Sunteți pe pagina 1din 29

Capitolul 4

CONCENTRATORI
DE
TENSIUNE
4.1. Introducere
Oboseala este un fenomen care se produce la valori relativ joase
ale tensiunii (fara depasirea limitei de curgere) ipoteza
comportarii elastice a materialului.

Elementele de rezistenta prezinta frecvent schimbari bruste ale
sectiunii treansversale:
gauri
crestaturi
trecere de la o sectiune la alta etc.
numite concentratori de tensiune (deoarece produc o
distributie neomogena a tensiunilor in sectiune care nu poate fi
descrisa de ecuatiile elementare ale Teoriei elasticitatii)
Coeficientul teoretic de concentrare a
tensiunilor


Unde:
o
0
= tensiune nominala in
sectiunea neta (calculata cu
ecuatiile Rezistentei
materialelor, ca si cum
concentrarea nu s-ar produce;
o
max
= valoarea locala a
tensiunii maxime la baza
concentratorului (peak stress).

K
t
- depinde numai de geometria
concentratorului
- nu depinde de material

n
t
K
o
o
max
=
4.2. Definitia lui K
t
Valorile de calcul ale
lui K
t
pot fi obtinute
practic
Prin calcul
Metode analitice
Metoda elementului
finit
Experimental
Tensometrie
Fotoelastometrie


( )
0 max
2
2 0
6
6
o o
o
=

= =
t
K
t D W
M
ht
M
4.3. Calculul analitic al concentrarilor
de tensiune

Placa infinita cu gaura eliptica
solicitata uniform

Analiza starii de tensiune in
toata placa cu metodele
Teoriei elasticitatii
o
max
apare in punctul din varful
elipsei x = a, y = 0
|
|
.
|

\
|
+ =
|
.
|

\
|
+ =
|
|
.
|

\
|
+ =
|
.
|

\
|
+ =

o o o
a
b
a
K
a
b
a
t
2 1 2 1
2 1 2 1
0 0 max
Influenta formei gaurii asupra coeficientului
teoretic de concentrare a tensiunilor K
t
Gaurile alungite
perpendiculare pe
directia de solicitare au
un efect nefavorabil

In cazul unei fisuri
transversale (a 0, ,
K
t
1), ecuatia isi pierde
relevanta.

Pentru gaura circulara
(a = b, = a = b) K
t
=3.
Tensiuni tangentiale de-a lungul conturului
gaurii
Tensiunea tangentiala in
cazul gaurii circulare este


si are valoarea


( ) o t 2 cos 2 1
0
+ =

60 0
3
0
0
= =
=
+ =
t
o t
o t
pentru
B punctul in
A punctul in
Gradientul tensiunilor normale
Reprezinta viteza de
reducere a concentrarii
tensiunii
x = a K
t
x o
y
o
0
(foarte departe de gaura,
dispare efectul
concentratorului)

( )
( )( )( ) ( )
( ) ( )
2 2 2
2 2 2 2
2
2 2 2 2 2
0
0
2
1
b a c
c x c x b a
x b a ab c x c x x b a a
y
y
=

+
+ =
=
o
o
Pentru o gaura circulara



o = coeficientul
gradientului tensiunii
normale la varful fisurii
(x = a)
este direct proportional
cu o
max
este invers proportional
cu
valorile sunt 2 < o < 3.






( )
4 2
0
0
2
3
2
1
1
|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
+ =
=
x
a
x
a
y
y
o
o
a b
b a K
K dx
d
t
t a x
y
/
/ 2 1
1
2
2
max max
=
+ =
=
|
|
.
|

\
|
+ = |
.
|

\
|
=

o
o

o
o
t
K
1
2+ = o
Observatii
K
t
nu are mare influenta asupra coeficientului gradientului tensiunii normale o.

Gradientul tensiunilor la varful concentratorului da informatii cu privire la
volumul materialului supus la tensiuni ridicate.

Ex.:
Estimarea distantei o pentru care o tensiune o
y
se reduce cu 10%,pentru o
gaura circulara cu diametrul de 2,5 mm (K
t
= 3, = 2,5 mm). Se adopta
ipoteza unui gradient liniar:




Stiind ca diametrul mediu al grauntelui este de circa 50m numai grauntii
situati pe suprafata de la varful concentratorului vor fi afectati de tensiuni mari.

m mm
dx
d
a x
y
o
o
o
o o
o
109 109 , 0
5 , 2 3
1
2
9 , 0
max max max
= ~
|
.
|

\
|
+ =

~ |
.
|

\
|
=
4.4. Efectul geometriei concentratorului
asupra lui K
t

Pentru placa infinita K
t
este
determinat numai de dimensiunea
gaurii (D)

Elemente din figura au acelasi raport
D/W respectiv L/W
Deplasarile finite de n ori mai mari,
dar deplasari relative egale
o
max
va fi acelasi
K
t
va fi acelasi

Gradientul tensiunilor va fi diferit
(pentru ca acesta nu este
adimensional)
Pentru elementul mai mare,
gradientul este mai redus
tensiunile ridicate afecteaza zone
mai mari de material.
Pentru elementul cu gaura centrala se poate aproxima
3
1 2
|
.
|

\
|
+ =
W
D
K
t
K
t
pentru un filet, t/T = 2/3
Trei cazuri de concentratori cu aceeasi raza dar rigiditati de
transmitere diferite

Crestaturi marginale


Filet (reducerea lui K
t
cu
25%)

Protuberante (reducerea lui
K
t
cu 38%)




Traiectoriile tensiunilor principale in jurul concentratorului
Efectul razei de racordare in cazul schimbarii de sectiune
Determinarea coeficientului K
t
in cazul forfecarii pure prin
suprapunerea a 2 solicitari uniaxiale
Intindere Compresiune Forfecare
pura pura pura
o
max
= 3t la 45 - o
max
= -3t la -45 K
t
= 4

Fisurare la oboseala sub torsiune ciclica. Fisurile pleca de
la concentratori (gauri) sub un unghi de 45
4.5. Suprapunerea efectelor
concentratorilor

Daca r
2
/r
1
<<1, atunci se poate considera
K
t
= K
t1
+ K
t2
CONCLUZIILE CAPITOLULUI 4
1. Variabila determinanta pentru valoarea coeficientului
teoretic de concentrare al tensiunilor K
t
este = b
2
/a.
Concentrarile inguste (a>>b) valori mari ale lui K
t
.

2. Coeficientul K
t
depinde, in cazul elementelor finite de
lungimea L a acestora. Influenta lungimii este
neglijabila daca L/W > 2.

3. Gradientul tensiunii este maxim la baza fisurii si
descreste relativ rapid (direct proportional cu o
max
si
invers proportional cu ).

4. Prezenta mai multor concentratori poate fi tratata prin
suprapunere de efecte.