Carpaii Orientali reprezint unul din cele trei mari segmente montane ale munilor Carpai de pe teritoriul Romniei.

Aa dup cum indic i numele, Carpaii Orientali se gsesc n partea estic a Romniei, prezentnd o varietate larg de roci, aspecte geofizice, geologice i morfologice, nlimi, mpduriri, flor i faun.Sunt cuprini ntre grania cu Ucraina (n nord), Depresiunea Colinar a Transilvaniei, Dealurile de Vest i Cmpia de Vest (n vest), Subcarpaii de Curbur i Valea Prahovei (n sud), Podiul Moldovei i Subcarpaii Moldovei (n est).

n Carpaii Orientali se disting trei grupe majore de muni: Carpaii Maramureului i Bucovinei sau grupa nordic Carpaii Moldo-Transilvani sau grupa central Carpaii de Curbur sau grupa sudic

Grupa Nordic a Carpailor Orientali cuprinde urmtoarele subdiviziuni: Munii Oa, Munii Guti, Munii ibles, Munii Maramure, Munii Suhard, Munii Brgu, Muntii Rodnei cu cel mai inalt varf de aici,Pietrosu 2303 m, Depresiunea Oa pe rul Tur, Depresiunea Maramure pe rurile : Tisa,Iza i Vieu, Depresiunea Dornelor pe Bistria , Depresiunea Campulung Moldovenesc pe Moldova, Pasul Prislop 1416 m, Pasul etref, Pasul Tihua, Pasul Mestecani.

Cei mai impunatori si cu altitudinea cea mai mare dintre toate masivele cristalinomezozoice ale Carpatilor Orientali, Muntii Rodnei se ntind pe un spatiu vast, de peste 1 000 km2, ntre vaile Salauta, Somesu Mare si Depresiunea Maramuresului. Marea diversitate de forme de relief prezinta att culmea principalaorientata pe directia vestest, ntre pasurile Setref (818 m) si Rotunda (1 271 m), cu urme ale glaciatiunii cuaternare, vrfuri semete, povrnisuri etc. , ct si cele doua flancuri asimetrice, unul scurt, spre nord, si altul prelung, spre sud, puternic fragmentat de o bogata retea hidrografica. Asimetria flancurilor scoate pregnant n evidenta succesiunea de culmi desprinse de o parte si de alta a marei dorsale, din care se detaseaza numeroase vrfuri ce depasesc 2000 m :

Rebra 2 22l m

Buhaiescu 2 066 m

Repedea 2 074 m

Negoiasa Mare 2 041 m

Puzdrele 2 188 m

Vrful Laptelui 2 172 m

Gargalau 2 158 m

Vrful Omului 2 134 in

Ineu 2 279 m etc.

Culmea principal masoar peste 50 km lungime, pe o lime de 3040 km, este orientat est-vest, abrupt spre nord si domoal spre sud. Munii apar sub forma unui horst alctuit din isturi cristaline, delimitat de falii profunde: Drago Vod (la nord) i Rodnei (la sud). In partea sudic a munilor apar roci vulcanice neogene, sub forma unor mguri dispuse n lungul Someului Mare. Rocile sedimentare, de vrst cretacic i paleogen (marne, gresii conglomerate i calcare) care nconjoar masivul au fost afectate de micrile stirice i imprim reliefului trsturi caracteristice. Din ntregul lan carpatic oriental, Munii Rodnei pstreaz cel mai bine urmele ghearilor cuaternari. Aceti muni prezint numeroase circuri glaciare: (Lala, Negoiescu, Iezer, Buhescu, Izvorul Cailor, Puzdrele, etc), chei si defilee (Cheile Bistricioarei, defileele Strmba, Rebra, Cormoaia Pasul Prislop etc), cascade (Cascada Cailor cu o cdere de peste 80 m - cea mai mare din ar, treapta principal avnd peste 16 m nlime, Guet, Cormaia, Anie, cascada Puzdrele care se afla la 1.520 m altitudine).

Petera Mglei Petera Jgheabul lui Zalion.Galeriile sale totalizeaz 2121 m i are o denivelare de 226 m. Intrarea n peter se face printr-un aven adnc de 44 m i cu un diametru de 3 m Petera Grota Znelor cu o lungime de 4368 m, are coeficientul de ramificaie cel mai mare din Romnia. Petera Izvorul Albastru al Izei cu o lungime de 2500 m, Petera Baia lui Schneider, situat la peste 1500 m altitudine, avnd o lungime de 430 m Petera Cobel Petera de la Obrie (Piatra Busuiocului) Petera Laptelui (Petera de sub Paltin)

Parcul Naional Munii Rodnei reprezint cea mai mare arie protejata localizat in grupul nordic al Carpatilor Orientali, acoperind o suprafata de 47.227 de hectare, din care 3,300 ha au fost declarate Rezervaie a Biosferei n anul 1979. La intrarea n parcul naional, dinspre Bora se afl Cascada Cailor, ntr-o zon de un pitores deosebit. Stncile de aici sunt o mare atracie pentru alpiniti.

Rezervaia natural Pietrosu Mare se afl n partea nordvestic a Munilor Rodnei. Aceasta se desfoar de la circa 750 m alt. la 2303 m alt. incluznd n arealul ei reliefuri aparinnd diferitelor cicluri de modelare (n special glaciar i periglaciar), precum i poriuni din principalele etaje de vegetaie ale Munilor Rodnei. A fost nfiinat n anul 1932 i are i o zon tiinific de protecie absolut. n rezervaie sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene.

Rezervaia natural Piatra Rea, 50 ha, este protejat n special pentru abundena exemplarelor de floare de col (Leontopodium alpinum).

Rezervaia mixt Petera i Izbucul Izvorul Albastru al Izei, 100 ha, este situat n partea estic a Munilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Mgura, a fost declarat rezervaie n anul 1977. Denumirea acestei arii protejate geologice i peisagistice provine de la nuana verzui-albstruie a izvorului carstic, unul din afluenii de obrie al rului Iza. Pestera s-a format la zona de contact dintre sisturile cristaline ale Muntilor Rodnei si zona calcaroasa, avand o lungime de 2500 m iar dup recartarea facut de ctre Clubul de Speologie Montana din Baia Mare, acum (ianuarie 2009) petera are o dezvoltare de aproape 3800 metri.

Rezervaia mixt Ineu Lala, 2568 ha, prezint o larg dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri glaciare, vi glaciare, morene), cuprinznd elemente ale reelei hidrografice (cascade, lacuri glaciare) i elemente ale florei i faunei caracteristice acestor muni: tisa, zmbrul i cocoul de mesteacn.

Alte rezervaii: 1.Rezervaia botanic Poiana cu narcise din Muntele Saca, 2.Rezervaia speologic Petera Cobel, 3.Rezervaia natural Petera de la Izvorul Tuoarelor" (prezinta cristale de gips), 4.Rezervaia natural Izvorul Btrna, 5.Rezervaia mixt Izvoarele Mihiesei.

Din punct de vedere geologic, Munii Rodnei sunt alctuii n cea mai mare parte din roci cristaline, nlate ca muni dup marile ncreiri ale scoarei terestre. Frmntrile de mai trziu au adus prea puine modificri n nfiarea pe care Munii Rodnei o cptaser din prima faz de orogenez. In teriar (miocen) s-au produs micrile de straturi care, intre altele, au dat natere faliei Drago Vod (n nord) i rupturii sudice de-a lungul creia curge Someul-Mare. n afar de isturile cistaline, mai vechi, Munii Rodnei sunt alctuii i din depozite sedimentare (caracteristice n vest, mai ales n regiunea Muncelului) ct i din roci eruptive, pe care le gsim spre periferia sudic i sud-estic a masivului.

O alctuire geologic att de variat a creat n Munii Rodnei un peisaj deosebit de atrgtor prin multiplele sale nfiri. Impresia puternic, pe care o d severitatea formelor de teren, modelate n culmi i creste de granit, nu st cu nimic mai prejos de emoia pe care o ncerci n faa semeiei pereilor de stnc, dltuii n roca moale a calcarelor, risipite pe ntinsul ocean de piatr al Munilor Rodnei. n epoca glaciaiei cuaternare, relieful munilor Rodnei a fost destul de puternic modificat, mai ales pe versantul nordic al masivului. Urmele ghearilor (de circ i de vale) care au alunecat peste rocile cutate ca munii nali, cu milioane de ani n urm, pot fi identificate cu uurin, att n znoagele adnc scobite n piatr, ct i n bolovniul risipit n cldri sau ngrmdit, de-a curmeziul vilor.

Faptul c aciunea ghearilor a fost extrem de redus la sud de creasta principal a masivului, face ca, n aceast zon, urmele glaciare s nu poat fi identificate dect n cteva mici circuri de sub coam. n schimb, pe versantul nordic, stratul gros de ghea n lunecarea lui devale, a spat cldri impresionante; ntre acestea, complexul de znoage, ncins ca ntr-un bru de arcul ce l formeaz masivele spinri ale munilor Pietrosul, Buhescu-Mare, Repedea i Puzdrele, este, cel mai spectaculos ca nfiare i mreie. Vile, ce i au obria n cldrile nordice, au fost i ele puternic erodate de limbile de ghea ce coborau ctre altitudini mai joase. Toate aceste urme glaciare ntregesc minunat pitorescul peisajului alpin al Rodnei.

Climatul Munilor Rodnei este determinat, printre altele, i de deosebita abunden a preci-pitaiilor (peste 1200 mm anual). Temperatura nregistrat n aceast zon atinge valori mai mici dect n alte regiuni de munte ale rii. Totodat, din unele observaii fcute n masiv, rezult c direcia din care bat vnturile indic cu destul exactitate mersul vremii. Astfel, vnturile dinspre est prevestesc timp frumos; cele ce bat dinspre nord i nord-est aduc vreme friguroas, iar vnturile care sufl dinspre vest sau de la sud-est aduc ploi multe. Vnturile locale bat dimineaa, dinspre vale ctre vrf, iar seara sufl n direcie contrar. In Munii Rodnei, cele mai multe ploi cad n perioada maiiulie; golul alpin din imediata apropiere a vrfurilor nalte, primete cea mai redus cantitate de precipitaii ce cad sub form de ploi.

nfiarea vegetal a Munilor Rodnei este determinat mai ales de existena pdurilor care mbrac vile i culmile pn la 1700 m altitudine. Golul alpin este mai ntins n partea de rsrit a masivului, unde coboar la altitudini mai joase. n afara fgetelor, care se ridic pn n jur de 1400 m altitudine, pdurile de sus ale Rodnei snt alctuite mai ales din brad i molid. Tufriurile de drzei (Pinus montana) i jnepeniul, extind zona plantelor lemnoase, la altitudini superioare celor ale molidiului. Prin lunile iunie i iulie, covoare ntinse de smirdar coloreaz plaiurile muntelui i pereii znoagelor, cu roul viu al acestor flori suav parfumate. Tufe dese de afini mbrac zona dintre pdure i golul alpin, iar n lstriul tnr, care se ridic regenernd viguros pdurea, zmeuriul rodete uimitor de bogat. Nu vom strui mai mult asupra florei pe care o ntlnim la tot pasul n Munii Rodnei; vom aminti numai c, n zonele de calcar din jurul Cormaiei, Pietrei-Rele i Corongiului (trase-ele nr. 1 i 7), crete renumita floare-decol, podoab a munilor notri, pe care trebuie s-o ocrotim cu deosebit grij.

Slbticiunile care triesc n Munii Rodnei snt destul de numeroase; ntre acestea, ursul este un soi de vedet a masivului. Nu lipsesc nici lupul, fiar sngeroas, i nici vulpea viclean i mare distrugtoare a puietului slbticiunilor mai mrunte. Mistreul triete mai ales n fget, iar pisica slbatic, dihorul i vidra, fac parte dintre animalele slbatice, care n-sufleesc desiul pdurilor i malurile apelor. Dac cerbul este destul de rspndit n Munii Rodnei, capra neagr a disprut ns cu desvrire, din cauza braconajului practicat, n trecut, fr menajamente. ntre psrile adpostite de Munii Rodnei, cocoii de munte i pajurele snt adevrate po-doabe ale masivului, n apele reci ale praielor Rodnei, sgeteaz numeroi pstrvi, iar Vieul este unul dintre cele dou ruri din ar (Vieu i Bistria), n care mai triete lostria.

Solurile. In etajul forestier solurile brune acide si podzoluri. Sub pajistea alpina soluri humico silicatice. Umanizare ceva mai intensa pe vaile Somesului mare si ale afluentilor sai (40 loc./km), in timp ce in zona centrala asezarile permanente lipsesc. Natalitatea este foarte ridicata, populatia aproape exclusiv romaneasca. Sate foarte mari pe valea Somesului Mare, Rodna, Maieru (mai mare de 5000 loc.) si pe valea Salautei (Telciu peste 4000 loc.). Un singur oras, foarte tanar Sangeorz-Bai, cu profil balnear. Economia. Exploatari forestiere, exploatari de sulfuri complexe si pirite in zona Rodna valea Blaznei. Caolin la Parva, dacit la Valea Vinului, marmura pe Valea Fantanii si la Gramaia. Cresterea animalelor. Culturi restranse. Turism bine dezvoltat statiunea turistica Borsa, statiunile balneare Sangiorz-Bai si Valea Vinului; in interior putine cabane: Puzdrele si Farmecul Padurii pe valea Cormaiei.

Munii Maramureului ocupa ntreg spatiul de pe dreapta Viseului, pna la granita tarii, din defileul Tisei (din aval de localitatea Valea Viseului) si pna la vaile Crlibaba si Bistrita Aurie. Sunt alcatuiti dintr-o singura culme principala nalta, orientata NV - SE , care urmareste destul de fidel cumpana de ape dintre bazinul Tisei superioare si cel al Ceremusurilor, nscrisa pe aliniamentul Pop Ivan (1937 m), Vf. Micu Mic (1718 m), Stogu (1651 m), Copilasu (1611 m), Ludescu (1580 m), Budescu (1679m), Suligu (1683 m), Lastun (1642 m), Comanu (1723 m). Un afluent de ordinul II al Tisei, Vaserul, care se varsa n Viseu n localitatea Viseu de Sus, a strapuns culmea principala morfologica, trecnd dincolo de ea. Exista si a doua strapungere a Cumpenei (bazinul superior al Ruscovei), aceasta fiind efectul eroziunii diferentiale si regresive, care pornea de la nivelul de baza local mai cobort din Depresiunea Ruscovei. De aici rezulta ntinderea depresiunii sculpturale peste zona cristalina spre est (Vf. Mihailecu, 1963 m).

http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_display_poz e_what_self_item_75905_idxfoto_0_vot_0.html

http://www.google.ro/images?um=1&hl=ro &biw=1024&bih=423&tbs=isch:1&aq=f&aqi =&oq=&q=Vf.%20Micu%20Mic

Sunt constituiti din sisturi cristaline strapunse de eruptiv (bazalte mezozoice din zona Mihailecu-Farcau sau andezite neogene din Toroioaga) si roci sedimentare (conglomerate, gresii, sisturi argiloase, sisturi bituminoase, marne, argile) si doua mari golfuri de paleogen, unul al Ruscovei, ce merge pna la Poienile de sub Munte si altul al Borsei. Pe aceasta constitutie petrografica, culmea principala morfologica, ridicata la o altitudine de peste 1900 m, este fragmentata n mai multe masive (Pop Ivan, Farcau-Mihailecu, Pietrosul Maramuresului, Toroiaga). Formele muntilor sunt foarte domoale si masive, ele se prelungesc mult spre vest prin culmi mai scunde ce coboara la 900-1200 m.

Culmea principala se prezinta ca un podis cu o suprafata de nivelare situata la 1800-1600 m. Cea mai frumoasa zona, ca nfatisare, o ntlnim n Muntii Prelucile Cerbului, Cornu Nedeii, din apropierea pasului Prislop si n zona Pietrosul Maramuresului. Ea are o nclinare generala spre Muntele Stogu (Vf. Srcu, 1971 m). Cea mai bine reprezentata este o suprafata de paduri si poieni care cuprinde spinari largi si ramificate ntre 800-1200 m (Vf. Mihailecu, 1963 m). A treia suprafata se gaseste la 400-450 m.

Relieful dezvoltat pe roci cristaline are ca nota dominanta rezultata din aspectul de cupola al masivelor, forma prelunga si relativ domola a culmilor. Cele mai reprezentative vai care traverseaza acesti munti sunt adncite n formatiuni cristaline (Vaser, Ruscova), cu versanti abrupti, formnd defilee.

Relieful structural este prezent n partea nordica (Brsanescu, Copilasu, Budescu), unde ntlnim relief selectiv si inversiuni de relief pe conglomerate si clipe calcaroase. Aceste formatiuni apartin triasicului, jurasicului si cretacicului, iar fiind mai dure s-au mentinut n relief. ntlnim creste formate n relief monoclinal, frecvent n stratele de Borsa (alternante de gresii cu marno-argile, menilite bituminoase). De remarcat adaptarea retelei hidrografice la structura geologica, a fundamentului cristalin (defilee). Relieful dezvoltat pe calcare. Morfologia de suprafata (lapiezuri, doline, polii) nu este caracteristica Muntilor Maramuresului. Mentionam totusi abrupturile calcaroase din Mihailecu si Petriceana si relieful selectiv pe calcare n baziniil vaii Repedea, la vest de Farcau.

Relieful vulcanic. Eruptivul de vrsta mezozoica din Farcu, Rugasu si Mihailecu este reprezentat prin bazalte. Ca urmare a rezistentei mari la coroziune, Farcaul atinge cea mai mare naltime din acesti munti. n Mihailecu, orizonturile de bazalte alterneaza cu cele de calcar. Vulcanismul neogen din grupul Toroiaga - reprezinta corpuri subvulcanice scoase la zi de eroziune cu pante foarte repezi si versanti puternic taiati de eroziune, contrastnd cu formele domoale sculptate n sedimentar. Cuprinde de asemenea numeroase corpuri mai mici, dyk-uri si sill-uri localizate n sisturi cristaline si n formatiuni sedimentare. Relieful glaciar este reprezentat de mici circuri glaciare n vrful Pietrosul Maramuresului (Bardau) si n Farcau-Mihailecu.

Relieful periglaciar s-a format n pleistocen, cnd teritoriul Romniei se gasea ntr-un climat rece si cnd solul se afla pe mari suprafete ntr-un regim de nghet permanent (permafrost), n care actioneaza puternic si frecvent procesele de nghet si dezghet. Astfel, procesele crionivale au dus la formarea niselor de nivatie, la degajarea unui bogat material detritic (gelifracte), pe versantii abrupti, neacoperiti de zapada. Pe pantele aflate sub nivelul zapezilor permanente, materialul detritic alcatuia cuverturi ntinse de grohotisuri care, ulterior, odata cu ncalzirea climei, au fost fixate de padure. Alte forme de relief periglaciar sunt determinate si de gradul de nclinare a reliefului, asa s-au format: rurile de pietre, blocurile glisante, solifluxiunea, movile nierbate etc. Asocierea acestor procese periglaciare n regiunile nalte permite considerarea unui etaj bine definit - etajul crioplanatiei sau al dezagregarilor periglaciare. La altitudini mai mici de 1000-1200 m, versantii au fost prelucrati mai ales de procese de solifluxiune. La naltimi mai mari de 1850 m, procesele crionivale constituie principalul agent actual al reliefului din zona nalta (Atlasul R.S.R, 1974-1978).

Reteaua hidrografica s-a extins si s-a adncit, datorita activitatii intense a eroziunii asupra rocilor sedimentare mai moi, si au format n cristalin defilee (Vaser, Ruscova, Frumuseaua, Bistrita, Tibau). Puternica fragmentare a masivului individualizeaza ntre principalii afluenti ai Viseului (Ruscova, Vaser, Tsla si Viseut) sapte grupe muntoase: Culmea Pop Ivan, Masivul Farcau, Culmea Pietrosu Maramuresului (Bardaului), Culmea Toroioaga-Jupania, Masivul Cearcanul-Prislop, Muntii Zmbroslavele si Obcina Tapului. Depresiunea Borsa se alungeste de la Gura Fntnii (cabana), pna la localitatea Moisei. Are doua ngustari care separa bazinetul Gura Fntnii si bazinetul de la gura vaii Repedea si apoi o prelungire pe valea Tsla (Baile Borsa). Depresiunea Ruscova, la confluenta Ruscova-Viseu si contactul eocen-oligocen-miocen, are versantul vestic abrupt, iar cel estic cu terase. Este ncadrata ntre latura vestica a Muntilor Maramuresului si culmea joasa, de flis, a Viseului, taiata n numeroase curmaturi peste care se poate trece usor n Depresiunea propriu-zisa a Maramuresului.

Crlibaba

Repedea

Viseu

Crlibaba

Ruscova

Pesteri si avene
Morfologia carstica de adncime este prezenta prin 32 de pesteri (de dimensiuni relativ mici) si doua avene, toate cartate. Pesterile se afla: n bazinul vai Repedea-Smereceni si Petriceaua-6, bazinul vaii Socolau - Piatra Socolau-3, bazinul Bistrei-4, bazinul vaii Tsla Cearcanu - 9, bazinul vaii Bistrita Aurie-5. Pesteri izolate mai sunt explorate n vrful Mihailecu, Cvasnita, Poienile de sub Munte, Piatra Baitei (Baia Borsa), obrsia vaii Rica, Muncelasu, Izvorul Dracului si Kostila (Vaser), Cearcanul-Dealul Negru. Avenele se afla n Muntele Petriceaua si sectioneaza calcarele triasice pna la substratul impermeabil si respectiv n bazinul vaii Bistra. (Dumitru Istvan, manuscris, 1999).

Munii Maramureului se ncadreaza din punct de vedere geologic n trei domenii structurale: Domeniul cristalinomezozoic care cuprinde masivul cristalin i cuvertura permomezozoic Domeniul flisului, extern fa de masivul cristalin maramurean i cuprinde n cea mai mare parte formaiuni cretacice aparinnd flisului intern al Carpailor Orientali, cutate i sariate n faza austric Domeniul transcarpatic sau maramurean panonic, ce corespunde depresiunii Maramure. Majoritatea seriilor depuse n axul geosinclinalului au termeni transgresivi, care mrginesc flancul sud-vestic al masivului cristalin maramurean, formnd dou golfuri cu depozite paleogene-neogene: Ruscova si Bora.

Condiiile fito-istorice ale Parcului Natural Muntilor Maramureului, sunt determinate de poziia geografic, structura geologic, clima temperat, complexitatea geomorfologic zonal, expoziiile diferite, marea amplitudine a nclinaiei versanilor, de evoluia diferitelor tipuri de sol a favorizat dezvoltarea unei flore bogate i diversificate, precum i instalarea unui covor vegetal variat.

n ceea ce privete diversitatea tipurilor de habitate caracterizate prin tipuri diferite de vegetaie, cele mai bine reprezentate sunt: fneele, pdurile de fag, pdurile de amestec fag-molid, pdurile de molid, tufriurile cu jneapn, tufriurile cu amestec de ienupr i jneapn, tufriurile de ienupr, pdurile de arin, zonele umede ripariene, zonele umede create de izvoare de coast, mlatinile eutrofe, mlatinile mezo-oligotrofe, mlatinile oligotrofe (turbrii), stncriile, pajitile alpine, izvoarele reofile, turile, etc.

Fauna Muntilor Maramuresului este o fauna caracteristica Carpatilor Orientali, cu o biodiversitate ridicata datorita factorilor ecologici existenti. Aceasta biodiversitate variarta este mbogatita de o serie de specii endemice, rare n Romnia sau n Europa. Din punct de vedere biogeografic teritoriul parcului apartine cu toate speciile caracteristice zonei de Provincia Dacica, tinutul Carpatilor Orientali (Calinescu,1968).

Fauna de mamifere este de asemenea completa; nu lipsesc specii trecute n Cartea Rosie a Europei ca rsul (Lynx lynx), nurca (Mustela lutreola), lupul (Canis lupus). ursul (Ursus arctos), vidra (Lutra lutra) etc., care au disparut sau au devenit specii foarte rare, cu un areal restrns, n fauna Europei.

Locuitorii Maramureului

n ara Maramureului au trit n antichitate triburile dacilor care au lsat aici urme de locuire, obiecte i chiar cteva ceti. Centre importante de olrit, prelucrarea metalelor, a bronzului i mai trziu a fierului se gseau aici sau n zonele adiacente. Zcmintele de sare cum este cel de la Slatina au fost exploatate nc din aceast perioad. Dup cucerirea roman, Provincia Dacia care se ntindea pn n apropierea Maramureului a avut o important influen cultural i economic n regiune, care n final a dus la romanizarea a triburilor dacice de aici. ara Maramureului nu a fost niciodat dens populat, satele fiind mai rare i rsfirate pe vi. In perioadele cand populaia a crescut, resursele limitate precum i evenimente naturale sau istorice au determinat treceri repetate spre zonele spre zonele nvecinate mai prielnice: Moldova, Ardeal, Stmar sau Polonia ajungnd pn n Moravia.

Exploatri miniere foarte importante sunt n bazinul Vaserului, odinioar folosit pentru plutrit; acum lemnul se transport pe cile ferate ngustate, cu ramnificaii pn aproape de izvoarele aflunilor. n bazinul Ruscovei lemnul se transport cu mijloace auto. Exploatrile de sulfuri complexe pentru: cupru, plumb, zinc, n zona Baia Bora- Burloaia i Noviciori; flotaie la Baia Bora. Exploatri de andezit, de asemenea n Toroioaga. Numeroase izvoare minerale mai ales n jurul Toroioagi, doar parial utilizate. O mare parte din populaia activ lucreaz n industria minier.

Exploatare minier Baia-Bora

Exploatri forestiere-Valea Vaserului

Este cuprinsa intre muntii Maramuresului in NE, lantul vulcanic Oas-Gutai-Tibles in SV, muntii Rodnei in SE. Este larg deschisa spre NV, unde continua de fapt si dincolo de valea Tisei. Depresiunea este constituita din flis transcarpatic si depozite mio-pliocene, care prezinta multe afinitati cu depozitele din nordul Depresiunii Transilvaniei si din Dealurile Vestice. De altfel, numai aparitia relativ recenta a lantului vulcanic a permis individualizarea ei de Depresiunea Transilvaniei si de Depresiunea Panonica, incat poate fi considerata o depresiune de baraj vulcanic, desi nu a existat un lac de baraj. In jumatatea nord-estica a depresiunii predomina depozite ceva mai vechi, de flis paleogen, ceva mai rezistent la eroziune. In jumatatea sud-vestica predomina un sedimentar mai tanar mio-pliocen, format mai ales din marno-argile, cu intercalatii de tufuri vulcanice, gipsuri si sare de varsta badeniana. Toate aceste formatiuni sunt cutate intr-un mod destul de complicat, chiar cu mici sariaje, orientate NV-SE, sau cu cute diapire, generate de sarea badeniana.

In ansambu, Depresiunea Maramuresului are un relief deluros si chiar de munti mici, cu o energie si fragmentare apreciabile (energie care poate ajunge la peste 300 de metri), precum si cu altitudini absolute care depasesc 1000 m pe interfluvii. In S-V, trecerea la muntii vulcanici si la Muntii Rodnei se face prin intermediul unui glacis destul de larg, care are un caracter mixt, predominant de eroziune in partea superioara si de acumulare in partea inferioara. Evolutia retelei de vai a tinut seama in detaliu de particularitatile litologice ale substratului, desi in ansamblu atat Iza cat si Viseul au o orientare transversala fata de pricipalele linii structurale. Astfel, apar largiri ale vailor, cu aspect depresionar, cum este la Dragomiresti, pe Iza sau la Viseul de Sus, pe Viseu, urmate in aval de sectoare de vale mai ingusta, cum este valea Viseului in aval de Bistrita (in gresii cretatice) sau valea Izei intre Rozalvea si Barsana (in gresii eocene). Vaile sunt insotite de un sistem complex de terase (5 -7), care pe Iza si Viseu ajung pana la altitudinea relativa de 150 m. Cel mai larg dezvoltate sunt terasele de 5-11 si 15-24 m, pe care se afla un numar mare de asezari. In vestul depresiunii, Tisa, Iza si Mara ai si albii majore foarte largi.

Vieu

Vis

In partea vestica (bazinul inferior al Izei, bazinele Marei si Ronisoarei), temperaturile medii anuale depasesc 8C si precipitatiile sunt de 700-800 mm/an, este domeniul padurilor de gorun si al solurilor brune argiloiluvionale. Partea centrala, cu temperaturi medii anuale de 7-8C si precipitatii de 800-1000 mm/an este domeniul padurilor de fag si al padurilor mixte, de fag-gorun, in general pe soluri brune luvice. Partea estica si zonele marginale inalte, cu temperaturi medii anuale de 6-7C si precipitatii de peste 1000 mm/an, intra in domeniul padurii mixte de fagconifere si al spodosolurilor.

Densitatea mare a populatiei se evidentiaza si prin dimensiunile mari la care ajung asezarile rurale, unele cu mai multe mii de locuitori (ex. Moisei). In afara satelor mari de munte, gospodariile risipite acopera adesea si interfluviile inalte. Maramuresul a fost o zona de puternica emigrare pentru munca, maramuresenii plecand la munci forestiere sau agricole pe arii foarte largi. Maramuresul are insemnate resurse de forta de munca, prin natalitate si spor natural peste media nationala, dar au crescut posibilitatile de utilizare pe plan local sau plecarile pentru munca in Europa Vestica. Majoritatea populatiei ocupate a ramas agricola: se cultiva cereale (mai ales in bazinul Izei), in, cartofi, plante furajere. O larga dezvoltare o au terasele antropice de cultura, formate prin indelungata cultivare a versantilor. Se cresc animale, mai ales bovine si ovine. Pomicultura este foarte importanta in vestul depresiunii. S-a dezvoltat mult industria lemnului (Sighet, Viseul de Sus, Borsa), industria textila (Sighet), industria chimica (Viseul de Sus), constructiile de masini (Sighet).

Este o zona foarte interesanta pentru turismul culturaletnografic, datorita mentinerii vechilor traditii si a artei populare (bisericile de lemn Ieud, Cuhea). Mici statiuni balneare Ocna Sugatag (ape clorosodice).