Descoperiri uluitoare despre adevratele cauze ale CANCERULUI. Corpul se vindec singur, dac bolnavul n elege CAU!

A "#LII

- Doctorul german Ryke HAMER (foto) a tratat cu succes peste 31.000 de pac ent doar stand de !or"a cu e . #u facea n m c mag c$ n afara faptulu ca le e%pl ca log c s rat onal despre stransa legatura d ntre starea mentala s "oala. El sust ne ca f ecare om s-a m"olna! t d n cau&a unu program mental d struct !$ nascut n urma unu '() emot onal. El a num t acest soc dupa numele f ulu sau* Dyrk Hamer 'yndome sau DH' (s ndromul D rk Hamer).
Dr. Hamer era in anii 70 Cercetator si Sef al Clincii de Oncologie din Munchen unde trata cancerul folosind, la fel ca ceilalti doctori, tratamentele clasice de tratarea cancerului, care se dovedeau a fi mai mult sau mai putin eficiente. Insa cursul vietii doctorului Hamer avea sa se schim e radical, in luna decem rie a anului !"7#, cand a pri$it teribila veste ca %iul sau DIR& , de doar '( ani, a %ost i$puscat $ortal. Mai mult decat atat, la cateva luni de la eveniment a murit sotia lui. $ceste socuri l%au ranit la un nivel profund, si, ca si cum n%ar fi fost destul, peste cateva luni s)a i$bolnavit de CANCER la *E+*ICULE.

$&unsese un doctor care trata pancientii de cancer, iar in paralel tre uia sa se trate'e pe el insusi de cancer. (ra speriat de rata mare de insucces a tratamentelor clasice, pe care ar fi tre uit sa le urme'e si el, insa nu mai avea incredere in ele . Desi pare descura&ator, acest conte)t urma sa%l a&ute pe Dr. Hamer sa revolutione'e lumea medicala. Din moment ce nu fusese niciodata grav olnav, a suspectat imediat ca de'voltarea cancerului sau poate avea legatura directa cu tragica pierdere a fiului sau. Moartea lui Dir* si propria sa e)perienta cu cancerul l%au facut pe Dr. Hamer sa investighe'e istoricul pacientilor sai de cancer. $ aflat foarte curand ca, la fel ca el, toti au trecut prin e)periente e)trem de stresante, inainte ca oala sa se instale'e si sa se de'volte. O servarea cone)iunii dintre minte si organism nu a fost surprin'atoare. +umeroase studii aratasera de&a ca atat cancerul, cat si alte bolii sunt %oarte des precedate de un eveni$ent trau$atizant.

E% st+ o ,E-A./R0 d ntre d fer tele &one cre ereulu 1 anum te organe
Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale cu un pas mai departe. ,rmarind ipote'a ca toate evenimentele din organism sunt controlate de creier, a anali'at tomografiile pacientilor sai si le%a comparat cu istoricul lor medical. Dr. Hamer a descoperit ca orice oala, nu numai cancerul, este controlata de o 'ona din creier ce ii corespunde in mod specific si este legata, in mod particular, de un eveniment traumati'ant perfect identifica il. Mai e)act, a sesi'at aparitia unor vi ratii mai anormale, vi'i ile su forma de cercuri concentrice pe tomografie, in diferite 'one ale creierului. Mai interesant era ca, oamenii cu acelasi tip de cancer, aveau vi raii mai intense (-$C. in aceleasi 'one ale creierului. Cu alte cuvinte, fiecare tip de cancer avea o 'ona corespondenta in creier, care nu mai functiona corect. Cu aceasta descoperire a pus a'ele a ceea ce se numeste +O,$ M(DICI+$ /pentru care va fi desconsiderat de ceilalti doctori, dupa care i se va retrage dreptul de a mai profesa /pentru ca pertur a afacerile marilor companii farmaceutice, care, pentru a supravietui, tre uie sa vanda anual citostatice, vaccinuri, medicamente care dau dependenta etc.0. Cand Dr. Hamer a fost arestat, in !""7, pentru acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si le%a anali'at. ,n procuror pu lic a fost nevoit sa recunoasca in timpul procesului, ca dupa , ani, -.... din -.,.. de pacienti ai dr. /a$er, cu cancer in %aza ter$inala, erau inca in viata. In cazul trate$entelor conventionale, ci%ra aceasta este inversa.

#oua med c na porneste de la 2Regula de 3 er a )ancerulu 4

1egula de 2ier a Cancerului3 2iecare cancer sau alta afectiune grava, are drept cau'4 un CO+25IC. care generea'a ,+ SOC (MO.IO+$53 numit DHS /Sindromul Dir* Hamer 6 denumit astfel in onoarea fiului sau0 care im olnaveste omul mai intai la nivel mental, cand apar dereglari in creier, iar in final oala se rasfrange asupra unui organ. 5a aceast4 regul4, se adaug4 alte dou4 conclu'ii esen7iale3 a. .ipul conflictului care a generat SOC,5 (MO.IO+$5/DHS0 determin4 8O+$ in care apar vi ratii anormale in creier. 8ona de pe creier in care apar aceste inele concentrice, determina organul in care va aparea oala. . Cu cat durea'a mai mult conflictul, cu atat se im olnaveste mai rau organul corespun'ator acestui tip de conflict. $ceste conclu'ii au re'ultat in urma e)perimentelor practice pe care dr. Hamer le%a facut pe oameni si pe animale. $ demonstrat mai intai cum, si animalele, la fel ca oamenii, sunt predispuse olilor un urma unui conflict care generea'a un soc emotional.

(r g nea "ol lor este 5n cre er Dr. Hamer a sta" l t ca 6or ce "oala este cau&ata de un soc emot onal (num t DH') care surpr nde nd ! dul total nepregat t4.
9sihologic vor ind, DHS este un incident foarte personal, conditionat si determinat de e)perientele noastre trecute, de vulnera ilitati, de perceptiile personale, de valorile si credintele personale. Cu toate acestea, DHS nu este doar un conflict emotional, ci si iologic, care tre uie inteles in conte)tul evolutiei noastre personale. $nimalele e)perimentea'a aceste socuri iologice in urma pierderii ruste a cui ului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei amenintari nesteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte. ,n ar at, de e)emplu, poate suferi un soc conflictual de :pierdere a teritoriului; , cand isi pierde casa sau locul de munca, pe neasteptate< pentru o femeie, un soc conflictual :in camin; poate fi o gri&a pentru inele unuia dintre mem rii familiei< un soc conflictual de tipul :a andonului; poate fi declansat de un divort nepreva'ut sau de o spitali'are de urgenta< copii sufera deseori un soc conflictual :de separare;, cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii. $nali'and mii de tomografii /C.0 in relatie cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a descoperit ca, atunci cand are loc DHS, socul impactea'a o 'ona specifica, predeterminata din creier, cau'and o le'iune care este

vi'i ila pe tomografie, ca un set clar de inele concentrice /In !"#", Siemens, producatorul german de aparate tomografice, a confirmat ca aceste inele nu provin de la o proasta functionare a aparaturii0. Dupa impact, celulele cere rale transmit socul impactului catre organul corespondentcare, la randul lui, raspunde cu o modificare specifica, ce poate fi anticipata. Motivul pentru care diferitele conflicte sunt legate indisolu il de anumite 'one ale creierului este acela ca, de%a lungul evolutiei noastre, fiecare parte a creierului a fost programata sa raspunda instantaneu la posi ile conflicte sau amenintari. In timp ce :vechiul creier; /cere elul, 'ona amigdaliana0 este programat cu instuctiuni de a'a legate de supravietuire, care corespund respiratiei, hranirii sau reproducerii, :noul creier; /creierul mare0 este codat cu teme mult mai av ansate, precum cele legate de conflictele teritoriale, conflictele de separare, conflictele de identitate si cele legate de autoapreciere, increderea si respectul de sine. Cercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de em riologie, pentru ca, indiferent de felul in care organul raspunde unui conflict, fie prin de'voltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea functionarii, toate acestea sunt determinate de stratul em rionic al germenului din care provin atat organul, cat si tesutul cere ral corespondent. =+M >Ontogenetic S?stem of .umors; /Sistemul Ortogenetic al tumorilor0 ilustre'a ca organele controlate de 0vec1iul creier2 care deriva din endoderm sau vechiul creier mesoderm, precumpla$anii, %icatul, colonul, prostata, uterul, pielea in pro%unzi$ea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele $a$are, etc., genereaza intotdeauna proli%erare celulara, imediat ce conflictul corespondent are loc la nivelul creierului. .umorile acestor organe se de'volta e)clusiv pe durata fa'ei active a conflictului /initiata de DHS0.

E7EM8,E )ancerul de plaman

Sa luam e)emplul cancerului de plaman3 conflictul iologic asociat cu cancerul de plaman esteun soc de tipul :frica de moarte;, deoarece, in termeni iologici, panica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de a respira. Odata cu socul datorat fricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care reglea'a respiratia incep instantaneu sa se multiplice, formind o tumoare pulmonara. Contrar parerilor conventionale, aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fara rost, ci serveste unui scop iologic foarte ine definit, si anume sa creasca capacitatea pulmonara, optimi'and astfel sansele de supravietuire ale organismului. $nali'ele tomografiilor intreprinse de Dr. Hamer demonstrea'a ca fiecare persoana olnava de cancer de plaman pre'inta o configuratie clara de tip inele concentrice in 'ona corespondenta din creier si ca %iecare pacient a su%erit un soc con%lictual e$otional total neasteptat, de tipul 0%rica de $oarte2, inaintea declansarii cancerului. In ma&oritatea ca'urilor teama de moarte a fost declansata de socul unui diagnostic de cancer, ce a fost resimtit ca o sentinta la moarte.

)ancerul de san
Cancerul de san, potrivit cercetarilor Dr. Hamer, este re'ultatul gri&ilor provocate de un conflict de tipul >mama%copil; sau >pro leme cu partenerul;. $ceste tipuri de conflicte impactea'a intotdeauna vechiul creier, in 'ona care controlea'a glandele producatoare de lapte. O femeie poate suferi un conflict de tipul mama%copil, intrucat isi face foarte multe gri&i, atunci cand copilul ei este ranit sau se im olnaveste grav, foarte rusc. 9e durata fa'ei de stres, cat conflictul este activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice, formand o tumora. Scopul iologic al proliferarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul suferind, gra ind astfel procesul de vindecare al acestuia. 2iecare femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest program de reactie iologica pentru crestere si de'voltare. +umeroasele studii ale Dr. Hamer arata ca femeile, chiar si atunci cand nu alaptea'a, de'volta tumori ale glandelor mamare, din cau'a gr&ilor o sesive pentru inele celor dragi /a copilului care are pro leme, a unui parinte olnav, sau de gri&a unui prieten cu pro leme0. Ceea ce a fost spus despre cancerul de plaman sau de san este vala il pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in :vechiul creier;. 3iecare tip de cancer este declansat de un con%lict soc speci%ic, care activea'a un :program iologic precis; /$ Cincea 5ege @iologica0, ce permite organismului sa depaseasca o isnuintele functionarii 'ilnice si sa se confrunte fi'ic cu situatia urgenta. 4entru %iecare tip de con%lict e5ista o zona cerebrala speci%ica, de unde este coordonat acest progra$ de urgenta.

)e se 5nt9mpl+ cu organele controlate de noul cre er

In vreme ce organele controlate de vechiul creier de'volta tumori pe durata fa'ei active a conflictului%

soc, situatia este opusa in ca'ul organelor controlate de noul creier. .oateorganele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier /ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului uterin, ronhiile, vasele coronariene, canalele de alaptare etc.0 isi au originea in ectoderm sau mesoderm%ul noului creier. In momentul producerii conflictului% soc, tesuturile organelor corespondente acestei 'one a creierului raspund prin degenerare celulara. +ecro'area ovarelor sau a testiculelor, osteoporo'a, cancerul osos sau ulcerul stomacal, de e)emplu, sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se afla intr%o stare emotionala de stres relationata cu conflictele% soc corespondente. $sa cum este de asteptat, distrugerile tesuturilor respective au o semnificatie iologica precisa. Sa luam e)emplul tesuturilor canalelor de lactatie. (le se de'volta mult mai tar'iu decat glanda mamara, acest tesut fiind controlat de o 'ona mai tanara a creierului, corte)ul cere ral. Conflictul iologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip conflict de separare, re'ultat al unei e)periente de tipul copilul meu /sau partenerul meu0 mi%a fost luat de la san. O femela din lumea animala sufera un astfel de conflict, atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. Ca un refle) natural la acest conflict%soc, tesutul canalelor de lactatie incepe sa ulcereze . Scopul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie, astfel incat laptele nefolosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestione'e in interiorul sanului. Creierul fiecarei femei este programat cu acest gen de reactie% raspuns iologic. Din moment ce sanul femeii este asociat, iologic vor ind, cu gri&a si hranirea, femeile sufera un conflict%soc cau'at de separarea rusca de o persoana iu ita. 9e durata fa'ei active a conflictului% soc nu e)ista practic nici un simptom, cu e)ceptia unor oca'ionale puseuri usoare in interiorul sanului.

3a&a de 5m"on+! re(de confl ct) 1 3a&a de ! ndecare(post confl ct)

Dr. Hamer a descoperit de asemenea ca orice conflict si orice oala are si o re'olvare, iardesfasurarea oricei oli are loc in doua fa'e. /$ Doua 5ege @iologica0. In timpul primei fa'e, a conflictului activ /si anume atata timp cat acesta e)ista0 intregul organsim este orientat catre a face fata conflictului. In timp ce, la nivel fi'ic, au loc dereglari celulare specifice, psihicul si sistemul nervos vegetativ autonom se confrunta de asemenea cu situatii neasteptate. Comutata intr%o fa'a de stres /s?mpathicotonia0 , mintea devine total preocupata de continutul conflictului. .ul urari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome specifice. @iologic vor ind, acest lucru este vital, deoarece focali'area atentiei asupra conflictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru re'olvarea conflictului. 2a'a activa a conflictului este denumita si :fa'a rece;. Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, simptomele specifice ale activitatii conflictuale sunte)tremitatile reci /in special mainile0, tremurul si transpiratia rece. Intensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de intesitatea si impactul socului conflictual. Daca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp, urmarile pot fi fatale. Dr. Hamer a demonstrat, fara nici o indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine. O persoana poate muri ca re'ultat al complicatiilor mecanice produse de tumori, de e)emplu locarea unui organ vital precum colonul sau ila, dar in nici un ca' celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea. In =erman +eA Medicine distinctia dintre cancerul malign sau enign nu are nici o valoare. .ermenul malign este o constructie artificiala /la fel ca marcarii tumorali0 care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anumita limita complet ar itrara. Daca o persoana moare pe durata fa'ei initiale active a conflictului, este de o icei din cau'a pierderii de energie, a sla irii e)agerate, a lipsei de somn si a epui'arii mentale si emotionale. De cele mai multe ori este vor a de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei progno'e negative, de genul >Mai ai doar sase luni de traitB;, impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr%o stare de disperare. Cu foarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agoni'ant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu fac decat sa il accelere'e. Daca pacientul nu a facut nici un tratament conventional de cancer /in special chimioterapie sau radioterapie0 , =+M are o rata de succes de "C pana la "# D. (ste o ironie ca aceste statistici ale succeselor remarca ile ale Dr. Hamer au fost date chiar de autoritati. Cand Dr. Hamer a fost arestat, in !""7, pentru acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si le%a anali'at. ,n procuror pu lic

a fost nevoit sa recunoasca in timpul procesului, ca dupa C ani, E000 din EC00 de pacienti cu cancer in fa'a terminala erau inca in viata. In ca'ul tratamentelor conventionale, cifra aceasta este inversa. Conform declaratiilor epidemiologului si iostatisticianului Dr. ,lrich $ el /=ermania0, succesul ma&oritatii chimioterapiilor este &alnicF nu e)ista nici o dovada stiintifica referitoare la a ilitatea de a e)tinde in mod aprecia il viata pacientilor care sufera de cele mai comune forme de cancer organicFChimioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate pentru operatie, care repre'inta #0D din totalul cancerelor, repre'inta un >pustiu stiintific; />scientific Aasteland; 6 5ancet !""!0.

)orpul se ! ndec+ s ngur

1e'olvarea conflictului generat de semnalele initiale repre'inta inceperea fa'ei a doua a programului iologic. (motiile si organismul nostru se comuta imediat in modul de reparare,programul de vindecare fiind asistat in mod direct de sistemul nervos vegetativ. 9e perioada fa'ei de vindecare, apetitul revine, dar suntem foarte o ositi /putem chiar sa nu avem puterea de a ne ridica din pat0. Odihna si furni'area tuturor nutrientilor necesari organismului sunt esentiale pe perioada de vindecare. $ doua fa'a este denumita fa'a calda si, in aceasta perioada, vasele de sange se maresc, incal'ind e)tremitatile si pielea. Odata cu re'olvarea conflictului se produce o schim are la nivelul organelor, proliferarea celulara /vechiul creier 6 controlul cresterii tumorale0 si distrugerea celulara /creierul nou 6 controlul degradarii tesuturilor0 se opresc imediat si este declansat procesul de reparare specific. O 'ona care s%a necro'at sau a pre'entat ulceratii in timpul fa'ei active a conflictului este acum regenerata si refacuta cu celule noi. $cest proces este insotit, de regula, de inflamatii potential dureroase cau'ate de edeme care prote&ea'a tesutul pe durata vindecarii. $lte simptome tipice regenerarii sunt3 hipersensi ilitate, mancarimi, spasme /daca tesuturile musculare sunt implicate0 si inflamatii. ()emple de oli care apar doar in procesele de vindecare sunt3 diferite pro leme de piele, hemoroi'i, laringita, rosita, artrita, aterosclero'a, disfunctii ale rinichilor si ve'icii urinare, anumite oli ale ficatului si infectii. @a'andu%se pe o servarea multiplicarii celulare /mito'a0 si pe distinctia standard dintre tumoare enigna si maligna, medicina conventionala interpretea'a procesul natural de producere celulara a tesutului care se vindeca drept tumoare maligna. In =+M distingem la fel doua tipuri de tumori. Dar tumorile nu sunt impartite in une sau rele, ci mai degra a sunt clasificate dupa tipul de tesut si 'ona cere rala din care provin si de unde sunt controlate. ()ista acele tumori care se de'volta, in mod e)clusiv, in fa'a activa a conflictului% soc /tumorile pulmonare, tumorile de colon, tumorile la ficat, tumorile uterului, tumorile la prostata etc.0 si cele care apar in timpul procesului natural de vindecare. In felul in care creierul vechi controlea'a cancerul, cresterea tumorala nu este nici accidentala si nici fara sens, din moment ce proliferarea celulara se opreste, de indata ce tesutul este reparat. Cancerul testicular, cancerul ovarian, limfomul, limfomul non%Hodg*in, diferitele tipuri de sarcom, carcinomul ronhial si laringial si cancerul cervical, toate sunt de natura curativa si fenomene e)clusive ale fa'ei de vindecare. Cu conditia ca procesul de vindecare sa nu fie intrerupt de medicamente sau de o revenire a conflictului soc, aceste tu$ori dispar pana la ur$a, pana la s%arsitul procesului de vindecare.

8r nc p le pentru :;#DE)ARE
$. In primul rand3 9acientul devine Gstapanul a solutG al tratamentului. ( !00D responsa il pentru conditia lui si nu%si pune sperantele in numeni mai mult decat in el insusi. @. $poi pacientul va lucra la intelegerea C$,8(I care a provocat conflictul si implicit oala. C. In final va cola ora constructiv cu doctorul pentru a crea un plan eficient de de re'olvare a conflictului atat M(+.$5 cat si 91$C.IC. H(ste a solut necesar ca pacientul la inteleaga cat mai ine C( se intampla de fapt cu el, pentru a putea sa ai a o atitudine constructiva si motivata in procesele de autovindecare. H Dr. Hamer pune accentul pe re'olvarea (M9I1IC$ /practica0 a orcarui conflict emotional, insa pot fi enefice si psihoterapia, terapiile prin hipno'a si regresie sau altele de acest fel. H 2rica de cancerImoarte poate genera alt conflict, pe langa cel e)istent. ( nevoie sa renunti total la astfel de ganduri, pentru ca fa'a de vindecare sa se desfasoare fara pro leme. H O persoana sanatoasa, ine hranita, odihnita,rela)ata,cu activitate fi'ica 'ilnica si care are convingeri po'itive, va face mult mai usor fata orcarui conflict, si de asemenea se va lovi de mult mai putine. H 9ersoanlele cu situatie materiala una au un risc mult mai mic de a se im olnavi spre deose ire de cei saraci /care nu au ani pentru a re'olva anumite conflite0

H 5a femeile insarcinate orice forma de cancer sau de tip cancer se va vindecaIelimina pe cale natural4, JncepKnd cu a L%a lun4 de sarcina, deoarece sarcina are prioritate a soluta, spune dr. Hamer. $ primit ultimatum sa renunte la descoperirile sale stiintifice 1e'ultatul cercetarilordoctorului 1?*e H$M(1 se constituie intr%o diagrama stiintifica ce ilustrea'alegatura iologica dintre psihic si creier si corelatia cu organele si tesuturile intregului organism uman /varianta engle'a a >Diagramei stiintifice a =+M; este in lucru0. Dr. Hamer a denumit descoperirile sale >Cele C 5egi @iologice ale +oii Medicine;, datorita faptului ca aceste legi iologice vala ile in ca'ul oricarui pacient, ofera o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii cau'ei, a de'voltarii si a procesului natural de vindecare a olii. In !"#!, Dr.. Hamer a pre'entat re'ultatele descoperirilor sale la 2acultatea de Medicina a ,niversitatii din .M ingen, su forma unei te'e post%doctorat. .otusi, pana asta'i, ,niversitatea a refu'at sa teste'e cercetarile Dr. Hamer, in ciuda o ligativitatii legale de a o face. $cesta este un ca' fara precedent in istoria universitara. In mod similar, medicina oficiala a refu'at sa apro e descoperirile sale, in ciuda a L0 de verificari stiintifice diferite, facute atat de medici independenti, cat si de asociatii profesionale. 5a scurt timp dupa ce Dr. Hamer si%a pre'entat te'a, i%a fost adresat un ultimatum de a renunta la descoperirile sale stiintifice, sau i se va refu'a reinnoirea contractului sau la Clinica ,niversitara. In !"#E, desi munca sa nu a fost niciodata pusa la indoiala sau de'apro ata, doctorului Hamer i%a fost ridicata licenta medicala pe motive ca a refu'at sa se conforme'e principiilor medicinei standard. Cu toate acestea, era hotarat sa%si continue munca si, in !"#7, a reusit sa%si e)tinda descoperirile practic catre orice oala cunoscuta de medicina. Dr. Hamer a fost persecutat si hartuit timp de NC ani, in special de catre autoritatile germane si de catre cele frace'e. Din !""7, Dr. /a$er locuieste in e5il in +pania, unde isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea o%iciala a 6Ne7 8edicine2. Insa, din moment ce 2acultatea de Medicina a ,niversitatii din .M ingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga lume le este refu'at dreptul de a eneficia de descoperirile revolutionare ale Dr. Hamer.