Sunteți pe pagina 1din 7

54 COAS1RUCJII Nr.

1 / 2009
AMPLIFICAREA DINAMIC A CLDIRILOR NEREGULATE
Claudiu Sorin DRAGOMIR
Institutul National de Cercetare Dezvoltare n Constructii si Economia Constructiilor-INCERC Bucuresti,
e-mail: dragomircs@incerc2004.ro;
REZUMAT
Sunt prezentate rezultate noi n privinta ampliIicrii
dinamice a rspunsului seismic la cldirile
neregulate. S-au calculat excentricittile pentru
acest tip de cladiri si s-au comparat eIectele
neregularittilor geometrice att n plan ct si n
elevatie. Msurtori dinamice cu echipamentele
GeoSIG si prelucrri ale acestora cu programul
ARTeMIS s-au efectuat pentru determinarea
parametrilor dinamici ai cldirii U.S.A.M.V. din
Bucuresti. Alternativa constructiv aleas pentru
protectia seismic a Iost reconIor-marea acestei
cldiri.
Cuvinte cheie: ampliIicare dinamic, structur
neregulat, eIect de torsiune, reconIormare, rost
seismic
ABSTRACT
New results are presented regarding the dynamic
amplification of seismic response for irregular
buildings. The eccentricities were calculated for
this type of buildings and the effects of geometrical
irregularities both in plan and elevation were
compared. Dynamic measurements with equipment
GeoSIG and processing of the ARTeMIS program
were developed for the determination of dynamic
parameters of the building U.S.A.M.V. in Bucharest.
The constructive alternative chosen for seismic
protection was reshaping of this building.
Keywords: dynamic amplification, irregular
structure, torsional effect, reshaping, seismic joint
1. Introducere
n Romnia exist nc multe constructii vechi,
cu diferite forme neregulate n plan care au suferit
avarii n urma actiunilor cutremurelor la care au Iost
supuse n ultimul secol. Punerea lor sub sigurant
este o cerint important pentru proprietari si desigur
urgent pentru autoritti. Articolul prezint rezultate
noi n privinta ampliIicrii dinamice a rspunsului
seismic la cldirile neregulate. n acest scop s-au
comparat eIectele neregularittilor geometrice att
n plan ct si n elevatie si s-a pus n evident
Fig. 1. Cminul studen[ilor agronomi construit n 1929
necesitatea tronsonrii cldirilor de tip L, n special
n cazul cldirilor vechi, din perioade n care nu au
existat norme speciIice de protectie seismic.
Aceast operatiune este prevzut si n cele dou
coduri de proiectare seismic n vigoare, EC8 si
P100-1:2006, ns numai ca recomandare.
2. Studiu de caz
n Romnia, unde peste 60 din teritoriu si
populatie sunt expuse cutremurului de Vrancea,
trebuiesc luate msuri urgente n ceea ce priveste
consolidarea cldirilor vechi de tip L. O astfel de
cldire este si cldirea U.S.A.M.V. din Bucuresti.
Aceasta se prezint ca o replic a cldirii ASAS,
Iost a ICAR nIiintat n 1927 (Fig.2). Cldirea ICAR
a Iost proiectat de ProI. arh. Florea Stnculescu si
ing. Liviu Ciulley n 1928 avnd un plan n Iorm de
U si cu regimul de nltime SP3E pe o supraIat
de 3900m
2
. ntre aceiasi ani 1928-29 si cu aceiasi
proiectanti s-a construit pe un teren alturat Cminul
studentilor agronomi, cu circa 250 paturi, avnd un
plan n Iorm de L si regimul de nltime SP4E
(Fig.1). Aceast cldire a Iost avariat nti de
cutremurul din 1940, consolidat apoi de ProI. Aurel
55 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
Amplificarea dinamic a cldirilor iregulare
A. Beles, avariat din nou Ioarte sever n 1977 si
demolat n 1996. Forma n L a Iost preluat ulterior
si pentru Hotelul Carlton cu 2SP12E proiectat n
1935 de arh. G.M. Cantacuzino, arh. C. Arion si
ing. D. Mavrodin si construit n 1936.
n plan cldirea U.S.A.M.V. are o Iorm de E
si este Iragmentat prin patru rosturi de dilatatie n
cinci corpuri distincte A
1
, A
2
, A
3
, A
4
si A
5
. Cele 4
Fig. 2. Amplasamentul celor dou cldiri U.S.A.M.V. i ASAS
Fig. 3. Forma n plan a cldirii USAMV din Bucureti
corpuri care Iormeaz aripile cldirii au o Iorm de
L cu cte un pinten si nu au nici o ax de simetrie
(Iig. 3). Regimul de nltime al cldirii este DSP3E
n toate corpurile [1].
ntr-unul din articolele prezentate n bibliografie
[6], a fost pus n evident Iaptul c planul n L este o
cauz cu eIect global, de ansamblu, iar consecinta a
Iost torsiunea general a Iiecrui corp n parte.
56 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
Din acest motiv ar Ii un nonsens s se mentin
conIiguratiile improprii n Iorm de L, iar dup un
timp istoria, deja binecunoscut din acest
amplasament, s se repete (fig. 4). Solutia, tehnologic
posibil astzi, const n practicarea a patru rosturi
seismice transversale si ranIorsarea corpurilor astIel
Iormate n dreptul noilor rosturi. Se obtin opt corpuri
aproape dreptunghiulare, iar la corpul central A
3
prevzut prin constructie cu o ax transversal de
simetrie, se poate interveni din exterior. n felul acesta
se elimin torsiunea general din toate cele nou
corpuri (fig. 5).
Fig. 4. Cminul studen[ilor agronomi construit n 1929
Fig. 5. Pozi[iile CG i CR pentru varianta propus
3. Rezultatele msurtorilor in situ cu
echipamentul geodinamic GEOSIG
Elve(ia, compus din aparatele
GBV-316 yi GSR-16PC
nregistrrile parametrilor dinamici ai cldirii
s-au efectuat cu aparatul GeoSIG GBV-316 la
parter si etajul 3 al cldirii. S-au nregistrat succesiv
deplasrile structurii spatiale n cele trei directii
principale NS, EV si verticala Z, msurate n mm
(Iig. 6), vitezele corespunztoare n mm / s (Iig. 7),
acceleratiile n mm / s
2
(fig. 8),smuciturile n mm / s
3
(Iig. 9), Irecventele n Hz si perioadele proprii n s.
Din prelucrrile nregistrrilor cu soIt-ul
GeoDAS s-au obtinut valorile maxime pentru
deplasri, viteze, acceleratii, smucituri precum si
Irecventele respectiv perioadele proprii ale cldirii.
Din analiza lor rezult urmtoarele observatii:
1. Perioadele oscilatiilor Iundamentale dup
cele dou directii orizontale sunt ntre 0,31 s si
0,48 s definind astfel structuri de rigiditate
medie. Evident corpurile A
1
si A
2
sunt ceva mai
rigide ca A
3.
De fapt rosturile fiind numai de
dilatatie corpurile au Iundatii comune si primesc
aceeasi excitatie seismic.
C.S. Dragomir
57 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
2. Deoarece dup harta de hazard seismic
perioada terenului din amplasament ia valoarea
de T 0,83 s nu este pericol de rezonant.
3. Toate smuciturile sunt cu mult mai mici
dect pragul fiziologic uman de 30 gal/s ceea
ce nseamn c nu sunt probleme de conIort
[5].
Pentru determinarea Irecventelor, respectiv
perioadelor corespunztoare modurilor proprii de
oscilatie pentru corpul A
2
al cldirii din zidrie cu
smburi din beton armat s-a utilizat sistemul de
achizitie de date seismice GSR-16PC mpreun cu
programul de calcul modal ARTeMIS (fig. 10).
Cu cei cinci senzori ai sistemului s-au efectuat
nregistrri dup dou scheme de amplasare: una n
plan orizontal la nivelul etajului 3 al corpului A
2
si
cealalt n plan vertical: a Iost amplasat cte un senzor
la fiecare nivel. Fiecare senzor are 3 canale
corespunztoare directiilor EV, NS si verticala.
Pentru utilizarea nregistrrilor cu programul
Fig. 8. Smuciturile pe cele 3 direc[ii
Fig. 9. FFT ale deplasrilor pe cele 3 direc[ii
Fig. 6. Deplasrile pe cele 3 direc[ii Fig. 7. Accelera[iile pe cele 3 direc[ii
Fig. 10. Sistemul pentru instrumentare
seismic GSR-16PC
ARTeMIS, acestea trebuie convertite ntr-un format
corespunzator. Acest lucru s-a calculat cu programul
GeoDAS [3].
Problema care a aprut a constat n Iaptul c
programul GeoDAS a Iost proiectat s permit
aceast operatie numai pentru 12 canale si ca
urmare pentru prelucrrile ulterioare cu ARTeMIS
Amplificarea dinamic a cldirilor iregulare
58 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
s-au utilizat numai nregistrrile de la 4 senzori
(4 x 3 = 12 canale). Din acest motiv n figura 11, n
care sunt prezentate schemele de amplasare a
senzorilor n corpul A
2
pe cele dou planuri, apar
numai 4 pozitii ocupate de senzori.
Calculul modal arat c Irecventa corespun-
ztoare primului mod de oscilatie n ambele cazuri
este de aproximativ 2,54 Hz, ceea ce nseamn o
perioad Iundamental de oscilatie de 0,39 s.
4. Studiul fenomenului de amplificare
dinamic n raport cu regimul de
nl(ime al structurilor
n continuare, cu ajutorul programului de calcul
structural ROBOT Millennium, s-a efectuat calculul
seismic pentru patru structuri idealizate n L cu regim
de nltime P3E, P5E, P7E si P9E. nltimea
Iiecrui etaj este de 3 m, traveele sunt tot de 3 m,
iar nltimea total a structurilor este de 12 m, 18 m,
Fig. 11. Scheme de amplasare a senzorilor
Fig. 12. Pozi[ia CG i CR pentru planul L
24 m si 30 m. Pentru planul n L au fost reprezentate
n Iigura 12 pozitiile celor dou centre intrinseci, CG
si CR |2|.
Coordonatele centrului de greutate si ale
centrului de rotatie Iat de sistemul de reIerint din
figura 12 sunt
m 50 , 3
m 50 , 5
=
=
CG
CG
y
x
m 95 , 1
m 05 , 7
=
=
CR
CR
y
x
Excentricittile dintre centrul de greutate si
centrul de rotatie dup cele dou directii ortogonale
m 90 , 0 9 10 , 0 m 55 , 1
50 , 5 05 , 7
= > =
= = =
CG CR x
x x e
m 90 , 0 9 10 , 0 m 55 , 1
95 , 1 50 , 3
= > =
= = =
CR CG y
y y e
Conditiile de regularitate geometric n plan
conform Eurocodului 8
% 15 % 33 100
00 , 9
00 , 3
> = = =
y x
Conditiile de regularitate geometric n plan
conform P100-1:2006
2
inf
m 00 , 81 00 , 9 00 , 9 = = =
y x asuratoare
L L S
2
m 00 , 45 00 , 3 00 , 9 00 , 3 00 , 6 = + =
planseu
S
2
inf
m 00 , 36 00 , 45 00 , 81 = =
planseu asuratoare
S S
2
2
inf
m 75 , 6 00 , 45
100
15
% 15
00 , 36
= = >
> =
planseu
planseu asuratoare
S
m S S
Se observ c planul n L cu dimensiunile
conform celor din figura 12 nu satisface niciuna din
conditiile de regularitate impuse de norme. Concluzia
este c tipul de constructie ales la proiectare n 1950,
nu prezint regularitate n plan |4|.
Apareiajul deIinit de raportul dintre nltimea
etajului h 3 m si traveea cadrelor l = 3 m este
egal cu unitatea, spre deosebire de valorile
subunitare recomandate de coduri pentru cldirile
ce se construiesc n zonele seismice. n Japonia de
exemplu, nltimea etajului este ntre 2,25-2,40 m.
C.S. Dragomir
59 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
Valorile obtinute n urma calculului structural att
pentru deplasrile maxime (Iig. 13), ct si pentru
perioadele de oscilatie (Iig. 14) sunt reprezentate
comparativ pentru cele patru tipuri de structuri cu
aceeasi dispozitie n plan si regim de nltime diIerit
(fig. 15).
Fig. 13. Deplasrile maxime pentru cele 4 tipuri
de cldiri luate n studiu, n cele 3 variante structurale
Fig. 14. Perioadele de oscila[ie pentru cele 4 tipuri
de cldiri luate n studiu, n cele 3 variante structurale
Fig. 15. Structuri cu aceeai dispozi[ie n plan
i regim de nl[ime diferit
Cele trei variante structurale considerate n
calcule pentru Iiecare regim de nltime n parte au
Iost: 1) cadru spatial cu plansee din b.a. si pereti din
zidrie simpl, 2) cadru spatial cu plansee din beton
armat si pereti din zidrie armat n rosturile
orizontale si 3) cadru spatial cu plansee din beton
armat si pereti din zidrie armat n rosturile
orizontale si conIinat. Pentru aceste variante
structurale, n Iigura 16 au Iost puse n evident
deIormatele din cutremur la partea superioar a
structurii cu regimul de nltime P9.
Cu ajutorul valorilor obtinute din calcule pentru
deplasrile din cutremur ale celor patru structuri cu
aceeasi Iorm n plan, ns cu regim de nltime
diIerit, s-a reprezentat n Iigura 17 variatia acestor
deplasri n raport cu cele trei tipuri de pereti din
zidrie.
Amplificarea dinamic a cldirilor iregulare
60 COAS1RUCJII Nr. 1 / 2009
Fig. 16. Deformata la partea superioar a structurii
Fig. 17. Varia[ia deplasrilor n raport cu tipul pere[ilor din zidrie
5. Concluzie
Comportarea cldirilor etajate la cutremurele
de pmnt depinde de conIormarea lor seismic.
La aceleasi rigiditti Ilexionale cldirile neregulate
prezint deIormatii si deplasri mult mai mari dect
cldirile uniIorme, masic si structural, datorit
Ienomenului de rsucire global. AmpliIicarea
dinamic variaz neliniar cu nltimile cldirilor.
Pentru protectia seismic a cldirilor neregulate, mai
ales a celor vechi, exist dou alternative construc-
tive: consolidarea sau reconformarea. Atunci cnd
sistemul constructiv si Iunctionalitatea cldirii o permit
reconIormarea este solutia Iireasc deoarece elimin
cauza avariilor. Aceast alternativ este si mult mai
ieItin. Studiul de caz prezentat n articol conIirm
aceast aIirmatie.
BIBLIOGRAFIE
[1] Alexe, R., Clin, A., Clin, C., Dragomir, C., Nicolae,
M., Pop, O., Slave, C., Earthquake risk reduction of
university buildings, Proceedings of the European
Conference on Earthquake Engineering and
Seismology, Geneva, Switzerland, 5-8 September
2006, paper 522
[2] Dragomir, C., Comparative Study on the dynamic
amplification of asymmetric structures, Buletinul
StiintiIic al U.T.C. Bucuresti, Romnia, octombrie 2007
[3] Dragomir,C., Influenta fenomenului de amplificare
dinamic asupra rspunsului seismic al construc-
tiilor din :idrie, Teza de doctorat, Universitatea
Tehnic de Constructii Bucuresti, Romnia, ianuarie
2008
[4] Dragomir, C., Evaluarea fenomenului de amplificare
dinamic prin instrumentare seismic a cldirilor
etajate, Sesiunea StiintiIic CIB, Universitatea
Transilvania din Brasov, Romnia, noiembrie 2008
[5] Sofronie, R., Raport de experti: tehnic nr. 69/2006
[6] Sofronie, R., Dilemma on some existing buildings:
Collapse prevention or demolation?, International
Workshop on Measures for the Prevention of Total
Collapse of Existing Low-Rise Structures, 17-20
November 2007, Istanbul, Turkey.
C.S. Dragomir