Poluarea Industriala A Aerului

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice
Poluarea industriala a aerului
Student : Stochita Bianca Grupa : 742
Poluarea Este un complex de fenomene care au schimbat sau tind sa schimbe mediul ambient in detrimental echilibrului ecologic natural ; acestea afecteaza atmosfera , apele de suprafata ori subterane , marile si oceanele , solul , vegetatia lumea animal si colectivitatile umane . Atmosfera Este unul din cele mai fragile subsisteme ale mediului ambient datorita capacitatii sale limitate de a absorbi si de a neutraliza substantele eliberate continuu de activitati umane . Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluantii , odata ajunsi in atmosfera se disperseaza rapid si nu mai pot fi captati pentru a fi epurati/tratati . Patrunsi in atmosfera , poluantii pot reactiona cu constituentii atmosferici sau cu poluantii present rezultand astfel substante noi cu agresivitate mai mare sau mai mica asupra omului sau mediului . Poluarea atmosferei se intalneste in partea inferioara a troposferei terestre , in marile orase , zonele industrial si chiar in zone alaturate intinse , o mare influenta avand pozitia geografica ca si conditiile meteo . Poluarea aerului este cea mai grav problem, ntruct are efecte pe termen scurt, mediu i lung. Starea atmosferei este evideniat prin prezentarea polurii de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaiilor atmosferice, situaia ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de ser i unele manifestri ale schimbrilor climatice. Microorganismele sunt organisme microscopice, de obicei unicelulare, ce fac parte din regnurile Monera , Protista , i, parial, din regnul Fungi . Ele fac parte din toate cele trei domenii ale vietii, i anume Archaea (Procariote), Bacteria (Procariote) i Eukarya (Eucariote). Reprezint un grup extrem de eterogen de organisme i deosebit de important pentru biosfer. n categoria microorganismelor mai putem include i viruii care nu sunt aparintori ai vreunui regn. Sunt parazii intracelulari obligatorii lipsii de metabolism propriu. Ca exemple putem da: virionii (particule infecioase aflate n afara celulei gazd), bacteriofagii (virusuri care infecteaz bacteriile), viroizii i prionii.
Datorita numarului impresionant de mare in care se gasesc a fost necesara gruparea lor dupa unele caractere comune. 1 Dupa modul de hranire deosebim :
microorganisme autotrofe - se hranesc prin fotosinteza; microorganisme heterotrofe: 2 3 saprofite - descompun materia organica moarta; parazite - traiesc pe organismele vii.
Dupa actiunea lor, microorganismele le putem grupa in ; Microorganisme utile (nepatogene). Sub actiunea lor au loc urmatoarele procese: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 formarea branzei si a iaurtului; acrirea verzei si a muraturilor; obtinerea berii si a produselor de panificatie; curatarea apelor uzate din marile orase; curatarea petrolului care polueaza apele sau solul in mod accidental; imbogatirea solului cu saruri minerale; fixarea azotului atmosferic; topirea inului si a canepei in industrie; sinteza vitaminelor din grupa B in intestinul gros al omului;
10 unele ciuperci traiesc pe parafina (un derivat din petrol) si elaboreaza proteine pe care omul le foloseste pentru hrana sa.
Microorganisme patogene (care provoaca boli). Exemple: 1 caderea parului se poate datora multor cauze dar si unor ciuperci parazite;
2 placa dentara este un depozit format datorita actiunii microorganismelor asupra resturilor alimentare neindepartate la timp. Cand microorganismele se hranesc cu resturile alimentare se formeaza acizi care ataca gingia si elementele minerale ale dintilor provocand carii; pentru a evita acest lucru trebuie sa ne spalam pe dinti dupa fiecare masa. 3 4 5 pneumoniile, furunculele si tetanosul sunt provocate de microorganisme; multe plante sunt atacate de microorganisme (in special ciuperci) care le produc boli; multe microorganisme produc boli animalelor.
Actiunea patogena a unor microorganisme este combatuta de actiunea altor microorganisme. Antibioticele sunt substante obtinute din ciuperci ca mucegaiul verde-albastrui si au ca actiune stoparea inmultirii microbilor (antibiotic anti-viata).Microbii s-au adaptat foarte repede si foarte bine la antibiotice, de accea felul si cantitatea de antibiotice, timpul de administrare trebuie stabilite numai de medic pentru fiecare specie de microb in parte. Microorganisme care nu ne sunt folositoare, dar nu sunt nici patogene Aceste microorganisme provoaca pagube omului: 1 2 3 altereaza alimentele; strica imbracamintea, incaltamintea, alte obiecte; modifica nefavorabil mediul ambiant, cand apar pe peretii camerelor.
Omul a descoperit metode de combatere a microorganismelor; 1 respectarea unor norme de igiena simple privind pastrarea alimentelor la loc rece si acoperite, aerisirea camerelor, intretinerea obiectelor; 2 pasteurizarea laptelui prin ridicarea temperaturii lui la 700 C timp de cateva minute;sterilizarea instrumentelor medicale (bisturie, foarfeci, pansamente) prin tinerea in cuve la temperaturi ridicate. .
Poluarea aerului Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste poluarea aerului prin prezenta unei substante straine, care poate avea efecte nocive sau poate produce direct sau indirect alterarea sanatatii omului. Poluarea poate fi simpla cnd este cauzata de un singur poluant, sau mai frecvent complexa cum se ntlneste n apropierea ntreprinderilor industriale sau n zone urbane aglomerate si cu circulatie intensa de autovehicule. Sursele de poluare a aerului atmosferic pot fi naturale si artificiale. Sursele principale de poluare a aerului sunt cele artificiale, mai importante fiind procesele de combustie, transportul si industria. Procesele de combustie reprezinta una din sursele principale de poluare a aerului (obtinerea energiei electrice, termice sau mecanice). Resursele principale de energie sunt carbunele, petrolul si derivatii sai, gazele naturale. La ardere att carbunele, ct si petrolul elimina produsi poluanti. Gazele toxice pot patrunde n aer n cantitati diferite, provenind din procesele naturale (fermentatii, putreficatii etc.) sau din activitatea oamenilor. Aceste elemente de impurificare sunt raspndite permanent n aer, iar efectul lor nociv depinde de concentratia, de componenta chimica a lor, de durata de expunere a omului etc. Gazele toxice rezulta de asemenea din diferite, procese industriale, procese de descompunere a substantelor organice care au loc n natura. Ajunse n atmosfera, aceste gaze pot patrunde n organismul uman n special pe cale respiratorie, dar si pe cale digestiva sau pe cale cutanata. Aceste gaze pot influenta la nivelul portii de patrundere ori asupra unui anumit organ sau sistem. n primul rnd, prin actiune locala se deosebesc gazele iritante, ca SO2, oxizii de azot etc. ntruct calea de patrundere n organism este cea respiratorie, aceste gaze provoaca leziuni n special la nivelul cailor respiratorii superioare si n plamni. n al doilea rnd, sunt gaze cu actiune toxica generala, ca oxidul de carbon, hidrocarburile, solventii organici etc. Un poluant al aerului l reprezinta fumul. Se elimina la procesele de ardere, la ncalzirea locuintelor, n industrie sau diferite mijloace de transport. Componenta lui este foarte variata, fiind format din particule n suspensie (cenusa, funingine), gaze si vapori de apa. De componenta materialului de constructie si de modul cum are loc arderea depinde componenta n substante nocive a fumului si gradul lui de nocivitate. n atmosfera centrelor populate, datorita activitatii oamenilor, cantitatea de impuritati din aer este mult mai mare dect n teritoriile nepopulate. Dezvoltarea accelerata a industriilor a adus la cresterea numarului si a concentratiei elementelor de impurificare a aerului.
ncalzirea locuintelor impurifica aerul cu fumul rezultat la arderea combustibilului. Gradul de impurificare n acest caz depinde de calitatea combustibilului folosit, fiind mai nalt n localitatile care utilizeaza carbune sau produse petroliere. Transportul feroviar impurifica aerul cu produse de combustie, iar transportul auto sau aerian cu gaze de esapament. Aceste gaze contin hidrocarburi, oxid de carbon s.a. Pe strazile nguste, prost ventilate si cu circulatie mare produsii de impurificare care se afla n gazele de esapament pot atinge concentratii mari. ntreprinderile industriale reprezinta sursa cea mai importanta de impurificare a aerului din centrele populate. Ele impurifica aerul cu pulberi, gaze sau fum. Pulberile si gazele pot fi eliminate n atmosfera la orice etapa a procesului tehnologic. Componenta fumului de la ntreprinderile industriale este foarte variata, n functie de tipul si de cantitatea combustibilului folosit, de felul procesului de ardere. Cu ct arderea este mai completa, cu att si produsii care intra n compozitia fumului sunt ntr-o cantitate mai mica. Sursele de impurificare chimica degaja n atmosfera centrelor populate, un sir de produsi, nocivitatea carora variaza n functie de componenta si concentratia lor. Produsii de impurificare ajunsi n atmosfera pot sa se gaseasca ntr-o stare neschimbata, iar n unele cazuri pot produce si o serie de reactii chimice, care le schimba structura si proprietatile. De exemplu, SO2 poate fi oxidat n SO3 care, n cazul umiditatii mari, poate sa se dizolve n picaturi de ceata, formnd acid sulfuric cu actiune foarte iritanta. O serie de hidrocarburi si alti produsi organici eliminati prin gazele de esapament ale masinilor si de la anumite ntreprinderi se oxideaza n atmosfera sub actiunea razelor ultraviolete, iar substantele capatate au o putere de oxidare mare. Datorita acestui fapt ele exercita o actiune iritanta foarte puternica asupra conjunctivei si asupra cailor respiratorii. Prezenta n aerul atmosferic a acestor produsi cu putere de oxidare mare a creat posibilitatea de a folosi puterea oxidanta a aerului ca indicator al impurificarii aerului din centrele populate. Produsii eliminati de diferite surse n aerul atmosferic si scad treptat concentratia datorita fenomenului de autopurificare a aerului, care este compus din doua procese: sedimentare si diluare. Sedimentarea reprezinta precipitarea pe sol a substantelor de impurificare. Diluarea se nfaptuieste n aer cu att mai bine cu ct produsii de impurificare difuzeaza mai puternic. n mecanismul impurificarii si autoimpurificarii aerului din centrele populate intervin nu numai sursele cu caracteristicile lor, ci si o suma de alti factori, dintre care cei mai importanti sunt:factorii meteorologici, relieful, sistematizarea centrului populat, spatiile verzi si suprafetele acvatice.
Actiunea poluarii aerului asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. Actiunea directa este caracterizata prin efectul patogen al poluantilor n functie de natura, concentratia si timpul de actiune a lor. Actiunea directa a poluarii aerului asupra sanatatii poate fi acuta si cronica. Actiunea acuta se manifesta prin alterarea starii sanatatii sub influenta n timp scurt a unor niveluri ridicate de poluare a aerului. Actiunea cronica sau de lunga durata este o influenta a poluantilor n concentratii moderate timp ndelungat. Poluarea aerului este de obicei produsa de un complex de substante cu diferite actiuni asupra organismului. Poluantii atmosferei pot fi clasificati n functie de actiunea lor asupra organismului sau n functie de starea lor de agregare. n acest sens exista: - poluanti iritanti, grupa n care intra pulberile netoxice si o serie de gaze si vapori, dintre care cei mai importanti sunt bioxidul de sulf, bioxidul de azot, clorul, amoniacul. - poluanti fibrozanti ca bioxidul de siliciu, oxizii de fier etc. - poluanti toxici asfixianti, dintre care cei mai importanti sunt oxidul de carbon si hidrogenul sulfurat. - poluanti toxici sistemici, grup care cuprinde un mare numar de elemente anorganice (plumbul, mercurul, kadmiul, fosforul, fluorul) sau substante organice (pesticidele organo-fosforice si organoclorurate). - poluanti alergizanti, naturali, de origine vegetala (polen), animala (par, produse de descuamare), artificiala (emanati de unele ramuri ale industriei chimice: industria farmaceutica, industria maselor plastice etc). - poluanti cancerigeni, care pot fi de natura organica (hidrocarburile policiclice aromatice, epoxizii), unele amine de natura anorganica (arsenul, cromul, kobaltul, selenul si sarurile lor) sau de natura minerala (azbestul). Dupa starea de agregare, poluantii pot fi clasificati n 2 grupe: - aerosoli, reprezentati prin particule solide sau lichide, dispersate n mediul gazos. Stabilitatea lor n aer este determinata n special de marimea particulelor, cele mai mari sedimenteaza repede, iar cele mici persista mult timp n atmosfera. - gaze si vapori - grupa cuprinde cele mai diverse substante chimice poluante, de natura anorganica (bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, oxid si bioxid de carbon, oxizi ai azotului etc.) sau de natura organica (hidrocarburi aromatice, aldehide, cetone, alcooli etc).
Actiunea indirecta a poluarii aerului asupra sanatatii se caracterizeaza prin modificarile de mediu sub influenta poluantilor care se reflecta asupra sanatatii si a conditiilor generale de viata. Este cunoscuta actiunea produsilor poluanti asupra microclimatului, asupra radiatiilor luminoase, asupra radiatiilor ultraviolete, asupra plantelor, asupra animalelor, asupra conditiilor de viata. Factorii chimici ai mediului nconjurator se mpart n naturali si artificiali. Aerul atmosferic se caracterizeaza printr-o componenta constanta, destul de pronuntata a gazelor. Cu totul alta se observa din partea factorilor chimici artificiali ai mediului aerian. Componenta lor e foarte diversa si numarul lor sporeste permanent. ndeosebi s-a nrautatit componenta chimica a atmosferei si mediului aerian din sfera de productie a omului n conditiile progresului tehnicostiintific. Pentru aprecierea componentei chimice si a gradului de poluare a aerului atmosferic, a aerului din ncaperile de locuit, sociale, pentru copii, curativo-profilactice se aplica standardele de stat (STAS), n care sunt date concentratiile maxime admisibile (CMA) ale noxelor. Cerintele fata de aerul incaperilor de lucru
O mare importanta pentru ocrotirea sanatatii lucratorilor o are mediul aerian al ncaperilor de productie, protectia lui de poluare cu substante chimice nocive. Mai mult de 90% din intoxicatiile acute si maladiile cronice sunt cauzate de poluarea mediului aerian. Substantele chimice nocive pot favoriza aparitia diverselor boli - ncepnd cu bronsitele profesionale si starile alergice si terminnd cu neoformatiunile maligne. De exemplu, n aerul din zona de lucru a ncaperilor farmaceutice, se pot degaja vapori toxici, gaze si praf medicamentos att n procesul de transportare si pastrare, ct si la ambalarea si prepararea unor medicamente. CMA ale substantelor nocive din aerul locului de munca (mg/m3) Amoniac - 20 Aminazina - 0,3 Analgina - 0,5 Anhidrida de arsen - 0,3 Acetona - 200 Carbon de bariu - 0,5 Benzina solvent - 300 Benzen - 5 Brom - 0,5 Hipromicina - 0,001 Bioxid de azot - 5,0 Iod - 1 Camfora - 10 Acid acetic - 5
Clorura de hidrogen - 5 Cofeina-benzoat de sodiu - 0,5 Mangan - 0,3 Papaverina clorhidrica - 0,5 Propazina - 5,0 Mercur biclorat - 0,1 Alcool metilic - 5 Alcool etilic - 1000 Alcool butilic - 10 Sulfanilamide - 1 Streptomicina - 0,1 Talc - 4 Oxid de zinc - 6 Cloretil - 50
Concentratiile maxime admisibile ale substantelor nocive n aerul zonei de lucru din ncaperile de productie sunt stabilite n STAS - Cerintele sanitar-igienice generale fata de aerul de la locul de munca. Notiunea "loc de munca" desemneaza spatiul cu naltimea de pna la 2 m deasupra nivelului podelei sau terenului, pe care se afla permanent sau temporar muncitorii. Daca n aerul de la locul de munca se afla cteva substante toxice, atunci suma concentratiei lor nu trebuie sa depasasca CMA a unei substante. Continutul impuritatilor gazoase si de praf n aer se exprima n mg/m3. Principalele obiective ale politicii de mediu din Romnia sunt create pentru a garanta un mediu curat, i urmresc s asigure o via sntoas populaiei, s duc la eliminarea srciei i a degradrii mediului, s regenereze economia pe baza principiilor de dezvoltare durabil i s armonizeze legislaia naional privind protecia mediului cu cea a Uniunii Europene. Indicatorii cu privire la calitatea aerului sunt calculai pe baza datelor nregistrate de sistemul de monitorizare a calitii aerului i sunt considerai ca fiind cei mai importani, n scopul evalurii situaiilor concrete, n comparaie cu intele de calitate stabilite de reglementri.
Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanilor, deoarece constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al acestora n mediul nconjurator, astfel c supravegherea calitii atmosferei este pe prim loc n activitatea de monitorizare. Din datele de calitate ale aerului, obinute din reeaua de monitorizare, rezult o uoar mbuntire a calitii aerului datorat diminurii activitilor economice i programelor de retehnologizare i modernizare, realizate la nivelul unor uniti industriale, precum i intensificrii activitii ageniilor de protecia mediului (creterea numrului de inspecii la agenii economici a cror activitate produce impact asupra calitii aerului). Poluanii atmosferici (oxidani) i impactul lor asupra ecosistemelor. Se vorbete despre poluarea atmosferic atunci cnd una sau mai multe substane sau amestecuri de substane poluante sunt prezente n atmosfer n cantiti sau pe o perioada care pot fi periculoase pentru om, animale sau plante i contribuie la punerea in pericol sau vtmarea activittii sau bunstrii persoanelor. Poluarea atmosferic (i n special prin poluanii atmosferici oxidani) afecteaz i solul, care este implicit menionat n definiia de mai sus (aa cum s-a artat deja solul este indispensabil pentru creterea i dezvoltarea plantelor, iar existena umana, inclusiv activitatea i bunstarea persoanelor, depinde i de sol). Substanele poluante din atmosfera sunt substane gazoase, lichide sau solide. Gazele sunt substane care, in condiii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa) sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa (condensare), de ex.: CO2, SO2, ozonul (O3). Vaporii sunt gaze care se condenseaz in condiii normale, ex.: vaporii de apa, substane organice volatile. Presiunea de vapori a unei substane reprezint presiunea la care un lichid sau un sistem lichid se afl n echilibru cu vaporii formai din respectivul lichid ca urmare a tranziiei de faz. Ceata, fumul, praful sunt particule foarte fine de materii (aerosoli) de un diametru de 0,001-100 m. Ceaa este formata din picturi/ particule de mrime variabil. Dac diametrul particulelor nu depaseste 10 m avem de a face cu o cea fin . Fumul este un amestec de particule solide si coloidale cu picturi lichide.
Praful (pulberi n suspensie gazoas) provine din diviziunea materiei fine n particule aproape coloidale, de 10-100 nm. Emisiile sunt substane eliberate in atmosfera de ctre instalaiile industriale (puncte fixe de emisie) sau de ctre autovehicule (puncte mobile de emisie). Fixarea unei valori limit pentru emisii se bazeaz pe baza experienei acumulate n timp. Criteriile referitoare la: (i) calitatea aerului, (ii) parametrii msurai pentru aprecierea calitii aerului (iii) interpretarea parametrilor considerai definitorii pentru calitatea aerului au variat de la o ar la alta. Faptul c poluarea atmosferic este o poluare global impune ns armonizarea standardelor de calitate a atmosferei (parametrii msurai i metode de lucru). O categorie aparte de emisii o reprezint emisiile atmosferice ale surselor naturale (vulcan, incendii de pduri) care afecteaz de semnificativ (dei pe perioade limitate) parametrii de calitate ai atmosferei. Poluanii atmosferici au un impact negativ asupra solurilor, pentru c afecteaz: (i) structura solului si disponibilitate nutrienilor (prin depuneri pe sol) i (ii) calitatea materiei organice, prin modularea negativ a proceselor metabolice din plante i microorganisme eseniale pentru starea de sntate a estului viu din sol. Poluani atmosferici primari i activiti economice care genereaz poluanii atmosferici. Exista dou tipuri de poluani, poluanii atmosferici primari (n primul rnd oxizi de azot i sulf, dar i compui organic volatili) i poluani atmosferici secundari (ozonul i ploile / pulberile acide). Intre cele doua tipuri de poluani exist o continu inter-corelare. Ozonul troposferic se formeaz prin reacii fotochimice mediate de oxizii de azot i compuii organici volatili (vezi mai departe). Specie molecular foarte reactiv, ozonul poate (re)forma oxizi de azot n anumite condiii i poate produce (ca urmare a per-oxidrii gruprilor duble din resturilor de acizi grai din componena fosfolipidelor incluse n membrana plasmatic) compui organici volatili (izopren, eten = etilen). Ozonul contribuie de asemene la oxidarea bioxidului de sulf (anhidrid sulfuroas) la trioxid de sulf (anhidrid sulfuric). Trioxidul de sulf reacioneaz cu apa din nori i formeaz acid sulfuric. Acidul sulfuric (ca i ozonul) mediaz transformarea oxizilor de azot n acid azotic (prin combinare cu apa n nori). Cei doi acizi din nori determin formarea de ploi acide, iar srurile lor cu bazele slabe din componena atmosferei (baze organice de obicei) reprezint pulberi acide
(pentru c n hidrolizeaz la solubilizarea n ap, fiind sruri ale acizilor tari cu baze slabe). Ozonul i ploile acide sunt principalii poluani atmosferici care afecteaz solul. Principalele surse de poluare industrial sunt: - Industria siderurgic i metalurgic. Industria de prelucrare a minereurilor n vederea extragerii componenilor feroi sau neferoi se bazeaz n special pe procedee de topire i nnobilare la temperaturi nalte n urma crora rezult cantiti extrem de mari de gaze nocive i pulberi. - Industria petrochimic. n rafinriile din industria petrochimic apar emisii de hidrocarburi, dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, oxizi de carbon alturi de ali componeni nocivi mai puin importani. Pe perioada depozitrii produselor, n special a celor rafinate, datorit tensiunii de vapori ridicate sunt posibile emisii, cel mai frecvent de propan i butan. - Industria materialelor de construcii. Industria materialelor de construcii elimin mari cantiti de praf i mai puin gaze nocive. - Industria chimic. Procesele tehnologice ce se desfoar n industria chimic conduc la poluarea atmosferei cu diverse substane: oxizi de sulf, hidrogen sulfurat, oxizi de azot, clor, etc. - Industria minier. Ritmul ridicat de exploatare la minele deschise nseamn dislocarea unor cantiti mari de pmnt i eliminarea de pulberi solide (inclusiv compui organici volatili). - Industria energetic i transporturile. Industria energetic i transporturile, sub aspect cantitativ, se situeaz pe primul loc al surselor de emisii de gaze nocive datorit faptului c toate industriile necesit cantiti mari de energie, iar obinerea ei prin combustie este legat de generarea de cantiti imense de gaze reziduale (dioxid de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon), praf i fum.
Soluia clasic de control a emisiilor de gaze n cazul instalaiilor industriale a fost cea a dilurii emisiilor pin injectarea lor la nlime (couri de zeci i sute de metri). In funcie de inaltimea courilor si de condiiile atmosferice, gazele poluante provenind din procesele industriale se propag local sau la distante medii / mari. In cazul marilor termocentrale de exemplu propagarea gazelor poluante este pe distane mari (transfontaliere) efectele fiind ntinse la scar regionala (zone continentale poluarea aerului indus de termocentralele din Germania se propag la nivelul ntregii Europe centrale). O situaie deosebit este cea a motoarelor de autovehicule, din ce n ce mai numeroase. Mai ales motoarele diesel produc cantiti semnificative de bioxid de sulf (din sulful din motorin), oxizi de azot (datorit temperaturii ridicate de ardere) i particule de hidrocarburi nearse . Concluzia care reiese este c bioxidul de sulf rezult din impuritile combustibililor, iar VOCx si oxizii de azot din specificul proceselor de combustie la temperaturi nalte. Poluani atmosferici secundari. Un caz aparte de poluare atmosferic este cel al smogului fotochimic. Ozonul, oxizii de azot i hidrocarburile sunt substane precursoare ale smogului fotochimic (tip Los Angeles). Acest tip de smog se formeaz deasupra marilor orae cu circulaie intens, i c grad mare de nsorire. Inca de la primele ore ale zilei, aerul se imbogateste in oxid de azot (NO si NO2) intr-un amestec de numeroase hidrocarburi (alcani, hidrocarburi aromatice), provenind din gaze de eapament ale vehiculelor si din emisiile instalaiilor industriale. Din aceste gaze se formeaz ozonul, care se acumuleaz i formeaz apoi cu particulele n suspensie un smog dens, iritant, cu aciune distrugtoarea asupra organismelor. Acest tip de smog a fost primul tip de fenomen duntor care a permis nelegerea formrii poluanilor atmosferici secundari i a efectelor duntoare ale acestor poluani atmosferici (mai duntoare dect cele ale poluanilor atmosferici primari). Ozonul troposferic (cel situat n stratul de atmosfer cuprins ntre 0 i 10 km) se formeaz ca urmare a aciunii combinate a oxizilor de azot i a hidrocarburilor ciclice aromatice. Ozonul troposferic (spre deosebire de cel stratosferic, situat la nlimea de 40 km, care este indispensabil vieii pe pmnt, reinnd radiaiile ultraviolete duntoare) este un compus foarte duntor, datorit reactivitii sale ridicate (potenial oxidant foarte pronunat).
Este de subliniat nc o dat c formarea ozonului implic existena / acumularea concomitent a trei factori: (i) oxizi de azot (care pot fi generai i natural datorit energiei descrcrilor electrice), (ii) compui organici volatili (care de asemenea se formeaz natural din plante) i radiaii solare intense. Creterea concentraiei de ozon troposferic n ultimii ani se datoreaz faptului c activitile umane au crescut concentraia de NOx i de VOCx din atmosfer. Ali poluani atmosferici secundari care se formeaz n atmosfer sunt ploile acide. Sub termenul de "ploi acide" sau "precipitaii acide" se includ toate tipurile de precipitaii - ploaie, zpada, lapovia, ceata, ale cror pH este mai mic dect pH-ul apei naturale de ploaie (care este de obicei 5,6). pH-ul slab acid al apei de ploaie se datoreaz faptului c particulele de ploaie nglobeaz i bioxid de carbon (CO2 anhidrid carbonic), Bioxidul de carbon intr n reacie cu apa din precipitaiile atmosferice: CO2+H2O H2CO3, dar fiind un acid foarte slab nu poate determina reducerea semnificativ a pH-ul al apei de ploaie .
Ploaia acida se formeaz ca rezultat al reaciilor din nori n care sunt implicai oxizii de azot i de sulf. Aa cum s-a artat deja ozonul contribuie la oxidarea bioxidului de sulf la trioxid de sulf si la formarea n final de ploi acide. Aa cum s-a artat solul este afectat mai ales de poluanii atmosferici secundari, ozon i ploi acide/pulberile acide. In cele ce urmeaz vor fi discutate unele din mecanismele implicate n aceste efecte. Creterea concetraiei de ozon troposferic n ultimele decenii a depit ns capacitatea de aprare mpotriva ROS a sistemelor biologice.
Afectarea sistemelor membranare face ca ozonul s influeneze negativ procesele de fotosintez i de fixare biologic a azotului (procese dependente de structuri membranare).
Procesele de fotosintez i de fixare a azotului sunt procese fundamentale pentru ciclurile fundamentale din sol (de carbon i energie i de azot), inclusiv pentru formarea i meninerea unei materii organice de calitate n sol. In final funcionalitatea solurilor (pentru asigurarea creterii i dezvoltrii plantelor) devine necorespunztoare. Reducerea fertilitii solurilor agricole, alturi de daunele directe asupra plantelor produc pagube importante culturilor agricole. Studiile n camere de cmp deschise (open top field chambers) cu atmosfer controlat, ca i tratamentele de cmp cu etilen-tiouree (substan care reduce efectul ozonului) au artat c ozonul troposferic determin pierderi ale culturilor agricole din SUA de aproape 1 miliard de dolari. Ploile acide si degradarea solurilor. Ploile acide i exercit aciunea duntoare asupra solului pe diferite ci - aciuni directe asupra frunzelor (arsuri, reducerea cuticulei i creterea pierderilor de ap) care duc la reducerea fotosintezei i ncetinirea creterii; - splarea nutrienilor din sol ca urmare a acidifierii; blocarea schimbului ionic ca urmare a reducerii pH-ului; - reducerea biodisponibilitii apei legate de argile; - solubilizarea elementelor toxice din sol (Al, Hg); - reducerea activitii bacteriilor utile din sol - stimularea activitii ciupercilor fitopatogene.
Dezechilibrele induse de ploile acide n ecosisteme (n special n ecosistemele forestiere) duc la distrugerea copacilor pe suprafee mari (germ. waldsterben = pierirea pdurii). Denumirea german a fenomenului se datoreaz faptului c fenomenul ploilor acide a fost semnalat pentru prima dat n Germania la nceputul anilor 70 ai secolului trecut .
Pdurile sunt cele mai afectate de fenomenele de degradare a solului sub aciunea ploilor acide pentru c: (i) sunt formate din plante perene, care integreaz n ciclul lor de via impactul toxicelor i (ii) solurile formate de pduri sunt general caracterizate prin aciditate, ploile acide mping pH-ul solului pn dincolo de valoarea care mai permite desfurarea optim a proceselor biologice din sol. Fenomenul degradrii solului sub aciunea ploilor acide este prezent ns i n cazul culturilor agricole, dar n aceste situaii amendamentele / amelioratorii de sol mbuntesc situaia sub raportul pH-ului.
Aciunea nefavorabil a poluanilor atmosferici (i mai ales a celor secundari) asupra solului i a mediul a determinat stabilirea unor limite maxime admisbile ale concentraiilor acestor poluani n aer i a impus anumite standarde de emisie poluatorilor antropici (instalaii industriale i mijloace de transport). Soluii tehnologice de reducere a emisiilor de ageni oxidani. Aceste soluii tehnologice sunt n esen urmtoarele: (i) de precombustie (ca de ex. nlturarea sulfului din crbunii ari n termocentrale sau din motorin); de control al combustiei (pentru a reduce formarea oxizilor de azot i compuilor organici volatili) sau de post-combustie (ca de ex. tobele catalitice ale autoturismelor.). Imbunatatirea proceselor de ardere este o preocupare continu a proiectanilor de instalaii industriale energetice i de motoare pentru autoturisme. In cazul motoarelor pentru autoturisme soluiile de mbunatairea combustiei (pentru creterea randamentului motoarelor i pentru reducerea emisiilor de gaze poluante) includ: supraalimentarea cu aer (cu ajutorul unor turbine antrenate de gazele de ardere sau a unor compresoare mecanice antrenate de motor); creterea presiunii de injecie (pn la 2100 bari n cazul motoarelor cu pomp-duz i pn la 1600 bari n cazul motoarelor cu ramp comun); modificarea geometriei camerelor de ardere; creterea numrului de supape i mbuntirea formei lor. Una din dezvoltrile motorului Diesel este arderea la temperaturi mai joase, la care formarea oxizilor de azot este redus. Aplicarea n practic a tuturor acestor msuri a dus la reducerea polurii atmosferice cu anumii compui (bioxid de sulf, pulberi n suspensie) sau la plafonarea tendinei de cretere.
Implicit n ultimii ani impactul polurii atmosferice asupra solurilor s-a redus semnificativ, evideniindu-se o tendin uoar de refacere a solurilor degradate sub impactul ploilor acide. Problema ozonului troposferic rmne actual, fiind necesare noi eforturi pentru soluionare.
Contaminarea uman a atmosferei Pmntului poate lua multe forme i a existat de cnd oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. Poluarea aerului Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n timp ce smogul reacioneaza cu oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa. Pn n secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sntate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "neari". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul n ozon, un agent chimic care atac cauciucul, rnete plante i irit plmnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substane care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare.
Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i de azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i pduri unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm, lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via. Regiunile care sunt n drumul vntului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i
sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet statui istorice din piatr i faade din Roma, Atena si Londra. Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este nclzirea global, o cretere a temperaturii Pmntului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX, concentraia de dioxid de carbon din atmosfer a crescut dramatic.
Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser, reduc cldura disipat de Pmnt dar nu blocheaz radiaiile Soarelui. Din cauza efectului de ser se asteapt ca temperatura global s creasc cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac aceast tendin pare a fi o schimbare minor, creterea ar face ca Pmntul s fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd probabil tiparul climatic, afectnd producia agricol, modificnd distribuia animalelor i plantelor i crescnd nivelul mrii.
Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer. Producia excesiv a compuilor care conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui folosii pn acum n frigidere, aparate de aer condiionat i n fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, crend o gaur deasupra Antarcticii care dureaz mai multe sptmni n fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele duntoare ale Soarelui a afectat viaa acvatic i terestr i amenin sntatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei. Schimbarile globale majore determinate de poluare se manifesta sub urmatoarele forme:deprecierea stratului de ozon, schimbari de ordin climatic (mai specific, incalzirea climei, ceea ce are la randu-i o serie de consecinte negative asupra mediului), schimbari la nivelul hidrosferei (cresterea nivelului marilor, modificari ale compozitiei chimice, secatuirea unor rezervoare de apa), desertificarea, despaduririle, acidifierea, degradarea terenurilor si nu in ultimul rand, reducerea biodiversitatii. Primele initiative de ocrotire a mediului au aparut acum aproximativ 200 de ani, din necesitatea salvarii unor specii pe cale de disparitie.
Cu timpul, motivele care au impus ocrotirea naturii s-au diversificat. Incepand din 1970, au aparut semne clare de imbolnavire a planetei: subtierea stratului de ozon, incalzirea globala, ploile acide, poluarea apelor, a aerului, a solului. Oamenii au inceput sa inteleaga necesitatea adoptarii unui comportament responsabil fata de natura. Insa responsabilitatea omului pentru ocrotirea mediului inconjurator este atat individuala, dar mai ales colectiva; protectia angajeaza colaborare si sprijin pe plan local, judetean, national si international.
Restabilirea echilibrului in zonele afectate de poluare este posibila, prin: - ocrotirea naturii care, de fapt, inseamna ocrotirea resurselor si care trebuie facuta pe plan local, regional, global, impotriva deteriorarii pe oricare din caile studiate anterior; - utilizarea rationala a resurselor ecosferei. Ambele cai necesita cunoasterea legilor ecologice (deci implica dezvoltarea cercetarii), masuri organizatorice fundamentate stiintific, educatia ecologica a intregii populatii pentru dezvoltarea unei constiinte ecologice. De aici se vede ca ocrotirea naturii este o problema practica de cea mai mare insemnatate, iar activitatea legata de ocrotirea naturii este o activitate practica a societatii omenesti, menita sa asigure conditiile dezvoltarii ulterioare a societatii. Ocrotirea naturii ca functie a societatii umane atat din fiecare stat in parte cat si a comunitatii internationale reprezinta un sistem de masuri organizatorice, juridice (legislative), tehnice si educationale, avand drept scop ocrotirea naturii si deci a resurselor naturale, atat pe plan local cat si global. Exista mai multe etape in desfasurarea procesului de declarare a unei zone ocrotite si anume, identificarea obiectivelor, delimitarea acestora, legiferarea si luarea unor masuri organizatorice, tehnice, mergand pana la organizarea pazei, menite in esenta, sa le fereasca cat mai mult de impactul activitatilor umane. Prin urmare, in acest caz se actioneaza pe principiul izolarii obiectivelor ocrotite fata de influenta omului. Obiectivele ocrotite in acest fel pot fi foarte diferite, ca dimensiuni, grad de izolare si de protectie:parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii naturale, rezervatii stiintifice, rezervatii ale biosferei, monumente ale naturii. Biotehnologia este o tehnologie bazat pe biologie . Biotehnologia se definete ca fiind mulimea metodelor i tehnologiilor folosite n cadrul proceselor biologice industrial-productive sau proceselor biogenetice controlate in scopul regenerrilor vegetale, animale, sau umane. Convenia ONU pentru diversitatea biologic definete biotehnologia drept: "Orice aplicaie tehnologic care utilizeaz sisteme biologice, organisme vii, sau derivate ale acestora, pentru a crea sau modifica produse sau procese n scopuri bine determinate".
Poluarea biologic a aerului Spre deosebire de ap i sol, atmosfera nu dispune de o microflor proprie, decide specii al cror suport de nmulire i dezvoltare sa fie aerul. Cu toate acestea,mai eles n partea inferioar a troposferei exist n permanen microorganismede origine uman, animal sau natural (virui, bacterii i fungi). Cele provenitede la animale i om pot fi, la rndul lor, saprofite (nepatogene), condiionatpatogene i patogene, ultimele dou putnd determina mbolnviri, transportul ladistan mare fa de sursa care le emite fiind efectuat de masele de aer. Microorganismele sunt prezente n atmosfer nglobate sau aderente la particulede praf, fum sau vapori de ap sub trei forme ;- picturi de secreie, dispersate n aer prin tuse, strnut, vorbire care audiametre mai mari de 100 i care se depun rapid:- nuclei de picturi, cu aceeai provenien dar de dimensiuni mai reduse, deci cuo persisten mai mare n aer;- praf bacterian, alctuit din particule de praf la care ader microorganismele icare provine, de regul, din deshidratarea primelor dou.Persistena germenilor n atmosfer este de scurt durat deoarese acetiasedimenteaz adat su particolele n care sunt nglobai sau se deshidrateaz. Cutoate acestea pericolul transmiterii unor boli prin intermediul aerului, boliaerogene este real.Pericolul deteriorrii strii de sntate a omenirii este real.n 1993 OrganizaiaMondial a Sntaii a declanat o stare de urgen la nivel mondial, datoritf r e c v e n e i c a z u r i l o r d e t u b e r c u l o z , b o a l c a r e s e t r a n s m i t e p r i n i n t e r m e d i u l picturilor de secreie sau prin contact direct i despre care se credea c este subc o n t r o l . n 1 9 9 4 , 8 , 8 m i l i o a n e d e i n d i v i z i a u c o n t r a c t a t a c e a s t b o a l i s e apreciaz c deceniul actual va nregistra 30 miloane decese datorit TBC. Sep o a t e a f i r m a c a s t z i o m e n i r e a s e c o n f r u n t c u o e p i d e m i e d e e p i d e m i i l a declanarea crora particip i poluarea bacteriologic a atmosferei, insuficient controlat. n materie de boli infecioase, pe plan mondial tuberculoza se situeazpe locul trei ca nivel de mortalitate, cu 2,7 milioane decese pe an. 4.Metode de reducere a poluarii biologice Am putea stopa criza energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva dinlucrurile pe care le-ar putea face pentru a salva energie sunt:Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesaraenergie pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.Evitarea pierderilor: redu ceea ce folosesti, refoloseste lucrurile in loc sa cumperialtele noi, repara obiectele stricate in loc sa le arunci, si recicleaza cat mai multposibil. Afla ce facilitati de reciclare sunt disponibile in zona ta. Incearca sa nuarunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o alta folosinta.Izoleaza-ti casa: cauta crapaturile din usi, ferestre, si asigura-te ca podul estesuficient izolat pentru a pastra caldura casei.Foloseste aparatura electrica casnica care nu consuma multa energie: candcumperi noi aparate electrocasnice intreaba care modele consuma mai putinaenergie. Foloseste becuri cu un consum scazut de energie si baterii reincarcabile.Economiseste apa: este necesara o mare cantitate de energie pentru a purificaapa. Un robinet stricat poate consuma aproximativ 30 de litri de apa pe zi.Invata cat mai mult posibil despre problemele energetice ale Pamantului sicauzele ce le determina.Pentru a mentine in stare nealterata(a conserva) factorii de mediu(apa,aer,sol),apreveni si combate fenomenele nedorite care produc poluarea in
orasul Focsanieste necesar sa se respecte prevederile Legii protectiei mediului:-amplasarea obiectivelor industriale,a statiilor de epurare si depozitelor dedeseuri menajere la periferia localitatilor sau in zonele din afara lor;-mentinerea,intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,a parcurilor,arborilor siarbustilor de protectie stradala;-intretinerea si infrumusetarea cladirilor,a curtilor si imprejurimilor acestora,aspatiilor verzi din curti si dintre cladiri;-intretinerea curata a luciilor de apa(a lacurilor,santurilor) din parcuri,zone deagrement si de interes turistic;- protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale
Biotehnologii nocive pentru atmosfera : Aparatul de aer conditionat In ceea ce priveste emisiile de substante poluante datorate folosirii aparatului de aer conditionat, ne putem gandi la CO2, generat prin producerea energiei electrice necesare functionarii si la refrigeranti. Pana la descoperirea efectului lor asupra statului de ozon, CFC-urile erau folosite drept refrigeranti. Momentan, in cele mai multe tari fabricarea si utilizarea CFC-urilor a fost interzisa sau restransa sever, in a doua categorie aflandu-se si Romania. Tara noastra s-a obligat la reducerea pana la eliminare a acestor substante prin aderarea la diverse tratate internationale, inclusiv Protocolul de la Montreal. In concluzie, pe meleagurile noastre inca mai exista aparate de aer conditionat de generatie veche, cu refrigeranti de tip CFC. Industria farmaceutica Deseurile apar ca rezultat al procesului de fabricare , iar reciclarea , tratarea si depozitarea lor reprezinta una din cele mai actuale problem economice si ecologice ale societatii contemporane . Masurile cele mai importante pentru impiedicarea poluarii masive a atmosferei sunt: - construirea de intreprinderi in afara zonelor de locuit; - tratarea prealabila a combustibilului folosit sau a unor materii prime pentru reducerea concentratiei de poluanti; - asigurarea unor arderi complete ale combustibililor utilizati in industrie; - inzestrarea intreprinderilor industriale cu instalatii de retinere a poluantilor; - reglarea corespunzatoare a arderilor la autovehicule pentru reducerea eliminarii poluantilor; - inlocuirea combustibilului inferior cu cel superior, mai putin poluant; - amenajarea a cat mai multor spatii verzi.
Bibliografie :
http://ro.wikipedia.org http://www.scribd.com/doc/132413091/Poluarea-biologica-referat http://www.zibo.ro/planeta-blog http://www.a http://greenly.ro/aer/aerul-conditionat-afectarea-mediului-si-a-sanatatii-umane-primapartedrcentru.ro http://www.referat.ro http://www.cpnt.ro http://referat.clopotel.ro http://www.edas.ro/camere.html http://www.dmmt.ro/uploads/files/proiecte%20si%20studii/Aeroflora_2.pdf http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Contaminarea-aerului13256.php

Poluarea Industriala A Aerului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Poluarea Industriala A Aerului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice