Sunteți pe pagina 1din 14

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

n faza judecii dup dezbaterile judiciare n urma deliberrii sentinei sau a unei alte hotrrii judectoreti apare o posibilitate de atac n instana mai ierarhic superioar a hotrrilor emise de instana de judecat care examineaz la momentul respectiv cazul penal. ns aceast posibilitate nu este oferit mpotriva tuturor sentinelor judectoreti. Aceast cale de atac este denumit care ordinar de atac. n Codul de procedur penal sunt reglementate ca i ci ordinare de atac: Apelul !ecursul. ". Apelul "." Consideraii introductive #rin intrarea n vigoare a $egii nr. %&'"%%&( n legislaia rii noastre a fost reintrodus calea apelului( ca i cale ordinare de atac( n cadrul creia instana superioar celei ce a pronunat hotrrea efectueaz o nou judecat n fond a cauzei( cu aprecierea probelor de la dosar i cu posibilitatea administrrii unor noi probe. )ac facem o scurt referire asupra cadrului legislativ existent n cadrul unor alte state putem constata( c n marea majoritate a acestora( apelul se nscrie ca al doilea grad de jurisdicie asupra fondului cauzei". n forma reglementat de actualul Cod de procedur penal( apelul face parte din desfurarea normal( obinuit a procesului penal( mpiedicnd rmnerea definitiv a hotrrii date n prim instan. #rin apel se poate face o reexaminare a cauzei i a judecii anterioare de ctre instana superioar n grad. Apelul presupune o nou judecat n fond privind ansamblul chestiunilor de fapt i de drept i tinde spre reformarea hotrrii date n prim instan n cazul n acesta nu reflect adevrul. ".& *otrrile supuse apelului Conform art.+,"( pot fi atacate cu apel sentin-ele .i ncheierile date n prim instan. /oate sentin-ele sunt supuse apelului cu excep-ia: a0 sentinelor privind infrac-iunile pentru care punerea n mi.care a ac-iunii penale se face la plngerea prealabil a persoanei vtmate1 b0 sentin-elor pronun-ate de tribunalele militare privind infrac-iunile contra ordinii .i disciplinei militare sanc-ionate de lege cu pedeapsa nchisorii de cel mult & ani1 c0 sentin-elor pronun-ate de Cur-ile de apel .i de Curtea 2ilitar de Apel1 d0 sentin-elor pronun-ate de sec-ia penal a naltei Cur-i de Casa-ie .i 3usti-ie1 e0 sentin-elor de dezinvestire 4de restituire a cauzei la procuror( de declinare de competen- f0 sentin-elor pronun-ate n materia executrii hotrrilor penale( precum .i cele privind reabilitarea. ncheierile date n prim instan- pot fi atacate cu apel numai o dat cu fondul. Apelul declarat mpotriva sentinei se socote.te fcut .i mpotriva ncheierilor( chiar daca acestea au fost date dup pronun-area sentin-ei. ".+ /itularii apelului )reptul de a uza de o cale de atac ordinar apar-ine( n principiu( fiecrui subiect procesual ale crui drepturi au fcut obiectul judec-ii. 5ubiec-ii procesuali care au drept de apel precum .i ntinderea acestui drept pentru fiecare dintre ei( sunt arta-i n art.+,& Cod de procedur penal. Aadar pot face apel: #rocurorul 6nculpatul
1

7eagu 6on( /ratat de procedur penal 8 partea special( 9ditura :niversul 3uridic( ;ucureti &<"<

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

#artea vtmat #artea civil #artea civilmente responsabil 6nterpretul Aprtorul =rice alt persoan ale crei interese legitime au fost vtmate printr o msur sau printr un act al instanei. ".> /ermenul de apel( repunerea n termen i apelul peste termen Conform art. +,+ alin "( termenul de declarare a apelului este de "< zile. Adic apelul poate fi declarat n decurs de "< zile de la pronunarea hotrrii de ctre instana de judecat. 5au dup ce a fost facut ncheierea. )eci numai dup ce cauza n instan a fost soluionat. n func-ie de calitatea celui care declar apelul( termenul curge de la momente diferite. Astfel: 8 pentru procuror( termenul curge de la pronun-are. n cauzele n care procurorul nu a participat la dezbateri( termenul curge de la nregistrarea la parchet a adresei de trimitere a dosarului. )up redactarea hotrrii( instan-a este obligat s trimit de ndat dosarul procurorului( iar acesta este obligat s l restituie dup expirarea termenului de apel1 8 pentru partea care a fost prezent la dezbateri sau la pronun- are( termenul curge de la pronun-are1 8 pentru pr-ile care au lipsit att la dezbateri( ct .i la pronun-are( precum .i pentru inculpatul de-inut ori pentru inculpatul militar n termen( militar cu termen redus( rezervist concentrat( elev al unei institu-ii militare de nv-mnt ori pentru inculpatul internat ntr un centru de reeducare sau ntr un institute medical educativ( care au lipsit de la pronun-are( termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv1 n legtur cu acest aspect( n solu-ionarea unui recurs n interesul legii( 5ec-iile :nite ale naltei Cur-i de Casa-ie .i 3usti-ie au decis c termenul de declarare a apelului pentru inculpatul care a lipsit att la dezbateri( ct .i la pronun-are( chiar dac a fost reprezentat de aprtor( curge de la comunicare1 8 n cazul n care apelul a fost declarat de martor( expert( interpret .i aprtor n ce prive.te cheltuielile judiciare cuvenite acestora( el poate fi exercitat de ndat dup pronun-area ncheierii prin care s a dispus asupra cheltuielilor judiciare .i cel mai trziu n "< zile de la pronun-area sentin-ei prin care s a solu-ionat cauza. 3udecarea apelului se face numai dup solu-ionarea cauzei( afar de cazul cnd procesul a fost suspendat. !epunerea n termenul de apel. #otrivit art. +,> C. proc. pen.( apelul declarat dup expirarea termenului prevzut de lege este considerat ca fiind fcut n termen dac instan-a de apel constat c ntrzierea a fost determinat de o cauz temeinic de mpiedicare( iar cererea de apel a fost fcut n celmult "< zile de la nceperea executrii pedepsei sau a despgubirilor civile. Cu alte cuvinte( n vederea repunerii n termen( instan-a trebuie s constate existen-a a dou condi-ii cumulative: 8 ntrzierea s fie determinat de o cauz temeinic de mpiedicare a exercitrii apelului1 de exemplu: o boal grav care a nlturat discernmntul pr-ii sau posibilitatea de ac-iune( o inunda-ie( o nzpezire1 8 cererea de apel s fie fcut n cel mult "< zile de la nceperea executrii pedepsei sau a despgubirilor civile. Cererea de repunere n termen poate fi fcut .i nainte de nceperea executrii pedepsei sau a despgubirilor civile( a.adar( oricnd dup expirarea termenului legal de exercitare a apelului( dar nu mai trziu de data artat. )eci nu este necesar s se a.tepte nceperea executrii pedepsei sau a despgubirilor civile pentru a exercita apelul .i a cere repunerea n termenul de apel. !epunerea n termen este invocat de regul la instan-a de apel care( n cazul n care o gse.te

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

ntemeiat( dispune repunerea n termen( consider c apelul declarat n dup expirarea termenului legal este valabil .i trece la judecarea apelului. #rin repunerea n termen( hotrrea atacat( care devenise definitiv la expirarea termenului legal de apel( .i pierde acest caracter. n acest sens( legiuitorul a prevzut .i faptul c( pn la solu-ionarea repunerii n termen( instan-a de apel poate suspenda executarea hotrrii atacate( iar dup repunerea n termen( executarea este anulat ca efect al apelului declarat( considerat n termen. Apelul peste termen. n ceea ce prive.te apelul peste termen( art. +,? Cod procedur penal arat c partea care a lipsit att la judecat( ct .i la pronun-are poate declara apel .i peste termen( dar nu mai trziu dect "< zile de la data( dup caz( a nceperii executrii pedepsei sau a nceperii executrii dispozi-iilor privind despgubirile civile. Apelul declarat peste termen nu suspend executarea. 6nstan-a de apel poate suspenda executarea hotrrii atacate. ".? )eclararea apelului( renunarea la apel i retragerea apelului )eclararea apelului. !eferitor la declararea apelului( sunt incidente dispozi-iile art. +,, C. proc. pen.( n care se arat c apelul se declar prin cerere scris( iar cererea trebuie semnat de persoana care face declara-ia. #entru persoana care nu poate s semneze( cererea va fi atestat de un grefier de la instan-a a crei hotrre se atac sau de aprtor. Cererea poate fi atestat .i de primarul sau secretarul consiliului local ori de funcionarul desemnat de ace.tia( din localitatea unde domiciliaz. Cererea de apel nesemnat ori neatestat poate fi confirmat n instan- de parte ori de reprezentantul ei. #rocurorul .i oricare dintre pr-ile prezente la pronun-area hotrrii pot declara apel oral n .edin-a n care s a pronun-at hotrrea. 6nstan-a ia act .i consemneaz aceasta ntr un proces verbal. n ce prive.te instana la care se depune apelul( n art. +,@ C. proc. pen. se arat c cererea de apel se depune la instan-a a crei hotrre se atac. n ce prive.te persoana care se afl n stare de de-inere( aceasta poate depune cererea de apel .i la administra-ia locului de de-inere. )ac apelul este declarat oral( aceasta se constat ntr un proces verbal.Cererea de apel nregistrat sau atestat n condi-iile art. "A@ C. proc. pen. ori procesul verbal ntocmit de administra-ia locului de de-inere se nainteaz de ndat instan-ei a crei hotrre se atac. !enunarea la apel. !enun-area la apel exprim dorin-a pr-ii ca hotrrea s rmn definitiv fa- de ea la data expirrii termenului de apel( fiind .i un ndemn pentru celelalte pr-i de a proceda la fel. 9ste prevzut n art. +,A C. proc. pen.( unde se precizeaz c( dup pronun-area hotrrii .i pn la expirarea termenului de declarare a apelului(pr-ile pot renun-a n mod expres la aceast cale de atac. #artea poate renun-a tacit a exercitarea apelului 8 lsnd s se mplineasc termenul n care ar fi trebuit s exercite calea de atac. !enun-area poate fi fcut .i nainte de a se mplini termenul de apel( printr o declara-ie scris fcut la instan-a care a pronun-at hotrrea( sau verbal( fcut n .edin- public ( dup pronun-area hotrrii. #artea poate renun-a la calea apelului .i printr un mandatar( mputernicit special n acest scop.Asupra renun-rii( cu excep-ia apelului care prive.te latura civil a cauzei(se poate reveni nuntrul termenului pentru declararea apelului.!enun-area sau revenirea asupra renun-rii poate fi fcut personal de parte sau prin mandatar special.Ba- de partea care a renun-at la apel( hotrrea devine definitiv la data renun-rii 8 pentru latura civil 8 .i la data expirrii termenului de apel 8 pentru latura penal . !etragerea apelului. 5e face n condi-iile art. +,% C. proc. pen.( astfel c( pn la nchiderea dezbaterilor la instan-a de apel( oricare dintre pr-i .i poate retrage apelul declarat. !etragerea trebuie s fie fcut personal de parte sau prin mandatar special( iar dac partea se afl n stare de de-inere( printr o declara-ie atestat sau consemnat ntr un proces verbal de ctre conducerea locului de de-inere.!eprezentan-ii legali pot retrage apelul cu respectarea( n ceea ce prive.te latura civil( a

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

condi-iilor prevzute de legea civil. 6nculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul su legal( instituindu se astfel o garan-ie pentru aprarea intereselor sale legitime.Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.Apelul declarat de procurer .i retras poate fi nsu.it de partea n favoarea creia a fost declarat.)eclara-ia de retragere a apelului sau a recursului se poate face n scris( la instana a crei hotrre a fost atacat( dar de aceast retragere ia act numai instan-a de apel. !etragerea apelului poate fi fcut .i direct( oral sau n scris la instan-a sesizat cu judecarea .i solu-ionarea apelului.Asupra retragerii apelului nu se mai poate reveni.Ba- de partea care .i a retras apelul hotrrea rmne definitiv la data expirrii termenului de apel( dac declara-ia de retragere s a fcut n termenul de apel. n celelalte cazuri( hotrrea rmne definitiv la data declara-iei de retragere( fie c s a fcut la prima instan- ( fie c s a fcut la instan-a de apel. "., 9fectele apelului )eclaraia de apel( n cazul n care este admisibil i este exercitat n termenul legal( produce urmtoarele efecte 4conform art. +@< 8 +@+ Cod procedur penal0: 9fectul suspensiv 9fectul devolutiv 7eagravarea situaiei n propria cale de atac 4 non reformatio in peius0 9fectul extensiv. 9fectul suspensiv. Apelul declarat n termen este suspensiv de executare( att n ce privete latura penal( ct i latura civil( n afar de cazul cnd legea a dispus altfel. 9ste o consecin a pezumiei de nevinovie&( potrivit creia o persoan este considerat nevinovat pn cnd vinovia sa nu a fost stabilit printr o hotrre definitiv de condamnare. 5e accept deci idea c dispoziiile din hotrrea primei instane pot fi modificate n urma controlului exercitat de instana de apel. 9xecutarea dispoziiilor hotrrii este suspendat n totalitate( cu excepia cazurilor prevzute de lege( n perioada termenului de apel( fa de toate prile din proces. )up exercitarea apelului n termen se suspend executarea hotrrii fa de partea care a declarat apel i calitatea sa procesual( pn la soluionarea cauzei n apel sau retragerea apelului. #entru prile care au declarat apel sau fa de care apelul declarat nu se refer( hotrrea este executorie la data expirrii termenului de apel. )in acest punct de vedre( efectul suspensiv al apelului poate fi total sau parial( limitat la anumite dispoziii din hotrrea atacat+. 9fectul suspensiv al apelului opereaz dac aceast cale de atc este admisibil( declarat n termen i nu exist vreo dispoziie legal care prevede altfel. Astfel( un apel inadmisibil( declarat de o persoan fr calitate 4partea vtmat declar apel ntr o cauz unde aciunea penal se exercit din oficiu>( nu poate duce la suspendarea executrii hotrrii. )ac apelul nu este declarat n termenul prevzut de lege( nu ptoduce nici un effect( deci nu va avea nici effect suspensiv. n acest caz hotrrea primei instane se poate pune n executare de ndat( independent de introducerea apelului( este de menionat n asemenea situaii( c dei hotrrea devine executorie imediat( cele dispuse nu capt autoritate de lucru judecat dect dup soluionarea apelului i rmnerea definitiv a hotrrii?. n practic s a decis( c dac inculpatul a lipsit la judecat i pronunare i a declarat apel dup epuizarea termenului legal( dar nainte de nceperea

A.5t. /ulbure( #rezumia de nevinovie( Contribuii la integrarea european( 9d.!ed( 5ibiu( "%%,( pg. "%> Cheorghi 2ateu( #rocedur penal( #artea special( vol. 66( 9d. $umina $ex( "%%@( pg. &+?. 4 C.A. /imisoara( dec. pen. nr. "@"'A'"%%>( )reptul nr. "&( "%%?( pag. %&. 5 7. Dolonciu( /ratat de #rocedura penala. #artea speciala( 9d. #aidea( "%%,( pag. &?@
2 3

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

executrii hotrrii( instana nu avea dreptul s resping apelul ca tardiv( avnd obligaia soluionrii lui din oficiu( ca un apel peste termen,. 9fectul devolutiv. !eprezint transmiterea cauzei de la prima instan la instana de gradul al doilea cu toate chestiunile de fapt i de drept pe care le comport spre o nou judecat n fond@. Controlul judiciar asupra hotrrilor judectoreti pronunate n prim instan nu se efectueaz din oficiu( instana ierarhic superioar celei care a pronunat hotrrea n prim instan procednd la o nou judecat a cauzei numai la cererea titularilor apelului. !ezult astfel c prin efectul devolutiv al declaraiei de apel( instana de apel capat mputernicirea de a nfptui o nou judecat ( verificnd( cu aceast ocazie( legalitatea i temeinicia hotrrii atacate. 9fectul devolutiv este guvernat de principiul tantum devolutum( Euantum appelantumA. )in acest punct de vedere( n concepia Codului de procedur penal( devoluiunea cauzei poate fi%: 6ntegral( cnd i n apel instana capt dreptul s reexamineze toate aspectele de fapt i de drept care au format obictul judecii n prim instan1 #arial 8 cnd instana de apel capt dreptul s reexamineze numai anumite aspect de fapt i de drept ce au format obiectul judecii n prim instan. 7eagravarea situaiei n propriul apel. Conform art. +@& alin. " Cod procedur penal( soluionnd cauza( instana nu poate crea o situaie mai grea pentru partea care a declarat apel. Aceast dispoziie se aplic i n cazul n care apelul a fost exercitat de procurer n favoarea unei pri. )ac sunt mai multe apeluri declarate de persoane cu interese contrare sau este apelul procurorului n defavoarea celui ce a declarat apel( nu se aplic principiul non reformatio in peius. 9fectul extensiv. n dispoziiile art. +@+ se arat c instana de apel examineaz cauza prin extindere i cu privire la prile care au declarat apel sau la care aceasta nu se refer( putnd hotr i n privina lor( fr s poat crea acestor pri o situaie mai grea. /emeiul juridic al efectului extensiv const n necesitatea de a da o rezolvare cocncordant cauzelor penale n care exist grupuri procesuale i el se aplic prilor( neputnd viza situaia altor apelani. 5ituaia stabilit de art. +@+ Cod procedur penal este impus n cauzele n care sunt mai muli inculpai care au participat la comiterea aceleiai fapte sau la comiterea acelorai fapte( sau mai multe pri responsabile civilmente cu interese commune( care formeaz fiecare un grup( ntre care exist o solidaritate( i care impune n cazul n care s a declarat apel numai de unl din subieci( pentru a nu da o hotrre contradictorie( ca instana de apel( n cazul n care consider apelul ntemeiat( s hotrasc i n privina prilor care nu au declarat apel sau la care nu se refer acesta..Acest efect este un remediu procesual menit s nlture situaiile inechitabile care ar fi generate de rmnerea definitiv a sentinei penale ca urmare a neexercitrii apelului( fa de prile care nu au declarat apel( i modificarea sentinei fa de cei din acelasi grup procesual ca urmare a exercitrii apelului. $imita stabilit de lege este( ca i n cazul n care partea a declarat apel( s nu creeze prilor fa de care s a extins apelul o situatie mai grea"<. ".@ 3udecarea apelului
6 7

/ribunalul 5uprem( sect.pen.dec.nr.,@A'"%@&( Culegere de )ecizii( din anul "%@&( pag. >?A Cheorghita 2ateut( #rocedura penala( #artea speciala( vol. 66( 9d. $umina $ex( "%%@( pag. &+,. A se vedea( /r. #op( )reptul procesual penal( /ipografia 7ationala( Cluj( "%>,( pag. vol. 6D( "%>A( pag. +,@( Cr. /heodoru( 9fectul devolutiv al recursului penal silimitele sale( in !evista !omana de )rept nr. &'"%@>( pag. "+( 7. Dolonciu( )rept procesual penal( vol. 66( ;ucuresti( "%A%( pag. "%". 8 7umai att ct este devoluat( este apelat sau n apel nu se judec dect ceea ce este apelat. 9 Cheorghita 2ateut( #rocedura penala( #artea speciala( vol. 66( 9d. $umina $ex( "%%@( pag. &+@ &+A 10 A. 5. /ulbure( #rocedura penala romana( Curs universitar( 9ditura Constant( 5ibiu(&<<?

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

3udecata in apel se desfasoara in mare masura potrivit dispozitiilor generale referitoarela judecata( cuprinse in art.&A@ +"& Codul de procedura penala. 3udecarea apelului se face sicu aplicarea prevederilor art.+@? 8 +A+ Codul de procedura penala( care contin dispozitii speciale pentru aceasta cale de atac. Astfel( sedinta de judecata in apel prezinta unele particularitati fata de s edinta de j u d e c a t a i n p r i m a i n s t a n t a ( a t a t c u p r i v i r e l a p a r t i c i p a n t i ( c a t s i s u b a s p e c t u l e t a p e l o r procesuale ale sedintei de judecata. 6n legatura cu participantii trebuie mentionat faptul ca judecarea apelului nu poateavea loc decat in prezenta inculpatului( cand acesta se afla in stare de detinere. Bac exceptiede la acesta regula( cazurile in care se judeca apelul declarat impotriva hotararilor prin cares a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s a solutionat un conflict dec o m p e t e n t a . 6 n a c e s t e s i t u a t i i p r e z e n t a i n c u l p a t u l u i n u e s t e o b l i g a t o r i e . # a r t i c i p a r e a procurorului la judecarea apelului es te obligatorie( oricare ar fi obi ectul cauzei. #otrivit art.+@?( alin.&( Codul de procedura penala( partile sunt citate pentru a participa la sedinta de judecata. 6ntrucat martorii( expertii au fost ascultati la judecata in prima instanta( nu se maiciteaza la judecata de apel( afara de cazul cand instanta de apel dispune reascultarea lor. #anala data cand are loc sedinta de judecata( apelantul poate depune motivele de apel si oriceinscrisuri noi.)in punct de vedere al s tructurii judecata in apel are trei mari diviziuni: mas urile premergatoare( judecarea propiu zisa a apelului in sedinta si solutionarea apelului. 2asuri premergatoare sedintei de judecata in apel #unerea dosarului in stare de judecata este precedata de anumite activitati cum sunt :fixarea termenului de judecata( numirea completului de judecata( citarea partilor( asigurareadreptului de aparare( afisarea listei cauzelor etc.$a fixarea termenului de judecata( presedintele instantei de apel trebuie sa tina seamade ordinea intrarii dosarelor( de cauzele cu inculpatii arestati preventiv si de cauzele in care unii dintre inculpati sunt detinuti chiar si intr o alta cauza( judecata facandu se cu precadere siin aceasta situatie.#entru numirea completului de judecata presedintele instantei de apel trebuie sa aibe inv e d e r e d i s p o z i t i i l e a r t . > , s i > @ C o d d e p r o c e d u r a p e n a l a ( r e f e r i t o a r e l a c a z u r i l e d e incompatibilitate ale judectorilor.=data cu fixarea termenului de judecata presedintele instantei de apel va da dispozitiicu privire la citarea partilor( iar in cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu esteobligatorie va lua masuri pentru desemnarea aparatorului.$ista cauzelor fixate pentru judecata va fi intocmita si afisata la instanta( spre vedere(cu &> de ore inainte de termenul de judecata( tinandu se seama de situatiile mentionate lafixarea termenului de judecata.Asa cum aratam mai sus ( la judecata in apel partile sunt citate potrivit procedurii legale. )aca in cauza sunt inculpati aflati in stare de detinere( aducerea lor la judecata este obligatorie( cu exceptia situatiei in care se judeca apelul declarat impotriva hotararilor prin care s a dispus restituirea pentru completarea urmaririi sau prin care s a solutionat un conflictde competenta.#otrivit art.+@, Cod de procedura penala( participarea procurorului la judecarea apelului esteobligatorie oricare ar fi obiectul cauzei. )esfasurarea sedintei de judecare a apelului B iind o cale ordinara de atac( judecata in apel se supune in principiu normelor s iregulilor ce guverneaza sedinta de judecata in prima instanta cu exceptia aspectelor care nusunt corespunzatoare apelului 4nu se face strigarea nominala a martorilor si nici nu se pune problema inlaturarii lor din sala( deoarece in apel nu se audiaza martori0.#otrivit art.+@A Cod de procedura penala( instanta judecand apelul( verifica hotarareaatacata pe baza lucrarilor s i materialului din dosarul cauzei si a oricaror ins cris uri noi( prezentate la instanta de apel.$a sedinta de judecata in apel( activitatea este concentrata in principal pe momentuldezbaterilor unde ordinea in care

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

s e da cuvantul este diferita fata de judecata in prima instanta.Astfel( potrivit art.+@@( alin." Cod de procedura penala( daca la termenul fixat apeluleste in stare de judecata( presedintele da cuvantul apelantului( apoi intimatului si in urma procurorului.)aca intre apelurile declarate se afla si apelul procurorului( primul cuvant il areacesta.)aca procurorul sau partile invoca necesitatea administrarii de noi probe( apelantul trebuie sa arate aceste probe si mijloacele de proba cu ajutorul carora pot fi administrate. Ca siin cazul judecatii in prima instanta partile si procurorul au dreptul la replica cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor.6 n a l i n e a t u l u l t i m a l a r t . + @ @ C o d d e p r o c e d u r a p e n a l a ( s e a r a t a c a s i i n c a z u l a p e l u l u i incuplatul are cel din urma cuvantul.# otrivit legii in vederea solutionarii apelului( instanta poate da o noua apr eciere probelor din dosarul cauzei si poate administra orice noi probe pe care le considera necesare4art.+@A( alin.&( Cod de procedura penala0.6n acelasi timp instanta este obligata sa se pronunteas upra tuturor motivelor de apel invocate( exclusiv as upra celor formulate oral in ziua judecatii. 5olutiile pronuntate in apel )upa judecarea apelului( respectiv dupa incheierea dezbaterilor( completul trece ladeliberare in vederea adoptarii unei solutii. )ispozitiile privind procedura deliberarii in apelsunt aceleasi ca si la judecata in prima instanta.#otrivit art.+@% Cod de procedura penala( instanta judecand apelul( poate da una dinurmatoarele solutii: respinge apelul sau admite apelul. A.Respingerea apelului 5olutia de respingere a apelului este data atunci cand instanta constata ca declarareaapelului s a facut fara respectarea conditiilor cerute de lege sau aceasta nu se justifica. Caurmare a respingerii apelului se mentine hotararea primei instante si evident urmeaza a fi pusein executare dis pozitiile aces teia. $egea prevede trei situatii in care se res pinge apelul si anume: cand acesta este tardiv( inadmisibil sau nefondat. a)Res pingerea apelului ca tardiv !espingerea apelului ca tardiv se face atunci cand acesta a fost declarat dupa expirareatermenului de apel prevazut in art.+,+ Cod de procedura penala( si nu sunt intrunite conditiileinscrise in art.+,> si +,? Cod de procedura penala( pentru a se justifica o repunere in termen.Apelul poate fi declarat numai in termenul prevazut de lege care este de "< zile( iar in anumitecazuri de exceptie termenul este de + zile.Biind un termen imperativ( neexercitarea caii de atac in timpul acestui termen( atragedecaderea din exercitiul dreptului si respingerea apelului ca tardiv. Cu alte cuvinte un apelintrodus tardiv este un apel inexistent si pe cale de consecinta o examinare in fapt si in drept ahotararii atacate nu mai poate avea loc( deoarece instanta superioara nu este legal investita. b)Respingerea apelului ca inad isibil 6n situatiile in care exercitarea apelului nu este admisa de lege sau cand apelul esteexercitat de persoane care nu au calitatea procesuala care se le confere acest drept( instanta varespinge apelul ca inadmisibil.!eferitor la prima situatie( anumite hotarari judecatoresti nu pot fi atacate cu apel sidrept urmare apelul declarat impotriva unor asemenea hotarari va fi respins ca inadmisibil.Cu privire la a doua situatie( mentionam ca este vorba de anumiti subiecti care au ovocatie procesuala limitata in sensul ca pot actiona pe calea apelului numai intr o anumitalatura sau numai cu privire la anumite aspecte. 9xercitarea caii de atac a apelului de catreacesti subiecti( sau de alte persoane( in afara limitelor conferite de lege duce la respingereaapelului ca inadmisibil. )e notat ca apelul inadmisibil ca si apelul tardiv nu produc efectextensiv.6n literatura de specialitate se face mentiunea ca daca apelul introdus de un membru alunui grup procesual a fost respins ca inadmisibil( instanta nu examineaza situatia celorlaltimembrii ai grupului cu privire la care exista o indivizibilitate de imprejurari. c)Respingerea apelului ca ne!ondat

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

"#

6nstanta va respinge apelul ca nefondat ori de cate ori constata ca hotararea atacata nueste afectata de vreun viciu( cu privire la stabilirea adevarului sau la aplicarea legii. Cu alte cuvinte( instanta va respinge apelul ca nefondat atunci cand constata ca hotararea atacata estelegala si temeinica. 5pre deosebire de situatiile anterioare respingerea apelului ca nefondat presupune o judecata de valoare asupra fondului hotararii atacate.6nstanta de apel este deci obligata sa verifice hotararea atacata pentru a se convingedaca a fost data cu respectarea tuturor conditiior legale si daca este conforma cu adevarul faptelor stabilit prin probe.6n literatura de specialitate se face precizarea ca instanta de apel poate sa respingaapelul si deci sa confirme hotararea atacata fie insusindu si motivele primei judecati fie in baza unei motivari proprii.+ $.Ad iterea apelului #otrivit art.+@%( pct.&( Cod de procedura penala( admitand apelul( instanta superioaradesfiinteaza sentinta primei instante si procedeaza la o noua judecata sau dispune rejudecareacauzei de catre instanta competenta( dupa caz.)esfiintarea hotararii primei instante poate fi totala sau partiala.6n prima situatie( desi hotararea desfiintata urmeaza a fi nesocotita in intregime( instanta areobligatia sa tina seama de prevedrile art.+@" si +@+ Cod de procedura penala( referitoare laefectul devolutiv si efectul extensiv al apelului.6n al doilea caz ( art.+A& alin.&( Cod de procedura penala( dispune ca hotararea poate fidesfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane( ori numai in ce priveste latura penalasau civila( daca aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei. Atunci cand prima instant a dis pus arestarea inculpatului( instanta de apel poate mentine mas ura arestarii in c az de desfiintare a hotararii atacate cu apel. a)Ad iterea apelului% des!iintarea &otararii pri ei instante si re'udecarea cau(ei decatre instanta de apel #otrivit art.+@%( pct.&( lit.a ( Cod de procedura penala( admitand apelul( instanta de apel desfiinteaza sentinta primei instante si procedeaza practic ea insasi la o noua judecata infond( in urma careia va pronunta o noua hotarare judecatoreas ca dand o noua rezolvare actiunii penale si actiunii civile in raport cu motivele de apel formulate si tinand seama deefectul extensiv al apelului.Cu alte cuvinte( instanta de apel poate pronunta oricare din solutiile 8 sub aspect penalsau civil 8 le poate pronunta si prima instanta dispunand dupa caz condamnarea inculpatului(achitarea sau incetarea procesului penal. b)Ad iterea apelului% des!iintarea &otararii pri ei instante si re'udecarea cau(ei decatre pri a instnta $egea reglementeaza cazurile in care instanta de apel adopta solutia casarii urmata detrimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanta. Astfel( potrivit. art.+@%( pct.&( lit.b( Cod de procedura penala( va desfiinta hotararea atacata si va dispune rejudecarea cauzei de catre prima instanta in urmatoarele cazuri : judecarea cauzei la prima instanta a avut loc in lipsa unei parti nelegal citate 1 judecarea cauzei a avut loc in absenta partii( care desi legal citata( a fost ini m p o s i b i l i t a t e d e a s e p r e z e n t a s i d e a i n s t i i n t a i n s t a n t a d e s p r e a c e s t a i mposibilitate 1 hotararea primei instante nu a rezolvat fondul cauzei.6n legatura cu primul caz( nelegalitatea citarii trebuie apreciata in raport cu dispozitiileart."@? "A" Cod de procedura penala( referitoare la procedura de citare.Al doilea caz are in vedere & conditii care trebuie indeplinite cumulative si anume: partea 4legal citata0 sa fi fost in imposibilitate de a se prezenta si in acelsi timp sa se fi aflat inimposibilitatea de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate. 6n literatura de specialitatese face precizarea ca imposibilitatea de prezentare trebuie sa priveasca tremenul la care cauzaa fost solutionata in fond( iar nereprezentarea sa se datoreze unui caz fortuit sau unui caz deforta majora( care sa fie nu numai obiectiv dar si imprevizibil.Cu

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

""

privire la al treilea caz( unii autori considera ca fondul cauzei nu a fost rezolvat cand in considerentele hotararii primei instante nu se arata daca exista sau nu fapta imputata(> daca inculpatul este vinovat sau nu si nu sunt examinate probele administrate pentru a secunoaste adevarul cu privire la fondul cauzei. c)Ad iterea apelului% des!iintarea &otararii pri ei instante si re'udecarea cau(ei decatre instanta co petenta 6n partea finala a art.+@%( pct.&( lit.b( Cod de procedura penala( se arata ca in situatiilein care hotararea atacata cu apel este desfiintata pentru necompetenta( rejudecarea cauzei seface de catre instanta competenta.#rocedand la verificarea hotararii atacate( sub toate aspectele de fapt si de drept( instanta de apel trebuie sa aibe in vedere si problema competentei materiale si personale a primei instante.!ejudecarea de catre instanta competenta se face potrivit tuturor regulilor aplicabile judecatii in prima instanta( motiv pentru care sentinta pronuntata va putea fi atacata din nou cu apel.# osibilitatea ins tantei de apel de a casa hotararea atacata pentru necompete nta sitrimiterea spre rejudecare la instanta competenta este conditionata de prevederile art.+@& Codde procedura penala( referitoare la neagravarea situatiei partii care a exercitat calea de atac aapelului.6n legatura cu necompetenta teritoriala( aceasta nu poate determina des fiintarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare de catre instanta teritorial competenta( deoarece potrivit art.+%( alin.&( Cod de procedura penala( exceptia de necompetenta teritoriala poate fiinvocata numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata. 5olutii si chestiuni complementare Admitand apelul instanta poate dispune unele solutii complementare celor mai sus.Astfel potrivit art.+A< Cod de procedura penala( daca hotararea este desfiintata pentru ca s aconstatat existenta vreuneia din situatiile aratate in art.+++ Cod de procedura penala( dispunerestituirea cauzei procurorului( pentru a lua masuri in vederea completarii urmaririi penale(daca rezulta ca urmarirea penala nu este completa si ca in fata instantei nu s ar putea facecompletarea acesteia decat cu mare intarziere.Chestiunile complementare au in vedere prevederile art.+A" Cod de procedura penala(d i n c a r e r e z u l t a c a i n s t a n t a ( d e l i b e r a n d a s u p r a a p e l u l u i f a c e c a n d e s t e c a z u l a p l i c a t i a dispozitiilor privitoare la reluarea dezbaterilor asiguratorii( la cheltuielile judiciare si la oricealte probleme de care depinde solutionarea completa a apelului.6n acelasi timp instanta de apel verifica daca s a facut o justa aplicare de catre prima instanta a dispozitiilor privitoare la computarea retinerii si arestarii si adauga daca este cazul(timpul de arestare scurs dupa pronuntarea hotararii atacate cu apel. Continutul deciziei *otararile judectoaresti prin care instanta de apel solutioneaza cauzele cu care estesesizata prin calea de atac a apelului( se numesc decizii. 5ub aspect structural decizia trebuiesa contina o parte introductiva( o expunere si dispozitivul.#otrivit art.+A+ Cod de procedura penala( in partea introductiva( decizia instantei deapel trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute in art.+?? iar in expunere vor fi mentionatetemeiurile de fapt si de drept care au dus( dupa caz( la respingerea sau admiterea apelului( precum si temeiurile care au dus la adoptarea oricareia dintre solutiile prevazute de art.+@%( pct.&( Cod de procedura penala.? ) ispozitivul trebuie s a cuprinda solutia data de instanta de apel( data pronuntarii deciziei si mentiunea ca pronuntarea s a facut in sedinta publica. Atunci cand inculpatul s aaflat in stare de detinere( in expunere si dispozitiv trebuie sa se arate timpul care se deduce din pedeapsa

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

")

&. !ecursul &." Consideraii introductive #ersoanele care au drepturi si obligatii stabilite printr o hotarare judecatoreasca pronuntata in apel sau in prima instanta( cand hotararea nu este susceptibila de apel( potconsidera ca acest act procesual este afectat in mod real de un viciu sau eroare si pot cere(ca atare( o noua examinare a cauzei pentru inlocuirea primei hotarari cu o noua hotarare.6n vederea exercitarii unui control asupra hotararilor judecatoresti pronuntate in primainstanta legea a pus la indemana celor interesati un instrument procesual prin folosireacaruia se asigura o mai buna infaptuire a actului de justitie.2ijlocul procesual prin care se asigura acest deziderat este recursul( care are ca ratiune sifinalitate indreptarea unor greseli comise de instanta sau de parti cu ocazia primei judecati sau a celei efectuate in apel. &.& 7oiune !ecursul este reglementat in capitolul 666 al /itlului 6 din #artea 5peciala sectiunea 66 4art.+A?F" +A?F"% C. proc. pen.0( introduse prin $egea nr. >?'"%%+ pentru modificarea sicompletarea Codului de procedura penalaF"0 si completate recent prin $egea +?,'&<<,.6n succesiunea normala a procedurii judiciare recursul urmeaza apelului si in aceastaordine reprezinta cel de al treilea grad de jurisdictie. = asemenea alcatuire a procesuluinu este insa obligatorie( iar uneori nici nu se poate realiza( intrucat legea nu permiteapelarea anumitor hotarari judecatoresti. *otararile care nu pot fi atacate cu apel( nu potramane insa pronuntate in Gprima si ultima instantaH( pentru ca numarul gradelor de jurisdictie s ar reduce la unul singur. 6n aceste cazuri recursul va fi posibil si farainterventia prealabila a apelului. 5ingura cale de atac ordinara impotriva hotararii pronuntate in prima instanta si neapelabila ramane recursul. 6n aceste cazuri recursulreprezinta al doilea si ultimul grad de jurisdictieF&0.6n literatura sunt date diferite definitii. !ecursul este o cale de atac ordinara de anulare( partial devolutiva si in mod exceptional extensiva( destinata a repara erorile de dreptcomise de instantele de fond( in hotararile dateF+0.9l corespunde celui de al doilea grad de jurisdictie si de aceea se indreapta impotriva hotararilor judecatoresti date in ultimul grad de fond( pentru erorile de drept pe care lecontine./ermenul de recurs in casatie este imprumutat din dreptul francez. !ecursul fiind o caleordinara de atac( se deosebeste de recursul special( cale de atac conferita de lege procurorului general al #archetului de pe langa inalta Curte de Casatie si 3ustitie saurecursului in interesul legii pe care il poate exercita ministrul justitiei.6n succesiunea normala a procedurii judiciare recursul urmeaza apelului si in aceastaordine reprezinta cel de al treilea grad de jurisdictie. = asemenea alcatuire a procesuluinu este insa obligatorie( iar uneori nici nu se poate realiza( intrucat legea nu permiteapelarea anumitor hotarari judecatoresti. *otararile care nu pot fi atacate cu apel( nu potramane insa pronuntate in Gprima si ultima instantaH( pentru ca numarul gradelor de jurisdictie s ar reduce la unul singur. 6n aceste cazuri recursul va fi posibil si farainterventia prealabila a apelului. 5ingura cale de atac ordinara impotriva hotararii pronuntate in prima instanta si neapelabila ramane recursul. 6n aceste cazuri recursulreprezinta al doilea si ultimul grad de jurisdictieF>0.Caile de atac sunt calificate ca extraordinare( daca ele pot fi executate numai in cazurile siin conditiile specificate de lege. Codul de procedura penala califica apelul si recursul cafiind cai ordinare( iar contestatia in anulare( revizuirea( recursul in interesul legii suntcalificate ca extraordinare. 6mportanta practica a clasificarii cailor de atac in ordinare siextraordinare vizeaza( in principal( urmatoarele aspecteF?0:a0 executarea hotararii penale este suspendata pe durata termenului in care poate fiexercitata calea de atac ordinara( iar apoi pe timpul judecarii acesteia( in vreme ce cailede atac extraordinare nu au( in principiu( efect suspensiv( b0 cat timp este deschisa calea ordinara de atac( nu se poate recurge la o cale de atacextraordinara( insa caile de atac extraordinare se pot folosi

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

"3

concomitent(c0 in unele situatii( calea de atac extraordinara devine inadmisibila( daca partea interesata putea sa invoce motivul prin intermediul caii de atac ordinare( dar nu a facut o. &.+ /rsturi caracteristice !ecursul prezinta urmatoarele trasaturi:a0 este o cale de atac ordinara ca si apelul( intrucat si el este un act obisnuit indesfasurarea normala a procesului penal( se efectueaza intr un termen fix( stabilit de lege4de regula "< zile0 si inlatura posibilitatea ca hotararea din ultimul grad de fond sa devinadefinitiva si executorie. 6n literatura de specialitate s a remarcat ca( in mod exceptional(recursul se poate indrepta si impotriva unei hotarari definitive si executorii. Astfel( potrivit art. +A?F+ coroborat cu art. +,? C. pr. pen.( partea care a lipsit atat de la judecatacat si de la pronuntare poate declara recurs peste termen in cel mult "< zile de la datainceperii executarii pedepsei sau a obligarii la despagubiri civile. )e aceea( s a propus( delege ferenda ca recursul peste termen sa fie reglementat ca un caz de repunere in termenulde recursF"0( b0 este o cale de atac( in principal( de drept( intrucat provoaca( de regula( un control partial( numai in drept. Aceasta este( in esenta( ceea ce caracterizeaza recursul in raportcu apelul in ceea ce priveste limitele in care se produce devolutia. Asadar( daca apelul devolueaza cauza atat in fapt cat si in drept( sub toate aspectele( recursul o devolueaza cu precadere in drept. 9l repune in discutie nu intreaga cauza( ci numai chestiunile de dreptsau de drept si de fapt si pentru motive bine determinate. 9l poate avea loc numai pentrunulitati de fond si de forma( adica pentru erori de drept substantiale 4materiale0 si procesuale 4formale0F&0. 5tarea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs.6n mod exceptional( recursul poate fi si o cale de atac de fapt sau de fapt si de drept cumsunt( de pilda( cazurile in care se poate face recurs pe motiv ca Gs a comis o eroare gravade faptH 4art. +A?F% alin. " pct. "A C. pr. pen.0 ori in care Gs au aplicat pedepse gresitindividualizate H4art. +A?F% alin. " pct. "> C. pr. pen.0 ori Ga fost gresit rezolvata laturacivilaH 4art. +A?F% alin & C. pr. pen.0 sau Ginstanta nu s a pronuntat asupra unei fapte insarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate...H4art. +A?F% alin. " pct. "< C. pr. pen.0 precum si cele in care hotararile judecatoresti nusunt susceptibile de a fi atacate cu apel. 5 a remarcat faptul ca noua reglementare arecursului( spre deosebire de reglementarea anterioara( nu mai asimileaza cazurile decasare cu nulitatile de forma si de fond( intrucat in cuprinsul erorilor de judecata intra( dinmotivele aratate mai sus( atat erori de drept cat si de faptF+0. este( in principiu( o cale de atac de anulare( deoarece tinde la obtinerea casarii sauanularii atacate. 6n mod exceptional recursul este si o cale de atac mixta de anulare si dereformare atunci cand in cazurile prevazute de lege 4art. +A?F"? pct. & lit. a0 si b0 C. pr. pen.0 instanta de recurs insasi este cea care pronunta o solutie asupra fondului cauzei. =asemenea concluzie se impune si in cazul in care recursul este indreptat impotrivahotararilor nesupuse apeluluiF>0. 7u aceeasi calificare se poate acorda( insa( recursului(atunci cand instanta admite recursul( casand hotararea atacata si dispune rejudecarea decatre instanta de recurs( deoarece in aceasta situatie se da o singura decizie insolutionarea recursului( care este doar o decizie de casare( cuprinzand termenul pentrurejudecare si a doua decizie ce nu priveste recursul 4care a fost anterior admis0 cirejudecarea fondului cauzei( care se face dupa regulile primei instante 4art. +A?F"% C. pr. pen.0F?0 este o cale de atac ireverentioasa( intrucat se adreseaza intotdeauna unor instante judecatoresti superioare 4tribunalul( tribunalul militar teritorial( curtea de apel( curteamilitara de apel si 6nalta Curte de Casatie si 3ustitie0 spre deosebire de alte cai de atac deanulare( cum este( de pilda( contestatia in anulare( care se adreseaza aceleiasi instante4instanta de recurs care a pronuntat hotararea a carei anulare se cere sau instantei la care aramas definitiva ultima hotarare( dupa distinctiile facute de art. +A% C. pr. pen(0( nu pune in miscare o noua judecata a cauzei in fond( ci

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

"4

doar o verificare a hotarariiatacate pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi( prezentate la instanta de recurs. Asadar( instanta de recurs este obligata sa se pronuntenumai asupra motivelor de recurs invocate de procuror si de parti.#rin derogare de la aceasta regula( atunci cand recursul este indreptat impotrivahotararilor judecatoresti ale primei instante pentru care legea prevede expres ca nu pot fiatacate cu apel( nu mai este limitat la cazurile de casare prevazute expres in art. +A?F% C. pr. pen. ci( in aceasta ipoteza( instanta de recurs are obligatia sa examineze intreaga cauzasub toate aspectele de fapt si de drept( in aceleasi conditii ca instanta de apel( insa duparegulile speciale privind judecata recursului( in genere( este o cale de atac usor accesibila. =rice hotarare penala poate fi atacata cu recurs( decatre orice parte din proces( intr un termen fix si cu forme procesuale simple. Accesul liber al oricarei parti la folosirea acestei cai de atac este usurat si de regula nea gravariisituatiei in propriul recurs 4non reformatio in pejus0( care functioneaza in aceleasi conditiica in cazul apelului. #rin analogie cu ceea ce se intampla in cazul apelului( putem arata caratiunea instituirii acestei reguli consta in inlaturarea temerii justitiabililor ca( eventual( lis ar agrava situatia in propria lor cale de atac( o asemenea temere putand determina(implicit( abtinerea de la folosirea cailor de atac si astfel limitarea controlului judecatorescce se realizeaza prin exercitarea acestoraF,0.9xplicatia conceptiei ca instanta de recurs solutionand cauza nu poate crea o situatie maigrea pentru partea care a declarat recursul se gaseste in dreptul partilor de a supunehotararea atacata unui control jurisdictional. Bolosirea caii de atac nu poate creatitularului o situatie mai grea( pentru ca astfel s ar putea determina abtinerea partii de laexercitarea drepturilor sale procesuale de teama asumarii acestui risc. =r( controlul jurisdictional realizat prin recurs prezinta o importanta care depaseste interesele partilor(contribuind la realizarea unui bun act de justitieF@0.!egula neagravarii situatiei in propriul recurs se aplica tuturor titularilor dreptului( cuexceptia procurorului( care este reprezentantul societatii. 7eagravarea situatiei in propriul recurs devine incidenta numai atunci cand recursul estesingular( si cand au fost declarate mai multe recursuri de persoane cu interese comune sauindiferente fata de cei ce au declarat recurs. )aca sunt mai multe recursuri declarate de persoane cu interese contrare sau este recursul procurorului in defavoarea celui ce adeclarat recurs( nu se aplica regula non reformatio in peius.!egula Hnon reformatio in pejusH este limitata la folosirea caii proprii de atac. #recizareadevine necesara pentru intelegerea corecta a dispozitiei legale. Bolosirea de catre o parte aunei cai de atac nu exclude posibilitatea agravarii situatiei sale in calea folosita de catrealtcineva. )e pilda( declarand recurs atat inculpatul cat si procurorul situatia inculpatuluise poate agrava. 6n acest sens( situatia defavorabila nu este o consecinta a recursuluideclarat de inculpat care poate fi respins ci un efect al admiterii recursului procuroruluiFA0.!egula non reformatio in pejus in procesul penal produce urmatoarele consecinteF%0: limiteaza 4in detrimentul principiului legalitatii si al aflarii adevarului0 posibilitateainstantei de recurs de a indrepta hotararile gresite la cazurile in care s ar crea o situatiemai favorabila pentru partea care a declarat recurs creeaza accesul liber al oricarui titular la folosirea caii de atac a recursului( contribuind( prin aceasta( la largirea controlului judecatoresc al instantei de recurs asupra hotararilor primei instante &.> *otrrile penale supuse recursului #otrivit reglementarii recursului( aceasta cale de atac cuprinde( prin cele doua forme deexercitare( toate hotararile judecatoresti nedefinitive( cu limitarile prevazute de lege.a. #rima forma a recursului( unde acesta este cea de a doua cale de atac( este apropiata deforma traditionala( fiind o cale de atac predominanta in drept( prin care se urmaresterealizarea unei uniforme interpretari si aplicari a legii in cauzele penale.5entintele prin care se solutioneaza cauza sunt( de regula( supuse apelului. 9le

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

"5

suntsusceptibile direct de recurs numai in situatia in care nu este deschisa calea de atac aapelului. #rin aceasta( derogandu se de la regula enuntata mai sus( se asigura un control judecatoresc integral si nemijlocit asupra hotararilor de condamnare( de achitare sau deincetare a procesului penal.#ot fi atacate cu recurs atat latura penala cat si latura civila a cauzei. )e asemenea( 9ste posibila atacarea separata cu recurs a laturii penale sau a laturii civile a cauzei6n conformitate cu prevederile art. +A?F" C. pr. pen.( pot fi atacate cu recurs:a0 sentintele pronuntate de judecatorii in cazurile prevazute de lege( b0 sentintele pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor contra ordinii sidisciplinei militare( sanctionate de lege cu pedeapsa inchisorii de cel mult & ani(c0 sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea 2ilitara de Apel(d0 sentintele pronuntate de sectia penala a 6naltei Curti de Casatie si 3ustitie(dF"0 sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale seface la plangerea prealabila a persoanei vatamate(e0 deciziile pronuntate( ca instante de apel( de tribunale( tribunale militare teritoriale( curtide apel si Curtea 2ilitara de Apel.f0 sentintele pronuntate in materia executarii hotararilor penale( afara de cazul cand legea prevede altfel( precum si cele privind reabilitarea. 7u sunt supuse recursului: sentintele care sunt susceptibile de apel si ih privinta carora persoanele prevazute in art.+,& C. pr. pen. 4oricare din persoanele care pot face apel( potrivit legii( inclusiv procurorul0 nu au folosit calea apelului( ori cand apelul a fost retras( daca legea prevedeaceasta cale de atac 4art. +A?F" alin. ultim C. pr. pen.( asa cum a fost modificat prin $egea nr. ">"'"%%,0. #rin aceasta dispozitie este consacrat principiul potrivit caruia nu se poate face recurs omisso medio6n consens cu prevederile legale( in practica judiciara s a considerat ca este inadmisibilrecursul declarat de inculpat impotriva hotararii primei instante daca( desi acesta adeclarat apel( si l a retrasF"0. )e asemenea( s a mai decis ca inculpatul nu poate folosicalea de atac a recursului daca apelul acestuia a fost respins ca tardiv( deoarece in aceastasituatie apelul se considera ca inexistentF&0.Aceasta inseamna( ca( de regula( nu se poate recurge la o cale de atac( trecand sau sarind peste alta( care( legal( are prioritate( in acest fel( nu se poate recurge la recurs( sarind pesteapel daca hotararea este susceptibila de a fi atacata cu apel. Atata vreme( insa( cat una din persoanele prevazute in art. +,& C. pr. pen. a declarat apel( aceasta imprejurare profitatuturor celorlalte persoane( carora le este deschisa calea de atac a recursului( fara( insa( caaceasta sa vizeze si sentintele primei instante. 6n acest sens( art. +A?F" alin. ultim C. pr. pen. prevede expres ca Gimpotriva deciziilor pronuntate in apel( persoanele prevazute inart. +,&( chiar daca nu au folosit apelul pot declara recursH( b. 6n cea de a doua forma( in care recursul este a doua cale de atac( acesta imbraca formaapelului( si nu este limitat la motivele de casare prevazute pentru prima forma arecursului( aratate in art. +A?F% C. proc. pen.( iar instanta este obligata ca( in afaratemeiurilor invocate si a cererilor formulate de recurent( sa examineze cauza sub toateaspectele de fapt si de drept( solutiile fiind diferite de cele din apel( in recurs avand o altareglementare.)e asemenea( sunt supuse recursului si deciziile pronuntate de instanta de apel inrezolvarea cererii sau propunerii de liberare conditionata( precum si in solutionareacererii de reabilitare.5tabilirea formei de recurs aplicabile se face dupa natura hotararii atacate. 6n cazul incare se ataca cu recurs deciziile instantei de apel( acesta este cea de a doua cale de atac. 6ncazul sentintelor si al incheierilor( unde legea prevede ca se pot ataca numai cu recurs(acesta este singura cale de atac ordinaraF+0.6n practica judiciara s a remarcat ca( in lumina prevederilor art. +A?F" C. pr. pen.( dincategoria hotararilor care nu pot fi atacate cu recurs sunt omise deciziile prin care apelul afost respins ca tardivF>0( astfel incat( intr o asemenea situatie recursul poate fi respins canefondat( nu ca inadmisibil. 6n argumentarea acestui punct de vedere s a aratat ca un apeldeclarat tardiv nu poate fi considerat un apel nedeclarat(

Cile ordinare de atac n procesul penal Proiect de practic

"6

astfel incat partii care nu s afolosit de calea apelului in termenul legal nu i se poate refuza dreptul de a face recursF?0./otodata( s a mai sustinut in mod judicios ca recursul este admisibil( in principiu( doar incazul in care se critica doar decizia instantei de apel( respectiv insasi solutia de respingerea apelului ca tardiv. )aca insa( se critica sentinta primei instante( care a ramas definitivala expirarea termenului de apel( recursul este inadmisibilF,0 &.? /itularii recursului &., &.@ &.A &.% &."< &."" &."& &."+ &."> )eclararea recursului 2otivele de recurs 9fectele recursului !enunarea la recurs !etragerea recursului 3udecarea recursului 5oluionarea recursului )ecizia instanei de recurs !ejudecarea cauzei dup casare