?iona excitantul, reflexul fiind realizat prin cooperarea org anelor de sim?, nervilor ?i mu?chilor. Cu ajutorul reflexelor dobndite reu?e?te un organism sa se adapteze unor condi?ii

anumite de mediu ?i aceasta adaptare asigura supravie?uirea speciei. Forme de reflexe; Reflexe necondi?ionate sau nnascute acestea apar sau imediat la na?tere sau n curs ul dezvoltarii organismului dupa na?tere pna la maturitate, acestea sunt tipice f iecarei specii, care la stimuli asemanatori declan?eaza automat reflexul, a caru i viteza ?i intensitate variaza dupa individ. Reflexe condi?ionate sau coordonate sunt reflexe care se formeaza prin nva?area l or n cursul vie?ii fiind numite ?i reflexe dobndite '. Procesul de nva?are poate apare ?i n cazul reflexelor viscerale (sistemul nervos vegetativ) cu studiul lor s-a ocupat n mod deosebit Reflexul pupilar fiziologul rus Ivan Pavlov (1849 - 1936) a devenit renumita experien?a lui cu cin ele care saliveaza fara sa primeasca hrana, numai la auzul clopo?elului, dupa fo rmarea reflexului condi?ionat, pe care cinele l-a asociat n timpul experien?ei cu administrarea hranei. Reflexe proprii sunt acele reflexe care la un excitant anumit ntr-un anumit loc d eclan?eaza ntotdeauna acela?i reflex, ca de exemplu reflexul tibio-rotulian, refl ex controlat n mod frecvent de medici. Reflexe straine cnd reflexul n raport cu excitantul apare ntr-o alta parte a corpul ui, ca de exemplul reflexul cornean, cnd un curent de aer atinge fa?a pleopele se nchid automat. Reflexe coordonate, reflexe mobile aceasta categorie de reflexe se refera, la fe nomenul cnd un exitant determina o reac?ie reflexa a unui mu?chi sau a unei grupe de mu?chi, ca reflexul suptului sau de apucare la sugari. se mai poate aminti: reflexele primitive sau reflexe atavice cu care nu se ocupa ramura cu studiul comportamentului din cadrul fizilologiei, putnd apare la copii , fiind o forma de regresie. Sistemul nervos - Maduva spinarii - Cai de conducere Sistemul nervos 1. Generalitati Legatura organismului cu mediul nconjurator precum si reglarea activitatii organe lor sunt realizate de sistemul nervos. Sistemul nervos este alcatuit din tesut n ervos ce cuprinde neuroni si celule gliale. Din punct de vedere functional distingem 2 componente: sistemul nervos somatic(de relatie) - asigura legatura organismului cu mediul. sistemul nervos vegetativ - asigura coordonarea activitatii organelor interne. Din punct de vedere topografic ntlnim: sistem nervos central(SNC sau nevrax sau cerebrospinal) sistem nervos periferic SNC este format din maduva spinarii si encefal, fiind acoperit de meninge. Menin gele este alcatuit din 3 membrane care sunt asezate astfel, plecnd de la interior spre exterior: piamater, arahnoida si duramater.

Sistemul nervos periferic este alcatuit din nervi, ganglioni nervosi si plexuri nervoase. Nervii dupa origine se clasifica n: nervi spinali(31 perechi)(nervi rahidieni) - au originea n mduva spinarii. nervi cranieni(12 perechi) - au originea n trunchiul cerebral(cu exceptia perechi lor I si II). Ganglionii nervosi sunt:

senzitivi(somatici) - se afla pe traiectul radacinilor posterioare ale nervilor spinali si pe traiectul nervilor cranieni senzitivi si micsti V, VII,VIII, IX si X. motori - sunt simpatici, parasimpatici . Plexurile nervoase contin fibre provenite de la mai multe segmente nervoase. Sun t somatice si vegetative. 2. Maduva spinarii Se afla n canalul medular(nu-l ocupa n ntregime), are o lungime de 45cm si forma de cilindru turtit antero-posterior. Se ntinde de la orificiul vertebrei C1 pna la c el al vertebrei L2, unde se continua cu conul terminal ce se prelungeste cu filu m terminale pna la a doua vertebra coccigiana. Filum terminale mpreuna cu trunchiu rile nervilor spinali lombari si sacrali, alcatuiesc "coada de cal".

Maduva prezinta n plan median, pe fetele anterioara si posterioara, cte un sant, u nul anterior mai larg numit fisura mediana anterioara si unul posterior mai puti n adnc numit santul median posterior. Lateral de santurile mediane, corespunzator locului de intrare/iesire a radacinilor nervilor spinali, se gasesc 2 santuri: santul lateral anterior drept si stng, precum si santul lateral posterior drept s i stang. O sectiune transversala prin maduva spinarii releva ca n mijlocul ei se afla un c anal numit canal central(ependimar). Organizarea interna arata existenta substan tei cenusii, albe si reticulate. Substanta cenusie este dispusa n centru, avnd forma literei H. Bara transversala a H-ului formeaza comisura cenusie(Gray) iar partile laterale formeaza coarnele a nterioare, laterale si posterioare. Maduva este formata din corpii neuronali, celule gliale, precum si dendrite si p ortiuni de axoni nemielinizati. Comisura cenusie are n centru canalul ependimar care contine lichid cefalorahidia n(LCR). Coarnele posterioare sunt subtiri, alungite si ndreptate spre santurile l aterale posterioare. In ele se gasesc neuroni somatosenzitivi si neuroni interca lari(de asociatie). Neuronii somatosenzitivi reprezinta deutoneuronii(al doilea neuron) pentru major itatea cailor ascendente specifice. Protoneuronul (primul neuron) este situat n g anglionul spinal. Neuronii intercalari fac legatura ntre neuronii somatosenzitivi cu originea n gang lionul spinal si neuronii somatomotori din cornul anterior medular. Coarnele anterioare sunt scurte, rotunjite si contin neuroni somatomotori multip olari de 2 tipuri: alfa si gama. Neuronii somatomotori alfa determina contractia fibrelor musculare striate extrafusale. Neuronii somatomotori gama determina contractia fibrelor musculare intrafusale d in structura fusului neuromuscular. Axonii neuronilor somatomotori formeaza rada cinile anterioare ale nervilor spinali. Coarnele laterale sunt evidente n regiunile cervicala inferioara(C8), toracala(T1 -T12) si lombara superioara(L1-L3). Coarnele laterale contin neuroni viscerosenz itivi si visceromotori simpatici. Neuroni viscerosenzitivi sunt situati n jumatat ea posterioara a cornului lateral si primesc informatii de la viscere prin radac ina posterioara a nervilor spinali. Neuronii visceromotori se gasesc n jumatatea anterioara a cornului lateral. Sunt neuroni preganglionari simpatici si au axoni ce parasesc maduva pe calea radacin ilor anterioare ale nervilor spinali. Neuronii visceromotori se distribuie efect orilor viscerali.

Substanta alba se afla la periferia maduvei si este dispusa sub forma de cordoan e. Este alcatuita din fibre nervoase n majoritate mielinizate. Zona de substanta alba situata anterior si posterior de comisura cenusie, se numeste comisura alba anterioara respectiv comisura alba posterioara. Cordoanele de substanta alba sunt grupate n :anterioare, laterale si posterioare. Cordoanele anterioare sunt situate ntre fisura mediana anterioara si coarnele an terioare. Cordoanele laterale sunt situate ntre coarnele anterioare si posterioar e. Cordoanele posterioare sunt situate ntre santul medial posterior si coarnele p osterioare. n cordoane se afla fibre nervoase ce apartin unor facicule(tracturi) ascendente(a le sensibilitatii), descendente(motorii) sau de asociatie. n cordoanele posterioa re se gasesc fascicule(tracturi) ascendente si de asociatie.

Fasciculele(tracturile) ascendente formate din axonii protoneuronilor din gangli onul spinal sunt spinobulbare: Goll(gracilis) Burdach(cuneat) Corpul protoneuronilor este n ganglionul spinal. Axonul intra n cornul posterior d e aceeasi parte si fara sinapsa, urca pna la nucleii cuneat si gracilis din bulbu l rahidian, unde face sinapsa cu deutoneuronul caii. Fibrele din neuronii bulbar i trec de partea opusa si urca prin lemniscul medial pna la talamus, unde fac sin apsa cu al trilea neuron al caii. De aici impulsul ajunge la cortexul somatosenz itiv. Fasciculele de asociatie fac legatura ntre diferitele segmente medulare. n cordoanele anterioare se gasesc tracturile de asociatie, ascendente si descende nte. Tractul ascendent are originea n substanta cenusie a maduvei si leaga diferite se gmente medulare. Tractul ascendent este reprezentat de spinotalamicul anterior(S TA). Tractul contine axonul deutoneuronilor din coarnele posterioare medulare. A xonul deutoneuronului se ncruciseaza cu cel de partea opusa si apoi ajunge n cordo nul anterior de partea opusa. De aici urca si ajunge n talamus, unde face sinapsa cu al treilea neuron al caii. De la neuronii talamici fibrele ajung la cortexul somatosenzitiv.

Tracturile descendente sunt piramidale si extrapiramidale.

Tractul piramidal, reprezentat de piramidalul direct(corticospinal anterior), ar e originea n neuronii piramidali din scoarta cerebrala. Fibrele coboara ipsilater al(de aceesi parte) si ajung la neuronii de asociatie sau la neuronii motori din coarnele anterioare (se ncruciseaza la nivel medular) care controleaza motilitat ea voluntara via nervii spinali. Tracturile extrapiramidale au origine subcorticala, controleaza motilitatea invo luntara automata stereotipa si sunt reprezentate de tectospinal si vestibulospin al medial si reticulospinal anterior. Tractul tectospinal are originea n coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefa l. Fibrele trec de partea opusa n mezencefal, coboara si ajung pna n coarnele anter ioare din regiunea cervicala. Tractul vestibulospinal medial are originea n nucleii vestibulari medial si infer ior din bulbul rahidian. Fibrele coboara fara sa se intersecteze si ajung la neu

ronii din coarnele anterioare. Tractul reticulospinal anterior are originea n substanta reticulata a trunchiului si ajunge n coarnele anteriore medulare. n cordoanele laterale se gasesc fascicule(tracturi) de asociatie, ascendente si d escendente. Tracturile de asociatie fac legatura ntre segmente medulare diferite. Tracturile ascendente sunt spinotalamic lateral si spinocerebeloase. Tractul spinotalamic lateral Tractul contine axonii deutoneuronilor din coarnele posterioare. Acesti axoni se ncruciseaza cu cei de partea opusa si ajung apoi n cordonul lateral de partea opu sa. De aici fibrele urca si fac sinapsa cu al treilea neuron n talamus, de unde i mpulsurile ajung la cortexul somatosenzitiv. Tracturile spinocerebeloase au originea n deutoneuronul din cornul posterior. Axo nii deutoneuronilor din cornul posterior trec n cordonul lateral de aceeati parte ti urca fara ncrucisare(formnd tractul spinocerebelos direct (posterior, Flechsin g) sau n cordonul lateral de partea opusa si urca incrucisat(formnd tractul spinoc erebelos ncrucisat (anterior), Gowers). Ambele tracturi ajung n trunchiul cerebral . Tractul spinocerebelos posterior strabate numai bulbul si apoi prin pedunculul c erebelos inferior ajunge la cerebel. Tractul cerebelos anterior strabate trunchiul cerebral, trece ntre cei doi pedunc ului cerebelosi superiori si ajunge la cerebel. Tracturile descendente sunt piramidale si extrapiramidale. Tracturile piramidale, reprezentate de piramidalul ncrucisat(corticospinal latera l), are originea n neuronii piramidali din scoarta cerebrala. Fibrele coboara ips ilateral, se intersecteaza (decusatia piramidala) si ajung la neuronii de asocia tie sau la neuronii motori din coarnele anterioare, controlnd motilitatea volunta ra via nervii spinali. Tracturile extrapiramidale controleaza motilitatea involuntara, tonusul muscular si sunt reprezentate de rubrospinal(originea n nucleul rosu din mezencefal), ret iculospinal lateral(originea n substanta reticulata din trunchiul cerebral), oliv ospinal(originea n oliva bulbara), nigrospinal(originea n substanta neagra din mez encefal) si vestibulospinal lateral(originea n nucleul vestibular lateral). Toate acestea ajung n cornul anterior al maduvei spinarii. Substanta reticulata este organizata n insule de celule, dispuse n retea n jurul ca nalului ependimar si ntre cornul lateral si baza cornului posterior, n substanta a lba din apropierea celei cenusii. B Sistemul nervos - Maduva spinarii - Cai de conducere

Functiile maduvei spinarii Functiile maduvei spinarii sunt de conducere si reflexa. Functia de conducere a maduvei se realizeaza prin substanta alba formata din cai ascendente, descendente sau de asociatie. Caile ascendente conduc sensibilitatea exteroceptiva, proprioceptiva si interoce ptiva. Sensibilitatea exteroceptiva are cai lungi, cu 3 neuroni ce se proiecteaz a cortical. Cuprinde: sensibilitatea tactila protopatica(grosiera) - condusa de tractul spinotalamic a nterior Tractul spinotalamic anterior conduce impulsuri de la receptorii de pres iune si atingere puternica spre cortexul somatosenzitiv de partea opusa. sensibilitatea tactila fina(epicritica) - condusa de spinobulbarele Goll(gracili

s) si Burdach(cuneat). Ambele tracte conduc impulsuri de la receptorii din piele (atingere, presiune) spre cortexul somatosenzitiv de partea opusa. Fasciculul cuneat transmite impulsuri de la membrele superioare, trunchiul super ior si gt si nu este prezent mai jos de nivelul T6 al maduvei spinarii. Fasciculul gracilis conduce impulsuri de la membrele inferioare si partea inferi oara a corpului. sensibilitatea termica si dureroasa - condusa de tractul spinotalamic lateral. T ractul spinotalamic lateral conduce impulsuri de la receptorii pentru durere si temperatura spre cortexul somatosenzitiv de partea opusa. Sensibilitatea proprioceptiva are cai specifice ce cuprind: sensibilitatea proprioceptiva constienta - conduce impulsuri de la proprioceptor ii din articulatii, legate de pozitia si miscarea voluntara a corpului n spatiu, prin fasciculele spinobulbarele Goll si Burdach. sensibilitatea proprioceptiva inconstienta - conduce impulsuri legate de miscari le semiautomate si de tonusul muscular, prin tracturile spinocerebelos direct(po sterior, Flechsing) si incrucisat(anterior, Gowers) la paleocerebel. Tractul spinocerebelos posterior conduce impulsuri de la proprioceptorii(excepti e articulatiile) dintr-o parte a corpului spre cerebelul de aceeasi parte. Tractul spinocerebelos anterior conduce impulsuri de la ambele parti ale corpulu i spre cerebel. Sensibilitatea interoceptiva are receptorii n viscere. Sensibilitatea este condus a prin substanta reticulata medulara prin tractul spinotalamic lateral si iradia za. Caile descendente(ale motricitatii) deservesc motilitatea voluntara si involunta ra(automata si semiautomata). Caile motilitatii voluntare sunt tracturile piramidale(corticospinale) ce ajung n final la motoneuronii medulari din coarnele anterioare. Axonii acestor neuroni merg la muschii striatii si-i contracta voluntar. Tractul corticospinal lateral transmite impulsuri motorii la muschii striati din partea opusa a corpului. Tractul corticospinal anterior transmite impulsuri motorii la muschii striati di n aceeasi parte a corpului. Caile motilitatii involuntare sunt reprezentate de tracturile extrapiramidale(ru brospinal, vestibulospinal, tectospinal, reticulospinal) cu origine corticala sa u subcorticala. Centrii nervosi superiori, prin f. extrapiramidale mentin tonusu l muscular si echilibrul n timpul diferitelor activitati umane complexe. Tractul tectospinal transmite impulsuri motorii de la creier, care eventual cont roleaza muschii din partea opusa a corpului ca raspuns la stimulii vizuali, audi tivi sau cutanati. Tractul vestibulospinal transmite impulsuri motorii care regleaza tonusul muscul ar (si postura) la musshii de aceeasi parte a corpului, ca raspuns la miscarea c apului. Tractul rubrospinal transmite impulsuri motorii care intereseaza tonusul muscula r si muschii scheletici din partea opusa a corpului. Tractul reticulospinal(anterior, medial si alteral) transmite impulsuri care int ereseaza tonusul muscular si activeaza glandele sudoripare.