Prefaya Iuorarea represints « doo parte’ a curviluA “Optininarea prom céselor tehnologice de forjare, matriqare, extrusluno”, predat, atu dontilor facultatii de Stiinta 9i Ingineria Vateriaielor, spectali~ jatea "Ferja". In codrul 1uorarii aunt prosentate principeleis ele- fente necesore aodeldrii qi optimiasrit proceselor de tncaltire, forJace 91 oxtrusiuho a naterislelor setslice cu ajutorul omlcvin- teruiul. Pentru oceastas flecare proves tehnolegis sate mai. intl fanalieat in vederoa atabilirii unor modele care 2x Sustrese, sub form eatenaticn, lesttura Sntre principalit paraactri de funetio~ eee reece ont epee tae ciesteini- mstanctlee (aden te ne Gul snulenfinuts dip axparimentari peoprit, aifoat realiante pro Btbes de siuuisee eu celtudhinr Sycbiare stantial luletteesrdan yl multiple a paranetrilor in timpul funspionarit procesului teh- atagle cespactiy yi th final a optinisacli dor: Suscepiunes operatiior de calcul precun 91 structure prourame= pe de wienlines unt peoneltatalerelictt Sn cada Tiucunaticeelead ‘al Avererii, Progranole de colo sunt urnate deo, analis& a e7o- Outlet gacmeteii-s tabuolopial “avonapin cbf inatalta tebalelnite= Pil efestive po calculator gi prelucrarit grafice a datelor. In c: Gout ¢{veHroi, pialinc #0: ucnitrngle oblinerea Infarmatiiior eu pri wire 1s valorile optiae fle parenotriior tehnclogicl urmsriti. De nonyionnt ot atst forms algoritmlni cat gi structure pro- Grenelor de simlare nu reproxints modalitate union de realisare @ optinisurli procestlor tatinologice. In-acest sens lucrarea de fata {1 vropune su arate fn principal wodul de abordare a proble seh optinicatio! 1 apol on prezinte, ou titiul @e exemplu, Atrectit poakbile pe care ae poate merge pentru optinizarea pro solo: tebnologice din doneniul defornarii plastice. Fiind prima 1u- erare de acest. gem, autoruh eate congtiont Ge faptul cm ea este suscoptibitn 1a imbunsteyiri gi igi oxprime convingeren cu'va primi sugestit utile qi constructive pentra 0 editie viitoare. Autorul 1.3. opt 1a.‘cUPRENS Ls INCALZTREA . Regimiri de incelzire a lingourilor gf |ifebricatelor in vederea deformarit plastice. | Wodelarea pe colculator a tegimurilor de fnealsire eu trepte de wenfinere, «yrsctssserensencetsy 4.2.1. Blenente de calcul pentru reslisares programy) 1.2.2, Structusa programulul de inemaire eu trepte de mentinere..+ 1.2:3, Dlagrane de Incwlzire obyinute cH ‘aJutorul programlul. 1.2. Optimizarea reginurilor de incmleire ei 2. Tact Elemente de calcul privind transforul de caldurs ta inenlaivea Lingourilor gl seni fabricstelor. 1.91.4, Tenetunide tormice Le facalzire.«-+-+ e1cg. 11, fogimici de Soeadatres cs. r++ 109.1.3. Durata de incalzire. tasty Caracteristictte ftztco: cloud regimurilor de. iseatzire 1.2.3; algoritmul de cnleul pentru realisarea protramulul de incalatvet-s 113.4. Heruotura prosramulot de caloudssrrveis: 113.5, Dlagrane de fnctlsize reatizate ou programul do caleul. +. 2. FORIAREA * Hodelaren cirgertt waterieluiai fm timpul forjaritee.cre++ rogram pentru calcularea reriatentel 1a eee eC eae Sinularea pe calculator 91 optinizares tye esotle area oe 2.3s1. Formularee programilut da elmulare 2.3.2, Algoritmul, gi etructura programulut de similare a forjarileerevseeceeseees 2.2.9, Optimloarea productivitayis 1s forjare cu ajutoral programului dé calcul. ++++++3. EXTRUZTUNEA 3:1. Nodelares gi similereape calculator @ curseris waterialulu{ 1a extruzlunes barelor.ieeereiseesu 104 @ Sled. Nodelarea curgeris in timpul.extrusiunii barelor. ...104 9.1.2, Elemente de calcul pentru realizaren Programului de simulare « extrugiunit barelors..+.+.108 5.1.9, Structure programului de simulare. seveeeeeee ees 108, 4-14, Byolutio vitenet de deplasare, vitezei de deformtic 94 aradului de defornare 1a extruziuiea barelor, 34.5) Optinizatoa unghiuiui matrites ou ~ ajutorul programului de simulare.... 9.2, Modelaren 31 simularen pe calculator a curgenit materialului 19 extrugiunes teviloréc.s...y © 2:2:1, Hodelarea curgerii fn timpul extruztinii Ja cald @ feviler. et $:2-2. Elenonte de calcul pentru programul do: | simvlare a oxtrusiunit fevilor. 3.2.2. Structure programului de caloul pentru visuali- taren vitosel de deplasare, vitezel de detoraayte 31 gradulut de defornare 1a extruziunea gevilor, .1-130 3.24. Evolutia vitesel de deplasare, viteres de defornagie #4 gradulut de deformare fn focars....s..138 8-2-5; Nountformitaton dofornatiet 1a extruaiunes tevilor..197 3 Structure programului de ovidentiere a Reuniformitayii defornatiel...., arenas +7. Influenja unghiului matritet si « raportului “de extruniune asupra neunitormitatii deformatiel......140 PEBLIOgRAFLE, opelurt ature rid nats >) ¢ folo. ferie § loare « In dor ters atinge | foarte1, INCALZIREA 1,1. Regimuri de inclzire a lingourilor si semifabricatelor in vederea deform&rii plastice. # In general, procesul de Snetlsire « materialelor metalice tn forjuril, trebuie ax abigurs objineren tomperaturit nece- ¢, Gt mai unifora distribuits pe intreaga eecflune @ Lingoulul semifabricatulu!, in ainigul de timp gi fark 9 provonce cripe- turt sau flwuri fn material. Scurtarea tispului de fnoslaire con duce, ne deo parte 1a reduceren consumului de combustibil mau wrgie electrical, iar pe de alt parte 1a micgorarea oxidariit gi Aecarburaril materialulul care se fncalzegte. In acelags tinp tnaa, sourtarea exageratt a duratel de incwlaire conduce la crearea unek Giferente mari de temperatura Intre centrul 91 suprafaya Lingoutut mau somifabricaruiui care 1a, réndul atu favorizeaza Claurnres sau crapares meterialulut, Tindnd seana de acest Iver, in practica urinalX se folososc {nm principal dout regimuri de inculsire: 4) ~ Inotleire cu men}ineren constant a tesperaturit cuptoru- Iwi, egal cu temporatura de Inonleire final a materialulus, Acoasta variant asigura incKlzirea in timpul cel mai acurt gi cu Consus minim de combustibil. Pe de alta parte {nas, variante sate aplicabila nunal pentru senifabricatele subtiri, sav in general ofeluct cu continut sckeut de carbon, 1a caze diferenta de tenpe- Faturil care ee crease intre centru gi periferie In timpul incxlzi- Pil materialului nu conduce Im pericolul de fisurare eau cravare, d) = Sncuizire cu doua sau mai multe trepte de mentinere, care ¢ folonegte pentru Lingourlle gi semifabricatele aensibile le fi- surare, La + dferenta de tenperaturk intre centru gi peri- ferle fn Uinpul incalzirii ou trebule s& depayenscm o anumith va Joare care determing vitesa de {nomleire maxim admisa. Tn eazul ofelurilor, fenonenul de fisurare datorite tensiuni~ lor termice are loc nunai pant cad temperatura fn axa materialulut atinge 600-600°C. Poste aceate temperaturi, ofelurile t54 aarene forte milt plasticttatea $i in-conseoin{u teneiumile care inu nag-tre din cause diferentot de tenporaturn pe aecfiunen Lingoului eau tonifabricatuiut, conduc Jn deforairt plasticn locale fase poctenn de tinurare, De scons, pentru ofelurite sonmibite le tieerees vie tesa do tnomlsize trabute Linltatg, nunnl pani ls $00-s00'G, aera care poate fi marita pant la vitenn realisaoiia de ettre cuptorar ds fooksice, & Aletores mumtrutal de tropte de mentiners depinde de gradul ve aliere al ofelului gi ‘de mtrimea lingoulul sau semifabricatulus, 1m figura 1.1 este prosintat regimal ie Trewlsiee ou doud erepte ae mentinere, j Temperatura Time Fig.to1, Regiaal de inottnive ou doun trepte de senp incre. Din grefiovl presentat tn figura 1,1 se observe cl prime treaptx montinere so realtseark 1a temperature de tncareare in cuter (t3nc+), dupH core urmenad inctlzires cuptorulus cu vitesn reduaa Pina 14 800°C stfol incdt au nu ge deptgcanct vitena de incelsice maxim aduian, In continuare, ge 16 800°C ping 1a temperatura fine Aas Snctlziven so face cu vitera realizeblld de catre cuptor, A doua treapta do mentinere se efectusass la temperatura finale de inctleire (Tincale.), fn vederea micgorarit diferente! de tempera tara pe sectiunes lingourslor sau senifabricatelor fnainte de « fh sooane din cuptor im vederes deforanrii plastics, © wodalitate de caloul @ tenperatursi cuptorului 1a Snearcare “#4 @ timpulut de tnomizine pentru graficul din figura 1.1 este ore Sentaty th luorares [16]. Coiform reconandtrilor din 1uerares [18] tonperatura cuptorwiul 1a Encareare ae calculeas® ou reletietfm care: Tye, Pepresinta te eviterivl Biot; R-raga lingoulut sau a semifabricatului; A-conduc~ termicas C-conatanta care fine seana de atmosteré din ‘cuptor (oxidant, newtra eau reducatoare). In functie de raportul Aintre temperatura cuptorulul 1a inctrcare obfinute prin caleul gi temperatura de incklzire @ materialului, se atabilegte varianta de inemlaire. Varianta a. Aceantn variant se aplica in oazul tn care ain coloul rezultm cx tomperatura cuptorulul 1a Tnckreare eate mal mare Goce temperatura de fncalsire a materialului. In aceasts situatie fncklzirea se face mentindnd temperatura cuptorului constant gi egala cu temperatura de Inclzire. Durata totaln de menjinere « Lingourilor sau semifabricateler in cuptor este egal cu suma din- tro timpul de tnealzize gi timpul de mentinere, Timpul de tnotlaire ropresints valoaren cea nai mare intre tinpul realinabil gi tinpull adnisibil de inckizire Timpul de incalzire realizabil de catre cuptor se calculears eu relatiar : tel0.k.@, ore (2) in care: ~ ity este 0 constanta ce ine seana de felul sectiunti transversale a Lingourilor sau toni febricatelor (rotundl sau patra: tw) 94 de modul de agenare a acestora in cuptor. Aceasta constant variart in limitele 142 in cazul sectiunilor rotunde gi fn limitele 1,249 pentru soctiuni patrates ‘ = @ este dinnetrul eau lature Lingourtlor sau soaifabrica telors Sn m ‘Tinpul Adnisibil, adica timpul winin de incklsire fara a pro- duce fisuraren materialutui din caga tensiunilor termice, se cal- cilenzt cu relatin: ‘i tyaky-@*, ore aay in care ky reprozinttt 0 contanta ce yine senna de calitates mate. sialulul gi de miriaca lingoului eau seaifabricatulul. Constanta ky ia valori intre 10 gi 28. Mentinexea In cuptor, dup ce suprafaya materialulul a atingYomperatura de Sncilsire necesard, we face cu acopul de a micyora diferente de-temperatura intro centru gi periferie, Acent tim jentinere #@ calculeasn nunai pentru lingourile #1 senifabrical ou Intura sau dianetre] sectiunii tranaversale mai mare de 300 mm. tn cazul lingourller sau semifabricatelor mai miei de 300 am, dife~ Fenta de temperatura pe sectiune, fn momantul in care suprafata @ ating temperatura de Snctlsire, este mai mica decat limitele impuse de proceaul de defornare plastic: Aceate limite variazk tntre 60°C 4 100"C. Pentru lingourile gi semifabricatele mai mari de 900 nn, tia- Pul de mantinere pentru etcgorarea diferentet de temperatura pe Sechiune, se calculears ou relatia: x ‘ tekst, ore a4) nde: = k este o constante care fine seama de grosines Lingoultt su somifabricatului 91 de diferente dintre tenperatura suprafeyel acoatora gi temperatura cuptorulut le aférgitul pertoade! de Inckl~ zire. Velorile coeficientult k aunt prezentate in fig.1.2, (19). Din figura 1.2 96 ob- servn o€ In cagul aceluingi jg Lingou, valorile coeficien- fg] tulul ky implicit gi ale $74) timpului de fines de- 42 pind de diferenya de tenpe- y 10] Tatura jf, dintre tempera~ 48 ture cuptorulul ¢t teape- | 7 (pies rature muprafejol Lingowlai | 44 Ja afargitul perioadet de o Gnctleire. Cu cit aceaste DOF A525 08 te, eee Flg.4.2, Diagrans pentra stabilizes cveticientulul k din relatia 1.4. diferente este mai nice cu atat mal mica va ti qi du- rata de mentinere. Yarienta b. Yarianta se refers 1a cazurile in care temperatura cuptorului la Inctreare Tie.) rezultaté din calcul, este mai mica ect temperatura de Incalsire a materialului. In aceastt situatie Snead ir execute dup un grafic a nrvi configurayie depinde de felul ofelului 91 de marines Lingowlui sau sonifabricatului. si- miler varianted (a), durete totala de fnctlsire este egala cv suae dintre timpul de Inctlsire care reprezints valoaren maxim calcula1 tx cu rélapitle (1.2) $1 (1.3) gf timpul de menjinere, ‘Tinpul de fnemicire fn acest cas ae imparte fn dows perioade: prina perioadd ae refers 1a intervalul de temperature de le 20 le 700-800'C, Jar a doun parioada 1a intervalul de le 700-800°C pang Le temperatura de incaluire in yederes forjaril. La alcatulres gré Fioulul de tncwlzire ee are in vedere faptul c& vitera de incwlsire din prima perioada trebule al fie de doum ori mai mick decit vite: de incaluire din perioada a dous. : = In figura 1.3 este prezentat spre exemplificare graficul de inetlaire de 18 20 le 1200°C pentru un lingou cu dianetrul mediv 4=1000 mm, din ofeiul OL0 45. Distehte dintre Lingourt, care s-« luat fn calcul 1a agezarea pe vatra cuptorulut, « fost egala eu a/2. jTempereturas 1200 800} a [rinpuly ore Fig. 1-3, Grafieul de incalzire pentru ingourl din O16 45 cu taotrul medi da1000 wn. - bin figura 1.3 ee observe om fn cagul analizat, lingourile se introduc in cupter 1 600°C, se menjin le aceasta tenperaturt timp de 6,3 ore, dupa care In Intervalul 500-800'C #2 incklresc ou o vi~ term de nproximatiy 76°G/h, In intervalul 800-1200°C viteza de tn- calzire se dublenea fax de perioada precedenta. In continuare Lin fourile se mai nentin in ouptor Inc 4 ore pentru uniformizarea tenperaturii. Timpul total de incklsire este de 17 ore. — Prinoipalul noajuns fn aplicarea acestel metodologii de caloul, fa regimului de incklzire const in dificultates de alegere a valo- rilor exacte pentru coeficientit ky gi ky+ De seemenea precizia cu care se adopt valoarea criteriului Biot, necesars stabilirii tenPeraturli cuptorulut 1a fncarcare, eate relativa depinstind de expe Fienga celul sare efectusarm caloulele. stabilizes duratet de none finer tn vedorea uniforminant temperaturil ou ajutoret coarieins tulul ky ente grou de ostinat, deoarece diferenta de teasersteca ATi) care ae obfine 1a afSrgitul perioaded de tnoalaite, mu pocte #4 cumoscuta cu exactitate. Din aceste considerente meteda ue ace saflcientn precise, nertinducse pe valor acoperttoere, D alt metodtde fnculaire @ Lngourtlor, folosing un grafic. cu dour trepte de uentinere, este reconandatn fn Iucrarca [12], Graficul de Snculsize a Lingourtlor rect eate similar ou cel pre tat fafigurd 1.4, : Temperature Tinsolz Figs4-4. Graticul de Inoalsive a Lingourttor rect, Pebelui 1- indicele 4x2 tn tunc}ie de marca ofelutut. Ofelut 16 60 | «iMocrii a5 2 vscwz0 119 voonis | vuoont? granelo De zultat « ture cu tempers obse gourile tatu di tn presentcunosefnd valonrea indicelu AKZ gi masa Lingoului, se poate stabil! temperatura euptoruiui la fnegroare utilizind dingremele din tigura 118. ya «S58 58 88993588 § 8] ‘c rong Wo 80 00 a Mw 1 Bl xe 20 AkZ Fig. 1-5, Olagraut pentru stobilired teaporaturit euptorulul 1a incsrca Tinpul de nentinece In temperatura de inotroare a cuptorulul, fimpul do fnculetze 91 tlapul da onfincee penta Uniforetaaren Uemperaturii pe sec}iunen lingowlui ae atabhlesc ou djutorvl. dia grenclor din Figurlhe 1.8, 1.7, gh 118+ ihe wre qnisCE Clon lunies pees en ene Hitat din Clause 168; eote valebil Sn condiqiile tH cate tempera- Urs elptoniiii tn acedate peribage chta cl 100°0: nal’ nate enous Saeparaten'ts ite Ge. “pin suave slaste'! ketade adsateiee 0 obuorva ou domeniul anu de splicebllitate este reatrina Ie Lin- fouthle nici yi wisloei faire 1 yi ’e ft tata diserane de tnotlaire obpimuth prin éplicares metodel de, nak ua {0 caavd Lingouriler do 17 £ (@+1000 am) din OLC 46. fn dompareyis’cigcafickl de inetieise” af. accinieat ingou prenentat fn figs1,, se obeedvi ca tlapul total de Tactieire este mai mare (22 ore fata de 17 in primil cas). De asemenea distribuyia timpller pe tiecare perioadt a ciclulul de fncmizire ente diferite, t aens o mlcgorare tinpulul de aenfinere 1a temperatura de fnoxreare pie cregtere substantial a timptlor de Ineultire gi de wentihere, pastes pentru onogenizaren tonperaturit2 60 80 G0 eo HO ied 80 ae ee AKZ. Fig, 1-6. Diagrann pentru stabiliren tinpulat de aenjinere 1a * temperature de incaresre « ouptorului. ore Timpul de ines neh we Rec eas Sy! 8] 00 80 0 0 hd tsa 18 AK Z —— F46-1.7- Dlsgrant pentru stabilirea tinpulvi de Sncalnire de la Yemperatura do fnearcare 1a temperatura de fncaizire.20 60 G0 1 to Ho 166 tea too —AkZ— Diagrans pentru atabiliren tinpulul de aentinere nacesse unlformizarii temeraturii pe seofiunes Lngoulul. perure, °C | a2 ee eee SPS, » Fig.1.2 Grafioul de inctlsire pentru Lingourt de 17 t din Ol 46, ‘Pe sectiunes lingoulul. é Pentru micgors 1 mei mult diferente de temperaturt tntre suprafate 31 centrul lingoulul in perionda de preincmlzite, in ca- sul Lingourilor mari din ofelurd mediu gi bogat aliate, care se tne emlgeac din staro rece so folosegte dingrana din figura 1.10. in figura 1.11 sunt presentate curbele de variatie a teapera- turkt, objinute pe cale-exporinentala, la inctlzirea unui Lingou cu dianetrul mediu dg 1450 sim dupa o diagrans ou dous trepte de ‘incal- ‘ire. Pentru compatatie, fn figura 1.12 suit presontate ourbele de variayie « temperaturii la tnctizirea aceluiagi lingou, nex dupaTemperatura 7 incolz, 00% T cuptoy T ino. FHE-1-10. Ropsmal de Incalsire ou trel trepto de nentinere, 8 48 2 6 0 sore Tiepul | Plgs4t4 19eELyirn Lngped ou dove trepte de mentinere,8. oa 8.8 & te g | 0 € 8 ne Timp. ore Fig.t-12, Inoalsirea Lingoului cu trai trepto de men}inere. un gratie de fnosisire cu trei trepte de mony ine Din figura 1.11 20 observa ox difercnta de temperaturs intre cen- trul qi periferia 1ingowlui tn prima perioads de inetleire, edicu pnd {nwonentul in care periferia atinge 800°C, este de aproxina~ tiv 300°C, iar timpul total de inclaire este de 24 ore. Analizind graficul din fig.1.12, se observ ct diferenja de temperatura 7-7 in prima perioada de tnealzire nu depayete 200°C, fn schimb timpul, “a majorat la peste 32 ore, In literatura de specialitate, in afara celor dows metode de calcul pentru reginurtie de {ncwlzire @ Lingourilor gi semifabrica~ telor, aunt prezentate gio serie de date practice. Astfel, in lu erares [3] ve recomanda pentru determinarea timpului de incalsire a ofeluriler in functie de grosimes sentfabricatulul, urnitoarele gate: pentru grosimi mal ici de 90 mm, $..04 min/oay pentru grosimi intre 30 91 65 mm, 6...8 min/om; pentru grosimi intre GS #1 130 mm, t2 min/oms pentru lingouri cu diametrul pang 1a 400 mm, 10...20 min/em.sen sconermind agoxsrit ent tabriontelor tntr-un atngur strat pe Tet uEterelit, Deom wenifabricatele se ageden tn doun utratacty te necesar ca tinpul determingt ag fie sitrit ou 60%, ‘Yet $8 lucrarea [3] cunt presentate o serie de dete reteritea- Tie Litses de Incklstre-dn runctie de conporitia chinice » oyeien Awl, Avestea sunt pregentate in tabelul 2. 2 Tabelul 2. Vitara de inculsire a ofeluritor tn funcfle de vonpositin chiaica, Tapul ofelutui Ofeluri nealiate cur = 0,08...0,2% ¢ = 02. 0,4K o, = 0,4...0,66% ¢ = 0,05...0,9% 6 > peste 0,9% ¢ ¥iteze de tneslzive, wa/mine Ofeluri aliate cu: 7 902.40,8% Cr 9s 1..2,5% Hn = 018. -1,7 or 4k 18 Dacd materiaiul se incaleo, Vor miegora cu 20...30%, 1/8...1/8 din persoada de Inoklzire ealeulat. Te afara acestor date, durata ‘semifabricatelor ponte fi stabilien figura 1.19 sunt presentate diegrancle. sulsive Sn casul senifabricatelor Lani Poltgonale [6], do inchizire « Lingourtior $4 Pe bara unor diageane. Im ntermediul temperaturil oupterulul, Tine tae ce attivs al Lingaixtior, dupu acenseDiucrarc cca pre! ert RUST ALA. Ur Senta catarPecanet tehnologie ds fneatzire: Lingoul rece culeit 1a 850°C ai Pentru urmatoarea Antroduce In cupterul tn tespts fnomleires 1ut. Cand suprataya Palatal afunge 1a temperatura nediuiui cupton sade incmizize astfol Ului se maregte vite~ | Inet etava a dous a incalsirit 1ingoului oa Teslizere intr-un timp eft wai sourt. ~~Analisind comparativ resultatere obtinute pentru durata de n= Fig 1.2 » aot culzire a ¢ functie de 9 sures bit relatiile 4 total de in eetods proz de 22 ore. | terala), re do inemlzir ra 115 tin timpul de veriabil de similare s- intre timpi:ngur strat pe oun straturt, referiton jot « ofelu~ if de tel ee eth OSES os St Cease © TOE ‘inet ep cs = Biametrel seme Fly. 4.13. Diegcane pentru determinaces duratel de inonizire a sewife- Deieatelor din ofe cu seoflune traneversalt circulars. A= ofeluri cu conductivitate ridicatas B - ofeluri eu conductl~ rane. In vitate mete} G - ofeluri cu conductivitate aexautn, Ade tne esto eWlsire a unui lingow cu diesetrul de 1000 wm (aprox. 18-17 t fn functie de tipul Lingoulut) ee observa diferente substangiale de La lor de la © sursm bibliografick le alta. Astfel, din caloulele efectuate cu este ape: Felatiilednte in lucrarea (151, (rel.t.1...1,4), rexultx ox timpul ui The total de Incalszire este de 17 ore, iar din calculele efectuate dupe sto prexen= etodn prezentata in lucrarea (12) se obtine o durath de incrlsire raatoarea de 22 ore, be o vitess de Inctizire de 0,8 ai/ain, (Ineuleire bile- orl tn teraia), recomandata fn lucrarea (3) (tab.2), resulta tispul total raja mate- do tnexleive de aproxinativ 18 ore, iar pe Daze diagrene! din figu- ate vite- Fa 1415 tinpul de inctleire este de 20 ore. In practica usineld, foulus am timpul de noxlzire pentru aceasta atrine de Lingou din OLC 48 ente . variabil de 1a car In caz osciland Intre 25 91 35 ore. Prin caloule rata de in sintlare constatat ex in cazul ofelurtior aliate diferentele - Gntre timpii de fnealzire dupx diforite surt 4 bibLionratice, nant gtSes Tapel incliire ove eee Se~ oes aaa is Tela Domeliul Ingouki Fla. t-14, Diagcand jontsu detorninaren ducstel: de inoaxire = Migourtior in ofeluri cu confinut scamut de carbon, | WALZ = By ‘ ee “es | C2ECR WRK 6 Bum MMB WE Yinpul ce ineslalre, in ore 1a-1-20. Durate de tnealsice « Lingourilor din ofelurt elise,Vingosetlor’ nat mark. Din cele prazentate, se poate trage conclusin ox problena staq billet reginurilor de Sncalaire a Lingourilor 91 somifabricatelor Gn vederen defornarii plastice ny a fost rexolvata-in, totalitates principale caves 0 conatitue multitudines de paranetri care inter= vin fn timpul transferului de caldurs de 1a incinte cuptorulut #4 Tn interioral 1ingoului sau wealfabricatulul, paranctri care igi modi fick permanent valorile in timpul Incilxicit. Prints acegtin se ‘punted caracterixticile fletco ferislulut cum ar fi: Gomiuctiyitatea termict, ckldure epecifics, grautates specifier, coefioientul de dilatare liniara, modulul de elasticitate, La aceq~ tie se adaugn gradul de oxidgre din cuptor @i stares materialululy turnat sau deformat plastic. © ' patorite acestul fapt, temperatura cuptorulut 1a inckreare ei tinpii de incilzire se calowleark ou ajutorul wnor valori medit ale caracteriatioilor fizico-aecanice, stabilite pe Intervale mari de tonperaturt. Deoarece valorile ceracteristicllor fisico-mecanice nu se modifica Liniar pe ataura cregteril temperaturii, diagranele ob- {mute au un grad mare de aproxinatie, In majoritates camurilor da~ ennice ale tile cunt accperitoare din doringa slcporaris rloculul dv fasurare tu crRpare a anterialului in timpul Snoalebeii, Dotorite acestul Gant we mtregte im nod noJustifioat durata de inctlzire, crescand sitet consuml de combustibil 91 micgorindu-se produotivitates Pion Tate Gotedele de calcul @ regimlut de incttsire, prezentate in acest capitol, ge pare cX msi apropiats de realitate este cf yecomandath fn lucrarea [16]. Cu: toate dezavantajele pe care le dey aceasta mctoda fine seama, {nte-o foras aal explicita decat Celelalte, de atarca ¢i ceracteristicile fizice-necanice ale ant latuiut supus Syotlatest. Do naewenea are avanteJul aimplitayit fn Gouduceren Sncalsicii Gr £1 neceoerd aparature de anaurare qi control contisitoare, 1,2: Modelarea pe calculator a regimurilor de teilzire cu trepte de mentinere 1.2.1. Blonente de calcul pentru roalixares programulut, Pornind de 1a elenentele prezentate fn capitolul anterior, a-« alextust un program pe calculator cu ajutorul okrula se pot trasa rapid diagramele de incklzire in vederea deformarii plastice. Para~ae metrii onre mau folosit ca date de intrare lui pe calculator au fost: staren Lingoului eau odul de agozare ne vatra cuptorului, see naterialutul, anu alestutt doug arupet itn prina intre cececter Jesstare tuensti adiex lingourtle, ier tn a doua material deteret laminate sau forjate). Aliere, conform datelor din 1u= Shires (61, materietul care se inowlaegte’a feat fmpartit tn trea cutoworis: nealiat ¢i olab altat, medi aliat, fnalt aliat. Ga for conden nlt fenneversate, a-au alomtutt dou grupe: Lingourl 41 Meee re inate: Aeti-6! eeupl opt. aii rebet outa! patcatel cad Greptunghiulare in cealalta grupi in brine Parte a progeamulut, este caloulatn tesperatura cup= Fee eee rantarigut Te ceseaen ua A wt atabilirea corecta a valorii criteriu: in acest context, pune tn evident dite "© eFeas fntre centrul gi periferia Lin Ht care 26 introduce gi ce inoklzeste tn Nera ae emrEnGUPE conn antas Ta sasasval desma ater castes Sriterdul BL sate proe mace, results © temperatura ridiesta © cup Somat Is fnotrcarey: casa on face oaith tinpul tnoalcteit an te sioyoraren pericolului de fiou Anutii timpul de inckistre: Tinind seana de cele de mai sus, valorile eriteriului Bi pen- fe puuleulal tomperaturts cuptorului 1a fncureare au foot stabilite teytitetls de staroe materiatulut, dinensiuniie Legoules sau seni- fabricatulul $1 de’ gradul de aliore. Acestea sont Prezentate in ta- belul 3, 9H fnctizirea mate stico'se face in cuptoare cu ‘ialvlul fn vederea deforanrii pla: ‘Stares materia Bal coregteri peraturi coregte p fel ex pe simatiy | ealoule | wa In cares care se nea pate Notatsty pe un ra Doe Matrices‘progres te aliere, fabricate- wepte sta- K tatorial or din: 3u- tt in trek t. Ca for” bngours 9H trate ae ae gL (12) ‘eriteriv: ent Gife feria Lin- elneyte Sn con pontr At cup- rit an ae prialului, esau cra: jad in= ee 1, cunduce cli gi le ab creqte BL pen- stabilite ‘sau aeni- th ta ferei din peraturii constant jrea mate- are cu w Tabetul 3. Yalorile criteriulul BI In functie de calitates ai rsterialulah aupwn Snowisiril ‘Gritertul Storea ‘Gradul de Biot. materialulut |aliers Senifabricate [Toate 2 tipurile 0,8 ‘Slab aliat 0,68-1,18. 8 Lingourt Mediu aint 0,88-1)18 98 Inalt aliat 30,88) oo atnosters oxidant, sa adoptat O=7+ ‘De regula pentru ofeluri, conductivitetes 4 scade pe mt ereyterii gradului de allere. De esemenen pe misura cregterit t peraturii de inetisire, valosres cocficlentului de conductivitate cregte pentru ofelurile aliate gi scade pentru cele nealiate, ast- fel ok pentru temperaturs peste 700-800°C valonréa lui } este apro~ ximativ acoaagi, 23-29 W/n.°C,(5]- In oadrul programului, pentru & calcula temperature cuptorului‘la inckreare, valorile conductivita- AL a-au adoptat astfel: = jet W/m."C pentru ofeluri nealinte sau slab aliate; = 4228 W/e.'c pentru ofeluri mediu aliates = 4223 W/m."€ pentru ofelur inalt aliate. Pontru atabilirea timpuiul realtzabil t, conform relatiel (1.2) aa construit, natricon: Aa = P reprosintt forme seoyiunii transversale a matertalulut snewizeqte. Seofiunes rotund a-a notat ou 1, tar eec{iu- nea patrate eau dreptunghiulark ou 2 = repreminti modu de agezare al naterialulus in cuptor. Notafiiie sunt: 1 pentry agerare individualas.2.~ agesare compactt pe un rand; 3 ~ agezare 1a diatante 1/20, 4 ~ apesare 10 dietants D, 8 ~ agozure 1a distanta 20. Hotrices, In forma oa deafugurate, este:0.5) 1m funotie de, secfiunea transversal n materialijui gi de modul de agezare pe vatra cupvorului, din aatricea (1.5) se poate atabili valoares coeficlentului k;. In continuare se calculeass timpul x Lsabi1 cu ajutorul relajie: (1.2). __ Tinpul adaisibi1 t, se calovloatn cu relatia (1.3) dupt oe 40 Prealebil ae stabilogte valoarca coeficientului ky. Valorie asen, tui confictent, adoptate in functie de gradul de aliere gi de musi- mee Lingoului sau senitabricatulus, sunt presentate in tabalul 4, Tabelut 4. Yalorile costicientului tar ‘Slab aliat edi aliat inalt aliee Semitabricat [stab wline nediu aliat inalt lint tm final se considers oa tiny total de inewlzire (t), valoarea o et ware objinutx din conparatia celor dof timpi catouliti, t, #1 ter Pentru conatructia grafioulud de incsisire, in conditiile tn fare Tine, @ote vai mich decdt temperatura de incklsire, ac conaide- 8 douk cazuri distincte 7 temperatura cuptorului 1s tncareare mai mies decht 160°C; 7 temperatura cuptorulud 1a Incgroape éuprinud tntre 150°C 44 Kemperatura de incalzire 4 lingoulut sau senifabricatulut, Br manpignit oM.tn.ceaul {8 casp Ty onto mel sire: deck teuporeti< {2 Ge Incklaize, nu se realsseank grafio-de inculaire, find af] (% numai durata totala de incsleire, . Sunosodnd temperatura de inculsire @ Lingoulut sou aemifabsi~ Sueiish 34 tmpul f9 care cuptoml trebuie’ea ajungg de ie 20°C 1a fe nore (imveraturti, se poate determina tinpul fn care we aunge de 1 20°C 1s temperature de 780°C yi ieplicit timpul aelul de al aol. Tn cont eimpii &a8) i de modu de poate stabili Ran tinpul rea +3) dupa ee tn Valorile aces- gre gi de mari- in tabelui 4, valoares cea Peulayi, ty conditiile th + $8 conside- ject 750°C; gtre 750°C gi slut, it temperatu- fiind aris: @ senifanri- © ls 20°C la se sJunge de i de a) doi~ Lea interval de temperatura (750°C ~ temperature de incmleize). Calculul ve face pornind de la considerayia ex vitexe de inealelre in primul interval (20°C = 750°c) este egala cu jumatate din vitesa de incalzire pentru cel de al doiles interval. 7,*750-20-730°C 1 ATy=Tinogte,~730 28 2.AT,.¢, ne Taner 7) re . im care: Tyeaie,’~ temperatura de incaisire; t - timpul total de Snemletre; t, ~ timpul de fnemleire pane 1a 750°C} ty - Uimput de inctlzire de le 780°C 10 Tyee In continuare cunoscind temperatura cuptorulul 1a inckreare gi Yimpit ty, ty, se poate stabili divect pe grafic, durata de menti~ nore « materialului la temperatura de Snckrcare. Aceasta ae reali- A prin trasarea pe graficul de inctlsire timp-temperatura @ unei drepte’ crizontale 1a nivelul temperaturii cuptorulut Im fncar- care pant este intAlnite dreapta ce reprevinta grafioul de Sncslsi- re, Lungimen acestei orizontale, masurats pe abscisa care reprezin= ta timpul, constitue durata de mentinere le temperatura de incurc re a cupterului. $ Durata de menpinere & Lingourilor sou senifabricatelor 1a t perature de IncMlsire fn voderea micgorarii diferentet de tenpei SUFK pe sec}iune, s-a stabilit pp basa relayiei: t,°(0,7.D~0,21).0, ore an Sn care D este dianetrul lingoului sau semifabricatulus in metris Rolafia s foat stabilite prin preluorares statistick « unel forme Simplificate diagranel din fig.1,2, Sinpliticares diagranel a- faut. considersnd ot 1a stirgitul pertoadel de tnculsife diferente Teme.-T, Oregte de 1a 15 1a 75°C proportional cu cregteren diane= trului Lingowlul sau ifabricatulul de la 0,3 la a a. 1.212. Structure programlut de inclsire ou trepte de menpinere. Pentru realisares regimurilor de tneslzire conform celor pre~ _ Pentate in cap, 1.2, s-a conceput un program fn limbaj GHBASIC, careBeate £4 slat ip calouletonre 70, structune.progiamdet Brezentata in continvare, 10 mex *weauzrer 1° 20 ots 80 INPUT "riya produautut;”Jingou 1, 40 18 132 oMEN: Patt "Redefiniei* oor ae ; 4 Rein Riese) anu groninca dent fobetstaton te eatchs atin 00 PRIVT "Byetiunen transvorsala « eenifabricatulanreeriine Typatrata anu" > 70 INPUT "dreptunghiulare ap % 80 te Po2°TMN;PRIWr "Redetinces*:cor0 60 : 90 INPUT “Tipul fateriaiului:slab aliat Iymediu aliat 2,inale sliat 30 200 IF 93 THEN :eRTWT "Rederintti*:c010 99 110 PRINT "Hoduf de asezare in ouptor! individual 1,0" 120° PRINT “compact, pe un rind ‘Pile distanta 1/2 D 3,10 atetanta® : 180 INPUT “D 4,18 distanta 2D 6"N M40 18 wo5 muenipatWD *nederinitisreone 130 180 INPUT*Teaperatura de incaisire “erst 5 iat ata etuay dial 2)<03:aG eee athyaien ainsi ATO A(2,2)=1.9:A(2,3)01 M2, 4)=1.430(2, 5921.94 ena 180 Kea(P,n) (180 Tee10*Ke(D)"1,8 : 200 Petr. "Tinpul renlieabtycres*;te 210 IP 0.6 rahe coro ae0 220 IP 0<.6 THRW Die) :¢070 260 230 fr Dew1.6 THEN D1H2:0070 280 240 IF 051.6 THEN Dia i He Me APr10:8(4,3)et9:4C4)a)e161012,a)atainia,2)et6iatE,aycies BG, )-18 280 B(3,2)=21:9(9,a)ea8 270 Ki=9(01,m):G0r0 920 280 18 D.2 THEN Diaz deo ine RRAL gt. 0(8,a)esata ayasinia ayia $10 Ki=B(D1,m) ¥ ‘ 42) teetae(o) "1,8 | 380 PRIVE *Tinpul adntetbit,oran";ta 340 18 ta>TH THENscoTO 360 Nsetei.a"io rotunda 12A(2,1)1.2 B(2,3) e182 . 950 TieTR:GoTO 370. 360 Tr=TA 970 PRINT “Timpul de incalsire,or: 380 K2=,790-.21 990 THeKzerT 400 TP Dc.3 THEN TH 410 IF Le THEN :GoTO 450 420 IF Dex.1 THEN Bi=1,1:0070 550 490 If D<=.2 THEN BIx.9:60TO 850 440 IF D>.2 THBN BIe.7:G0T0 550 450 IF Mé>1 THEN:GoTO 490 40 1 ‘6:a070 680 470 IF D¢#1.116 THEN BI=.5:00T0 960 480 IF D>1.138 THEN Br=.26:a070 860 . 490 If Hea THEN :GoTO 520 x 2 600 IF D¢=.69 THEN Br=.4:G0TO 650 610 IF Den1.115 THEN Bf=.9:G0T0 550 520 IF D>1.119 THEN Br=.26:G0TO 550 820 IP Dex.38 THEN BI>.36:G0TO 560 540 IF D>.86 THEN pI=,26:00T0 660 550 ReD/2 " 860 ce7 : 510 V(1)=36:v(2)=28:v(3)=20 ‘ 2 580 LANDA=V(o) {580 TostWT(100%( ((( BIALAKDA/R)~C)/8.0000018-02)"(1/3)}) 800 PRIVT "Temperatura cuptorulut te incareare TOx";76 610 DELTATL*730:DRLTATa*T-150 020 TAs (2eDELTATI #71)/(2eDRUTATLeDELTATE):70TT-T1 890 XLe(TOwTL)/1B0:KaeTas 10-760) /(-T80)_ 640 cus:scnean 9 60 IF TI760 THEN Goro: 1020 980 Wi="C+260/1300:¥29x1"650/ (INT(TI4TH) +1) :¥3=7608260/12002 W429] #560 /( .NT(TI+TH] +1 )1W5=14200/1300 :woxTI*550/( INT(TI#TA)41)¢ ‘Was (tommy 9580/ (INEG TEIN) #1) > 890 LINE (60,278-Wi}=(60+¥2,278-Wi): © GENE (50+W2, 278-W1)-(504W4,278-¥9) 1000 Lins ($0+w4,278-Wa)-(S0+W6,278-W6): LINE (9O¥W6,278-W5)~(504N7,278-WE) + i010 coro 1060 - 4020 Win09¥260/1900;Wa=(T1+x2)¥650/ (INT(TLHTM) +4 ):"6=7#260/1300: Woorr660/(rN7(1r¢74)+1) :w7=( THM) #550/(INT(TE+TH)#1) - 1020 LINE (60,278-W1)-(504W2,278-Wi): LANE (50+W2,278-W1)~(50+W6,278-W5) 1040 LOCATE 17,45:PRINI"Tewp. cupt. finala=";T;""o"tasters © , 1/10;"ore" /13001 (rremM) +3) +260/1900; u)+1) 25 1050 LINE (50+W8,278-W5)~(80447,278-W5) 1000 KNB 12.3, Dingeame obyinute cu ajutorvl programulul. " Progranul da calout a caret structure este prasentats fn axpi- tolul 1.2.2, 8 fost rulst pe celoulator pentru ofeluri ou diferite grade de allere 4! diferite dimensions de lingourt gi goal fabrica- te. Poiitru {lustrare, in fig.1.16, 1.17 91 1-18 sunt prexentate diagronele de Incalzire pentru aceoupi niine de Lingou (dianetrak iediu D700 ma) Snsk cu diforite rrade de aliere. S-a conaiderat ok Hingourdle sunt agezate pe vatra cuptorulut 1a distanta 0/2, Din analiza conparativa « celor trel grafice se observa of pe stoura creyteril gradulul de aliere, cregte durata totale de Ineaie aire. Pentty can! concret «1 Mingourilor ou Da100 ma, #6 obseres © creptere a tinpulul total de fncllzire de 1a 0,0 ore pentru of lurile lab elinte 1n.16,2 ore ponte cele bogat al late, De asene- hea, cu oregteren gradulul de aliete #6 modifion ¢h contiguratie Hrafleulul de Sncaizico, scaind substantial tenperatura ouptorutul Tenporatura x100, °C ote! slab allat, Itmgou cu den. 8, finpul do tncalatee= @, 106004 ore Hinpul de nantinares 1.0 ore . cuptvla incareane= 73 * capt Pinatas i288 *6 4 - on a Tnpal de tncatzire,cre Reglmot de incklaire al 2ngourtlor ou dlametrul wedi de 100 a, ‘in ofelurt siab aliate, de In 20 1a 1200°C,Tonparatare 109, “0 tol vedi aliat, Hnwou ou dian, 0,7 Tega dy Tateinos TS orp iv fe matfnres 2 cain tate tee a 9 Tingul de Incalzire, ore Flgsd-1, Reginch de Thomlsire al Lingourflor ou dianetrul wedi de 100 mm, Gin ofeluri nediv aliate, de 1a 20 1a 1200°c, “Tonporatura «106°C ptol_tnatt allat, Tingou cu alan, 8,7 0 ta 8 8 ‘input do incatatre= 12,8 oro. Hnpul do nent inere= 2.4 ore cunt = 52 Te ia final= *c Te tT ie Tinput do inoalzire cre ‘Pe-118, Qeaseal de tnoetaire i Lingoorilor ou glaeetrut nediv do 100 wm, : in ofeluet Snalt alate, doe 20 14 1200°e,ar x Snorrvare qi viteus de pretnckisice, iu Inctlnizea sen{fabeicatelor ou dinmetrul de 200 nny din ofeluri medi alate, agenate conpact pe! vatra cuptorulul, Ie t paratura Wo, 1200°C, fenultat o duratd de Incalsize de 1,7 ores Temperatura cuptorlut 1a tnokrcare cate again cu tenperature. de Snctlatre. Erin rularen programilvt peitru eoeleagi samitabricate, dar ayonate, fn nod diferit pe vatea oiptoruivty 4 renultat om fa fonts cazurile fnewairen trebuie facuth 1a temperatura constants, Burnie de tncsticire sn micporat Ln 1,1 ore pentru ayenare po vated An distanta 0/2 41 14 0 or8 peitya ayenare 1a diatanta Ds Analisa diferitelor modalititi de alontuire a regimuriler de Inctlrire a Lingoursior 41 asmitabricatelor tn vederen detornaeld Plastice a séon tn evidents feptil oh problena nu este renoivata ta fotalltete, mergAndu-se fn general pe velort acoperitoare atat tn sea ce privezte tenperature ouptoriiv! 1a Sncteare cat 9 vitexa deincsletre, accat luotu are daplica}it asupra corisumirilor epects foe de combustitii oft 44 asupra productivieeiil, Programil de caioul al reginrilor de fhotisire preentat th sceasti luorare are avantajul rapiditaylt fn execufie, aration! de feosisire find realtest toasts uyor farm 0 preautire specieit the doneniu. fl ponte £1 rutat pe orice calculator de tly Pv Be atcha 00) avind 18, bte4 © attodolorie de calcul care fine aeana de pet cipalii parametri oe intervin in procesul de inctlsire, programul confern « precisie aporita tatu de colelalte wetode, aduchnd avtfel tn sport 1a reducerna consumulis do conbustibit 94 la coeyter Productivitt}11 ouptoacetor de tnoalaire. : (Ou toate acestea, o parte din lmitele motode! care a stat la ate calculelor s-au menfinut 44 fn cadrul programulul pe eeloules tor. Pentru realisaren unui regia optin de fnoalzire (in tiapul eel al scurt 15 {120 pertool de Yieurare). sate necesark condycerea Suptorulul netfel Snckt pe intteara duratt « tucaleirit, diterenta 2 tesperatuit fntre aupratefa gi central lingoulul au the fp pievon valorti aaxin adaine, Aceat lucru poate fi obtinut eu ajutes Fil unut program ye calculator care ak aion Le baat reletitie aa trangfer do calcurd, Do aseasnen este necesar ca valo-tle parener teiler ttstoo-mecanioi etre ae inu in onlculy af Tie cele de 1a Sehperatuts oureste ainaterialolut tn timpsl tnctlaivlt, wey ext Buyin valori medit pe intervale mich de tenveracuce1.3. Optimizarea regimurilor de tncdlzire. 2:31, Blomente de caloul privind trans farul de’ cfldur 1a InoWinires Lingourtlor 91 womifabricatelor. 4:9.1,1, Tonstumite terasce 1a inctiletre. Inotieires lingourtlor gi semifabricatelor tn'vederea defor= marti plastice ae face tn scopl miririi plastioitatil 91 reducerii Fesintenjei 1a deformare. S0 rosté aprecia cf a temperaturtie ie gare are 10: defornaros 10 cald, resistenta In deforaare a aateriac lelor este de sprox,6-10 oFi nai aick gi plastioitdten de 3-8 ori ‘nal ndre deca 18 temperaturn ambiental. In cuptoare, fnotlsires ma- tertalulut go faos pe bara achibulul de oalduri intre apatiui de wert al cuptorului gi wuprafata lingouldt sau a aifebricatulul in ouieit, In continuare, distribute temperalirli pe aectiunea maton Sialulul depinde de modél de realisare of tranaferulut de soiduce Ge 1a supratays spre contrul 1tngoulut ‘sau eomifabricatlui fn ties pul Enemlairii, : Vitera de Yho#lsire oate principals paranetru care determina sara nia i temperature (AT) pe grosinen materialutui, dierent fare In cnaul tnowlaizii matertalelor wetalios on mai ausegte, gt neuntformitete a incklsirii, Depagizen unl anumite valori « peuat> Fornitayss frcteirit, denumtea neusiforaitate adaisibiie (Aaa, ars deept consecingx fisurarea sau crapares naterialulul. Datorita | tenshut apt, 10, ntablicen regiauriior de tveulsies trabaic oy oo Hed sean atdt de vitesd de’ tnoxiaize care poate £1 redlisara do CLE: Suptor, eft ai de vitess de tnotlaize aduian do materiel. 14 {ispol Snckixizit tn cuptoarele oi coabustibil #4 tn cupteerelo ce Fetistente electrice atraturile. exterioare en supun straturile de 1a interior pune fenaiini de Ihtindere ou valodse-egaia cu cole de odbpri an LAMIM £8 ctldure putruods spre Anteriorul corpulut, diferente Oe Henveraties pe: sectisne (at) acade, aigqortacuag. 44 Censiunite tormice. : in tie-1.19 sunt prenentate curbele de varlatie a tenperaturkcilzire. jo ofidurk 1a satelor. ‘vederen defor- ii gi reducerit eperaturile 1a tre spatiul de bricatulut tn- ectiunen mate- lui de caldura atulud fm time care determing lui, diferente mai Titunogte gf alori a neuni~ WDILE (AT), lui, Datorita trebuie ox He ae use aparitiol stat nai. pro- aturile oxte- “compresiunt jo le interior cohprinar wi, diferente ‘proporfibnal tomperaturit suprafetei (Te), « centrulul (Te), pracum gi diferente Tate tn condifiile fn care temperatura ouptorulut (Toupt.) este constanta, re. Temperatu Timpuls one, Fig. 1.19, Vartatta tenperaturlt suprateyel, temperaturil centrelul 1 a dlferentel de tonperaturt 1a fncteirea Lingourllor 41 soalfabricatelor cu temperatura cuptorului constant, Din fig1.19 se observa om diferenta de tenperature AT=Ts-To este maxima Sn perioada de fnceput @ fnowleiril dupa care incepe ak scadk, avanid tendinja de snulare. Proportional ou diferenta de te Persturk ne modified 1 tonsiunile texmice conform curbelor preen- tate In fig.1,20, Tensiun suprafota Tinpy te Pig.1,20, Varinpia tensivnilor terulce tn tiapul inctlaieit Lingourilor 91 semifabricatelor rect, cfnd tenperatura cuptorulul este constonta.In mod conventionnl tenstunile de tntinders e-au notet out, dar cole de comprinare cu. Din figurile 1.19 94 1,20 resulta ok Atat diferenta de temperature ct qi tonalunile presinta velortie naxine Sn prima periondM de fneletre, atunci cind neterialul supus , Anealniris are proprietati elastice, Po musura ce materialul metalic; din anunite microvolume tn= otlzite, trece din donéniul elastic tn domeniul plastic, limita de sungere coboars sub valoarea tenaltntlor, provecdadu-se defornares Plastica locatm. In acest fo1 tenaiuntle interne se dencarcn in « sicrovolumele respective 41 se rediatribuie in xonele invecinate, act Limits de curere are valonre apropiatu de resistonta 1a rupe~ far tensiunile interne o depagesc po aceasta dia urat, se produ ce fisuraron sau chiar craparea fara aA mai aibt loo efectiv defor~ area plasticn prestabila, : Incasul Mnomleirii ofelurilor apar 91 tenatunt structurele — Prin transformarea anosteculut bifasie, feritatcarburi, in eolugie solidi y care are uh vol epscific mai aie, straturile euperfici- ale, care ’se inctizeso mai repede, a» transformit fn auateniti ne- avind inst posibilitates de a se contracts. In acest fel central corpulul este supus unor tensiuni de comprimare ar straturile au- Perficiale tensiuntior de intindere. Din catiee acester tensluni, straturile superficialo se deformeast plastic local, Pe musura ‘oe etldyea sé transmite cxtre interior, steaturile/din sona central 0 transform fn-auntenita, avdnd tendinta de micyorare « volumi- Aut. Deoarece straturile superficiale au ramas deformate plastio, straturile interioare nu se pot contracta, apkrdnd astfel ter in sons Invers dec&t in prime perioadi, adicn 1 comprinnce fn straturile ‘auperfictale, ‘4 Patorita faptulul cn aceste teneiunl ge produc 1a tenperaturt’ mat mari de 721°C, adion in donentul in care materialul metalic are Piastloitate ridicata, yaloarea lor este diminuata prin deforeart Plastice locale gi prin rediutribuiren tensiunilor déterainate de sfteate doformiri locale. Aceasta faco om perioolul de fisurare 1a fnctluire din cauza tensiunilor structutale af {ie practic tniatu. rate i 9 i Determinares tengiunilor termice pe basa teorkel plasticitatit Ge face cu ajutorul relatiilor deduae din legea lui Hooke gi din, ‘potenele privind aecaniseul fornteii tenatunilor téruo-atastios, © nsttel do relatie wete: .ul upue plume Sn Limite de eforuares sarc tn vecinate. La rupe- produ= tv defor~ ructurale m solutic sper fici- pit ne~ L centrul rile 6 pensiuniy musure/ce centrale . volun plastic, tensiunt fn contr speraturt pall are jeformnrs sinate de urare le | iniatu~ foitafss 2 gi din, Lastic a1 oe Bik (ate) fn care: ¢ ste tensiuneas B - cocfictentul de dilatare Linier ty ~ temperature medic a corpulut metalic} Ty - temperature Sn monentvd t « elenentulud de vol da distana x/X eye de axa corpulut netalie; 5 - modulul de elasticitat y ~ coefieiontul lui Potsson (fn cazul ofelurilor v*0)3)+ Din cele de mal evs reulta of principale cauak a forndrit constitute diferente AT dintre un aflat kepstunilor termice le Incdlaire 0 temperature suprafetel Te gi temperatura microvolumelor (slenen- ketor de volun) din interiorul corpulul metalic, inclusty cele ain Gurul oxei cing x/S = 0; r/R - 0. § gi R repreninty juantate din Grorinen placti respectiv rasa corpului metalic supus tncalairiiy far X qi r distanta de ie axa corpului pint 1a elemental de. volus fanclizat. Valoaren diferonjel AT este proportionalé eu vitess de Gnculzire a suprafeyel gi « aicrovoluaclor interioare, Finurarea aau crapares materialului netalic este faverizatt de erepterea viterel do fnotlzire deoarece acoarta deterins cregte sitere! de deformare pint 1a valor 1a care muse mai produce de~ formaren plastics ou efect de deschtcare « tensiunilor. In conse- cinya, cregterea vitezet de Snculéire creaxs pericol de flaurare stat prin cregteres valorilor tensiunilor termice cAt #1 prin oreay ree unor tari de:tensiunt fn care anterialul #0 afta in stare fF 215, chiar dack, analizat dupt Limits de cur acest material poate fi consideret ca avind o oarecare plasticitate, = Resultk dect cu vitesa de Inealsire a Lingourilor #4 semife~ bricatelor de anunite dimensiuni gi calitays, trebite Linttatt pane Qn valori nda(sibile tn vedoraa preveniril pericolulnsde fisurere, Cuptonrele gi instalafiile de Snealsire permit vitese de Sncklsire (viccee posibite) cu mult mal mari decit cele aduisibile, Agedar, calculi? paranetrilor teraled ai tncwizirii are oa obiectiv dmpor~ tant “dotorainaren viterelor admisibile de inciisire, sie ofror vax lori nu trebuie depagite de viterele efective de incklsire, Calculul viteselor adnisibite de inctleire se face pornind de 1a valorile maxine, in valoare absoluta, ale tensiunilor care se ealeulearH cu relafiile, [8*0,95,8.5.47,., 30,48 Pentru prisma 9i af eBE Lan, OE ans oj teeAns >: Ty ght Eee sila vy Rt 20/20.8.8 EX 00, 36.8.9, GE pentru oflindru, : S . Gonsiderand aceste,valori ale tensiunilor ca valori adateibi- je, reaultt ca valorile maxime ale diferentel de tenperaturh AT, ale vitesel de incatzire v, 91 ele fluxului teraic expreniile: \ . 1,05.9, Ag, Se (ay 1 ik abuts * valorile adniatbile ale vitasei de fnoxsire, fluxivilord admieibi- mporaturk AT, unt date de (ay (aay (a3) : a3 termic gi diferentel de temperaturn sunt, pentru celelalte condi{iti identice, wai mari pentru corpuri cllindrice dec&t. pentru corpurL prisnatlce; © yoloares adisiblla a diferente de temperatura mu depind de dinensiunes corpulus metalic yi de difusivitates termicm a ma~ tentotuius. Caleulul valorilor ATaim,+¥: win $1 dae, @8t€ necesar pentru prima perionda a incAlzirii lingourilor i semifabricatelor rect (vertondn de preinealsize), in care apar tensiuni ternice periou- Joase din cauze faptulud ck materiaTil etalic se afle in domentil elastic. 4431.2. Regimurd do fnowlaire. Realizarea fncklairii fn condi {iile aratate este dect depen- donts de mai multi factors: temperatura finalX de Snealsire, vitesa de incttlzire, deneitates de flux termic le care se adaugn tenpera- tura mediului de inckleire (a cuptoruiui). Din teoria transferului de caidurd se cunoayte faptul of prelucrares eouatied-tranaferulud de culdurd este postbilm doar dack ue adopta aninite Gondifil 1a Amita (de contur, de ordinul 3). In-cazwl coneret al fneaetril $h cuptoare motalurgice; umil din paranetrii enunerafi mai eua trebuie aenfinut constant. In funotie de acestes se disting mai multe regi- suri de Incalgire care determint algoritnil de calcul pentru durate fe inctlzire. Aceste regimuri de inctlsire aunty {5}: Tp Tncklaire lq temperatura ouptorulus constant (Teupt ect.) Acest regin se aplica frecvent In cesul incalsirii In cuptoas sele ou combustibil a semifabricatelor subpiri (Bi<0,25) 41 in cae gul celor masive (Bi0,26) dup ce Sopagit pericolul fleuraris din cauza tenstunilor termice (peste 700-800°C). fvelufie para trilor de incileize ote prezentata in fig.1.20, II. Incitlsire ou flux tormic constant (qzct.) Narianta 9¢ utilizeaz fn genoral pentru Jingourile gi semi fabricatele masive din ‘punct de vedere termic (B190,25), la care existe pericolul tiaurtrii din cauea teisiunilor termice eare pot depugi valorile admisibile, Pact 1a aceste materiale, toata pefioada do inemizire wen Uasasd cu a¢dqiq."constant,"aa obfine o neunifornitate « incklairis foarte ridicsta, ceea ce ar/Insomna o mentinere tndelungate 1a ten~ Perature de fnomlnive pentru egalizare, Acest lucru conduce la dix Binverea productivitagii cuptorului pi 1a cragteres. consuaurilon Srergetice. Evolutia parametrilor tncalsirii ew geconstant esteSP 4 Prenentata im fig.1.21. ip? ‘ Fige1.21, Svolw\in parneetrilor Inealsicit 1a qeconatant, Din figura 1.21 ce observa o creytere ap Sei hen RUMNTRCE Melee | cpa cag eet ls OE Se eee cine roape liniara a tempe= : Pina clnd thovlzires intra tn reg: In | fmewleirtt (pann 1a 700-800'C), eBlsire cu Touptsconstant. eteluriier pant 1¢ 700- ‘ux termic constant. Parametrit tne eu cea prezentata tn fig.1.22, aaterialulul se men- Bvolutia paranetrilor 4 Aceat rein de incalsize.co OMleirit ou aco funea, ineMleirit sunt presenta tn tigst atilin pul micgorarii diferen erdalulvi tnontait, 4oux variant: 123. # fn ultima perioadt a tn- fel de temperature pe aecti- Regina] preventat ponte f1 realizat tn ‘oterm cnd 86 nentine Te=ct, fluxul,ara s tompe- © constante ima perionda neral acest perioade a exim de. tn= ii ou tox t difustvi~ iat 1a 700- motrit tn tig-1.23, a in- Pe seoti- elizat tn wea Timpol — Flg.1-22, Nodul de varlatle « paranetrilor Snotlairit : cou y,svonatant, Te toric prinit do material servind pentru crestor ei centrale Tc, adic d*dana, (Sema, ente flunul conductiy In inte- rlorul materialulul); fncalsire adiabatn atuncl cind, in perioads de incnisire, temperatura suprafojel Ta'se ridiou poate cos ceruts e tehnologie, apol ve Intrerupe auran termich, temperatura centru-lui Te cresclind pe seama fluxului termic conductiv (Gam.) de 1a suprafatx spre Intertorul matertalulut. ‘ Inonleinea adiabata reduce perioada de mentinere pentra ega- Lizare de aprox.4 ori ina presintm pericolul suprainckiziril seu chiar ardorii materialulut dact’ tempergture suprafetet Ta eave ri- dicate prea mult peste cea inpuas tehnologic. ‘Aga cum e-a nai aratat, In prection ss lucreast de cele nai multe ort cu regimiri de inemizire combinate: = grct + Teset, eave eo aplict la inculsires fevilor in pa chet, a bonsilor in rulourd anu barelor tn ative; = véct + Tosct aplicabll in casul inc#lsirit Lingourllor #4 smifabricatelor suscoptibile 1a fisuvare care ai cosficient de di- fusivitate (a) foarte sci ‘ Teuptset + Txsct, care se realizes pentrw incalsires semi= fabricatelor subyiri fare pericol de fsurare din cause tensiuni lor. cornice. : 1.9.1.3. Durata de fnotlatre. 3 Pontra stabilises durated da Snokleire « Lingourdler gi seat fabricatelor, trebuie {inut seana deo serie de factor car = grupa termictt in care se incadreast materielul (corp maaiv nu Corp subjire); " E = regimul de fnetlzire adoptats f = schinbul preponderent de emldurt im spagivl de lucru, Durata de tnetisire m corpurilor aubpiri (Bi<0, 26). Corpurile subjiri pot fi fnctlsite in cuptonre cu combustis sau in euptoare ou resistonte electrics, anbele tipuri func}iondnd tn regi continuu sau discontinuy, In majoritates canurilor tnekl- aires se realizonzi In doum trepte: prinn treapth Sn care qrot. ql @ dove fn care Toupt.#ct. In perieada inowlzirii ou quot. tempera twra cuptorului crogte de 1a Teupt.)) 1a cea finela Toupt, care @ ‘adopt ou 50...100°C mai mare decdb temperatura aupratete! 1a scoa~ terea din cupter, tn acceapi perioada, tenverstura suprafeyet materialulut va cregte de la Te) 1a Ta tn timpal ty. - ,Tnces de a dous pericada, 1a Teupt.=ct, se finalizeasa incml- aires adion se asigurn tonperatura auprafetes 91 diferente de ta Poraturd pe seofiunea materinlului le valorile impuse tehnologic. Timpul de incisive fn aceasta pericada este ty, Durata totale a Inewlztrit va ti: ‘je cele mai lor in pa ourilor gi font de di~ sixen aemi~ ensiunilor rg somt- oat corp masiv 25). conbustie uncfionind lor inekl~ earct. gi . tenpora~ | ts care 1 1a scc- jupratetes (sm Snewl~ ja de ten hnologic. “totale « betta ‘tn fig.1.24 este arutnt wodul do variatie al pa ices in doum trepte. Fig 1.2. dingcane inénlnirii corpurttor eubfirt tn dour trepte, I. ~ Galowlul duratel do tnckisire ty te La acest mod de fnctlatre se apreciast cl Intreaga cantitate de caldura se conumt pentru ridicares tenperaturii matertalulut (#ig.1.21), Dect se poate scrie relatis A Spgs tym. 0. (54)-78y)) unde! Sy este auprafata do schinb do oaldura « fncwcoxturit, mts masa fnckroxturtt, Kg; c - ctldurn specifion nedie @ fnearokturit pe Antervalul de Remperaturn Toys Faqy> KI/Ke. dead. Fluxol termic ie celculosnt diferentiat fn funotie de achisbul de ouldure Sn spstivl de luori sl ouptorulus. Dack achinbul de cat- ark eate preponderant radiant (Toupt.>700°C), a ae caleuleass ou rele} i art aes Col PREP ta FSi yey w/t (1-18 Dac schinbul de cildura se realizeasm prin radiatie 91 conYestie Libera (Toupt.<700°C), q v6 ponte calovia ou relapse: (rh yo Tips Ser athd) Resotig Pag) woe cy OO aan) Pee(Teupt Pay) w/mt Im avente rolatit ey, onte coofictental efectiv de emtaie ta: tre cuptor fi materiel, iar oy 44m sunt coefloienyel do schigh ag oRldurH prin radlapic, reapoctiv convectie, tm Wetciat Teaperatura Taq) 10 se adoptx initial fle ee celeuleasn din Bendipia Geot, Ia attryitel prinet perioade, cand Yeasts domten_ Toupts 140 Tey devine. Toy, cu xelapliie (1210) gl Teach, Zcontinuare din rel. (2-18) v6 determing tiny de trcrlotie ty tye AEP Tig) (at) TS eg 'Y-YeSso:Rey.gs unde: V eate volumul 2a Koulut tee tmlfabricatulut, y ~densitaten mnterielulut, & - ro PACE MMLGLS SPachal erPeaaias deat ts,) bal hbploas sca phe mat siupia pentru calculi tinpului ty. tye Rad (aay og Ona. (Toupt-Tincalz) .,..dtm.c.dTe (1.83) Bnoals epronintt. temperatura suprafetel materlaleiui Te 1a Aeital Snetiniedt (emmperatine tahncloaton de tneatnioe): {ela}ie 1:25 20 prelucroaay diferentiat tn tuncpte Ge otldurs. Pentru cagul: th care uchinbel de caident eiiegte acu ay, ge separk vartabi- ‘bf inandy.je enisie in- de schimb de rad. Reuleasa din apt) devine 1.20), tnomizire ty, (1.21) yolumul Lin iy R= raze © 0 relatie (22) i lant 1a su- 1 Ta in ire). jo Schinbur face prin K variabi- 39 whe 100 tpg, = sory a, (HERE)? — sete fizram) este © functie ale carei volori sunt date fn tabelul sts). * abelul § jchimbul de ealdura se face prin radiatio 31 convectie thera (Toupt<7100'G) se inloculegte 0 cu 4iq,.) $1 in mod analog se obtt to L:R.2 1, Teupt.-Tncals. (1.28) Te TOUPE. Tay 4X1, Durata de fnotlnire a corpurilor musive (2130.5) Specific maJoritatsi acustor corpuri este roginel de fnealeire 4m doun trepte consecutive: qect. 91 apoi Toupt.set, In canul cor Drlier suvive ve fatdlnogte foorte des vitusti tn care: AT> Asin Bagh povtrs cave trotuie urntcitw foarte stant wveltyia eeunttdral= expit incasirii, fn special in persoade fo care anterialul are proprietsti elavtico (Incizire pant 1e 100-000°C). [i-a - Dureta de inctlaire a cospurilor masive in porioada inclflzirii le g-et. Avandu-se fn vedere ca transferul de caldurm conductiv, fm in~ teriorul materislului supus inculzirit, are lec fn regin nestatio- ar, Ivantov a propus metoda prolucrarii eouatiel diferentiale a(1.28) Distribufia temperaturii pe growimea lingoului sau semifabri_ Patslus ee obfine proluorandu-se, prin metode matenatice, eouapia 4626. Solupiile acestel ecuntit sunt: : ~ pentru forms prismaticn ou lungine infinite: Tye BS. £0, La) + Pentru forma cilindriew cu lungime infinite: Pgh Fos(a.t)/R! eate oriteriul Fourier; Ma=k/8 sau Laee/R - oriteriul Laplac: wie In £44-1-26 onto represontata grafic func}ia f pontru o prisna Ge frosine 26 91 pentru oflindrul cu rasa R, admi}indu-ee Anitial i at-o. . Hirota unde: Fos(a.t)/s* d 14] fitne 02053 Casas a7 08 OF HU 2 Fla1.25. Bvolutia functittor ty $i tye - LE Eg A aA bal obkerve cx dink on Alay 4; cofsspumaator emi URord f criteriutat Fos0,9 yentru prisat, 1 Po20,20 renee civnee | AE RO REEE A tne ARNG Neto ovainoies Ain cota lmadea = pentru corp prismatic rene $3 1 ce, ecuatia = pentru corp cilindric : gt 2 : Toy Zr I Z)*-4 (1,30) teeny Gu ajutorul acestor Felatis se-poate dpteraisa evolitia teabe~ festorialului at&t 1s wuprataga Te (unde x*8 gi reR) eBt yt ul Te (unde x20 yh FO). ‘Darata de Incilzire 1a flux termic constant t este: : tate, Gat) rt ‘Se=(0)2.5%)/a wou tye(0,28.R4)/a, Lar ty se caloulenst ca qi fH ere Scorpurilor'subjisl, eu relat ls 1.22, Fluxul tersic se caleu- daltial Se relngille 1-19 91 1,20 sau daon as fine sown Je AT, 40 gslouls gi.ou relaiite: Air 1A Tye (1.98) Sere net ' 4IE.b - durata de fnctilaire @ corpurilor masive in perioada {nctilsirii 1a Toupt.=ct. “Duratade inctilzire le Teupt.sct. se calculeaat apelandu-se 1a ale cousfiei tranaferului de caldurs exprimate sub formé Ins. Aceste solutii pentru condiyii 1a limita de ordinul 2 =k.) au forma: ga Pincale. -Teupt. k 0, Hagel Tees oe, ro, 1) (1.88) faye materialulut o,-e-Toups. oO TONE —=6, (Po, 1B) eentrul meterialului. Yelorile funcylilor f, gi f, pentru eilindru sunt presentatein flgurile 1.26 94 1,27, Fea Tepe se: 2 S888: 2 cen: Ke Sat Fig. 4.28, Fonctin ty pentew eliimieu: Flfed-27. Punctin ty pentru eftindra,| tenperature fn Detisndet as as TenO,. (Teiy-Teupt.)+Feupt. —*C 1.38) Im continuare se poate deduce diferenya de tenperaturs pe sec- Ja maverislulut, realisata la afarpitul inceletril. Ar-Tincalz.-To a Tpurate de tnckisire resulte din relafie oriteriulul Fourlert Fo. (an tio = durata do inollaire « corpurilor masive 1a Tarot. Aceasta varianta ete necesara atunci cand, 1a effmqitul Enq exisifii cau a inemiziri ou egalimtri intermediace, results o diy ferent de tonperaturk pe scofiunes waterialului mal mere deckt cee Empus tehnologic. Altfel spus, eate nocesart o egalinere # tenpe- eatarit pe grosinen muterJalului, aceasta realinandu-ae prin menti~ mere in cuptor 0 duratt bine deterninata. Durata de ogalieare sa ealoulenss cu sfutorul indtoslut de eastizare dorit 1a effrgitul pertondel do Incileire, oare 1s randul Gomi ne determin din relnpia 1,38 gi cu ajutorel funofiel ® repre~ ‘gentate in fig.1.28. At, Ate indo: AT, este diferenta de tenperaturk intre centru gi periferte Ampusk tehnologic 1a sfaryitul incalsirity z AT ~ diferente de ‘temperatura inter centru gi-periferie le {nceputul, perionde! de Durate de egalizare (2.38) ialinare. caleulears ou relatitle: sau tay (1.39) Dura’ fovmld @ procesulud se compune din timpul te fnomlsire alewiat ou una din motodele prezentate gi timpul de egalizar: terterte (1.49) In cadrul capitolului de fatn au fost presentate principalele varionte de Inctgire a lingovrilor gi senlfabricateler precum $i relefiile do best ale tranafernloi de culdura necesare stabiliriieorecte a diagranelonde tnet)- rire, Tinfind seawn oa incale: rea in vederea deformuris plas fice « otelurilor se face 1a temperaturi peste 1000°c, au fost selectate nunat relatiile de caloul @ transferului de ‘onldurk valabile n condifiile in care aceasta se face prepon= derent prin radiayie sau radia fle gi convectic Libera. * -Fig.4.28, Covelatin intre fonoyia Ff gradul de ogatizare e, 1.3.2: Caraéteristictie fizico-necanion utilisate fn eatoutal regimuritor de tneklntre, Una din carasteristiciie fizice de basa care intervine tn prom Seaul do transfer do caidura din interiorul materialulut eae con ductivttaton termicn (A) Acoust depinde do comporitia chiaion a ofelulus si de temperatura: De reguin pe naaura cregterit gredvtut 4s aliore conductivitaten teraben ec data ou creg~ teres tenperaturt{, conductivitaton,termicn acede pentru ofeluciie allate Gf orezte pentru cole nealiate pana in furul toaperarurtion ste 700-800C. Paste acento tenveraturi valoaren 4 eate apconinetiy Scoeaed yentru tonte Ofelurile il are o creptere upsarn de le az Rebh/a:M°G ontes 100°0 in 21 Kont/a.3"0 poaten aqapocsver!. tx dur de 1200°0. : Gonductivitaten terwict asi depinde gi de starea naterialulut, find ou 10-18% wai are 1a matorialul deforaat plastie in Somperatie ct cal turnat 91 noi mic pentru matarialul onti¢, fata fis col recent {18}, - Conductivitatea teraica a ofelurilor nealiate © poate calcula ou forme empirion (19. i 4o=60-8,7.0-24,4.001-29, 0.91 Keal/a.h.*0 (1.41) 4m one 0s Ws 41 81 cepresinth conytmucel procentual de carbon,; ; ein wine tn prom wi este con- chinton « ri gradului eth cv creg~ oyelurite weraturdior eproxinativ cE de In 22 persturi tn terielului, plastic in calit, fata ate calcula Gat) de carbon, mn gi stlicin. Relayia (1.41) este valabils pentru temperatura 20°C i un continut de carbon pina 1a 1,5%, de mangan gi eillelu dn 045%, : Pentru dotorminarea conductivitagit teraice « cfelurtlor ne= © fn functic de temperatura se foloaegte relatia: Age Kidg — Keal/mh,*c (142) jade Kote o constantn caro {ine soama de tenperaturtt. Valorile a= satel constante pol fi objinute cu aJutorul diagrane! prezentate Te rig. 1.29. - Ke fot 2H Hit bai 30000 ao Temperatura, *€ Varlafla constantel K tn fonctie de temperatura do tncatsire Pentru ofelurite nealiate, 1 anil otelurilor austenttice cron-nichel condustivitatea Aeraies La diferite tenporaturi se poate calevla cu relatia,{9]+ Ayn 33,3-at (1,246) ,107. 6 (1.43) Bet AnOUG=0.5}( bel 18( 00,81, dee wente nmin atementetor de ‘adnos In atoni gram 1a 100 grame ofl, adic: wy Si, , or NE, mW. Bee eB He aay 3m relatia (1.44), Cy 81, Mn, ete. reprerinta continutul elementua WA veupectiv tn ofel tn procente de groutate, iar 12, 28) 08 ate,ofel allat ae scui “6 46 ~ sate greutaten atomica a acestor elemente, In tg.1-30 I sentate conparatiy.vafiatia conductivitatil termice tn ft Yenperatura pentru trei mirci de (00020), ofei inoxidabi2 aua epeluri diterite: ofel nesliet matic srom-nichel (LoTIMLorI80) 1 Je din categoria ofelurilor ledebueitice (np8)” eute pre- unctie de oat B Din figura 1,90 rapide sunt aprox. 800°C, #44 ofelurilor rani lui eau fe de temperatura valorii 4. Deo in oi Paturt pe secfiunea de Sncwlzive 20-800: Tegte odata cu crogterea {27 Nice tao, 20 00 200 400 Go Temperolura, *¢ Z "141-90. Yarlstia conductivitatlt ternice. In tuncpie de Pentru ofeluri din clase diferite, e observll of valorile conductivitayss ofelurilor i Peduse decit ale ofelurilor Comparativ cu ofebirile austeniti Sunt pliternic alinte, in interval 20 ide sunt mai ridioat jemifebricatulus va evolue astfel; - © pentru ofelurile neal iat ste sul "a fii | | “800°C valorile conductivita= din clase ofeluiui o1cz0, diferen- wot mick la Inceputul fnemsirit 9h se mi tenparaturis spre 600°C din causa seudersi tcestor ofeluridiferenta maxim de tempe ertelulut apare gprs, sfargitul intervaluius 1000 120g ‘enperatura ‘inte numal pink Le ice care de aseneneaeS Fishin ae, Fiaatig jori80) 9h ce (ie). jelurilor L pana 1a asenenes, otivita jesprin - acecagi “Lingou- diteren- L se mu scuderii e tempo evalului vempera~ ervalu- raturii Ferirt crore valorils conductiviteyii termes; Acelagi 1uert 8 Fl in oazul ofelurilor rapide ine diferenta de tenperatu~ fanine maf mick decft in cast ofeluriior inoxtdabsie, Deatgur Selorile absolute ale diferentei de teaperaturt pe sectsunea ma- slut care so Incalseyte, pentru toate tipurtle de ofelurt, 3 de nirines vitezei de Snoxtatr Gace se compara ofelurile rapide eu cole tnoxidabile austent- sensi din punctul de vetere al condctivitait termice, rezul~ Jee cfelurtie tnoxidabiie sunt nal aensibile 1a fieurare, fm realitate ofelurile inoxidabite sunt mai pufin aensibi- Hisurare seu orapare din caura tensiunilor termice, results a de distrugere « intodritayi! materialulut 1a ofelurile ‘sete provoonta nu atat de conductivitnten termien mitt Ge valorile sult prea reduse ale plastioitayil. In consecinta, fs stabili diferentade tonperature maxim admian pe sectiunes ta SB nu fisureze), termion 91 viters de fn- AE Se fink Heaney! do Limite de planticita £4 exprimata prin Linita de curgere m ofelului care = fost folosite valorile conductivitatil termice pentre ‘Ei skrci de oteluri, luate in calcul, sub forma de bance de Acsstea sunt prezentats fn tabelul 6. sits caracteristicn fizicn a ofelurilor, de care trebule scene In intocnireu rogimurilor de fnetleire eate oxidura Valorile culdurii specifice pentru ofelurile repre- folosite in cadrul programulul, fn functie de temperatu- presentate In tabelul 7. jel 7 rexultt cm numai alieroa ofelurilor ou elemente mult sau mult wai ugoare deckt f1erul praduce nodificuri im ste culdurit pecifice. Asttel in camul ofeluriler nealia~ confinutuiui de carbon de 1a sero tn oasul ferului, “42/25 0 wodifick valorils culdurii spesifice fos.te pufin: de Heal/Re."C 1a 0,116 Kee1/Kg."C. De asomenea fn cazul ofe- liste, 1s care confinutul in clemente de aliere Cry Ho, ‘su depugegte 6%, cuidura specifica depinde putin de compo- fiind practic evalu cu culdura -apecifict « ofeluriler car- situa}ic similars se Intalnegte gi 1a ofelurile inoxidabile Precum ¥i 1a ofelurile austenitice crom nichel. cu tetulTebelul 6, Vasiatia condactivitntsi teraice « wmpr ofelurd ou tomporatiray. tn Keal/a-h’ 2 (91+ ent set toceit a Tebelul 7. Yariafia cu temperatura x otldurll epeoifice aedii a ‘nor ofeluri de 1a 50" ta tC, fn Koal/Ke7C x 10°, orto Tanne fi aime Yi Tross TonieeT Terie ia9 wm cste situatia 1a ofelurile inait aliate cu wolfran, de exemplu Rp3 a carui cildurn apecificn este mai puternic influentat® Aples Cildura apecifion @ ofelului RpS este 0,098, fayx de enl/Ke."C eft onte le un ofel carbon. Ckldurn apecificn este ish influenjats de temporatura. Din tabelul 7 se observ ot msrcile de opeluri, caldura epecifica nedie creyte pe crepterii tenperaturii. Ca gi in cazul conductivitutii termi- ; snldurit apecifice pentru temperaturi intermediate ce- im tabel, eau calculat prin extrapolare, Geeticientul de dilatare ternion 6 actiones wr termice. Cu cat cosficientul de dilata Aensiunile termica care se Tormeasu in tinbul tnctlzirit Jewel sari. Dintre ofeluri, col mai mare coeficient de dilatare Aimiars $1 au ofelurile austenitice, f=17,1.10 ‘ot en do tomperaturs 0,..900°C, Pentru eelelaite ofeluri de dilatare tormicu varias Intre 11 gi 13,5,10% ‘ot de componi}ia ofelului. Variatia coefictentulul de dil in fune}ie de confinutul de orom pentru allajele Fe ‘Ee eare continutul do carbonn eate sub 0,1% este presentata g-1-31. Yelorile indicate tm fig.1.91 sunt valabile pe inte: temperaturi 0-200°C, gers 1.31 resulta ca tn acestor ofeluri (ofeluri Sle feritice), odata conpinutulul de coeficientul de ai~ si odata cu acosta so mh gi tensiunile ter - general cu cregterea { copficientul ae a5 @ 1% 20 eraloe orogte pint Confinviol Se Crom, ri Im care au loo Fig,1.31. Variayie cooticientulus de dlatare termica in functie de continetul de tom 4 structurale, dupa st scadn. simplificarea cal Gm eadrul programulut walorile coeficientului de dilatare pentru mircile de ‘Feprezentative, pe intervalul de temperaturi 0..,300°C. sunt trecute in tabelul 8. : ‘consinuar ‘s0nawa5 izcri30 [ioNicei30 | s0ocris0 12,4, iyat ant Hi Greutatea specificn y depinde atat de starea materialului, * Yurnat sau deformat plostic, oft gi de compozifia chimiox qi de temperatura. In cadful programuluf a-n adoptat ovalonre modie sreutnpit apecitiee de 7 Ke/du’ pantry Vingourl gi de 1,8 Ke/ds Pentru semifabricat Hodulul de olaaticitate 8, care determing capscitaten aateria= HAelor de a se opune defornatitior elastice se modifica foarte putin prin allere, find neceaare concentragit mari in el fe. Moditicurt ceva mai importante ale moduivlit de elasticitate suprinse fntre 10°61 20x, s0 obfin-prin adiiugarea de wolfran in o- feturt 19]. In mod oti qouit ined, modificares modulului de elasti- ottate prin aliere nu prezinta importants practica, Tot neglijabile junt 91 modifickrile modululut de elaaticitate realigate prin daw Formate plastictt, Deoarece nu e-a dispun de valori ale modulului de elasticitate pentru oelurile analigata in stare tucnatd pi tindnd jeama da cele afirmate tn Jucrarea [9], in cadrul programului de ealcul s-a adoftat £=21000 Ket/dn?. 41,4,3, Algorttaul de onloul pentru roaltnaren programtu de toslnite pe caleutater, ee a en fe eidurn presentate tn sudeap.1.5-1, Paranetit Tosh fn consides, rare le slottotron progeemulu, adioh nrneettli ae tnesonc, font: dlametcul Llngoulut au senltabrioatulvly tenperctace oe Sen ollaive 91 carecteristicite fizico-necaniee alo sieluiet semne me oulnisis (conductibizitateh toruion 4y eaddura specifies oe ceenes slentul de ditatare Lintora fy Linite de cargere o, areutates ance BLEEK ys modolit de glasticitard o), Be nentlonat ca valorite dorite ale dlegetrului Lingoutel qi sie tanpereturis de tnotisire, ee introduc do tn claviseose, ite velocile carseteristicllor finico-aecanice portie cate tt eraiurr,- 81 ke temperaturh In intervalul 20 - 1200°C, au for AL in structure programului. Temperatura cuptorulut, 1a ciclului de inculeire, s-# adoptat cu: 30°C nai mare deckt suprafetei Lingoului sau semifabricatulul Inainte de din cuptor (Tinowle.}. a stabili reginul de fncilsire al tntregit gano de di- de Lingouri su aemifabricate, programul a fost structurat ‘veriante! segim de inctlzire cAnd temperatura cuptorului este regim de fnetlzire ou perioada de pretnomizire, ‘ umes operatiilor de calctil folosite 1s intoomires pe calculator este prenentaty fn continuare, dife~ ‘ec cele douk varlante ale reyimurilor de Snotisire Incilaire cind temperatura cuptorului este constants Gnceput a fost calculate diferenta dintre tomperatura (Ts) 9h temperatura centrului Lingoulul sau semifabri- (Te), maxim admin Sn timpul prefnctlairii, Prefncwlsires ear, a fost definite ca fiind perionda de inctlzire pant in care temperatura centrului (Tc) stinge. 500°C. De =e conaiderat ci fnctisires intr in regim atabilizat dL 0,28. (RY/a), tn care R este rasa lingoulut, dar a ivitates materialului, e diferente maxima de temperatura Ts-To, apare dupa "a regimului de inctilaire, pentru calculul valorii ATad, ft de 1a relatia 1.21, adicu: Age (8-6) ae ae (48) mes(Ts-Te)yg ente diferente de temperaturé admiott de Lingou es in ecyiunen va aa aparé o tensiune maxim egal¥ cu Og: ug ote teneiunea admisibilx a materialului care se fnckl- En calcul #-a considerat ct Oy este egalx cu limite de @materialului supus inculzirii, Aceastu limita de curge: fadoptats nu nymai in functie de marca ofelulul cl gi de moterialului: turnat eau defornet plastic. In relatia de m ‘=n ndoptat pentru coeficientut lui Poisson, valoarea 0,3. “tm continuare s-a stabilit timpul de inculeire, evolujia tem surii In centrul Lingoulul precum g1 evolutia diferentei detemperatura’Ts-To, pe intreaga durata a inculeirii, Caleulele s-au fout secvential, adoptand valori crescatoara din 10 in 10°C pentru, temperatura suprafefet lingoului sau semifuoricatulul (Ts), fnce= PAnd de 1a 20°C pink 1a temperatura de Snctlzire dorita (‘Tinoals.). Principalele notatit folosite fn cadrul unei secvente de cal~ oul, sunt prezentate in achige din fig,1.32. Temperatura s eee ee sel ~ timp k #lg.1-92, Sohifa une} secvente de caloul a regimului de incalzire ou ‘Toupt-sconstante, Algoritmul de calcul conform notafitlor, in figura 1.32, are ‘wenttoarea configura} 78220,30....Ts(k)....Tinealz,,"¢; | Too=20°O; TinoWls,svalonre date; Teupt,«Tinctle.+30°C; : “Wevaloare data (raza Lingoului seu senifabricatuliit),“53 Toupt. +273 )* _ T#u*273 )* 148) gy 30 PUREED)" )D 4 Ps), Ince rinctls.). ye de cal- My Sy a - 2, 3log-Siet Foy (447) aq) din Felayia 1-40 reprezints flumul termic calelet eupt.seouatant® gl veloarea curenta-a tenperaturti supra ‘rayys {ar dq din relafia 1-47 eate valoaren nedie a flunulul pentru o creytere a temperaturii suprafeted de 1a Teauty 18 7 Arqy=70u)-TOuy°-S under (aa) yet nny (1aaty - 2 “hy ropresinta valoarea conduct ivitayii tormice’a ss, calevlata ce aedie dintre conductivitaten ternict 1a tom fon auprafeye! Tey $1 conductivitates termion 1a tenperatura Toes Tey*T6y)-BT in (1.49) An, 5 Tiny Tey + aL (1.80) = Tinga) ete temperatura medio fntre centrul yi supra~ Tingoului 1a momentul it. Adeog (Tmy)-Tmy.y) under” (1.51) ; Sema "Cre, ssi? tului). Si ae aot reprezints valoarea ckidurii specifico, calculate oa Entre caldura apecificn 1a temperatura Ta) gi caldura speci- Ye temperatura TmHe.1)i “bi cate crepteren eritalpiei de In Tagg 18 Tmay:by, BERD. aa boty tei tay reprezinty timpul do fnctlzire 9 suprafeyes Lingoului de An Taya) 18 Tay, tar t este tinpul de Incklaire al suprafayed Lingoulut do 1a 20°C pang 1a Tay). : Dupk stabilires timpulul de Inctlzize t, caleulul eate reluat pentru © noum valoare a temperaturii suprafetei Lingowlui, adiox , Taqyti0°C, Lar valorile paranstrilor, calculate ou rel. 1.46¢1,3 da monentul k, riindn valabile pentru monentul k-1. tn cadrul fieca- rei secvente ue calcul, diferenta de temperatura AT), caloulata cu Felafia 1.48 (res1.48), Dect aty)rATad., 0 apreciasu ck rogimul de incilaire ou Teuptasconat. fu este adeovat. pentru {ncuisirea lingoulut seu senifabricatului luat fm conside- ratie. In aseste condifii se abandoneast presenta variant 94 6 ‘trece la fncdlzires confor varianteL b, Reginul de fnotlsire cu pertoadt de proincalnire In cadrul acestei variante, caloulul paranetrilor de incaletre s-@ Fealisat tot prin integrare nuseniow, distinct pe trel perioader Perionda de pretnomlaire pana cAnd temperatura in centrul Lingoulul i semifabricatulul atinge 600°C, in continuare perioada de Snetl- sire'cu vitesk constanta « cuptorulul (yitesa realizabile de citre cuptor) pana la temperatura finelx 91 ultima perioada considerata., en fneklzire cu temperature constant « cuptorulut. Acest regin da Incuisire 41 principalele yotafli folosite tn alontuires algorit- mulul de calcul, aunt presentate tn figura 1.38. b1.Perioada de pretnculzire. Parametrii incleir!! .in perioada de preinctleire au fost ewloulayi pornind de in regimul de fnealsire in flux teraic constant. Pe parcuraul preinctlzirii, diferenta de temperatura intro centrul yi suprafaja materialului inckizit, eate posibil aa deptigeascd valonren adaist ATy,, din cauuza modifictril permanente S conductibilitupit termice gi a cdldurit epecifice cu creyterea temperaturii. 9 aces(1.62)" (1,88) Lingoului de 1 suprafetod F este reluat cului, edict , 2. 1.4804.53 edrul fiecn- calculate cu ‘oy? ATad., se Bate adverse fn conside- pantie gi oe ire powleire si perioade: ph Lingoului da de incti- Ma de oxtre considerate, sat resin de ea algorit- re au fost Hux ternic peratura posibil am permanente cregteren tura cupto- Temperatura kt k fale ee ae Touts) | Tout) Tinealz. Fig-1.99. Diageana regioulul de inoalsire ou perloade 4 de pretucataire. ui Tou, astfel incat diferenta de tenperaturk pe secfiunea mate jalului aX runing mazia egaln cv ATs, Succestumen operatitior de calcvl eater To1=000°Cs TaleTot+Atys,; TwlaTolsATy,/2 (1.84) TO20,30;.e ey Tegyerses cota) (1.55) oe hea 4 Fepresinta fuxul termic necenar realisdrii diferen Yet do tomperaturn aM, Le afargitul pertoaded de prefnctleizes ATal ~ conductivitates termict « materialului le tempe- raturanedic de pe sectiunea Lingoulut, 19 afargitul prefncaiairily : A pose Ningoului sau somifebricatulut tnexisit, Tiny,» Tea * Fens ya, aproxinativa (87Dect ATq) > ATsq stunk: 2 hoy ATaa fee A caloulul se rein de la relajia (1.58). (1.01) in care cy are aveeagi sonnificatie ca cen din relajia (1.51'), jer y Mreutates specifics a ofelului. ete Ein (1.62) Teuy, "100+, aaa AEM), Calculul parenetritor tnemlzirit ou relatiile 1,841.63 se Fela scovential pént in momentul in care Teqy=Tal. b2. Perioada de inciisire cu vitert constantt a cuptoruiul Deoarece la sfargitul perioadel de preinculuire, toriperatura centrului lingoului sau senifabricatului a: atins 600°C, elimi- nAndu-se astfel poricolul de Cisurare din cause tehsiunilor ter mice, fncalairea In continuare se poate face fart reatrictii. Regultu cu fncklsiren cuptoruiui de 1a Ticu la Tou trebuie om e@ sfectuexe cu viteza realizabilx de cttre aceasta. In cadrul progre- mulul a-a adoptat viteza realizabila de cutre cuptor oa fiind ¥ =180'C/h. De mentionat ca viteza v poate 41 modificata in func}ie de posibilituyile ecnerete de lucru ale cuptorulul de Ineslsire, Ca gi in cauul variantelor anterioare, paranetril fnculeirii su caloulat prin integrare mubericd pas cu pas, folosind sistemulde ecuayii prezentat mal Jom. Pentra marires preciziel calculelor, panul de yarlatie al temporaturii cuprafejet materialulut 7 fost micqdrat In 6°C. Principalele notatit folosite In eouatille de calcul’, coreapund celor prezentate in figura 1.33. Valor! inifiale: Tousticu; TesTal; TeaTol TarTel Tel+5 ,TaLt10. 4 /Taggyee++ + Tineele 1273 TO gn 3,564 et TD ye (a 2A yy haya 2 nF) val. aproximativa Teg =i) AT © ya TBST vad, axacta bet imaet gn i Cm (1.10") ey e : oy &% Feprerintt valoares cilidurii specitice calowlate on medic Intre ctlduxa epecificg 1a temperature Tay) #1 oifldura specifics 1a Tol anagr tig am If iciai ad Soekietes ac us aatciuouree sieasulvl doxieesinas bricatulul fm cuptor pana la monentul x, se calculeaat ou relafiat tert tues toe (ietay eleirit Calculele fn succeaitines relatillor de la an 5 ‘ Istillor de la (1.64) la (1,72) ‘58 stint celuate pas cu pas pant cand Touy)*Teu. Dups cum se observe i Gin figura 1.33, in momentul In care Teug)*Tou, temperatiins supra fojed mterialulul Sncmlelt Tags, pu ajunge inct 1a tenperatura f1- nala de incelzire, Tinciz. Regulta cm Inckinires trebule cohtinua- tu cu méntinerea constant# 2 temperaturii cuptorulul pana cand TayyeTincals, Lar diferente de temperature pe seotiunes materialun iui le efargitul tnemlsiril nu trebuie sx depagensc 100°C. 2. Portoada de inctiixire ou tonperatira constanth « cuptorulul Pentru a pkatra continultates fneklniril intre perioadele 62 (1.03, progromul a foot antfel stucturat fncGt pentru anbele pe Hosde a8 a0 foloneasct acelazi algoritn de calcul (relayitie 1.64+ 1.72), Bupa cum ne observa din ralngitle 1.64+1.72, ## poste trece automat de 14 Inculairen ou vitexX constentt a oupterulul Ye facal- tirea cu temperatura constant a cuptorului, prin urmttoares condi- tle pum fatre Felatiite (1.71) gf (1.72): Deck Terie) > Tox atunod Teg * Feu co alte cuvintey din momentul fn care temperatura cuptortlus « atin valoaren pececéist Tou, cfclurile de calcul « parasetrilor Inowlairit wo repeta de 1a rol.(1.64) pant le rel.(1.72) men¢intnd TeugyeToveconst. plns in sonéntl in care este realiaste egalitates tayeTinonin, (rel.1.64)- In condigitle in care diferenta de temperaturt 1a sfargitul inowlzirié Sntre contrul gi poriferia Lingowlut sau senifabrice- tului este mai mare dec&t cea dorita (de regula sub 100°C), existe oun pouibiiituyi de micqarare a sat fie micgordnd vites de tnoal- aire a cuptoralul in perioada de 1a Tei le Tou, fie marind durate de nentanere Ir Tourconat. prin wicgoraren diferentel dintre tempe- ratura cuptorului $i tenperatura de fnowiaire (Teu-Tinckls.) impuat Initial. Desigur 5n anbele oaniri tinpul de fncxizire eregte cores puneator. 1.4.4. Structure programului de calcul. Pentru realizarea regiaurilor de fnctlzire confora celor pre~ aentate in subempitolul 1.3.3, e-a conceput un program fn limbaj GNDASIC, care poate fi rulat pe orice calculator din serlile PO. Structura programului este urmitoarea: 10 REN "INCALZTRE-3" 20 cL 30 INPUT "Marea otelului: 1)-0182, 2)-oL¢45, 3)-o8c8, 4)-osciz, ' 5)-s8c10, 11)-Rp3": 40 1NPur 80 iNpuT go ANPUT * fabricata 70 PRINT: go DIN L( 90 FOR T= 100 FoR J 110 READ 120 DATA 41.4414 240 DATA 218,22.) 2.3,23.4 160 Next 160 DIK « 110 FoR | 80 FOR . 190 READ +200 DATA 114,120, 431,138, MAT271, ‘210 DATA 116,120, 126,131, 152,187, 220 DATA 240 DIN 250 FoR 260 READ 270. DAT a.m 280 NEXT 290 DIM3)-38¢10, 6)-soNoNas 7)-31H14, 6)-120130, 9)-10Ne180, 10)-a00120, 11)-Rpa"A : 40 INPUT *Dinmetrul Lingowlus sau semifabricatulul, w #")DRAD/2 50 iNpUT “Temperatura de neaiaire, ¢ =";TSUF $0 INPUT “Diferenta de temperatura pa sectiunes Lingoului sau semi- fabricatulut maxim adnisa in tinpul preincalsirii=";DTADXX TO PRINT:PRINT:PRINT "Va ron sa anteptati” 80 Din 413,11) 90 FoR 11 To 11 SreP 1 100 FoR Jeo To 12 step i 110 READ 13,1) 3 180 DATA 61.2)49.6,46)42.6,40,34.0)31 07.4,24.5,23)29 41.4,AL4,40,37-8,98.9,.93.1,31.2,27, 8322.3, 29,24.1,26, 4,38.3,98.6,32,0,30,3,20.1,25-9,20.0,22.1,23.1,24.0,26,38.9,38 36.1,34.6,92,20-8,27.8)24.3,20,4,21.9,22.4,28-4)24.0 190 DATA 36.7,96.1,36.7,38,99.8,91.4,29.2,26.0,92.7 20,6,32,22.4,33.2,92.8,31.2,20.6,27.4,24.8,21.6,0041 25.2,30.8,40,38.6,07.6,34.6,32,29.0,21,28.6,29, 28.424 23.8 28.0,24.1,20.8,09.4,22,7,21.0)21.8, 80,23,8,24.8)20.2 140 DATA 13.7,14,14,8,19.8,17.3,18.7,20,822,29,28,24,1) 24.828, 21,6,22.7,23.4,20. 20,4,28,22,21.623, 03.8, 24.8)28. 2.3,28,4,24.1,24.6)24.1,20.4)28,22.3,29,29,8)24.520.2 160 NEXT J:xext 1 460 DIH (13,11) 370 FOR tei to 11 sre 4 480 FoR J=0 To 12 ster 1 180 READ c(9,1) 200 DATA 110,116,120,124,120, 194,141 160,163,168, 160,100,105, 124, 114,120,124,129,183,140, 148,171, 108,166, 184,163,120 116,123,127 191,196,142, 148,171,189,167,166,166,110,116,123,197,130,198,140, 147,171,169,107,1 210 DATA 114,124,118)122,126, 191,190,147 167, 163,162,160, 189,118, 116,120,124, 128,193,140, 164, 167,108,164 162,162,114, 114,118,122, 120,191,199, 147,164,160, 168, 156,156,112,112,119,223 128,195,143, 162,157, 189, 159,159,168 20 DATA 122, 122,125,127,120,132, 16, 138,140,142,143,144, 148,112, 112,119,122, 127, 194,149, 168, 161,168,163, 183,162,08,98,101, 105, 109,113,118, 129, 128,134,195, 197,187 290 Next g:uext 1 240 DIN AL(11) 250 FOR Ini 10 11 prep 1 - 260 EAD AL() 210. DATA 12.99,12,92,11,72,11.26,19.1)11.8,12,7,10.7,16,6)10.7, i171 280 Next 1 290 bin s1a(11)300 FOR Te1 TO 11 STEP 1 310 READ Sra(z) 320 DATA 46,46,16,46,48,46,46,46,40,46,40 390 NEXT 1 40 ALFA =AL(A):STOMA=Sr0(A) 360 DTAD=i .4¥SToMA/(ALFA*21000)#1000000! 380 FOR J=i TO 2 STEP 1:Aleg : 810 T0=0:TCU=TSUF+26: CONED=0: THEDO=0:GAMA=7800:TIMP=0:T0H0 380 X0=80:¥0=271 78:02278 380 FOR I=10 To TSUF STEP 10:TSU=t_ > 400 Qina.5e(((TOU+279)/100)"4~{ (704273)/100)74) 410 Qr#3..5e( ((TcU+273)/100)"4-((TSv+273)/100)"4) 420 que (QI-QF)/(2-3#L00(QI/QF)/100 (10) 490 Teop=(TSu+TC)/(2*100) 1 440 BOSINT (TCOD):B1=BO+l:LDAOML(BO,A) :LUAL=1(B1,A)1 DELTAL=LDA1-LDAQ:LDATS*LDAO+DELTAL#(TCOD-80) > 450 DuTaTs(@reR}/(2euDaTE) 460 To=TSU-DLTAT 410 IF Teco THEN To=0 480 DELTAT=TsU-To 490 IF DELTAT>DTADKX THEN GoTo 740 800 TeM=(TsUsTC)/2 510 Tcopi=TFH/100 520 BLO=INT (TCOD! ):BL1=10+1:60*(0(B10,A))/1000: els (C(BiL,A))/1000: DELTAG=¢i -co: CTFHaGO+DELTAC*(TG0D1-B10) $30 CHRD=(oTFM+COMED)/2 540 DEUTAT=CHEDS(TPM-TMEDO) 550 TIMPL=(DELTAT#R¥GaMA)/(QM*2) 560 TINPeTINP+TIMPL 610 IF Al=1 THEN Goto 610 580 X=T1MP#550/1AU+50: ¥-278-T8U200/19001 |=TOF2G0/1900:e272-DELTAT260/1900 MINE (30, ¥0)~(t,¥) sLENE. (X0,20)-(1f,2) LENE (X0,U0)~(X,U) OX: Y0*¥tZ0Rz 110+ ‘TO*TSU:COMEDSCTPN: TNEDO=T!M WExT 1 ‘TAVLSINT( TIMP) :TAUETAULHL IF ALc2 THEN GOsUB 1400 nex a ‘TCPReINT( TC) : DPREINT(DELTAT) 570. LOCATE 9,04:PRINT "Tous" )TCU:LOCATE 10,64:PRINT "Tex"; TSU: LocaTe 11,64:PRINT "Tos" ;TCPR:LOCATR 12,641 PRINT “Ta~To#";DPR 880 IF TAU <=1 THEN FACTOR=60 ELSE FACTOR=1 690 LocaTE 13,64:PRivr "Pipe" TNE (TEMP*100¢.8)/100¥RACTOR 700 END 10 TeL=500:T54 =1C1+0TADKX:T1e@7S1-DTADRX/2170=0 720 TINCOD= ‘700N01M=INT ‘DUMAt=LDatd 740 @=2+LDA 750 FOR J=1 160 TCO0:C 170 xo50:1 7a0°FOR 790 o1=@ oo THP= CTE 810 THPCOD- ‘920 nosrnrt DLDASLDAI=1 830 pri-ai4 40. TG1#T8- 250 860 ‘cHED=( ‘Tauc=( vex(Te ravret ‘reucet IF ret IF Tov TF Al X=TAUT us278-101" 990 LINE ( (x0, #0)-(3 1000 x¢ 1010 TC0=1 1015 IF 1¢ 1020 WexT. 1030 TCU 1040 v2er8 1050 coz=¢ 1060 FOR 2 4070 IF 7 1080 @2=3, 4090 tmp2:420 rincop=T14/100 Tee gpinraee(TincoD) :B11=n01M1 sLDAOLM=L(BOXM, A) LDALIM=L(BL1M.A): pupal siba1 14-401: UDAMt #LDAOAMSDLDAL*(TAHCOD-BOIM) $0. gezetnnmn DTADXK/t 50 FOR x1 10 2 STEP 1:AL2=d 40 Ye0+0:c0=c00:THO=0: TAUT=0. 470. 0W50:0=278:20=278: Uo=278:H0=278 7H0 FOR t=1 TO 2000 STEP 10:7S= 790 01-0 00 THb=(1S+700)/2 10 ‘THPcop=MsP/100 eas 20. owiwn(THPCOD) 181-0041: LDAO=L(B0, A) LDAL=L (BLA) DLDADTADX THEN @1=DTADNX*2¢L0A/R 866 IF INT(DTC)>DTADXX THEN GOTO 630 70 THe(TseTc1)/2* ‘880, THcOM=TH/100 00 hoce1NT(TUCOD) :B10=ROG+1 +CO=(C(ROC, A) }/1000zC1=(G(BIG, A) )/100 posct-coscc=Co+nce(THCOD-BOG) conigD=(cc+00) /2 "TAUC=( CHED* (TH-TMO) #0AMA*R) /{ 2*Q1) voe(T¢1~Fco) /TAUC TTAUT=TAUT+TAUC ‘Touc=100%( (QL/3.54( (18+273)/100)74)*.26)-278 IF Tel THEN TCUY=TOUC IP TOUC>TCU THEN. TOUC=TCU = IP A121 THEN GoTo 1010 XeTAUT#880/TAU+50:¥#278-TCUG#260/180017=278-T5*260/1300: U2278-161*260/1300:¥=278-DTC%250/1300 990 LINE (XO,YO)=(X,¥):LINE (X0)Z0)=(X,Z):LINE (XO,UO)~(X,U):LINE. (40, WO) (2050) 1000 XO*K:¥o=¥:20=2:UO=U:wo=W 1010 1018 1020 1030 1040 1060 CozsCc:TMOZ*TH:TER=TC} :TCOTCL :TAUTZ@TAUT 1060 FOR T=7S#5 TO TSUF STEP 5: TSI=1 1070 1f Teve>TCU THEN ToUC=TCU 1080 G2=2.54( | (TCUG+273)/100)74=( (TS1+273}/100)"4) 1090 tHze(7S1+7C0)/2~ 82 1100 tapzcon=raPe/100 1510 Locate 2 1110 ozetWT(TrHP2CoD) :B12=B02+1 :LDAOZ=U (BOR, A) LDALZ=L(B12,A): 1620 wersvev2 DLDAB=LDA12~10A02:LDA2=LDA02+DLDA2#(THP2COD-DO2) 1820 LINE (60 1120 prasqzei/(z#LDa2) s (50, 278-w1)=( 1190 reaerst-r2 1540 1F TAUPI 1140 UF Te2cTCR THEN To2=TCR 1650, FoR K=8¢ 1150 preaersr—re 1860 LANE (Ke, 1160 suze(nsreTc2)/2 1570 NEXT: K 1170 rw2cop=TH2/100 E 1580 FOR Kell 1180 poc2=1Nr(‘tH2co0) :B1¢2-Bocat1 :cog=(c(BOCZ,A))/1000: 1690 LANE (5 €125(0(Bicz,4) )/1000:Do2*c12-C02:CC2=C02+DC2 ( TH2COD-BOC2) 1600 EXT K 1190 cuspae(co2rco2)/2 . ‘ 3610 1200 TAUCZ=oMED2¥oANA+R*(TH2-THO2 )/(24@2) 1620 1210 vous(ro2-te) /raucz next 4220 TF VO>veC TitRN Vo=vee 1630 3290 prcx= 640 3240 TeReTCa+DTox 1050 WeTSUFe 1250 TaUT2erauT2erauce 1060 LINE (5 1280 Tcucercuceraucasv2 (50, 1270 igercug>ToV THEN TOUCeTCU 1070 1280 IP A12=1 THEN GOTO 1320. 1680 1200 X="AU?2*550/TAUtSO:¥=278-TCUC+260/1300:Z=278~T83#200/1300: 1690 TF TAU U=278-702¥260/1300:W#278-DT02*260/1300 1100 FOR K=é 1200 LANE (X0)¥0)- (1,1) 1LINE (XO,20)~(X,2): LINE (XO,U0)=(X,U) 1 LINE 1710 LINE Ot (x0,WO)- (14) 1720 NEXT K 1910 XOX: ¥Os¥:Z0=Z: U0FU:WO=W 1730, FOR Kei 1220 Coz=c72:tmozeTH2eTCORTCR 1740 LINE (8 1930 Next 1 1750 Next K 1340 TAULeINT(TAUT2) :TAUSTAULEL 1760 Weta: 1350 IF Al2=1 THEN GOSUB 1680 1390 NeXT J 1910 LOCATE 13,65:PRINT "Teos" sINT(TCUY):LOUATE 14,68 :PRINT “tepe";INT(TCUYY) : LOCATE. 15, 65:PRINT “tprs" jINT(TAUT#100¢.6)/100:L0CATR 16,65: PRINT "Tf=";INT(TCU) ara 1580 LOCATE 17,65:PRINT "tts"; INT(TAUT281009 .5}/100 . Line 1390 END 1 Tau 1400 CLS:ScREEN 9 Fou Ke 1410 IF TAUc#1 THEN GOTO 1560 LANE ( 4420 YOR K=50 70 600 STEP (600-50)/(2*TAU) NEXT 1430 LINE (K,98)-(0C,278) FOR Ke 1440 NEXT K cane ( 1450 FOR Ke18 10 278 sTéP (278-18)/19 a 1460 LINE (50,K)~(600,K) need item 1470 Next avo Heo: 1480 N=12:FOR K-9 TO 21 STEP 18/6:LOCATE K,9:PRINT M:M=M-2:NEXT X 1490 MeO2FOR K=O TO 74 STEP (74-6)/TAU:LOCATE 21,K:PRINTomen t 1600 LOCATE 1,3:PRINT "Temperatura x1000, C” 1510 LOCATE 22,35:PRINT “Timpul de incalzire, ore” 1520 W=TSUF¥260/1900+W1 =TCUS260/1300 1530 LINE (50,278-M)~(600,278-W): LENE (80,277-¥)~(600)277-W) :LINE- (60,278-W1 }-(600;278-W1):LINE (50,277-W1)~(600,277-¥2) 1540 IF TAU>t THEN GOTO 1670 1850 FOR K=50 TO 600 STEP (600-50)/(6*TAU) 1560 LING (Ky16)-(K,278),, 1570. NEXT: 1680. FOR K=18 TO 278 STEP (278-18)/19 1690 LINE (50,K)~(600,X) 1600 yaxT K 1610 M=12:FOR Ke3 TO 21 STEP 18/6:LOCATE K,9:PRINT MrM=M-2:NEXT K 1620 Nz0:FOR Ke6 TO 74 STEP (74-6)/6:LOCATE 21,KiPRINT MH=M+101 NEXT 1630 LOCATE 1,3:PRINT "Temperatura x1000, 6” t 1640 LOCATE 22,35:PRINT "Timpul de incalsire, minute" 1650 W=TSUF#260/1300:11=TCU*260/1900 1660 1.tNE (60,278-W)-(G00,278-W) ‘LINE (60,277-¥)~(600,277-W) :LINE (50,2 18-W1)-(600,278-W2):LINE (60,277-W1)-(600,277-W1) 1670 RETURN 1080 CLS:SCREEN 9 1890 IF TAU<=1 THEN GOTO 1830 1100 FOR K=50 TO 600 STEP (600-50)/(24TAU) A710 LINE (X,18)-(K, 278) 1720 NEXT K 1730 FOR Kri8 T0 278 STEP (278-18)/12 140 LINE. (50)K)-(6005K) i 1750 NEXT K = . 1760 M=12:FOR K=3 To 21 STEP 18/6:LOCATE K,9:PRINT MiMaM-2iNEXT K 1770 He0:FOR K*G TO 74 STEP (14-6)/TAU:LOVATE 21,KtPRINT MIM=HHL INERT K 1780 LOCATE 1,9:PRINT "Temperatura x1000, ¢" 1790 LOCATE 22,95:PRINT "Timpul de incalsire, ore” 1800 ¥=?SUP*260/1900:W1=TCU#260/1300 1810 LINE (60,278-W)-(600,278-W):LINE (80, 278-W1)~(6¢ 3820 1F TAU>1 THEN GOTO 1940 1830 FOR K=50 TO G00 STEP (600-80)/(6*TAU) 1840 LINE (K,18)-(K, 278) 1850 NEXT K 1860 FOR K-18 TO 278 STEP (278-18)/19” 1870 GINE (80, K)-(600,K) 1880 NEXT K 1890 FOR K=3 TO 21 STEP 18/6:LOCATE K,31PRINT M:M=M-2:NEXT K awoy HFOR K=G TO 74 STEP (74-6)/6:LGCATE 21, K: PRINT66 Mimem+10:NBXT K 1910 LOCATE 1,3:PRINT "Temperatura xi000) 0" 1920 LOCATE 22,36;PRINT "Timpul de incalnire, minute” 1990 W=1SUP*260/1900:W1=TCU*260/1900 1940 RETURN 3 4.3.8. Dingrame de inctinire realinate cu programul de calcul. Prowxamil pe ansaablu a fost rulat pe calculator pentru toa cole 11 mirci de ofelurt gi diferite dinensiuni de Lingouri 44 se- wifebricate. Pentru ilustrare, in figurile 1.34 91 1.38 sunt pre~ rentato diagranele objinute fn cacul imcmlzirii unul lingou gi & unui semifabricat din ofelul O10 45, de 1a 20°C le 120°C. “pin grafioul prezentat in fig.1.94 reaulta ca tn casul incal- siril Lingourilor ov dlanetrul mediu de 1000 mm (aprox.28-17 ty in functie de tipul Lingoulul), durate totale de inctlsire este de 12,9 ore, cu.o perioadx de pretnculzire de 6,21 ore, In timpul pre~ - tnowleirit, diferenta de temperaturt intre centrul 93 suprefete Lingoului se menjine la yaloaren maxims de 160°C. Comparatiy cu datele din Literatura de spectalitate, tinpul total de inckizire este mal redus. Astfel, din caloulele efectuate cu relatiile date fn Iucrares [15] #1 prezentate pe larg. in cap.1,1 timpul total de incwLzire pentru Lingoul cu dianetrul de’ 1000 mm din OLC 45, este de 17 ore, La o vitezk de Incklsire de 0,8 mm/min, reconandata in lucrarea [3], resulta timpul de fnculzire de 20,8 ore, dar pe basa datelor din lucrarea (6, timpul de inculsire este de 20 ore. In practica usinalt, timpul de Sncalzire pentru acesstm marine de lingou din O10 45, este variabil de le cas la caz osct— Jana Sntre 26 ore gi 95 ore: Fata do timpul de incalsire col mai mic, de 17 ore, obtinut conform lucrurii [16], timpul total de ts- cblgire resultat din fig:1.34, este mai mic cu 4,1 ore (aprox.24%)+ In ceea ce privegte graficul din fig.1.35, se observe cl ti pul de inctlaire al semifabricatelor cu dianetrul de 100 mn din OLC 45 este de aproximatiy 23 minute. Acest timp este comparabil cu va- Jorile reconandate in Literatura de specialitate. De exemplu, din Aucrarea [14] result cM timpul de inculzire este de 24 minute, tar Lucrarea (6] recomanda timpul de 20 minute. Maauratorile experts tale efectunte pe semifabricate cu diametrul de 100 mm din OLC 45, ou aratat ci datele obfinute cu ajutorul progranului de calcul seingou, Atan.=2080 em 74 w oe tk ‘input de Inoaixire, ore Fie.1.34. Dingrana de Tncilsire a Lingourilor ou dianetrel edi de 1000 fan, din O10 45, de ta 20°C. 1a 1200 OLE 45, sit. dan, =108 Tinpul de-dncalzire, aiuto Fige1.35. Diageann de ineklsire « genifabricatelor eu inmetrut de 100 an, din OUC 45, de Le 20°C 1a 1200°C.6 veviticn. : jn figure 1.36 Cute'Hrazentat reaimul de Inemlzire, objinut cu ajutorit programilut, pentru Lngourl de aceeagi marine cu cele fo~ Tosite in exempiul precedent, dar dintr-un ofel inalt alist ce Sncadrensn §n grupa olelurifer inoxidabile austenitice 18-8, Tenperatura xf060, C* —_10NiGr198 Lingo, _dian<=1000 pm 2 z Towe Teup= 604°C ‘pre 14.62 Teu=tai7"¢ 1 ‘tte 22.3 ote eeTZT AHS THD MIVMUis 6 wis waz Tinpul da incalzire,, ore Fig.4.96. Regimv\ de inoalaite a Lingourllor cect cu diawetrul rnediu de 1000 ma, din ofelel austenitic Lonicele0, Din figura 1.36 se observa ox pentru o diferent de. tenperata- 2d pe sechiune in timpul prefnolzirii maxim admist de 100°C, tim pul total de incitizize este de 22 ore, din care timpul de preinckl~ aire represinté aproxinativ 14 ore, adiex 63%. In comparatie cu graficul de fnewleire al lingourilor de acecayi mArime din OLC 45 (Fig.1.34), « vemultat un timp total de inckizire cu 40% mal mare (22 ore faye de 19 in cazul ofelului OLC 45). De asemenea, tempers tura cuptorului 1a inctreare eate de 450°C, fata de aproximativ 650°C pentru ofelul OLC 45. Din analiza comparative a regimurilor de Inculsire calculate cu ajutorul programului cu cele reconandate de diferite surse Bi- bliografice 4 cu cele folosite industrial, = rezultat ea in gene~ cal durata totals ile inctizine ebjinuta cu programul da calcul este nok mien A anal inate. enlewinte ratura de s Lingour Loz mul cu Tere Micger kramol de nentinerea rhonde de 1 ‘eliminate « proximative aitien odat enldura spe Deoar tea difere au semi fal reduceril 3 conzul Lind diferente: diferenta « de forjare Redue senifabric combustsbi ro este de sramul est te variati ra gi Lin Sinemlseyteor eal mic. Aceat Iucru 6-0 covatatat pentru toate grupele de ofeluri Unniinate, Sa constatat de asemenoa ci diferenta dintre valorile Coleulate ole tinpules total de tnerlsire gi cele oferite de lite return de apectalitate, cregte proporfionsl ou cregterea marimtt Lingourlor. In cast semifabricatelor care se inc&lsesc dup rogi~ mul ou Tencolntant, ékferenta:oute wich), practic necemnificativa, © Micgorarea duratei de IneaLeire 1a reginurile ebfinute cu pro- keamul de cnleul, © foat postbila in principal prin controleres 41 nchjinerea diferenjei de temporatura pe seofiunes Lingoului fn pe~ Honda de pretnemizire 1a valorile siaxim aduise. Totodata au fost Climinate erorile cauzate de folonirea in caicule « unor valor! a: proxtinative pentru o serie de paranetri fizico-macanies care se no~ Avflen odata ou cregterca tenperaturii (conductibilitates termict exldure speciftcny ete. ]- Deoarece programul de calcul are avantajul urmiririi peraanen- toa diferenjel de tenperatur intre periforia gi contrul Lingoulul nau wemifabricetulut care se Inclaegte, s-a creat posibilitates Peducerit 1a minim @ timpulul de aenfinere pentru uniforaizare, Tn eezul Lingourilor, inetlsiven s-a considerat torminaty atuaei And Uiferenya de temperatura Intre centru gi periferie « atin 100°C, Asferenja care se Incadroazk in Limitele tehnologice ale procesulut de forjare. 23 Reduceren pe ansamblu a duratel de Snciflzire @ Lingourilor 9 penifabricatelor are implicay!i at&t -supra consumilui specitic de combustibil cat yi amupre productivitayii utllajulul de forJare © re este deservit de cuptoarele de Incalsire. De menfionat ot pro- framul este aplicabll pentru orice marek de ofel 1a care se cunoag- te variatia propciotatilor fizloo-necanice fn funoyie de temperatu- fH gi limite de rupere In tuncjie de staren materinlului care ae ‘fnotaegte (Lurnat eau deforaat plastic). ;2. Forjarea J 2.1. Modelarea curgerii materialului in timpul forjarii. Raportul Sntre alungire gi layire Le Sntinderea prin forjare Anflvenfeara fu nunai propriatmtile mecanice ale produsulus obti- nut, of pl o serie de parenetri tehnologicl cum ar fi productivite- tea, marisiea tensiunilor de intindere exiala, forte gi lucrul meca~ nic in Umpul defornarit plastice. be réndul Jor alungires gi 1nyi— ron sunt snfluentate att de oxistente capetelor rigide in fate ¢i tn epatele portiunis care se deforneaza 1a o loviturn eau presare, cAt i de condifite de lucra, Printre condifiile de lucru se mumara raportul dintre lungimea de prindere a senifabricatulut intre scule dy qi lntimea byw acestuia, gradul de deformare, forma inktialt = mectiunii transversale. In ensul absenfel capetelor rigide, deplasarea materialului in tlgpal deformiril unut semifabricat paralelipipedic, cu lungines ty 41 Inginea by, se va face conforn legit mininol rezistente. Astfel; doce 1yeby) tunel Lufires va fi egaln ou alungires, indiferent de sradul de deformare aplicat. Beistonya inevitabila a capetelor ri~ Gide 1n intinderea prin forjare, wodificu foarte milt raportul din~ tre alungire gi lujire fn sengul franurit leyirii gi impLicht in- tensificaril alungirii. Acest fenomen a conatitult obiectul nune- ronselor cercetari, In fig-1 eate aatata variatia coeficientulut de Latire fn funcie de rapertul 1y/bg, obtinuem de diferiyl cer-, cetatori. Tidiletscituayee ea vacdat ine coatlotescnl Meda intrest f1g.2.1 scoate in evident faptul ox valorile indicate in literatu- ra de spectalitate diferit de 1a 0 Iuorare 1a alta, Acest lucru so aatoreasn condltislor diferite de experinentare folosite de fiecare autor §1 modulus de calcul 41 coefictentului de latire, Antfel in Iucearen (20) coeficientul de Inyize a fost definit sub forma elo/Cgthy); fn lucrarea [21] aub forma ilo (by/b)/Lom(hy/bg)» lar In Iucrarile [16] gi 22) @ fost caloulat ou relatia Beny(D4-9)/Ubplhghy)T> Hetrimite hyy Boy hy GA by Fepresinta Inel— fines gi 1 i dupa fo propusn ¢i pe cale ex Din relat mat de rap dul de def Hodel vedere of ou preci factorit ¢ conparare: Agfbgs yAnute aly exper inent lor rigide unor relat8 2 8 me & Cocfieientul de lafire at a 06 08 1 12 & 16 18 2 22 peo Fig.2.1 Vorlapin copficlentului de lnpire in functle de raportul 1g/by: A-Tarnovalil (20); 2-Towlineon [21]; 3-Popescuy (e=90%) [16]; ‘-techelle [22], 1 dupm intinderea prin forJare pe o latura. In lucrarea [21] eate propuad gi o relatie de calcul a cocfistentulul de lutire, objinuta pe cale experinentals, avind uraatoares foran: 8=0,14+0,36,Jp/by-0, 054, (2y/by)* Din relatia (2:1) resulta on Yaloarea cosficlentului » de mal de raportul do prindere 1y/b,, cedlalti factors, cum dul de defornere, fiind considerati nesennificativi. Modelaren ¢i similares procesulul de forJare pe caledlater in Yederes optinisurti presupune cunongteren, sub forme matenaticn gi cu precizic cit mal bung, @ devendentel alungiris gi layirit de factorii de influenta. Avind’ th vedere diferentele care apar la conpararea valorllor coefteientului de In}ire pentru acelagi raport 1gfbyy (54.2.1, Sn lucraren de {age aunt prerentate renultatele ob- [inute din cerceturile experimentale propeii. Scopul principal al experinontartior @ fost sconterea in evident = influentei capet lor rigide asupra raportului dintre alungire gi Intire qi objinerea unor relajii de calcul a alungirii in funeyte de raportul de prin20 dors lg/by pl de gradul do defornnre. Temperatura de deformare pl tom, valoarea cgefiefentulus, de frecere gi ferns seofiunlt trans Sersule a copifabricntiiul nu au fost luate tn calovl deonrece re- Vuitatele presentate in lucrarile (16) gf (21] erate o influenjt telativ mict au nulm s acestor paranetri asupra coefickentulus dé Inpire, ‘Exverimentarile s-au efectust pe probe din plumb care au avut sec{lunea tranaveraain de fora patrata ou latilra de 27,5 nm i Tundimea totain de 200 nu. Aceste probe au fost in prealabii lani~ nate, Sai utitigat #4 probe, cBte doux pentru fiecare punct expe Tnental, Deformarea plastics o-a facut 1a o press hidraullon, f1- ind aleso qaae valori ale raportlvi 1y/by euprinse intre 0,49 gt 2,18, Un flecace valoare a raportutut Iy/by au fost deformnte Ate gurls probe cu grade de defornare cuprinse Entre § qi 26% cl pas do Sx. Pentru aarizea precizioi de determinare a clungirii, defornarea Hocaret prove s-a facut din apronpe in aproape cu acelagi raport Tg/dy be © lumgine tovals de 120 nm. Lunginea dupa deformere 1, # restltat prin mpargiren Iungim{i totale Ly 1a nuntrul de presri. Ih urma prelucrarii statiatice a rezuitatelor experimentale, au fost cbfinute mai multe corelafil matenatice intre paranetrit Iwai In considerare. Una din acoutea se refers 1a influenta rapor tulul de prindere 1y/by qh = gradulut de deformare ey exprinat in %) aoupre raportului dintre aluncire gi aire. Forma Ra eate: 4/4 Bley o1,028- S57 5> +0, 01.8 0,066 «p/p. (2:2) Coeficientul de corelare a datelor a fost r=0,986. : cu ajutorul relaties (2-2) au fost trasate graficele din fig.2.2) atribuind valori celor dot paranetri, 1p/by gi ey in domeniul tm care s-au efectuat experinentarile. Din fig.2.2 se obserya o influenta diferentiats « gradului de deformare asupra raportului dintre alungire gi letire. Astfel, pen~ tru 1y/by nai mic de 1,6, pe musura oregterii gradului do defornare alungires se realizeanm cu intensitate mai mare decdt lmjirea. De gi valoare a gradului de deformare, acest raport dintre alungire gi Impive ae muregte continu odate cu micgorarce raportului de prindere 19/b de la 1,6 1a 0,4. Pentru valori ale raportului lp/by peste 1,6, lmpirea devine jai mare dec&t.alungirea. Intensitatea de crogtere a luyirii faa nea es ae ge alungi ul Le/boe lungirea | caplicat. 1 rea prin { rialulul } de prindes aude Ta 4 deforaart 1,6 dator Alte rimentale nit fr do te, gi an Relatiilebed San Roportul alfa) tt S 20 a eae Gradul de deformore,& & #ig.2.2: Bvolupia raportului dintre alungire $4 Inbire fm funcfie de « gl 1y/bo. de alungire este proportional cu gradul de deformare gi cu rapor- tul Ly/bg. Pack raportul de prindere so situeaza in Jur de 1,6, Jungirea eate egnlx cu latirea, indiferent de gradul dé deforsare \aplicat. De aici resultn cu existenta capetelor rigide 1a tntinde. “Fea prin forjare conducé 1a 0 frinure avcentwatt a deplasarlt mete- Ftalulul pe latime in tivpul defornarit plastice. Astfel, raportul de prindere pentru caro slungirea eate egalk cu ayirea se majorea 1, atunct cand deplasarea materialulus tn timpul. il s-ar face conform legii mininel recistente, 1s valoarea 1,6 datoritx existente capetelor rigide. : ‘Alte rolatit de calevl obfinute prin prelucrarea datelor expe= rimentale se refers la coeficientul de lufire. Aceata a fost defi- nit tr dou din Variantele prezentate in literatura de spectalita. kes gh anne: s-106(bj/b9)/105(hy/hg) + Bahy(b4-¥)/T bel) Ie Relatiile de calcul a cocficientulul de Inyire sunt £70/2376 40,395. Jo/2y-0, 0554. (Ip/b,)?; r=0,94 (2-3) B0, 0045 +0, 488. 14/24-0,065. (14/by)*s 0,90 (2.4) ha prolucrares dateler « fost luat tn calcul gi gradul de de-fornure, inst ava conetatat cn aceeta nli influenteanm aeanificatiy coefictentul de lative. De-asepenea s-e ales o reprezentare ansli~ ticn sub formm de polinom pentru a realize o comparatic cu relatio (2:1). Vardatle confiesentulul de lnyire in funetie de raportul de prindere, obfinutm cu relatiile de calcul (2.3) gi (2-4), este pre~ aentate in fig.2.9. T ee oe \_ 4 oot a0. &7,-aeesity,) | Fig.2.3. Varla}in coeficientulus de Inyire tn funotie de raportul 19/ Din fig.2.9 se observa o diferentiere a valorilor coeficientu- lui de Impire, in, functie de modul cum acestu « fost calculnt, Di- ferentele Sntre B gi s crese pe misura cregterii raportului de Prindere 1y/bg: Comparativ cu resultatele din literatura de specie: Aitate, presentete fn fig.2.1) se constata: = cturba fe variatia coeficientului s in functie de ly/by are forma agemunatoare cu ces prezentatu de Tomlinson In lucrarea [21] + Din punct de vadere valoric, datele obtinute experimental pentru = aunt mai miei decit cele date fn lucrarea [21] diferenya dintre ele micgorandu-se de 1a 0,1 pentru 1p/bp20,4 Ta 0,08 pentru 1y/bgel.8 Acest lucru se obsorvm gi din conparatia relatiilor (2.1) gi (2+3)5 = evolutia coeficientulul B eate usenanatoare, 1a valori mici ale raportulul g/by chiar identies, cu cea prezentatit in lucraren 116) gi renta Inti cole date Fil reper Poa jlnute ex Fea (211 all bilfrea u forjarii. zints lun intre acu verinenta 14/1904 coeficion nenfionat defornare a avut us ou ajutor16) qh tot diferita de evolujsa propuad do lucraren (61. Dife fenja intro valoriie coericientulul P cnloutnte cu relafia (2.4) th [ole dhte de uirba 3, Tig.2.1, este orescatcare pe aksure aaJorm Til raportlui 1g/%)s QJungand 1m max,0,06 pentru y/by=1 1B, pe anseablu renulta ox velorile coufictentulul de intire, ob- flnute experimental, sunt ani mici deeat cole prozentate in lucre~ fea {21} qi putin wat wari de6ft cele oferite de lucrares (161. O alte directie in care e-au Indreptht cercetarile a fost stax bittres uneil relatti accesibite ide calcul = aiungirii im tispal forjaris. Alungirea s-a definit prin reports] 1y/1y unde 2, repre= zintm lunginea dupa defornre @ portiunil de wemifabricat ouprinex Entre acute (de Tungino initials Iq); Dvpk prelvorares datelor ex- perimontale = rerultat o eouatic de forma: 14/1" 0,1383 +0, 2669 , 1y/by + (0,8638 ~0,2669 «1y/Bg) lg/Iy (2 Coeficientul de corelare a datelor experimentale # fost r=0; nenfionat ca s-a incercat 91 o interdependentu in care gradul de deformare a fost definit sub forma e=Ah/hy, inse expresia obfinute avut un coeficient de corelatie slab. Gy ajutorul relafiel (2-8) au fost tranate graficdle din fig.2.4, 1 OT OE 06 08 WW We 16 18 22 2% —— 4. —— Fig.24. Voriapin alungirii in funopie de raportul 19/by pentru diferite valori ale gradulul de deforaare, In endrul fig.2.4 sunt wareate 1 punctele corespuneutoare yalori~” towobjinute oxperinental, Anaiine diagranelor din Tig.8.4 erate e cemdere Liniart a alungiril, pe masira cregterii raportulul de Prine dere 1g/bqs Sndiferont de gradul de deforears realisats Aconstt sot dere eate cu-atét mai pronunjats oy edt gradu) de defor patimare, Dornind de 1a reletia (2-8), poate fi cntoulaty Sn con: Tinuare 1atirem: senifabricntulal b/d) tinind senna de leges yor Lumalui constant ~ by de (air Pete, By Ty pe basa: relepitior (2:8) gl (2-0) aa constrult 0 nonograsn, prenontave In £ig.2:5, ou glutorel carela se poste determins alun- caren gi lepieca aeaifebricatulus ta forJare, tn funofie de valori- te rapoartelor Iq/by 41 he/hy» +36 a emseczts ig cate azaed.r4,| wae ee ee ea M, Fig.2.5, Nonogrant yentro stablliren alunginit gi latirit Ia Sntinderea prin forjares : Mono eraren (21 staw in rapoartel ‘eazul nom menea 1 tutu heft deformace lungires obtine, © Gere bilirii i coreiajul care prot format fr lori ale aradul de aceengi § An prima | rea pe 1a eat Lays tranevers muare val imental noeficie Marinea | “realizat eate pre {le der Pun experine lucru es [inute16 Nonograne ente axoatnntoare ca forn# cu cea prezentate fn Lu- cunren [21], Deoseblrile principale intre cele doum nonograme con~ crea in valorite mat fidlcate ale alungitit, 1e aogeagi valoare » Taecertelor 1y/Yy 91 he/by 91 variatia neLiniar.« paremetrilor In rave vemagraset eayeriaentale fate de cca din lucrares [21], Dé #- eve nowograna experinentaln, doneniul de vartatie al rapor- Uutul heli ente mel are . conocednd valorile raportului de prindore 19/by 91 aradulut de defornare sub forma he/hy, in nomograat se poste stabili rapid apivea, Spee exemplu pentiu 1y/b980\8 9h hy/tyet)24 we Gbtiney conform engetilor din figurt, Ly/Iyet,188 gh by/byths07. Ny "cercetarite experinentale ai fost conttnuaty-in vederea eta billels influentes raportulwi 1g/by 44. gredului de deformare asupra corosajulul realleat la 0 treaptm de forJare, Pentru aceasta, fle- cece proba, care Anijiel « fost deformata pe dows laturl, s-a de~ forest, in continvare pe lnturile opuse, pastrindu-we acelesgt va lori ale raportulas 1y/b, gi ale inkifinil hy. Desigur, fn acest cae gradul de deformare u fost mai mare dec&t cel realisat anterior pe Goceng! proba, din ceuro Imjiril, Diferenta dintre gradul realinet ta prine deforsare (prina aenitrecere) $i col obfinut prin deforma rea po laturite opuse (a doua nemitrecere) este cu atAt mal mare cu e&t latirea eute mai intens. Dupt def-rmare s-a calculat sectiunet traneverssim a probelor ov ajutorul careta ena stabilit tn conti mare valoarea corolajulis. Tn urna prelueriteis remultatelor expe rinentale s-a oblinit relapia (2.7)- ceexp (0,059 +0,017980.8-0,0705. ly/by) (2.1) _ noaticlentul do corelatie a datelor exporinentale a font 10/084. urinca s din relagia (2.7) coproninta gradui de doformare, th %) “realizat la prima semitrecere, Pentru exemplificare, in fig.2.6 tate presontata variate coroiajului obpinut 1a 0 trecere in func tle de raportut 1y/0j/91 de eradul de deformare. Puictele enrcate be diagrana represints valorite objinute din experimontars, Lav liniile au fost trasate utillzand datele furni- fate de Felayin (2:7). bln £i4.2.6 44 rel. (2-7) ae observe o nloyo- fare conLinus 1 corolajutul pe maeure cragterii xaportalul Iy/by sh pcwdoris gradulut de defornare, Din, punct de vedere calitativ acest Tucru eite In depling concordanga cu resultatele exporinentale ob [inule auterior gi cu legea minimes resistenje, Datele oferite deFig.2:4. Varlatin corolajuiut’ Jn funchieide raportul Iy/ty pentru diferite yalori ale gradulul de deformare, Literatura de gpecialitate aratm on 1a! forjaren curenta (19/b,50, © 0,8 $i e*5-10%) coroajul realizat peo trecere variaza intre 1,4 #1 1,7. Pentru aceleagt condit iit de-forjare, din diegranele prezen~ tate in fig.2.6 remultn valori mai mici ale corofasulul, cuprinse intre 1,1 gi 1,2. Pentru.e wedea eroares:introdusa de gradul de de- formare majorat, Win causa Lstirit la-adous semitrecere, coroajul, = fout calculat pe dous emt: = ou ajutorul relapies (27); > prin simularea forjarii utilizénd relatiile (2,5) gi (2.6). — Diferenja intre valorile coroiajului, obfinyte pe cele doum oni Pentru difertte rapoarte 1y/by gi grade de deformare, eate foarte mic, valorile mai mari fiind obtinute ou rel. (2.7). Diferenta ma- xima a fost de 0,16 unitats pentru Ig/be2 91 295%. Pentru plastice 1a el 1a defor 0 eerle de pi pus, deforms Princty compozitia ¢ them sunt: s formatie, sr fo serie de d reristentel in funetie d te corelatis ra, vitess d noscute sub fn cazul of mentarile Reali proceselo: trustune nec tenjel le d tuit un prog regietenta gi'de condi tla propuss In care! Ry date rs2.2, Program pentru calcularea rezistentei la deformarea plastica. Pentru analizarea paranetrilor energetici fn tinpul deforaarit Plastice 1a cald trobuse ounoscuta in prealabii valoaren reziaten- el la defornare. in randul au veeietenta 1a defasmare depinde de © serie de paranetri care {in seana atat de natura matertalulus au- pus deformurii plastice, cat i de condifiile de defornar Principalul parenetru onre depinde de natura materialulut comporitia chimicn, Jar cei legati de conditille de deformare pla lek sunt: achena de tonslint aplicate, temperatura, vitesa de a formatie, gradul de deformare, In Literatura de specialitate exista @ serie de diagranc, objinite experimental, care prezinta variatia reristentet 1a deformare @ unui ofel, sau fm general a unvi aliad, fn functie de temperatura de deformare, wau tn functie de temper turn 41 vitera de deformatic. In unele caeurt, prin prelucrar avansata a resultatelor experimentale in laborator, au fort obtinu- te corelajit natonatice tntre rexistenta 1a deformare ei tenperatu- Fi, vitern de doformafie, rad de deformare. Aceste corelajii, cu- noscute sub denuniren de eous{it constitutive, sunt valabile iunad fn canul ofelulut sau alfagulus pentru care a-fu efectuat experi- aturtle. : Reallsares unor prograne de modelare gi simulare pe calculator ® Proceselor de deformare plastica prin forjare, laminare gau ex- trusiune necenith 6 generalieare « netodologied de calcul a resi tenjet 18 detoraarea plasticn. Datorita acestul fapt 4 fost alee Uwit wn program po calculator cu ajutorul curuta poate £1 calouleta Feelatenta 1a defornare tn functie de conpositia chimick # ofelului 81 de condiyiile de deforsere plaaticn. Programul are 1a baa re Hla propuan de L.V. Andreiuk $0 1ucrarea [1], @ cerei forms eater Ryro.é*. (10.8)*, (saa) (2.8) Km care: Ry este resistenta 19 deformarea plastica in conditit dato, in dan/mnt i ~ viteza de defornatie tn8 4 + eragul de deformare fn fractiuns de unitat t ~ tollperatura de deformare in ‘Cy o - renistenja 1a deformare de referinga, determinata ex- perimental pe plastonetru pentru get at, gx0y1, t=1000°Cs ay by o> represints fiecore cite o functie polinomiala de cantitates elementelor de aliere ale ofelului. be monjionat om pentru flecare ofel, marimite 4, by #1 ¢ eu valori conatante. Aceste mirimi fmpreuns cu c at forma: (2.9) on0yt0, 02 Co 2etRet ) tee Uy Aas a 2) meng OL UCI ADL) te oo Ugg 2g*Hhy a9) (2.10) beby+0) 02 [my -xyemfea?P) #6 6 00 my oy #2088) (2.14) eng, OLE ry ty mbeP) tee ere yy e%y tam )] cB.12) Sennifioatia notafsilor din relajiile 2.8 + 2.12 eater = opr6 68; ag20, 126; bg@0,325; cqe2,82 ount Lerment Libert; = kylymyn,X?§1' mtn! ~ costictengs de regrenie ou vatori concrete pentru cele 13 elomente de aliere; = ycsesonyy ~ continutul procentual al celor 13 elements de aliers din compositia opelulut. Pentru realisares programuius a-a selectat relajia (2.8) deos- rece aceasta a fost obfinutt ct) ajutorul experinentarilor efectuate prin notoda refuinrit pe plastonetru, Refularea po p: avantajul ea ee aprople foarte mult de condifiite de defornare plastics prin forjare de tensiuni aplicate. tn ceea co privegte elem rolafie (2.8) este valabiis pentru un continut de carbon in Limite Je 0,04-1,2% gf pentru un confinut maxim det 14% Mn; 4% Si; 24% Cry 16K Nig L7H W; 10% Mo; IX Vs 3K TAs 6X Al; 18% Co; 1% Nbs 28 Cu. Din punct de vedere al condititlor de deformare plastica, vi- tera de deformatic, temperatura gi gradul de defornare trebuie sx ‘se incadéeze in limitele: #0,01-160 5", t=800-1200°C, x0,08-0,3. Aceste limite pentru &, t i « acoperm Sntregul doneniu de valori in care se realizeazu defornarea plastict prin forjare sau prin Anminare. | aul ofelur oyelurile calculate Program oularea ra tn £5 tras in funetic re. Struct RRM "Ri PRINT * NUT * ineur * Input § INeur INeUT | INPUT | INPUT 100 INPUT 10 INPUT 120 INPUT 4130 INPUT 140 INPUT 150 INPUT 460 Dd. S71, 5415 LeNowi 154 471.0187 170 D=p1+ S171.5-.2 +3,07H0- 120AL-9.5 190 Aze.0 200 Hen2s 210 FI +SHOV8 250 Fae19. Janinare, Be men{lonat eM relatia (2,8) mu eate reconandata fn ca~ aul ofeluriter cu continut mal mare de 19 Cr qi fare Ny adios dlelirile foritice. Pentru aceste ofeluri ressatenta 1a defornare colculatn cate init mai mare decit cea realk. progranul-de colcul a fost astfel alcktult fneit pe 1angu cal- cularea rapide m reaistenjel 1a defornare in condi¥ii date, sm po ta fi trasate gi graficele de variafie a renistenjed 1a deformare in fimegie de temperatura, viteau de deformatie #1 grad de deforne- Fe. Structure en este: % 10 uaa "Ra" : 20 PRINT “Compoxitla, chimica « otelului" 30 nur". Gr*s0 ao inryr Sx Nn=" shat so INPUT" x Sin"ST ‘60 Inpur " 10 INPUT 80 1pur 90 NpuT 100 mNPuT * 110 1Nvur * 120 rNruT " 190 rapuT * 440 INDUT " % Nbe" sn 180 INPUT "x Cu";CU 460. Dl=.01#(-05.7#0+1414C"1;5+1944HN~30, 20HN"1.5491,9881-97.08 171.541 580CR-81 .94CR"1.6470. 90N1-5.91¥NI71,8-1868H440, 1481.5-37 14NOF1164NO"1-5+22049V-18219V"1.8+787ATI-B25T1"1.541303%A-9088A 171.6418748C0-4128C0"1.5-2914NB4 21 98NB“1.5-B44CU+1274CU"1.5) 170 D=pi+6.68 180 A1=.014(9,17¢c-8.240071,5-.314¢MMe, 207#1N"L.6~4 .9B4ST#3, 57% $1°1,5-, 29808 ,06124CR™1.5-,3154NT¢,0319#1"1.5+.5694N-. 1488H°2.5 $3.07#H0-1,07*U0"1 5-20. 00V+19.34V"1.8-8.4999090TI45.508T2°1.5418 {2haL-9.554AL" 1,423, 1RC0-5,69400"1.5-7,004NB¢5.94NBM1,5) 190 Az=-01%(4,964CU-2,62#CU"1.5) 200. ArAL4A24 /126 210 {1 =.019(23*C~18,640"1, 42, 9TAIN- S8LAHN" 1.548, 9%SI-2.39481"1.54 1, 92¢CR 3854C1 5+. ASANI-,0S7¥NI71.541,94K~, 494N"1,5-2,64%H0F. ‘42BeHO"1,5-28, 0¥V4244V"1 ,8-,09654T2-6.198TI" 1,560. 6#\1~36.8¥AL"L 6) 22) wes.01#(03.91C0-15,24C0"1.5456.I4NB-63. 94NB“i 6-7. 598CU46.49% cv'1.5) 230 paneya25 210. FI=.01¥(~634c+49.14071,5-25.04HN48.O7AUN"1, 5459,94S1-45, 5% S171,6-15,.99CR42, 664017 1.5¢7,200MI-. 6334NT"1 5-29. 34W9114N"L 5416 80 THEN RD=AO 620 PSET (100¥7-800,280-RD4264/80) 630 NeXT T 10 NEXT 850 INPUT. "q";@:cLs 860 coro 270 670 cus. 880. INPUT “Valoarea gradului de defordare(in limitele 0.05- 0.3)=";2es : 690 CLS:SCREEN 9 100 LINE (100,286)-(600, 286) 710 FOR J20 TO 132 STEP’ 192:K=286-J 720 Fon 193 130 VINE Tho WENT © 150 NEXT J 760 LINE ( 710 FoR at 780 FOR 11: 790 LINE ‘800 NEXT T aio NEXT J 820 N2=1 30 FOR 12 840 VocaTe 50 HzsHze 800 NEXT 1 870 Ha=100 880 FOR 19 890 LOCATE 900 NEXT 910 LOCATE 920 LOCATE 930 LOCATE 940 LOCATE 950 LOCATE 980 FoR T= 970 FOR i= ‘980 RD=De( 990 TF RD 1000 iF RO 1010 PSET 1020 NEXT 1030 NEXT 41040. INPUT 1060 cLs 1060 INPU’ 6-1) =" EP 1070 3080 1090 1400 410 1120 1130 1140 1150 1160 1870 1180 1190 1200Si 720 Fon t=2 70 10 STEP 2iwei92e(10a(1)/L0G(10)) 730 VANE (100,X-N)-(600,X-1) 740 weXT 780 NUXT J 160 LINE (100,22)-(100,286) 770 FoR 910 To 375 STEP 125:xi=100491 ‘790 FOR 112 70 10 STEP 2:N1e128#(LOG(T1)/100(10)) 7190 LANE (X14N,22)= (1401, 208) foo Next 11 aio next ot 820 30 FOR 12612 70 18 STEP 91/4 B10 LOCATE 22,12: PRINT 2/100 50 asn2e10 860 WexT 12 70 Ho*100 880 FOR 1392 TO 21 STEP 19/2 890 LOCATE T3,8:PRIWT w3:M3=(W3)/10 00 NEXT 13 910 LOCATE 1,9:PRINT'Rosint. La det. dalt/ 920 LOCATE 23,40:PRINT'Vitera de defornati 920 LOCATE 9) 18:PRINT"Teimp. #B59310511512513x100,0" _ 810 LOCATE 4,18:PRINT"Gradul de det.=";EPS 950 LOCATE 141 260 FOR T=800 To 1900 STEP 100:reT 970 FOR Hist TO § STEP .O1 :EPsPa(10°H)/1000 180 RD=b* (EPSP) “AX 10¥EPS)“BE(T/1000) °F 990 TF ROX! THEN ROet: - 1000 1F RD>100 THEN RD=100 ; 1010 PSE (100+250+1254L00( EPSP) /L0G( 10) ,286-122#L0a(RD}/100(10)) 1020 NEXT j 4090 Next T 4040 INPUT"a" ;@¥oLs:00TO 210 2 1050 CLs i 1000 INPUT "Valoarea vitezei de deformatie( iw limitele 0.01-100 1 )e" sEPSP. 1070 CLS:SCREEN 9 : 4080 FoR Ke100 TO 600 STEP SO:LINE (K,22)-(X,200):NEXT 1090 FOR Ke22 TO 286 STEP 264/8:LINE (100,K)-(600,k):NEXT 1100 Hes 1410 FOR Ks11 To 73 STEP 62/5 1120 Locate 22,K:PRINT 1130 Meus 1140 Next x 4180 Mi=80 1160 FoR K+2 To 21 stEP 19/8 1470 LOCATE K,9:PRINT Hi 1180 m1-mt-10 1190 KEXT x 1200 LOCATE 1, 9:PRINT "Reaistenta 1a det, ;(Ra) jdaN/aw2”LOCATE 23, 97:PRINT "Grady de deformare,X” LOCATE 3,18:PRINT “Temp. =8;9;10;11;12;13x100,c" LOCATE 4,18:PRINT "Vit.de def.,o-1="1EPSP LOCATE 1,1 FOR 1=800 To 1300 STEP 100:T=r OR H=600 TO 3000 STKP 10:EPS=H/10000 RD=D®(EPSP)“A® (10KEPS)“b*(T/1000)"F TF RD>80 THEN RD=80 PSET (100+EPS* 2000-100, 286-RD#264/80) NEXT next INPUT "q) Pentru exempliticare fn figurile 2.7, 2.8, gi 2.9 sunt prezen~ Graticele objinute, cu ajutorul programului, in cazul unui ofel aliat de scule, marce 30VCrW85, STAS 3611-88, cu uraxtoaren compoziijie chimica: 0,32% C; 0,27% Nn; 0,20% Sl; 2,98% Cr; 0,08% Nii 0,99% Vs 6.94% W. Hezistonta 1a def. (Md), daN/nnz -fredul do defonnare = 0,3 itera de detornatie, #1: - CS peal 3088 1180 1208 Tenperatura,°C ¥ig.2.7. Evolutia vezistentel Ie defornaren plastics « ofelulut 20vcr¥B5 in functie de temperatura, 1,2,3)4,5 ~ curbe determinate prin calcul; e, b ~ eurbe deter Fin2.9. sloate experimental pentru; i200-1204 (a) 41 0,4-0.1207 (0),Rozlat, Ia def ydatV/en2 108 ra ‘dofarmave = LiL on a 4 38 188 © “Uiteza de deformatio, #1 Varlajla resistenfe! 1a defornare in funefie de viteka de detornatie, rig.t.6. Festatonta Ta dat (RA), dalV/nn2 ee + |__ Vit. de deformatie = 188 e-1 cc Ld Tt cy coe to 0 Fig.2.9. Varintia rozistontel 1a defornare in Cunot ie de gradul de detormare,84 Din fig.2.7, Sn care este presentats verietia tenistentol 1a deformare in functic de temperatura pentru ¢=0,9 91 diferite viteze de deforaatie, a6 observa o xcadere pronuntate resistentel pe aura cregterii tenperaturii, indiferent de valoares vitesel de de Tormaie- Astfel, pentru +100 s resistenta cade de le 46 daN/ant 1a temperativra de 900°C pans 1a 11 daN/ns? 1a temperatura do 1250°C Pentru verificarca valabilitayii programulul, au fost efectu to determinari experimentale pe un ofel marca 30VCrWB5 cu composi~ {le chimicn-identicn cu cea presentata mai sus. Experimentarile au fost realizate prin refulare 1a ciocen ct cadere Libers gi prin re- fulare ln prest, Vitezs aedie de deformatie objinuta tn timpul re~ fularil 1a clocan « oscilat intre 90 gi 120 #, 4ar in timpul de- formarii le prest, intre 0,1 gi 0,12 s!, Pentru comparatie, in f1g.2.7 au fost suprapuse curbele de variajie a resistentel in- funchie de temperatisra obyinute oxperimental (curbele a gi b)y peste cele calculate. Din analiza reaistenjei 1a defornare objinutx pe cele dour cai se observa o apropiere foarte mare intre aliura curbelor gi valori~ le resistentel 1a deformare pentru aceeagi temperatura, viteze de deformayie qi grade de deformare apropiate. In cenul deformarit 1a ciocan 1a tenperaturi peste 100°C, valorile renistentei 1a defor- sunt mai nari decht cele calculate deoarece gradul de deforma~ Fe nu a.putut #1 menginut sub Lintta de 0,9 impust de rel. (2.8), ‘ajungind 1a 0,8 pentru touperature de 1250°C. Curbele din f1g:2.8 aratu o cregtere logaritmict a reaistentei 1a defornare in functie de'viteda de deformatic. Se mai observa de fasenenea cn marind vitega dé deformajle de 1a 0,01 1a 100 4" (Iueru ugor de reolisat chiar cu acelagi utilaj de doformare), velorile rexintentel la defornare pentru acelagi ojel gi aceeagi temperatura fe dubleans, iar uneori so tripleass. De altfel panta dreptelor din f1g.2.8, care reprezinta oxrinea "a" din relatia (2.8), definegte raportul dintre vitesa de ecruisare ¢1 Vitesa de recristalizare: in timpul deformmrst plaatice 1a cald. Diggrana din fig.2.9 ilustreass evolufia reziatenfei 1a deforaare in functie de gradul de deformare realizat, in Limktele 0 + 0,9. Temperatura gi vitesa de defornatie au fost mentinute constente. Din analiga acestor curbe se observa © influenys relativ scazuta @ gradului de deformare asupra rezis- tentei 1a deformare. ; Progranul de caloul a fost diversificat astfel Incit =x poatx ef want allere a ante. TH in Funct Reztatent 7 = val ain fig, Pinut de oregterd dan/mae. oregters cr dv 10 os roa ints © deplasfi utilfzat gi pentru studieren influentei fiecmrui element de alicre asuprn resiatentel Ia defernare, in condiyis de deformare nto. In figs2.10 este prezentatm vartayia reststenjed 19 deformare in funetie de principalete elemente de aliere. Paranetrii ¢ defor- mare au avut valori constante gf anuae: tx1000°C, 2-60 et, on0,2. Reristenta la def, (Rd),dali/nnZ 48 Grad de def .=8.2 Ult.de deP,=-f= 50 Tenperatura,"C= 1668 75 18 12.5 15 17.5 28 22.5 2 Gradul de aliere, * i Fig.2.10. tofluenta elesentelor de aliere aavpra rorlatentei 1a deformare a unui ofel cu 0,04" C. Valoarea rezistengei 1a deformare de pe ordonate 1a origine din fig.2.10 (11,9 daN/wm?) corespunde ofelului nealiat; cu con- Hinut de 0,04% C. Adaoaul de CSn'Iisttele 0,04-1,2% conduce la © eregtere a rezintestel 1a deformare do 1a 11,8 daN/an? le 17 doN/ae2. Prin allefen ofelului care are 0,048 C cu Cr, results 0 eregtere continu a reeistenjel 1a deformare pans 1a un continut: de Gr de 10%, yalodre peate care reziatente 1a deformare acede © influent asonauatoare ov cea data de Cr o are Hn, Deosebi- Fea fntre cele daua clenente conste in influenta mel slabs a Ha gi Odeptonare spr0 stlnga, 10 aprox.5,8%Hn) a maxinulus de inflventjet 1a defornaren plestoa, 0 oreqtere Laportants ¢ daupre: teaintent ica este data de alieres cu Ni, Ast= renigtente) 1a deformaren Plt Hit eteseui uscd aa incnece,,18 205% ventune 18/2 ereg sere vezi tenjel 1a-deformare de lo 11,8 in 29 aoN/ae!- Molfrancy acade rexiatenja 1a deformare nvmal paar 1» APFOK! peste aceasta valoore rezistents 1a deform non siliciul panx 1a 4%, admugat in ofelul ‘jeativ resistenta 1a 8.5%. ware inoepe sm creaacn, bin diagraws se observ! fe confine 0,04% C, nu inf_luenteass semnif: deformar’ influenta elementelor de aliere asupra resistentei 1a deforma Geavadietion voile Ti, atudlabe gl ta yoptenty ta. cere: s¢ torn corespunentoare unel marci de In 0 conporitic chimies prestabili tay do ofel. Astfel, In fig.2.11 sunt present peristentel in functie de principalele ‘elenente ds ce ino componitie chinien prestabilite, corespunsmtoare ofelMiti fe: 0,75% 0; 048% Hi 0.90% Sis 4% Cry 17% Wi tate curbele de variayic a Liere, porpind pd. Aceaste est 12m We Feristenta la dof (RA) date 58 SL pos) ec pee ler Lele 2 u 20 Grad do def = .2 Uitvde def .;s-t= 58 Tenperatura,"¢> 1008 | 10 oe eae Ce tes Mee eS mh eee Gradul de aliere, % Fig.5: Intluenga elenentelor de aliere asupre rezistentet 1a ‘erornare a unul ofel cu compozitie chiniex preatabllite, corespunuatosre mnccii 93, Tempe Font. cele 0,2. De aitictnd 4 Joaren ma: ronpuncit tenges Is modi fica ‘ani foul = Rho. Tn a comp Kig-211 | eBteva er mulul de alta part La 1)28% zo. Crogt tere a re Pe § studieres de formar: plastica 4 execute gubprogr in progr: cesclor 2.3 sis fant wu) rn Ing Aa be: teiler § metrhi titudina7 Temperatura, gradul de defornare gi viteza de deformatio au font acelengi ca in-carul presenta anterior: t#1000'C; 4=80 =1y s:0)2, De-eon{iount ea diagramele din fig.2.11 au foat tranate: mom Gitiednd pe rind flecare eleaent de aliere de 1a nero pina 1a va Joaren axing, celelalte elemente fiind mentinute 1a valorile co- rospunsatoare compozifiel prestabiiite. Curbs de variatie 4 reata tentel 1a deformare in functie de coninutul de Cra fost trasata moditicand eromil de le zore 1a 24%, Sn timp ce reatul elenentelor au font menfinute constante 1a valorile corespunsstoare ofelulut Ryd. In nod similar au fost realigate gi celelalte curbe. conporativ cu resuitatele presentate fn fig.210, ctrbele din f4¢.2.11 paotecast acceagl foram fnam valorile rezistentes aunt de chteva ori wai ridicate. be asemenoa ao observe o deplasare a maxi~ nuluj de influent a’ confinutulul de Mn de la 5,6X 1a 7.6%. Pe de falta parte se face simtite influenta contidutulul de ailiciu. Pans ta 1,25 61 retistenya lo deformere are o tendints ugoars de scude- re. Cregteren conjihutulus de 81 de 1a 1,268 La 4X provoace 0 cxeq~ tere a reziatentet cu 10 daN/un’ Pe enaanbiu se poate aprecin om programul de calcul permite atudieren influonjel condi tiilor de defornare (temperaturt, grad de deforare, vitern de deforeayie) esupra rezistenfei 1s deforarea plastica pentru foarte multe combinetii de compozitie chimes, fart a executa experimentar! preslabile. De asemenea poate fi folosit ca subprogram pentru caleulul forfet, cupluriter eau lucruluk mécanic {in progranele pe calcula:or destinate modelarii 91 optimizaril pro ceselor tehnologice de forjare au laninare, 2.3. Simularea pe calculator si optimizarea forjarii intre scule plane. 2.3.1. Formularea programului de sinulare. ” Sinularoa po calculator a proceselor tehnologice repreainte o fast yuperioura @ optinizeril datoritn avantajelor pe care le ofe~ PH. In general simlarea consta intr-> Inlanguire de celcule ce au ta baz modele matematice, cu scopul de a obfine valorile par triler de segire in funefie de valorile prestabilite pentru para- metrii de intrare ai procesului. In acest fel se realizeazn o mul- titudine de variaute de fanctionare a unus proces tehnologic cu di-perite Gélonisaie ‘pacumatrilion de 1otrare) (parenatrs censndett)) tine ux cunpare apsi intra ole gi ge alege varianta convenshliA- trig yarlanta convenabiin se tngelege variant inicare se obfine valoas {bunt din punet de vedere al scopulul uraarity & Ferenstrulii de depire anallaat, De senjionst of analiss vertanie” se tahnologice simulate pe calculator #e face 1usnd in considerare cAte un mlogur yaresotru de, legite nau nai mul} paranetrt: De Gxecpte 6 simularea po calculator « forjacit wiut reper, anelise vaciantelpr posibile de realieat ae feos 1udnd in considerate nunsd productivitates sau calitaten produculut exprinat print on €F0P ce caracteriaticl de exploatare (Linite dé curgere, slungire, aari~ tea de graunte, ates). Cu cAt, nunaril paranetrilor de leyire ce tre- fale snatizeti siwultan este'ini mare, cu stAt anslisa varlantelos Gepnologice se complich nai hult. Aceaste deostece sate posibil! 8 saloaren optiot 2 unui paranetru au oovespunds unor Yalori ale pa~ Fanetrilor de intrare pentru care alt paranetru de tegire sx fie heporespunantors Fidelitatea ai@ulmril pe calculator fata de procesul industri- a1 depinde de exadtitates modelelor natonatice folosite qi de modut de Inlanjudre al acestora, Dack mi unt, indeplinite aceste dows condifii, sinulares se depirteae de scopul urabrit, objinAndin ‘ot! conaecinge din cele mai nedorit reaultate eronal ‘In cadrul exemplului de fa{n eate prenentath optimizares pro~ comului de forjare a somifabricatelor patrate gi dreptunghiulare, lavlnd in vedere obtinerea productivitatii maxine. Fectorul de. bass care dictessa nuxinen productivitutit ate timpul maging, exprinst prin nuntrul de lovituri (in casul forJerii lw cfooan) eau punsrud de presari (pentru forjarea la prene) necesare forjarti pans 1a us anunit coroiaj. ba randul su, nummral de lovituri sau de, pre! ark depinde de valorile raportului de prindere:1y/b, ¢4 de gredul, uniter de defornare realizat: ‘Se cunoagte faptul cu po misura ackderi{ raportulut 19/By, dial causa intensificarit alungiril, coroiajul partial realiaat pe tie= care treapta de forjare cregte gi te consecinta numarul treptelor do forjare pant in realizarea corciajului total, scade, In casul forjarii cu valor mari ale raportului 1p/by, degi nunarul de pre~ anri sau lovituri necesare forjarii fieckret trepte este emi micy Goroiajul partial va fi scusut, din causa latiril intense gi in cesare realisarii corola~ consecinta numazul treptelor de forjare julad tots ou senders Anigdala fea ar cr Pe de Lg/bos con eesare 1 Limpols | dans col Lolbor Pe: pentru ec xin Ine aupre pre de defors de defors eanvl sau forte nom acente of poate =p! do prind Lumut de aceasta r te depay conditth auctivit pul ford uniter d aredul 4 mlentuls basa em girly aceasta. forjari Pai89 Julai Cotal va fi mare: Din acest punct de vedere 1 feu actdered raportulul 1p/d,, ae ajunge mai ropede de ia Inifialn 1a soc}iunen finalt @ sewifabricatulut, deck productivita- too ar ccogtes : Pe de alta parte micgorarea exagerata a raportului de prindere g/g, conduce La cregteres numsrului do lovituri seu de presari ns cevare pentru forJaree flectrel trepte in parte, deci le cregteren Linpului angina gl mcyoraren productivitayi, Dace se pun fn be lanja cole dout efecte contradiotor{i ale wodificurii raportulut lofty, vesuitn et teoretic va éxiate wi domeniu de velori optine pentru acest raport, valori pentru care productivitatea sate aa- xina. ini ceea ce privepte influonta gradului uniter de deformare supra productivitatil, ae cunongte om pe aasura crepterii gradului de defornace cregte pYoductivitates, Le randul smu, qradul uniter de detornare depinde de forfa maxiat pe care o poate desvolta cio canul sau presa de forjare. In exaul forjarit cu forte apropiate de forte nominala a utilajulud (luce de altfel recomandat deoarece in faceste condl}ii utilajul se foloezte 1a intreaga enpacitate) se poate spine cx gradu Unttar de deformare depinde tot de raportul de prindere Iy/by, Pe susura cregterii raportului Iy/by, oregte vo~ “dunul de material cuprins intre nicovele, cregte latirea, odata cu const mtrindy-se gi forge necesara defornaril plastice, care pos te epagi uneori forfe noninelu dexvoltsta de uttlaj. In aceste condi,ts, utitejal de forjare reslizensn un grad de deformare wai nic fata de cel inpus, ceea ce conduce Implicit 1a alcgotarea pro- ductivitayis. Pe baza celor de mai sus se poate aprecia cut fn tim pul forjaris, productivitates crepte odstm cu oregtefea gradului unitary de defornare uumai pank 1a anumite valori ale caportulut Iy/tg, Valor peste care productivitetes sea Datorita influentet complexe » color doi parametri (1q/by $1 radul de defornare unitar) asupra productivitutit, este necesare Alentuszea vou! progran de similare pe celculator « forjerit, pe haga caruig an se uvmtreasca din apreape in aprompe evolutie alun- WIriL gi Inyirit po ttecare treapta de forjare, pi in func{ie de ‘ccasta, aX ce stabilensed nunarul de presari sau loviturt necesare forJarit pana 1a un anuait coroia, Paranetrii tehvelogici luays fn conpiderare pentri similares Forjarii, adien parametrii de intrare, sunt dimensiunile inifiale20 ale scuifebricatulud ({nalfime, Iagime, Lungine), corotajul, resis~ tenta la defornares plastica a ofelulut care este supus forjérity forta presel cau energia de lovire » ciocanului de forjares raver tut 1y/by ei gradul uniter de defornare, De mentionat ox spre deo~ pire do collal{i paranetr’ de intrare ale carer valori sunt in~ troduse de 1a claviatura calculatorului, valorile gradului uniter de defornare 71 ale raportului de prindére sunt preluate autonat in calcul, avind urmatearele valori: suradul unitar do deformare fn linitele 2% gi 90%, cu un pas de variatie de 2% 5 sraportul de prindere ly/by) in Limitele 0,4 gt 3, cu un pas de variagie de 0,2. In aceste cond!tii, se creazn poatbilitates ca pentru un sot de valori ale paratetrilor introdugi de le claviattrs, 0 poate fi ainulata forjares senifabricatului in 250 de variante: Aceste va riante provin din conbinares celor 15 valori ale gredului uniter de defornare gi cele 14 valori ale raportulul de prindere. be menfionat cx pe parcursiil unei variante de forjare, aden forjares Lingoului sau semifabricatului cu dimenslunile date, pant la coroinjul dorit, nu se wodifiem valorile gradutui uniter de de~ Yornare impus 14 inceputul varlantei respective gi nici valorile raportulut de prindere 1p/bg, Pentru fiecare varianta de forjare, cu ajutorul programului se poate calcula nunurul necesar de preeari sau lovituri, iar in final pe basa conparaticl celor 250 de varian- te, poate fl stabilita valoarea raportului de prindere 1)/by gi va-~ Joarea geadului unitar do deformare pentru care, in condifiite da~ te, nunarul de presuri sau de lovituri este minin. ‘Schema de forjare adoptata 1a alcutuires programylui de simu~ Aare este presentata fn fix. 2.12. . conform figurii 2.12, forjarea incepe pe © lature pe toata Lungines, fabricatului, de 1a inl {ies by pAnk Le inslyimea hy’s const forjare representnd pring sonitrecere, Inaltines hy" s-8 Gelewlat pe bara gradului uniter de deformare impus (una din cele 15 valort date). Exista nen poskbilitates ca din causa valorilor rldicate ale resiatentel la deformare a materialulud, aau a rapor~ tlul de prindore 1y/by prea mare, utilejul, de forjare ea au poate realize geadul uniter de deformare tmpus. In acest cas, forJerea pe fo latura se tre utilaj. face cu gradul de deformare posibil de realiaat de ca- jezultm ca forjarea pe o latura se reia de mai multe ork ou derorns egal cu A plastic de dele ni rabe! sae) pi real 2 nore is atat m este m renlie qu in deze 1 2.12, Uriertig.4-12 Foran gl dinensiuntle seatfabriostulul iu tinpul forJatit Intre scale plane. 6) foree iniylata; ¥) ford dupe prima sentereceres ¢) senifabrleatol din yor.’ dupe fntosrcerea pe cents 4) senifabriestul dopa a dove sealtrecere. orl ou gradele de deformare realizate de utile, ultinul grad de deformnre pinn se ajunge 1a tnal tinea hy’ fiind evident mai mic anu egal cu cel realizat do utiles. Aungixen #4 lmtizea wesifabrtzgtulul tn timpul deformarit plastice ay font ealeulete tn funotie de valorile gradului uniter de defornare plastion realigat gi de raportul 1y/by pe bara rela. filler de cileul ¢4 nonogramelor prezentate fn gubcapitolul 2.1. Dupm Sntoarceren pe ennty fn cadrul cele! dea doue somitrecert, deformaren plastion ee realizeasa de le fniljines b,’ (1ktinen se mifabricatalui dupa prima sonitrocere, care acu a devenit inelti~ ) pan 1a iomlfimea hy! Dupt cum se observa, gradul de deformare real zat Sn acest can, este mai mare dec&t gradu) unitar de defor- fanre Sapun. Diferenta dintre cele doux grade de deformare va fi cu UKE mat mare cu cat Inyirea senifabricatulul 1a prina séaitrecers este mai mire, adica cu eft raportul Iy/by gi gradul de daformare renllzat sunt nai mari, Pentru a mentine acelagi report de prindere 41 In cadrul celot dee doua senitreceri, este necesar om se calcu~ leze Lungimea de prindere 1p' cave dup# cum ge observe din figura 2:12, este mai micn decht 1g, din cauea micgormeii Iafinii semifa~ Uricutulul prin Titoarceea po eantybe menjionat cm gi la aceasta kemitrocere se pastresak metodon Jogia doseria pentru prina semitrecore In casul in care utilejul ju poate realina gradu de deformare inpus. pentru fiecare din cele dou senitreceri se calculeast nundrul necesar de presuri sau loviturl in funofle de lungimea de prindere i de Lungince toveiX « nemifabricatulul, resultate in urea forJe- Tit, La sfargitul primet trepte de forjare, compuss din cele dows emitrecert, reeulta un semifabricat cu inilfimea h, (care este fdontion ou hj*), Imtimen by gi lungimea by. Dups tntoarceres pe gant fn vederen forjarii in continvare, Imimea b, devine inkl tines hy: fnudyinen hy devine Lefimen by. Ciolul de forjere se reia dups motodica descriex mai cus, ou entlunes ch grndul unttar do deformare inpus se calculessi con~ Gldetand om tnaltiwe inijiala, veloarea“h, objinuta dupa prina Urespta, adic fnainte de intoarcerea pe cant in vedaren reelisuril celei,de a doua trepte, gi nu fniltines date de hy (foata bi). De ‘nici Ponulta ou gradul uniter de deformare realizat Is ncoputul Gelei de a dova trepte de forjare precun 71 le nceputul wrnutoar Tor trepte, eate ai nare decdt cel impua In cadrul variantes res pective. Se poate spune deci, em fn cadrul unei variate de forjare, ktadul unitar de deformere vealizat este egal cu cel imps numai 1s inceputul forjarii (prine semttrecere), dar gi fn acest cax nunal daca marinca utilaJului permite reallzarea lui. In rest, pe parour- aul forJarii, gradul unitar de deformare realizat poate f1 mai mare decit valoarea impusa, diferente dintre cele dous find dictata de Antenaltates lajirii, sau mai mien decat valosres impusa, dack uti- Lajul de forjare eate subdimensionet. Porjarea se considers terminatu atunci ofind sec{iunea trans~ versal a senifabricatuiut a-n micgorat pfnt 1a o sectiune patrats egala cu valoaren impust de coroia}. Deoarece intires fn timpul forjurii, conform schemei de forjare prezentate, mu poate fi anula- ta, renulty oho sec{iune perféct putrata s-ar obfine tooretic dup un nunar infinit de treceri, Pentru o aproplore de valorile practi— ce, 6-a considerate forjares se termins atune! cind s-a ating co- roiajul impus yi cand diferenta dintre laturile seofiunit transver- sale putrate este mai mica sau egaln ou x. Pros prese gi foloalte de calcul deh 5. Dace 8, Dack2.5.2. Algoritmul gi atructura programului de wimulare a Torjtrii. Programil « fost realizat in doum variant Le ciocane, Principalele relatil de calcul prese gi pentru forjare pentru forjarea La folosite In succeelunea lor pentru simularea forjarii (algoritmul Bywby. (1-84) age Bdedacbag che Rate) 8. Dace h'ych’,, atuned h’eh'y, °6, Dack h’sh, atunci h',shy - eat ec dy +(0,0638-0, 2669, Notayiile folosite au urmatoa- rele semnificayt: hy Snultimes finale a somite bricatuiuss bps oy b= dinanstuniie bricatulul initial: = coroiajul prestabilit; F, B- forta presei respectiv e= nergia de lovire ciccanulut; Rd- resistenta le deformare a terialulusy lv y- Inkl fines sem fabricatulus apt prina gi a dous senitrece- rei Ae hijer Inaljimea soni fabricatu- lui dupa prima senitrecere care se poate realiza de catte pres 1 chocan; 1g, Vor lunwini de prindere 1a prima, respectiv a doua senl- trecerer tuts a7 aradele unitare de de- Formare-la prima 91 resyectiv a doua somtrecere;pnp, +P sas veda anenoa +(0, 8638-0, 2669. 4 : z 17, ene Ly 18, bath A Bee 19, b devine hy h*, devine by} Ly devine be 20, Deck byl 08-hp 8e termine forjarea, ~~ BL. Dect hy?t,05-h forgaren ae rein cu rel.2 pant este eats fmouta relatia 20, 7” _ py) mPs- nummrul de presari, dups prima respectly a dous se~ nitreceres ys yr Shungires cslouletn 6u relafie 2.5 din cap-2.15 ‘byy by Lyy Le Lwtimile gi lun- simile semifabricatulul dupa ptima ronpectiv = doun semitr Rp- raportul de prindere. pops roviturl variants rile ey § nei sau ste twit tn to pen 20 Inrur 30 INPUT 4a INPUT 50 INPUT 80 INPUT presets! 70 F=FoI iN deforma 90 Pein "Imal ti sLATINE roial=" Loo Pre 9.863 aio 8 320 L 330 L 310 8 350. 360 898 pupa tersiinarea forJarti, se comparé numirul de preatri sau Yeviturt obfinut pentrp flecare din cole 260 variante 91 so sloge carjonta civ nwanrul-col-mal mic, In final se afignes po ecran valo- ile ey $l lo/by pentew care s-e obfinut acest nuns minim de pre pari sou loriturls Structure programului de simulere 9 forjurii la prese, sles tule fn Linbaj. GWIASIC, este urmatorul: Ao WEN *PORJARE LA PRESA PE” 20 INPUT “Inaltime=" sINALTIUE 30 INPUT "Latine=* 40, 1NPUT "Lung inte: INPUR “coroiaje" jCOROTAS INPUT preset Fo reranrasioon BO INPUT "Rozistenta 1a deformare,datl/an2 90 PRIN? *Tnal times"; INALTIME, "Latine=" SLATIHE, “Lunging=" ;LUNGTHE, "co Foinja” }COROIAS 100 PRINT 110 NP=o:DIM (15,14) 120 FOR J=2 70 30’ stEP Q3EPSILON=T/100:1,1N=(1-2)/202 130, FoR Jed TO. 30. STEP BimPeJ/10:cOL*(J~4)/241 140. PRINT, 4 Nepal Loz"; EPSILON, "Rp=" RP 150 NO=INALTINE 160 WO=LATAME 170 LeLNGLn RINT HO, "bo=";BO, "Le AaJ=" ;COROTAI 190 KE=sqn( (B0*H0)/(coRoTAS)) 00 NP=0) . 210 Loskiesno 220 MiP=UO%(1-EPSELON) 230. WIPR={ RD#LOTO*NO)/F fo Kr WIPR>=HO) | THEN IPR: 995810 250 LF WLPCHIPR THEN H1PsH1PR 200 Te WIPCHF THEN I1P=HF V0 BhSL=(HO-ML {UO ako NPL=b io 290 REN PRINT "apts" snph 400 GANAI=0.198310,2669510/80+ 8038-0. 2669910/00) #H0/M1P 310 Biawor(uo/iiP)*} /0aMAL 320 LinskplsGavAL=Lo. 330 Lop=reeinir 34D NP2=LAD/L0P 360 REM PRINT Mapes" jp 360 NuSMPeNPLOND2 70 EPS=(B1-H1P)/B1 380 GAMA1=0, 138340,26094LOP/H1P +0, 8698-0. 2069#L0P/H1P )*B1/H1P 390 Li=NP2#GAMAKLOP 400 BeiliP#B1/H1P#A /OAMA 410 REM PRINT: . Sty intp, "be" ib, apa 40 Lei 450 BREF=1. ODsHE 460 IF HO<=BREF THEN GOTO 480 470 GoTo 210 480. PRINT inpe" {NB:PRINT:N (LIN, COL)=NP 490 NEXT J . 500 NEXT T B10 MiN=1000001 520 FOR I*f, TO. 15 630 FOR Jel 70 14 640 TF N(I,3) MIN THEN LINA=T 650 IP N(T,J)=HO THEN PRINT “Operatia propusa nu se nu- heate forjare“!F HF>SHO THEN STOP 600 WIPR=pO¥(1-EPSTLON) 610 IF NiPRE THEN wHPR=HE $20 LO=RPERO 630 1P2HO*(1-EPSILON) 540 H1PRP=HO-(EN/(RD*BO*LO)) 550 IF HIPGHPR THEN H1P=H1PR 800 IF HIPHIPR THEN GOTO 650, 710 HO=BOP:BO=HOP: L=L1P 780 NP=NP+NPL+ND2 7190 BREF=1.05%HE 800 IF HOCeBREF THEN GOTO 920 ‘810 GoTo 500 920: PRINT "np" ;NP: PRINT: N(LIN, COL) =NP 830 NEXT J 840 NEXT 1 850 HIN=1000001 860 FOR T=1 TO 15 810 FOR J=i TO 14 E 980 IF N(q,J)0 AND VITSET <71 THEN GOTO 90 100 ALPATAL#S.141593/180:"BTAMTE*S 141593/180 110 cL 120 FoR T=0.70 280 STEP @:PSET(T,310):NEXT 150 LINE(270,310-RE#1-2)~(780,320-RF#1,2) ” 140 We270-(RE-RF)#1.2/TAN(ALEA) 150 LINE(#0,310-R5#1.2)~(N,310-HI+1.2) A 160 UINE( il, 310-RI#1.2)-(270,310-RFA1.2) 170 LOCATE 23-RI¥i,2/14,1:PRINT "RA" :LOCATE 29-RP#1.2/44,97:PRINT eae 1a0 TF VITSET=0 THEN GOSUB 480 ELSE GosUB 880 190 LOCATE 23,4 ‘i 200 LAMDA=RE/TAN(TETA? :PS1=(RI)°2/(RE“2) :VF=VI*PSr 210 m 240 Fe 250 FC (Ha 260 Fc 210 & 280 2s 200 vs a09Es 310 Ft 350 360. 370 380 390 400 405 ano 420108 210 RUTCL*RI/SIN(TETA) :RHLOZ=RF/SIN(TETA) 240 FOR Ie TETA TO 0 STEP ~(TRTA)/4:GANAGT 250 FOR N=90 TO (270+LANDA#I,2-RNIGI#COS(GAMA)*1.2) STHP 2:PSET (M,310-RurCLSSIN(GAMA)#1.2) NEXT 200 FOR J=1 TO 0 STEP =1/700:RMIG=J#(RATCL-RUTCZ) +RMICR 210 ReRNICASIN( GAMA) 280 Z=RUIC*COS(GAMA)-RUICZ4COS (GAMA) 290 VevI*(RHICI )“2*C0S(GAMA)/( (RHIC) +2) ‘ S00EPS=24SQR(1-(11/12¢(S1N(GAMA)”2)})/(COB(GAKA) )#L00(RNIC /RHTC) 310 EPSP=(ZeVP#( RNTG2)~2)/(RMTG*3)*SQR(1~11/12"(STN(GAMA))*2) ‘980 PSET( 270+LAMDA#2,2~(2+RMIC24COS (GAA) )#1.2,310-R41 2)" 360 IF Vet THEN v=1 370 IF EPS¢.1 THEN EPS=,1 “ 380 1F EPSP<1 THEN EPSi 490 1F ¥>10000 THEN ¥=10000 400 IF EPSP>10000 THEN EPSP=10000 405 If EPS>100 TitEN EPS=100 410 IF VITSET=1 THEN GOTO 490 420 PSer(20-J+200,130-V#22/2000) : PSET( 639-J#260,130-EraPe22/2000): PSET( 639-3280, 300-BPS*22/10):d0T0 440 490 PSET(260-J#260, 120-28%1,00(v)/LOa( 10) }:PSBT(610-J#260, 130-26 0a EPSP) /L00(10) ) :PSET(G10-J#250,263-37#L0G( EPS)/L0G( 10)) 440 next J 450 FOR K=270+LAMDAL,2-(Z+RNTORACOS(GAMA)}#1.2 TO 280 STEP 2: PSET(K,310-R41, 2) NEXT : 460 Next 1 470 END 480 FOR T=40 T0920 STeP (320-40)/5:LINE (1,20)-(1,130) EXT 1 490 FOR 1=20 TO 130 STEP (130-20)/6:LTNE (40,1)=(320,):NEXT 1 600 H=10 4 510 FOR J=4 10 39 STEP 95/6 620° tocar 11, 530 540 550 560 FoR J=2 To 10 STEP 8/6 570 Locate J,3:peaNt N 580.NeN-2 590 500 Locate 1,5:PRINT*Viteza V ,n/sec." $10 FOR 1-359 To 639 STEP (090-259)/5:UINE (T,20)-(1, 130) :NEXT T 620 FOR 1=20 TO 130 STEP. (190-20)/6:LINE (969,1)-(630,1):NEXT 7 630 4210 610 FOR J=t4 TO 77 stEP 32/8 ‘ 650 Locate Ita:pmine mio860 HeH-2 670 Next J Gao N=10 690 FOR Jez TO 10 STED 8/6 700 LOCATE 3,42:PRINT 710 Wen-2 720 Next 3 ; 730 LOCATE 1,45:PRINT'Vivera de deformatie,q-1 x10" 740 FOR 1=959 10 639 STEP 280/5:LINE (T,190)-(T,300) NEXT T 160 FOR T=19 TO $00 STEP 110/S:LINH’ (369,T)-(@39,1):MEKT I 760 ue10 ~ 170 FoR J=44 TO 17 STEP 33/6 7180 LOCATE 28,J:PRINT M/10 190 M=tt-2 800 NexT 3 810 N=10, 820 FoR J=14 To 22 STEP 3/5 830 LOCATE 3,42 :PRINT 840 NeN~2 850 NEXT J 860 LOCATE 13,45:PRINT"Intensitatea deformaties, x10 870 RETURN 2 880 FoR 1=90 To 280 STEP 260/8:LIME (r,20)-(t,180):NEXY 2, 890 LINE (90,190)=(280,190) 00 FOR J=0 70.84 STEP 28:x=130-3 910 FoR T=2 70 10 STEP 2:N=288(L0G(1)/L00(10)) 920 LINE(20,x-W)=(280,X-8) ” 990 Nexr 1 940 NexT J 950 H=10 : 60 FOR J=9 70 93 STEP 20/5 970 Locate 11,0:PRINT H/10 900 Hes? 990 Next 7 1000 N=10000 1010 FOR J=z To 10 STEP 8/4 1020 Locate 37 :PRINT N 1020 N=n/10 4040 Next I 1080 FOR T=360 To 610 STEP 260/8:21NB(x,20)-(1,130):NEXT 4060 LINE(360,190)-(010,130) 3070 FOR Ju0 70 94 STEP 28:X=190-J 1080 Fon 1-2 10 10 STEP 2:N=288(LO9(r)/100(10)) 1090 LAM: (860,x-N)-(610,x-N)_ 1100 NEXT 1) 2110 1120 i Heo 1150 46 L160 i170 180 1190" 1209 219 1220 1230 240 1280 1200 1270 1280 1200 1300 i310 1320 1330 1040 i380 3300 1370 1380 4390 1400 m9 1420 BRESSPreszaezrPupstezer gr trsaeeer asec valoril rile 3. nologig urnaton vyn180 | ce ghives110 nexr 9 1190 as10 1120 ron Je45 To 78 STEP 30/8 1140 Locate 11,9:PRINT 1/10 1150 Hen-2 1160 Next J 1170 LOCATE 1,9: PRINT "Vitena Vjmn/sec. 1180 LOCATE 1,45:PRINT "Vitera de deformatic,a-1" And FoR J=0 TO 94 SEP 28:K=130-9, 1200 FoR 1=2 TO 10 STEP 2:n=28#(1L00(1)/LO0(10)) 1210 LINE (300,X-")=(810,X-N) Zt 1220 next 1 ' 2 1230 Next J 1240'rom 2=990 70 610 STEE 250/s:uiNE(7,189)~(r,900) ‘NEXT 1 1250 Row J=0 10 74 STEP 97:X5300-3 1200 L.19(360, 300)-(610,300) 1210 FoR Tez 70 10 STEP 2:N=872(109(T)/L00(10)) 4260. LENB( 360, X-N)-(610,X-¥) 1290 wexr t 1900 NEXT J. 1810 me10 1320 Fon Js48 To 75 stEP 30/5 1930 LocaTs 23,a:PRINT H/10 1340 N=u-2 4350 ext J 1360 N-100 1970 Fou J=14 TO 22 STEP 8/3 1980 LOCATE-3,40:PRINT N 1990 n=w/10 1400 next a - 1410 LOCATE 19,45:PRINT “Intensitatea deformatioi" 1420 RETURN 41.4, evolubie vitenel de deplavare, Vitesei de deformatie gi aradulut do deforaare in\focar, 1a extrusiunea barelor. Program de elnulare « fost rulat utilisind o cans large @ Valorilor pentru paranetril de intrare. Spre exemplificare tn tigu- rile 9.2, 9.3, qi 9:4 © to prenentatn variefin uner paranetri’ tehe nologiet, obfinutn prin calcul, Sn camul extiudarii une! bare cu urmttoarele velori ale paranetrilor de intrare: %+80 ma; f=30 mms We80 s0/sec,;ax0289". Cele cinel curbe din cadrul fiecurei figuri corespund unor un= shiuri y cuprinse tntre @ gi gero, In intervale egale astfel incat_ Viteza /108,nn/sec. 108 Fig.d.2, Rvoluyia vitere) de deplasare (v) In focseul de defornare 1a oxtrudarea barelor. Lays897: Qoqe6O"4 Boy 24d; Asye22"5 Suyn". su fle ac Viteza de defornatie,s-1 Lciacnee sxiale ( fein serva on i valoriie v4 de fata a si vale tortie 4 traiectorts A . 2ity20) 0 44.3.3 wvolupin vitersi de deforuapie (3) in _ treceren focarul de de fornare. Aays89"5 2oyE66°4 Bagrth"y Aaged2y Saye0">ua Gradul de deformare 408 18 Fig.3.4. lvolupia geadutut de deformare (4) in Tocar 1a extrusiunea barelor. Luy280"5 2.7966"; Quyatd’s 4.ye22"s Be Su fie acoperit. Intregul focar de deformare. Curbe 1 corespunde troiectoriei de curgere marginale (y=0), ter curba § tralectorie! salale (y=0), colelalts urbe representind evolufia paranetrilor Feapectivi pe tralectorii intermedinna, Din analiza fig.3.2 86 ob- jorva oN indiferent do trasectoria de curgere, viteza de deplasare + gregte exponential din momentul intrarii fn.focer pant 1a degire. VAtesa con mai len o au particulele care #6 deplaveant pe tctice, torin sarginals pentru care y=0, Cu elt tratectoritie de curgere se propie de axa Z; adion y tinds spre cere, ou atht diferente tates valorile viteses de pe tralectoriile vecine este mai mica: In cazul de raya diferente intro vatorile vitesel objinute po. tratecteria pentru care y=22" yi'cele de pe traiectoria axtalu (y#0), la ace-’ #1 valoare a raportului 2/2, a devenit nesennificativa (traiec- torlile 491 6 practic colicid), Faptul ca viteza de deplasare pe frateetgrtt ware valv res v,“clnd 2/Zye1, ‘aut yoloarea ¥; Cand 2/90) 90 explicn prin salturile Ay pe care le sufera aceasta 1a trecoren prin suprafetele 1 gi f),(relatia 3.2). Singura tralecte- Fie pe core se respecta conditia do mai gua este cen exiale, In ceca ce priveste evolutia vitezei de deformatie & fn fooa- mul de defornare, din fig.3.3 se observa Gu aceanié ate adenine14 toute cv evolufia vitezei de deplasare v. De remanent inex interwa Iu] mare de varietie al vitexsi de defocaatic Im care sunt supuse elenentele de volum in tinpol traveraneti focaruiut de aeformare pe 0 tratectorie de curgere. Spre exenplu 1a raportul de extrudare 9-R,/Ri=60/08=7,1, cure walls 0 valoare wick En comparatie ci rm Portul de-extridare wnnl, ae cbseryn 9 croqtere a vitezei de do- formatie do 1a 1s 1e 60 s*t pentru tresectorta marginals (cusbe 1) gt de In 4s! In 200 9°! pentru traiectoria axiala/(curba 5). Din £19.94, tn care este promentata variajia gradului de de- formare fn focar pe dsferite tenisctorii de curgere, remultx ck edith Golfer nee col ses tesco ee cet lawaee ye eealeccrstehatas Sinals, Pe colelalte tratoctorit gradul de deformare este de asene- nea crescator pe mxaura traveranrii focarvlul tien cu walork mult nai mict deott cote reatizate pe tratectoria mcrginalm, Pensrw un~ ahturtle 201 22 gi 41° ourtole de varkstie a guedulul de defornere ‘ii me deonebens Entre ele. ed Optaleasbe unghlutt asiniyet cx autora prokreniill dd imare: \Gokl Se dvupeed pin Poearasin dv oittalla a fal utes setae cont paranetri tn focarul de deformare, procemil tehnologie de extrudare poate fi studiat ve mei multe dieeotii. una din aceste direotil ente optinizaren soghiulut matrite, din punct de vedere al nouni= formitatit defornaties sau slungiril relative pe produmul extrudat, Neuniformitatea deformaties a fost definite fn cazul de fate on {lind diferente de dun Al realigath de outre elonentole de. ve lus care au traversnt focaru) de defornare pe diferite tralectorit Stora. fultote G0 inbea te: frost si bana 2a0) paul giail pee pendicular pe exe 2 Pentru aceasta, dips stabilirea valorit gra- dului de detornare fntr-o porl}ie kde po © tralectorie de curtere (e01-0.414), prosramil «teat comptetal fu relagla de: obtoul a! coms ponentes ortaontale a vitesel de deplassre ¥. velt/) #¥(1, 4) scosy (3.18) Cunoscind evolutia viteuei v, In focar, este posibila determiner Hmpului necesar parcurgerii focarului de deformare de catre eh Rentele de volum pe ficcaré traigctorie de curgert Dove sae mente! cows fereht vole Le a focaril Tose atin ; fata tenon Jotul: mai ma ite alnterva- -supuse dare de de (ouxba ba 5). “de de- stn ot se or tret trudare irectit erudat. de fay de vor ectorit, curgere (3.15) 16 We F Zyty) 3.16) CONS gs unde tn « Dupi cum s-a vnaul gi din flg.9.2, yiteza cea mai mice gi deci’ tin- pul cel mai mare de parcurgere al focarulul de detormare {1 au ele= mentele de volus de pe traiectoria sarginala, Acest timp a fost considerat ca timp de refering t,. In continuare s-a caleulat di- tercnja dincre Uinput de veferinga gi timpu an care slenentels de : volun de pe celelalte tratectorsi ajung Ia Lopiren din matrsye, Atet-e(y) / (an “ba aceasta diferenta de timp realisatu pe diferitels tralectorii ta focarul de deformare, trevule admugat 41 timpul panm la Intrarea in focar deoarece s-a considerat cH initial elementele de volun se £14 pe un plan perpendicular pe axa Z, iar pa de alta parte supr fata de intrare f, este sferica, Resulta cu in monentul tn care Menentele de volum de pe axa somifabricatului intra'in focar, co- Jolulte vor mai strubate q distanta cu viteza-v,, distaija cu atat fal mare eli cAt sunt mai departate de axe Z, Acest timp eate: (yer, $9084 (9.18) Introductnd in. relayia (3.17) se obt ue: ACC =Epety (yey) (2.19) | Tindnd seana ch dupa iegirea din mutria toate elenentele de volun j sw aceeagi vitest vy; Indiferent de traiectorls pe oare s-au depld- = © at in focarul de deforaare, Fenulta cx poxitie avestera pe produ 1 sl extrudet fafa de elonentole care au cura pe treiecterta surgie ale a0 vor ala 1a distant ALAC) ve (9.20) * j Pack in sistemul de axe (4l,grosime bara extrudate) se un t | tele care marchenas alur; rea Al de pe traiectoriile vecin tH 0 curbs care areta pozitia eleuentelor de volun pe Jongitudinala a produsulut extrudat, wlenente considerate inainte de Inteares fn foenr ca-ae aflau pe un plan perpendicular pe axa Z. Pentru a "4 0 bunt rezolutie fn trasares ac: tor curbe care alca-16 tulese tabloul neuniformitay ii deformaties pe produsul extrudat, fn eadrul programulut, de ealeul unghiul y ara adoptat variabil de la © Le vero cy pasul 0/30. Pentru Llustrare, In {1g.9.6 este prenentat tabloul neuntfor- mitspit deformajie! obfinut cu ajutorul prograului pe calculator, Find folosite aceleayi date de intrare ca in cazvi analizerii ce- lor trel parameter! tehnologict fn focarul de deformare: f,=60 30 mj vj=150 mn/sec, ;a=80":0=60760" : % grosines barei extrudate F=00nmsRt=30mnj=89" 100 Fig. 9.5. Iongitadinale « bared extrudate, ‘Anadindnd corbele din £44.9.0 ae observi ox neunitormitaten akin 41 ao oufine th axe beret extrudate, Andiferent de. undhiud tuaxin de curtece ©,'Ponteu Osca88", resulta oa ta wonentul fa care elementele de volum care curg pe traiecteria marginal® ajung in Aepiren din focarul de defornare, cele dure au toteat tn focar pe fue 2 ue gaseac tn avana pe bara extrudeth 1a distanfa de 10700 ma, fe obnervi de navsenen 0 diferenta foarte wave Entre meuniforntea- tea renitsata pontru 0209" fate de cea obfinuta 1a unghiuri mel fleL. Fentrw a’pune tn evident asl bine acest fenqueny fn flas3.6 onto presentath variafia alungirii, maxine cbfinute in axa bareh extrudate fn functie de unghiul 0. tn avedati diagrams slungicen sexing s-a exprinat procentual faye de con realiaata pentru sa80", avut un | inghtul In poate fitates ghiul care ng le ar pe 0 na, mite- mad bared siree infin alungiris naxine obfinute in axa baref extrudate, tn funopie de uinghlul 6, Din f1g-9.6 reculth ck elungiren fn axa barel, pentru une ghiur] 0 sub 80°, reprexinta doar max. 11X din alungirea fn care 89°, Jar alungirea pentru represinta 20%. Forma curbel Prerentate fh fig.3.6 sooate in evidente faptul cl an casul extru= Sarit cu matrite plane (a=89¢90"), curgerea materialului tn gona tn Gere @ Gopegeyte €0¢65" ar tiebut ox ad fact-ou viteam foarte mice, ‘slungirea devenind exegerat de mare, Practic th aceasta cona wate. Slalul pu se deforneast, confirsind exiatenta zonel aoarte. 0 con fienare fn plus ena ebtinut fn urma determinarilor experinentale necesate verifictrii wodelului. Carolajul obtinut pe barele extru date din seaifabricate de plunb fornate din cite doi senicllindri, & fost axonanitor ‘cu cel ob}inut prin ealcut ou ajutordl sadelules numa Pank 1a unghiuri alenatrite: de 80+06'. caroiajul, de pe bara cubrudath ot hatelta avid nghiul an0", a fost deemanater cu vel Pealitat Ye unghiul 580°. Acest lucru o aratat ou dogi antrita « svat ungbiul a=60°, cUrgeres th focar s-a realisat numad pane 1a unghiul e=ao+a5*, In conelusii se poate considera on gona moarta (zona IV) Foret SEPM daeWiUREGIWh mali fes a Gute wlapoiat Ya A0cah-us Totodata prin aceasta se elogoreazs considerabil neuniforattate deformayies cu implicatii pozitive asup: date gi asupra consumulus de material. yea cov ituysd bareler extru= 3.2. Modelarea gi simularea pe: calculator a curgerii materialului la éxtruziunea tevilor. 3.2.1. Modelares curgerii fn timpul extrusiunii Le | eald a fevilor. Ounoagterea oft mai exacts a traiectoriilor de curgere a mate- rialului fn timpul extruziunit 1a‘eatd fn casul barelor, unul din elenentele focaruiui de deformare gi pentru stabil: paranetrif tehnologici care intervin fn then. ‘a evilor constitule, oa gi de bart pentru delimital dren Interdependenyei intre procesul de deformare plas~ Th aceastu privingm, metodele utilinate fn literatura de spe- clalitete se baseazk pe datele objinute la extrudarea barelor, 0 AND TIMSET <>1 GoTo 80 110 ALFA=AL#3,.141893/180 420 ous 1g2 FOR Usl TO 2 STEP 1 i {24 IF Us1 THEN GoTo 210 130 FOR 1=30 TO 290 STEP 2:PSET(I,310):NEXT 1 ¥ N40 LaMe (a0, 210-RDe1,2)-(290,310-RD#2.2) ya (neunif. defors tei)"vn DELTAT=TREFt NEUSDELTATAI4(RI72-RD"2}/(RF2-RD“2) TP NEU oNEUMAK TEN. NEUNAX=NEU LOCATE 1,1. :PRINT NEUMAX Ie Vel THEN GOTO 500 LIWE( 200+ NEUO/NEUMAX*980 , KO) ~(2004NTU/NEUNAX¥980 K) NiVO=NBU:KO= KeKo#(150-30)/30 NEXT 1 NEXT N NEXT U END LEME(200, 30) (580,30) LINE(200.150)-(580, 150) FOR £2200 TO 580 STEP 980/8:LINE(1,30)~(1)150):1EXT FOR 1=30 TO 160 STEP 120/4:LINE(200,1)~(680,1):NEXT T LOCATE 2,20:PRINT"X grosime perete” =100 % FOR [29 TO 12 STEP 8/4:LOCATE T,21:PRINT M:MaM-25:NEXT T Heo FOR I-24 TO 72 STEP 48/4:LOCATE 12,1:PRINT H:MsH+25:NEXT T LOCATE 2,65 LOCATE 11, 74:PRINT"Ra=";RD LOCATE 19;45:PRINT"Alungirea, %” RETURN 9.2.7. Infiuente unghiuiui matriyel gi a raportului de extruniune asupra neuniformituyii deforantiei. In figura 3.18 este prozentats neuniformitatea deformajiel ob- finutu cu ajutosul progeanului pe calculator fn cagul extrudurit nei fevi ou urmitorit paranetri’ de intrare: Rj=100 maj, Ry=25 am Ry=30 mm; v,=150 ma/sec, a=0"-90", Analigand diagvane din figura 3.15 se obderva cx neuniformta~ tea maxing se realigeaza in unghiul a=90". De asemenea, alungired maxjma se produce fn aproplerga dernului 1a aprox.10% din grosined fevil, pornind din Intericrul aceateia spre exterior. Pe musurd micqorarii unghiulus matrigel, Aeuntforaitates maxing scade neli~ niar fata de cea realizats le unghiul a=00". Astfel, pentru o sca- dore a unghiulvi matrifei de 1a'90* 1a 80°; neuniformitates maxind s-a micgorat de 1a 100% 1a 42%, iar pentru o scudere a unghiului de 1a 80° 1a 70°, neuniformitatea s-a micgorat de 1a 42% 1a 204. De nici se poate trage concluzia ea din punct de vedere al8 58 s 108 Alungirea os » (4) Fig.3.16. Voria[ia nouniformith}ii deforsatiel pe secpiunea ongitudinaln a fevii, tn tunctie de unghiul meritel. neuniformita{ii deformatiel, unghiul optim al materiel trebule ex fie in Jur de 80°. Sub/aceste valori, neuniformitates deformatios nu mai scade semnifleativ, tn achiwb cregte consumul de material din. caves degeului care’ randne ih pllnia metrigel. _ In figura 9.10 ente presentats variafia neuniforaitetit defor sajlek Ln extrudaren Acoleiag! jeri din senifabricate ou groaine difebitu: R=50s60;70}80)90 pi 100 mn ceen ce carespunde unos a= ponrte de extrusiune fn ordine: y=3;0;7,1;9,6:12.4 gi 18,8, Unghiul matrite: @ fost a=80", % grosine perete a Co ve 4 e W956, y=124 «Le \ ott Ra=Z5em a 58 7 108 Alungires ae, (4) Fig.3.16, Variatin seoniforaitayit deforsatiel pe sectiunes evil fh funcyle de raportul de extruziune ¥.WM se observa cu odata ou ext extrusiune ¥, neuniformitatea maxima cregte aproximativ exponen- ial. Atfel, pentru o cregtere a raportului de extrusiune de apro- ximativ 2 ori (de 1a 5 le 9,6), houniformitates maxim a crescut de sprompe 3 ori (de la 13 1a 44%), tar pentru o eregtere a valoril 4 de In 5 1a 18,0, meuniformitates maxim e-a mirit de peste 7,5 ori, “De aici reculty ca pe misura cregter!i raportului de oxtruziune » peste valor de 7-10, neuniformitatea deformatiei se auregte foarte mult, marindu-se totodats 9i anizotropia proprietatilor fizico- produsuiui extridat.Lives raportului dintre alungire gi lstire le intinderes prin forjare, tnt Mevalurgia, ar3, 1981. | 17. Snmotloviel fy Iu, = Nagrev #tali.¥ineigain gkola, Minsk, 1990. 18. Snithells, C, - Hetals Reference Book, vol.3, London, 1967. 19. Taif My fu, - Tohnologhia nagreva stall. Metallurghizdat, Hoskova, 1962. : a 20. Tarnovskiy In ~ Mot cecatari tn domeniil tohnologiel, 1950, “Moacovn, Oostekhindat. 21, Tomlinson, A, yi Stringer, J-D. - Spread and elongation in flat. tool forging. In: Journel of The Tron and Steel Inatitute, oct.1959. ‘ 22, tscheile, A. = Breting and Langerung beim Schaleden und Pressen von Rechtkanton. In: Werkstattstechnik, np.29, 1924, =