Sunteți pe pagina 1din 12

CIOPLITORUL DE STELE

4ever version
Se spune ca departe, incit si gindului ii era greu sa ajunga pina acolo, traia un cioplitor de stele. u!ele lui era "I . Lui i se daruise la nastere un #ar $ara de sea!an% sa ciopleasca ca ni!eni altul. Si, pentru ca !iinile lui ii erau atit de !aiestre s&a #otarit ca el sa ciopleasca stele. De !ii de ani, "in cioplea si $aurea stele asa cu! su$letul ii soptea si, tot ce !iinile atingeau, era nease!uit. Iar stelele nu erau $acute nici din !ar!ura, nici din pietrele pretioase cunoscute pe pa!int. Stelele erau cioplite de "in din Lu!ina. Cerul devenea pe 'i ce trece tot !ai $ru!os & ase!eni unei gradini in$lorite. (iecare stea cioplita de "in avea un sunet. )olta Cerului devenise o si!$onie divina si $iecare stea avea par$u!ul ei. "sa ca cine se pli!*a pe cararile Cerului, devenea pe nesi!tite !ai *un, !ai iu*itor si !ai drept, pentru ca $ru!usetea & care il inconjura din toate partile & ii trans$or!a ini!a. "in isi avea atelierul pe o stea care stralucea ca o neste!ata si al carui i'vor se a$la in !ina Creatorului. (iecare 'i care trecea era o *ucurie pentru el, pentru ca in $iecare 'i !iinile lui !odelau Lu!ina, dindu&i $or!a unei stele. Dar veni o 'i in care !iinile lui nu !ai cioplira ni!ic si "in se si!ti trist si singur. Ii lipsea ceva+ Degea*a incercara stelele sa&l incinte. "in ii privea pe toti cu iu*ire, dar oc#ii ii erau tot !ai tristi, iar !iinile ii erau neputincioase. Intr&o noapte, a $ost tre'it de o !elodie cu! nu !ai au'ise. Isi duse !ina la piept, unde si!tea o arsura si&si dadu sea!a ca ini!a ii era cea care !ur!ura !elodia aceea ne!aiau'ita. O caldura nede$inita se '*atea in adincul $iintei sale. elinistit, lua dalta si se apuca de lucru. "lese cu atentie Lu!ina cea !ai strave'ie si incepu sa ciopleasca o stea. Dar lucrul nu&l !ultu!ea. u reusea sa $aca ce su$letul lui tinjea. Si!ti ca ini!a il doare atit de tare, incit isi duse !iinile acolo, incercind sa&si aline durerea. Causul pal!elor i se u!plu de o Lu!ina !ai scinteietoare decit roua soarelui. "in se tre'i ca tine in !ina o *ucatica din ini!a lui. ,iinile se gra*ira sa ciopleasca Lu!ina aceea vie, tul*uratoare. Dar, ciudat- In loc sa ciopleasca o stea, asa cu! le invatase "in, !iinile cioplira+ o $ata, cu oc#ii !igdalati si parul nu!ai inele- O $ata cu! nu!ai dorul ini!ii lui putea naste. "in o privea tul*urat si oc#ii i se u!plura de lacri!i cind o si!ti vie. Era $acuta din su$letul lui- Si un cer in$lori in el cind ii au'i glasul. &&E *ine aici la tine&&.ei ra!ine cu !ine+ &&Desigur, doar sint o parte din tine si dorul tau !&a c#e!at- Dar, pentru inceput tre*uie sa&!i dai un nu!e. &&Un nu!e+ O sa&ti spun ",E "&&"!ena- Spuse ea, luindu&l de !ina. De acu! vo! $i !ereu i!preuna, #otari ea. Din clipa aceea, pentru "in, viata incepu sa curga ca un riu de !unte. (iecare 'i care incepea devenea un dans al 'inelor. i!ic nu i se parea !ai $ru!os ca glasul $etei, ca 'i!*etul ei. ,ergeau peste tot i!preuna, el invatind&o potecile Cerului, unde puteau

asculta !u'ica cerului si puteau sta de vor*a cu su$letele lor. &&Priveste- De ce curcu*eul are atitea culori+ &&Sint doar sapte, "!ena. Si $iecare culoare e de $apt o poarta catre o alta lu!e. Pentru citeva clipe ra!inea tacua, adincindu&se in privirea lui nes$irsita. De unde sa stie ea ca $iecare culoare a curcu*eului era un alt univers, care la rindul lui era o treapta care te aducea !ai aproape de Lu!ina Lu!inilor, dupa care oricare su$let era insetat+ "in era $ericit, iar lucrul !iinilor sale se desavirsea pe !asura negraitei sale $ericiri. I!preuna au !ers si in /radina Ingerilor, unde aleile erau pavate cu pietre pretioase, care !ai de care !ai sclipitoare. Toti ingerii venisera sa o vada si sa se *ucure de 'i!*etul ei. C#iar Ingerul )lindetii i&a daruit un !ugure de $loare, iar Ingerul (ru!usetii i&a sarutat oc#ii + sa&i straluceasca !ereu. Si, pina la ur!a, ingerii ii tesura o roc#ie din $ir de stea, cu! nu se !ai va'use niciodata. "!ena !ai invata sa i!pleteasca pri!a ei coroana din $lori celeste. Iar ca *ucuria sa&i $ie deplina, ingerii o lasara sa $aca doua *ratari din cele !ai $ru!oase $lori% una si&o puse pe !ina ei, iar cealalta o prinse pe !ina cioplitorului. &&"cu! nu o sa ne pierde! niciodata. )ratarile noastre surori au sa ne tina !ereu i!preuna"in 'i!*ise, i!*ratisind& o% cu! s&ar putea pierde, cind nu se desparteau niciodata+ Pina noaptea tir'iu, "!ena ii povesti tot ce vor*ise cu ingerii, tot ce o invatasera si ii aratasera. &&Ingerii stiu atit de !ulte- ,&au invatat $ru!usetea din orice lucru. ,&au suit in vir$ul po!ului cu $ructe de aur si a! putut vedea cele doua poteci de taina% poteca *inelui si poteca raului. "cu! stiu sa le deose*esc- Iar Ingerul evinovatiei !i&a spus+ &&Ce ti&a spus, "!ena+ Dar ea ador!ise ostenita de atitea inti!plari. Privirea ii aluneca pe *ratara i!pletita din $lori celeste. "r putea&o pierde vreodata+ O singura pri!ejdie ar $i $ost+ /roapa eagra- De $apt ni!eni nu stia ce se putea inti!pla daca te ing#itea gura ei. Dar in !od sigur ceva inspai!intator, caci nici unul din cei care ca'usera acolo nu se !ai intorsesera. Dar, de ceea ce se te!ea, se inti!pla. Intr&una din 'ile, pe cind #oinarea singura, prinsa de vraja norilor stralucitori, "!ena nu lua sea!a ca se indepartase si ca era pe un dru! pe care "in nu o dusese niciodata. Si, toc!ai cind se lasase prinsa de i!*ratisarea norilor, calca c#iar in virtejul negru al /ropii, care o ing#iti intr&o clipa. Cuprinsa de *e'na ce o purta tot !ai adinc, "!ena incerca sa ceara ajutor, strigindu&l pe "in, insa ni!eni nu o putea au'i. Striga pina cind isi pierdu constiinta. Se tre'i intr&un loc ciudat, dar+ negrait de $ru!os. "!ena ajunsese pe Pa!int, in Tara egraita, despre care se au'ise si in cerurile inalte, atit de $ru!oasa era- (ru!usetea ei nu putea $i cuprinsa in cuvinte0 si !ai avea o !elodie a ei, un Cintec al Slavei, pe care cine il au'ea o data nu il !ai putea uita nicicind. "!ena se ridica in picioare si nu apuca sa $aca doi pasi, cind au'i doi vulturi% &&Priviti, a ca'ut din stele- .ino cu noi la Stinca Soi!ului, la adunarea RegineiLinga stinca se inalta un po! se!et, in care se a$lau o !ie si una de regine, !icute, cit sa le prin'i in pal!a, cu roc#ite $osnitoare si coronite scinteind de neste!ate si avind $iecare in !ina cite un sceptru de argint. In !ijlocul lor statea ,area Regina. Cu toti o priveau curiosi pe "!ena, care le povestise tot ce i se inti!plase de cind !iinile lui "in o cioplise din su$letul sau si pina cind ca'use in /roapa eagra. "u #otarit sa ra!ina in Tara egraita si sa invete legile ,a!ei Pa!int ca sa poata $i acceptata in

I!paratia Lupului "l*. Caci Lupul "l* era singurul care putea desc#ide Poarta prin care $etita s&ar putea intoarce in lu!ea stelelor. "colo, in !ijlocul padurilor nes$irsite, alaturi de !icile 'ine, "!ena invata despre originea cereasca a su$letului, invata sa si!ta respiratia pietrei si sa&i pretuiasca truda ei de a creste. Dar, cel !ai !ult ii placea sa&l asculte pe Ra!, *atrinul intelept, ce&o invata taina ta!aduitoare a plantelor, a cuvintului, a $ocului+ &&Priveste, "!ena, nu e1ista planta pe Pa!int care sa nu $i pri!it #arul ta!aduirii. Cel care le cunoaste taina poate $ace !ult *ine. &&Cuvintul poate cladi lu!i si poate narui i!paratii. El este viata daca tisneste din ini!a "devarului. De aceea pretuieste&l ca pe un dar s$int, pentru ca el sustine Creatia. Iar "!ena invata de la Ra! cu! sa pastre'e cuvintul in Tacere pina se u!ple cu putere si apoi sa vindece su$letul celui in su$erinta si, vindecindu&se su$letul, trupul pe data se intareste. Seara tir'iu, cind incepea dansul stelelor, "!ena privea nes$irsirea *oltii tul*urata de dorul de cioplitor. Oare "in o cauta + "tunci si!tea !ina lui Ra! !ingiind&o, Ra! care veg#ea neo*osit asupra ei+ &&Ra*dare- "ici, pe Pa!int, $iecare tre*uie sa invete sa astepte. Cindva dru!ul tau se va i!pleti din nou cu dru!ul lui "in. Calau'a, nu uita, iti va $i intotdeauna IU)IRE""!ena !ai avea un prieten de care rar se despartea% )er*ecul cu Lina de "ur din pestera lui Ra!, care vor*ea cu glas o!enesc si care avea darul de a vedea prin oglinda viitorului. De la el a$la ca, in 'ilele de !iine ale ti!pului, intr&un tinut insorit in care traieste un Cer* Instelat, il va intilni pe cioplitor. Si iata ca veni clipa despartirii. Era noaptea s$inta, cind poporul astepta nasterea anului. "!ena era insasi $ru!usetea, iar !intea sa in$lorise ase!enea unei $lori celeste, udata de roua $ara de ase!uire a invataturilor pri!ite. &&E noaptea de vraja a lu!ii, "!ena & spuse ,area Regina. "i dreptul la indeplinirea unei dorinte. Te asculta!&&"s vrea sa ajung la "in - "s vrea sa $i! din nou i!preuna, acolo unde se nasc stelele. Lasati&!a sa plec spre I!paratia Lupului "l*&&Credea! ca vei uita, ca vei ra!ine cu noi- Cu totii te&a! indragit- Dar ai dreptate, "!ena. Cu! ar putea Iu*irea sa uite inceputul ei+ + &&.ino, se au'i glasul a*ia !ur!urat al Inteleptului Ra!. Si nu!ai ce !ina lui ii atinse u!arul, ca se si tre'ira a!indoi in interiorul pesterii vii, in $ata unei oglin'i de clestar. &&" sosit Ti!pul- Dru!ul spre I!paratia Lupului "l* se a$la in $ata ta. Oglinda este usa prin care vei intra in la*irintul pesterii. i!eni nu te va insoti in intunericul pesterii. (oloseste $iecare cuvint pe care ti l&a! spus si, !ai ales, nu te lasa cuprinsa de $rica. Daca esti gata intra acu! in oglinda din $ata ta, gaseste Calea si $ii $ericita- Totul sta in puterea si credinta ta"!ena , respirind adinc, pasi in clestarul strave'iu al oglin'ii si $u inconjurata de *e'na. i!ic care sa&i arate dru!ul+ Incepu sa paseasca pipaind peretii cu !iinile. De sute de ori $u nevoita sa se intoarca din cotloanele in$undate. De sute de ori isi si!ti picioarele alunecindu&i in gol. Citeodata avea i!presia ca se !isca in cerc. Se lupta cu disperarea, cu de'nadejdea care&i ingro'ea su$letul. "tunci il au'ea pe Ra!% + u te lasa prada lor, alt$el or sa&ti secatuiasca puterile. (ii !ereu tu insati-+ (ata se oprea, respira adinc si pornea !ai departe. &&Doa!ne- Cit este de intuneric-

Intunericul este o alta $or!a a lu!inii, "!ena+ ii raspundea din a!intire vocea *linda a lui Ra!. Lacri!i $ier*inti spalara oc#ii "!enei. Cu! sa trans$or!a *e'na in lu!ina+ Cu!+ &&Cauta Lu!ina in tine, "!ena, nu in a$ara ta, daca vrei cu adevarat sa o ve'i si sa nu o pier'i niciodata+ Si atunci "!ena se retrase in $iinta ei, asteptind !iracolul regasirii lu!inii. Ra*darea ii $u pusa la grea incercare. Parea a $i pierduta de$initiv in *e'na. Se g#e!ui din ce in ce !ai adinc in ea, $ara gind, ostenita. Dar iata ca ceva tainic incepu a se des$ace in interiorul su$letului ei, trudindu&se sa iasa a$ara. Si !unca era atit de 'vircolitoare, iar acel ceva atit de $ru!os, incit pe o*rajii $etei incepura sa curga lacri!i si, deodata+ va'u Lu!inaLu!ina $usese !ereu cu ea, dar oc#ii ei nu reusisera sa o vada pina acu!. Intre ea si Lu!ina statuse spai!a, descurajarea. "*ia acu! isi dadu sea!a "!ena ca propria ei $iinta era purtatoarea de Lu!ina, pentru ca din aceasta Lu!ina $ara sea!an $usese $acuta. Lu!ina dinlauntrul ei se revarsa in cascade vii, triu!$atoare, alungind spai!a si, odata cu ea, intunericul. Iar cel care isi vede Lu!ina 'idita in propria ini!a nu poate $i in$rint de ni!ic- Si peretii la*irintului se lu!inau, iar calea se desc#idea in $ata ei $ara o*stacole. Stra*atu pe rind sapte sali scinteind de podoa*e. Si $iecare sala o i!podo*ea pe "!ena cu o noua !inune, sporindu&i $ru!usetea si intelepciunea. In vre!ea aceasta "in o cauta cu disperare pe "!ena. De'nadejdea ii cuprinse ini!a. i!ic parca nu !ai avea rost in viata lui. )ucuria care ii u!pluse casa odata se stinse, asa cu! lu!ina se stinge cind apune soarele. Casa devenise pustie ca un cring $ara pasari. Ceva in $iinta lui disparuse $ara veste si el isi si!tea su$letul golit de putere. &&"r putea vor*i cu Universul, susotira doua stelute. && u!ai el l&ar putea ajuta. "in ridica oc#ii spre ele, in ti!p ce un licar de speranta se aprinse in ini!a lui. Si, $ara sa stea pe ginduri, o lua la $uga catre Palatul de (oc al Universului. u se opri decit in $ata lui. "cesta il privi cu *unatate si intelegere. &&Stiu ce vint napra'nic te&a purtat pina la !ine, rosti a*ia soptit. I!i pare rau, dar $etita a ca'ut in /roapa eagra. &&Du!ne'eule- "! pierdut&o pentru totdeauna-+ &&"in, "!ena nu a !urit, ci doar a ajuns pe Pa!int. &&Pe Pa!int+ "colo unde se nasc su$letele ca sa invete Legea+ &&Da, cioplitorule. /roapa eagra este o Poarta prin care tre*uie sa treaca cei care vor sa creasca. (iecare nastere este doar o treapta pe care o urca catre Lu!ina. &&Si ea, "!ena, a uitat totul, ase!eni !uritorilor+ && u, "in- "!ena nu poate cunoaste uitarea pe care su$letele o capata doar in pintecele !a!ei pa!intene. "tita doar ca ii va $i $oarte greu, nespus de greu sa gaseasca dru!ul inapoi. S&ar putea sa rataceasca !ii de ani+ &&Invata&!a cu! sa ajung pe Pa!int- Tre*uie sa o gasesc pe "!ena, cu orice pret&&/reu lucru i!i ceri+ Ca sa ajungi pe Pa!int va tre*ui sa inveti sa te nasti si sa !ori0 sa inveti sa alegi intre realitate si ilu'ie0 sa inveti cu! sa treci printre doua porti ale nasterii si ale !ortii, pentru ca alt$el vei ra!ine pe tari!ul u!*relor, ase!eni !ultora. Dar, cel !ai cu!plit lucru, este uitarea. .a tre*ui sa uiti% sa uiti cine esti, de unde vii, sa uiti de ce ai co*orit pe Pa!int. .ei uita lu!ea noastra, c#iar si pe "!ena. Pentru ca te nasti !inat

de dorinta vei uita I!paratia si va tre*ui sa ti&o rea!intesti, singur, $ara alt ajutor. Iar lucrul acesta este cel !ai greu. u ve'i cit trudesc oa!enii, cite vieti irosesc pina reusesc sa intre'areasca scinteia aprinsa in propria lor $iinta, unica realitate+ "i putea accepta toate acestea, "in+ &&Da, pot- (ara "!ena viata !ea nu&si !ai are rostul. Pe ea a! cioplit&o din lu!ina su$letului !eu. Dorul !eu de ceva !ai $ru!os decit (ru!usetea insasi a adus&o la viata"juta&!a sa !a nasc pe Pa!int&&(ie, "in- E1ista o cale, dar la nasterea ta vei uita totul+ .ei pri!i o sa!inta de trup pe care va tre*ui sa o cresti dupa legile vietii pa!intene+ .a tre*ui sa&ti rea!intesti singur, cu! sa respiri, cu! sa !ergi, cu! sa te inalti+ Daca te incu!eti+ platesti pretul+ &&Pretul+ Care pret+ Orice, cere&!i orice-&&"in, tre*uie sa&!i dai #arul tau de a ciopli ca ni!eni altul&&&Darul dintii+ Darul destinului+ Privirea lui "in se adinci in a*is cind #otari% daca acesta este pretul, !a invoiescUniversul intinse !ina dreapta spre el si o spirala argintie de lu!ina il cuprinse pe "in, rotindu&se in jurul lui, luind cu ea darul de pret al $lacaului. "in si!ti ca se scu$unda in *e'na tuturor *e'nelor, dupa care uita totul. Soarta te&a nascut, Prunc ne!aiva'ut, Si te&a c#e!at Si te&a i!*aiat In i'vor de !unte Cu plete carunte, Pruncule&nstelat Sa te $aci *ar*at Si sa cresti la Soare Tur!a de !ioare+ (ii *inecuvintat- "i pri!it Solia Sa ne aperi cintul Sa respecti Cuvintul ea!ului de Soarta Ca sa&l treci prin Poarta ,ingiiat de stele esupus la rele, eatins de tina, ea!ului de lu!ina+ Pruncu&le astepta, Trecura ani si ani, iar pruncul crestea, se $acea tot !ai $ru!os, !ai puternic si !ai intelept. /lasul ii era !ingiietor ca o ra'a de soare, *ratele lui $aceau dreptate $ara sa raneasca, iar oc#ii cind te priveau, se trans$or!au in doua i'voare de iu*ire nes$irsita. Citeodata insa, seara tir'iu, $lacaul devenea tacut, tacut ca stincile, tacut si trist. Si!tea un dor s$isietor, ca o arsura, o sete de ceva care nu&l putea nu!i. O nei!plinire ii lacri!a oc#ii, dar deslusit nu putea spune ce&i lipseste. Isi !ingiia atunci *ratara i!pletita din $lori ne!uritoare cu care se nascuse. "r $i tre*uit sa $ie $ericit, dar nu era. Tinutul in care se nascuse "in era tinutul Cer*ului Instelat, tinut in care putea vedea

dansind spiridusi si 'ine cind 'orii se nasteau. Se spunea ca Cer*ul pa'ea o I!paratie de taina in care nu putea intra oricine, caci acolo, povesteau *atrinii, s&ar a$la Poarta care duce la e!urire. Pe cer* insa nu l&a va'ut ni!eni. Cindva, in vre!uri aproape uitate, cind su$letele oa!enilor erau ca *o*ul de roua, Cer*ul se arata ne!uritorilor. Cei care l& au va'ut, povestira ca $ru!usetea lui intrecea orice inc#ipuire- O singura privire a Cer*ului te putea $ace sa intelegi sensul vietii, putea opri roata Ti!pului si putea sa&ti de'valuie taina "devarului. Intr&o 'i, o inti!plare ciudata il purta pe *aiat pe niste locuri pe care nu le !ai calcase niciodata. Intr&o noapte, pe cind $acea de straja, un urs reusi sa $ure o !ioara. (lacaul se luase dupa urs si alerga dupa el pina rasari soarele. Ursul lasa !ioara nevata!ata si&l privea pe *aiat rugator, parca cerindu&i ajutor. "tunci va'u ca totul in jur era scaldat in a*uri de lu!ina al*astra, iar iar*a, $lorile si copacii aveau culori ciudate, $u!urii. Il ur!a pe urs pina la o pestera, unde 'acea pe un pat de ier*uri uscate, un *ar*at cu *ar*a carunta, care ge!ea incetisor. )aiatul incepu sa&l !ase'e asa cu! il invatasera *atrinii, alungind *oala din corpul *ar*atului. "poi scoase de la *riu un saculet cu ier*uri de leac, din care $acuse o $iertura aro!ata din care ii dadu sa *ea. Se scursera citeva ore *une pina cind *ar*atul desc#ise oc#ii% trecuse pri!ejdia $ocului. &&Iti !ultu!esc, $lacaule- Dar de unde esti+ Pe la !ine rar urca cineva&&Sint de jos, din .ale. Daca nu !a aducea ursul, nici eu n&as $i ajuns prin aceste locuri. &&Putini oa!eni se incu!eta sa urce la Stinca Dorului - Eu sint cioplitor de icoane. &&Un cioplitor de icoane+&&Da, nu ai va'ut niciodata cu! se ciopleste le!nul+ &&& u+ si o a!intire i se '*atea in su$let, ca o parere si il durea ca nu o poate aduce la lu!ina. ,osu lua o *ardita si o *ucata de le!n. ,iinile lui pareau ca vrajite0 !ingiiau cu dalta le!nul si, incetul cu incetul, lucrul se desavirsi. &&2ai, incearca(lacaul isi si!tea pal!ele transpirind de e!otie- Dar, ce ciudat- In clipa in care incepu sa lucre'e, i se paru ca isi aduce a!inte+ Doa!ne- De ce nu poate da voalul la o parte, sa&si poata atinge taina ce&i plinge in su$let. ,iinile i&o luara inainte. Ciopleau cu di*acie, cu !aiestrie, de parca dintotdeauna nu!ai asta $acusera. )atrinul il privea uluit. C#ipul daltuit de *aiat parea co*orit din ceruri, parea $acuta din Lu!ina. &&Icoana ta intrece orice $ru!usete, toate icoanele din Palatul Cer*ului&&"l Cer*ului Instelat+ L&ai va'ut pe Cer*+ &&Eu ii cioplesc icoanele cu care isi i!podo*este Palatul. &&Deci Cer*ul e1ista+ si oc#ii i se u!e'ira. &&Cu! sa nu e1iste+ Doar el este su$letul nea!ului O!enesc- De vrei sa&l ve'i iti voi arata unde o*isnuieste sa vina. Daruieste&i icoana pe care ai cioplit&o si el iti va indeplini o dorinta. +O sa poata sa vada Cer*ul. O sa&i poata vor*i- Il va putea ruga orice-+ &&+Cere&i Palosul Stra*unilor- + au'i /lasul Ini!ii. +Palosul .rajit+ "cela care il are, nu va putea $i invins.+ (lacaul lua in !iini icoana si se lasa purtat de *atrin spre locul unde va ur!a sa vina Cer*ul. Deodata, aerul isi sc#i!*a culoarea. Ceva viu si lu!inos il u!plea, #ranindu&l, in ti!p ce o pace in$inita cuprinse totul, ca o i!*ratisare. u dupa !ulta vre!e aparu si

Cer*ul. Era aido!a cu! il visau *atrinii pastori% !indru, cu coarne instelate. Cind Cer*ul il cerceta cu oc#ii, si!ti ca o putere $ara !argini il cuprinse si&i toarna tarie in trup. (ara sa rosteasca vreun cuvint, $lacaul ase'a la picioarele Cer*ului icoana. &&Iti !ultu!esc, $iu al pastorului, pentru darul !iinilor tale+ &&,a cunosti+ &&Te stiu de cind ciopleai Lu!ina si !ai de de!ult c#iar. Iti stiu 'iua de !iine si cele care vor ur!a. "i dreptul la indeplinirea unei dorinte, orice vrei+ Cere&!i un singur lucru si acela va $i al tau+ &&"i vrea sa&!i dai Palosul Stra*unilor+ &&)ine ai ales, al tau sa $ie si nu uita% #arul de pret al Palosului, nu in tais sta ci in Iu*ire+ si Cer*ul disparu intr&o clipa.

Daca la picioarele lui nu ar $i stralucit Palosul dorit ar $i putut spune ca totul nu a $ost decit un vis $ru!os. .iata *ar*atului isi ur!a cursul stiut, dar cu singura deose*ire ca acu! cel !ai !ult ii placea sa ciopleasca icoane. Il !ai incerca si acu! dorul ascuns in ini!a, setea aceea de ceva nedeslusit, doar ca de la o vre!e, i se parea ca alinarea ii este pe aproape. Tot ini!a care&l durea de dor ii soptea in taina ca 'iua aceea nu&i departe. De la o vre!e ii placea *aiatului sa&si poarte oile la Stinca Sala!andrelor , unde o*isnuiau sa vina sa se ras$ete sala!andrele stropite cu s!aralde si topa'. (lacaului ii placea sa le asculte povestile adevarate din lu!ea lor cu 'ine si spiridusi. Si ast$el a$la ca, undeva, dincolo de .alea Cer*ului Instelat, s&ar a$la I!paratia Lupului "l*, i!paratie a Pacii si a Iu*irii, in care cel care e vrednic sa intre cunoaste desavirsirea. Si tot acolo, povestise o sala!andra aurie, ar $i venit din stele o $ata $ru!oasa ca un cintec, pe care Lupul o invata Legea, Legea care te $ace li*er si ne!uritor. Cind au'ise despre $ata ini!a ii tresarise tul*urata si, de atunci, dorinta de&a vedea !acar o clipa $ata, ii rapi linistea noptilor. Stinca pe care se a$la "!ena do!ina piscurile din jur. Cita deose*ire intre Tara ,arii Regine si aceste locuri- Doar !unti, !unti nesupusi decit departarilor. Si!teai, respirind aerul lor, cu! devii o parte a !aretiei lor, ca acolo iti sint radacinile si ca poti sor*i li*er din i'vorul vietii. "!ena privea cu nesat u!plindu&si su$letul cu ceva pe care nu&l putea de$ini, dar care era !ai presus de $ru!usete si $orta. In $ata ei statea, privind&o cu *lindete, un Lup cu *lana al*a, stralucitoare% &&&)ine&ai venit la noi, "!ena- .ulturii, soli ai ,arii Regine, !i&au povestit despre tine si dorul tau. "sculta cu atentie, "!ena- Tara aceasta s&a nascut din i!preunarea Lu!inii cu Pa!intul. Oa!enii sint pastratorii tainelor lu!ii, ursitorii se!intiilor care alcatuiesc o!enirea0 ei se nasc Calau'e si stiu sa poarte su$letele insetate catre (intina cu "pa .ie0 ei stiu sa u!*le pe Poteca (ulgerului, asa cu! !ergi pe oricare poteca de !unte. Din trupul acestei tari s&a nascut i'vorul al* si lu!inos al Iu*irii, cu care este alaptat intreg nea!ul o!enesc+ Si este Leaganul Pa!intului pentru ca este de&a pururi nascatoare de pace+ de $ru!usete+ de *ucurie. Ca sa $ii acceptata va tre*ui sa te joci cu tainele acestui

Pa!int si sa&l convingi pe Cer* sa&ti dea C#eile Curcu*eului+ Iar cind va veni ti!pul, eu insu!i iti voi desc#ide dru!ul catre stele. &&&C#eile Curcu*eului ai spus+ C#eile celor sapte I!paratii+ &&&Da, "!ena. Stiai despre ele+ &&&De la "in , de la cel care !&a cioplit din cintecul ini!ii lui+ &&"i sa&l gasesti pe cioplitorul de stele asa cu! i'vorul nu poate $i despartit de apa pe care&o daruie lu!ii, tot asa nu pot $i despartiti cei care se iu*esc+ Dar, pentru inceput ai sa stai la ,oara Ti!pului , acolo unde se !acina clipele ca niste *oa*e de griu. Si $ata ucenici la )atrinul ,orar , invatind cu! sa $oloseasca sa!inta ti!pului, ca aceasta sa dea rod *ogat, sa adune orele intr&o singura respiratie si sa tese din ele ves!intele eternitatii0 sa incre!eneasca clipa si sa spuna 'vicnirea ti!pului $ara sa sc#i!*e ar!onia lu!ii. Legea acelui loc ii da dreptul celui sirguincios la indeplinirea unei dorinte si, cind sosi clipa sa plece de la !oara, Lupul o invata pe "!ena sa ceara Scutul (er!ecat, care te apara de du#uri, de a!agiri, de *e'ne necunoscute+ ,orarul se *ucura de alegerea $etei, dar pentru aceasta tre*uia sa&l ia singura. Scutul era pa'it de cei doi colti de piatra care sprijina cerul din $ata ,orii si care nu se opresc niciodata. O singura secunda ii era ingaduit ca sa se strecoare si sa&si ia darul $agaduit. ,ina "!enei decupa aerul $ulgerind spre ne!iscare. Cei doi colti de piatra se oprira si $ata ridica $ara tea!a Scutul (er!ecat. Un sunet cristalin se insuru*a in aer si $ata se tre'i in $ata S$atului )atrinilor. De la cei 34 *atrini a$la despre li*ertatea su$letului% &&& u uita- E li*er doar cel care $ace *inele. )inele se a$la sadit in $iece $iinta. Tre*uie nu!ai sa&l lasi sa dea roade si sa&l i!parti cu ceilalti, asa cu! i'vorul i!parte tuturor apa curata. +Iar de la )a*a ,are , des$acatoarea de $ar!ece, invata Descintecul de Lu!ina, cu care se de'leaga orice vraja. In lu!ea in care te a$li, "!ena, u!*ra insoteste lu!ina, noaptea se pli!*a in ur!a 'ilei, noroiul traieste ca sa #raneasca $loarea. Lu!ea e o continua devenire, de aceea tre*uie sa inveti sa eli*ere'i ce este curat din capcana care intinea'a, sa redai '*orul pasarii inlantuite. Descintecul sc#i!*a $ata lucrurilor, $olosind $orta vicleana a Raului o intoarce catre )ine, pre$acind intr&o clipa orice legatura intunecata in li*ertate.

Dar o inti!plare sc#i!*a ordinea 'ilelor. In noaptea nasterii oului "n o groa'nica nenorocire se a*atu asupra I!paratiei% pa'nicii #otarelor au ador!it iar Intunecatul navali, sperind sa puna stapinire pe Tara. Lupul "l* se straduia din rasputeri sa&i tina piept% &&"!ena, a! $ost prinsi nepregatiti+ si nu stiu care va $i soarta *ataliei. .reau sa&ti desc#id Poarta, asa cu! ti&a! pro!is+ Sa nu uiti niciodata ce&ai invatat la noi- Pa!intul este oglinda Cerului. Legea e aceeasi oriunde te&ai a$la+ Sa ne gra*i!- Caci, dupa ce vei trece voi inc#ide Poarta pentru totdeauna, pentru ca #otii de soare sa nu poata urca in cer. Su$letele pa!intenilor nu vor !ai gasi niciodata dru!ul care duce la Ini!a Universului. "!ena tresari. Clipa pe care o visase ani de&a rindul, clipa intoarcerii la "in , sosise+ Dar pretul i se parea prea !are+ u putea parasi Tara care o crescuse cu ra*dare si iu*ire acu! cind Intunericul era gata sa o supuna si sa o inro*easca% &&&Opreste&te- Ra!in si lupt alaturi de tine, pina vo! *irui- De la voi a! invatat sa sc#i!* cu!pana sortii&&&S&ar putea sa nu *irui! si atunci vei ra!ine pentru totdeauna pe Pa!int. &&&Spune&!i ce tre*uie sa $ac pentru a invinge+ &&&,ai este o scapare. La Stinca Sala!andrelor isi aduce oile un pastor care a pri!it in dar Palosul Stra*unilor. Cel care are Palosul, greu va $i invins in lupta dreapta. "learga si roaga&l pe pastor sa ne ajute.

Ca vintul ce !ina $urtuna din ur!a alerga $ata sa aduca ajutor Tarii care o ocrotise si ii daruise tainele ei+ In $ata ei, Stinca Sala!andrelor isi usca !usc#iul verde in caldura soarelui. Pe pajistea din jurul stincii, pasteau !ioare al*e, pa'ite de un ciine. Un $ir de !elodie cati$elata o atrase spre intrarea unei grote. "colo, linga un $oc, $ata 'ari un $lacau care cinta din $luier. Privirea lui parea adincita, departe de parca ar $i vrut sa desluseasca o taina. "!ena se opri ca $ulgerata. Ini!a incepu sa&i *ata ne*uneste, de parca ar $i vrut sa iasa din piept si sa alerge in *ratele celui care o privea incre!enit.

"in- "in cioplitorul de stele-- Striga su$letul ei. "ni de&a rindul privise stelele, cautind&o pe aceea care o cioplise "in, din ini!a lui, c#e!ind&o la viata. oapte de noapte ador!ise, sperind ca, intr&o 'i, "in o va stringe la pieptul lui ca odinioara, regasind&o. Si iata ca !inunea intilnirii lor se inti!pla acu! pe acest Pa!int al $lorilor si al i'voarelor curate. Si!tea cu! totul se invirte in jurul ei, in ti!p ce o $ericire ii u!plea su$letul. Ca sa ajunga pina la "in invatase sa $ie li*era si sa iu*easca "devarul !ai presus de orice. Dar ce $ace "in in grota aceasta+ De ce o priveste de parca ar vede&o pentru pri!a data+ &&&Cine esti tu, $ata $ru!oasa ca 'orile si ce urgie te ur!areste si&ti inspai!inta privirea+ Oc#ii "!enei se u!plura de lacri!i. Era cu putinta ca "in sa nu o recunoasca+ Isi a!inti de Lupul "l* care se lupta cu Intunericul, sus pe creste. u era ti!p de intre*ari. In citeva cuvinte ii spuse pastorului despre pericolul care a!eninta I!paratia Lupului "l*, rugindu&l sa&i vina in ajutor. (ara sa stea pe ginduri, $lacaul lua Palosul Stra*unilor si alerga ur!at de "!ena catre locul in$runtarii. "colo lupta era apriga. Lupul "l* a*ia se !ai 'area de naluci care se nasteau pretutindeni. Palosul voinicului se pravali ca un tra'net peste cetele dus!ane, risipindu&le in cele patru 'ari. "laturi de el "!ena ridica Scutul (er!ecat, aparindu&l pe "in de atacuri !iselesti. Ea !ai invatase de la )atrinul Ra! taina sacra a Pa!intului, a trans$or!arii raului in *ine% Priveste "!ena si ia a!inte la *unatatea $ara !argini a Pa!intului+ Din tot ce e putred, $ace un lucru $olositor+ In adincul lui *inecuvintat, raul este trans$or!at in seva #ranitoare, vreascul in $ruct aro!at, $run'ele ca'ute in $orta care sustine padurea. Priveste si invata- Si, ori de cite ori vraj!asul se napustea asupra ei, il presc#i!*a in poru!*el al* si&l tri!itea in lu!e sa poarte pacea. "sa cu! luptau alaturi, Lupul, "!ena si "in pareau a $i o singura radacina a unui nea!. Una cite una nalucile se topeau in va'du#, asa cu! ceata se topeste in !ie'ul $ier*inte al 'ilei. Daca va'u ca ii scad puterile si nu&i poate dovedi in lupta dreapta, Intunecatul, cre'ind ca $orta le vine de la Soare , se gindi sa&i acopere $ata lu!inoasa. O *e'na rea invalui Pa!intul si cu!pana *ataliei se apleca spre intuneric. Trei nopti grele ca un pacat, trei nopti cu!plite incercara sa 'druncine credinta Pa!intului in $orta Lu!inii. Trei nopti nes$irsite ca $oa!ea, Lupul "l*, "!ena si "in luptara $ara sa vada, incercind sa&i *iruie vraj!asia.

Dar in viltoarea luptei, $lacaul i'*i cu Palosul Scutul pe care $ata il tinea in !ina ridicata. Din i'*itura tisni $lacara unui $ulger si, la lu!ina ei, voinicul 'ari *ratara de la !ina "!enei. )ratara sora gea!ana a luiSi atunci se inti!pla !inunea deplina a regasirii celor doi. (lacaul isi a!inti- Cine este si de ce isi dorise sa se nasca pe Pa!int- Isi a!inti clipa in care o cioplise pe $ata, de 'iua in care o pierduse. Isi a!inti ca este $iul Cerului si ca poarta in sine Lu!ina- "in isi regasi natura sa divina si *e'na incepu sa se retraga. O singura secunda le&a $ost de ajuns ca sa se regaseasca. Se priveau &&&"!ena de atita ti!p te caut&&&Si eu "in, te astept de atita vre!e&&&"i trecut si ulti!a pro*a, "!ena- Se au'i glasul Lupului "l*. Cel care !ai presus de sine pune *inele tuturor, acela este vrednic sa desc#ida Poarta care duce catre adevarata I!paratie&&&"sadar, lupta a $ost doar o pro*a+&&&O pro*a si inca o invatatura. Printii optii sint slujitorii Lu!inii. Ei apar atunci cind $iinta este pregatita sa vada. Caci intotdeauna acolo unde apare o u!*ra, e1ista in !od sigur si o !are lu!ina. Leacul se a$la in ini!a Raului si $iecare *atalie te $ace !ai puternicDin cur!atura !untilor aparu+ Cer*ul Instelat. &&&Sint Su$letul ea!ului O!enesc- I!preuna cu Lupul "l* calau'i! o!enirea catre desavirsire. O singura taina ti&a !ai ra!as ascunsa% taina trecerii prin Poarta dincolo de care se a$la Eternitatea+ Cer*ul *atu cu copita in pa!int+ Din radacina !untelui pe care se a$lau se ridica spre Cer o coloana de lu!ina.

"1a Lu!ilor-&&&Da, cioplitorule de stele. Este puntea pe care trec su$letele tre'ite, spuse Lupul "l*. Iar acestea sint cele sapte c#ei ale curcu*eului, cu care veti putea desc#ide pecetile portii+ Tre*uie sa stii, "!ena, ca Poarta are sapte peceti, care se desc#id cu cele sapte c#ei pe care le tii in !ina. Iar $iecare pecete repre'inta un gind al Universului, o virtute, $ara de care ni!eni nu poate atinge I!paratia Cereasca. Pri!a este Ordinea, care !entine $ru!usetea lu!ilor+ " doua .ointa, $ara de care nu e1ista reali'are+ " treia este Intelepciunea, $unda!entul pe care se inalta Universul+ " patra este virtutea Intelegerii, a cincea este Ra*darea, a sasea este "devarul, unicul scop al devenirii, iar cea de&a saptea pecete este ,iluirea, coroana celor puternici+ Cind vei desc#ide ulti!a pecete, Pa'itorul Pragului va va cere cuvintul de trecere. &&Si care este acest cuvint+ &&(ata !ea, ca si lu!ina, acest cuvint este in tine&&&Il stiu. Cuvintul de trecere este Iu*ireaSi nu!ai ce rosti $ata cuvintul ca totul in jur isi sc#i!*a in$atisarea. &&"ceasta este $orta iu*irii- rosti Cer*ul. Cine i&ar putea re'ista+ Este cea care vindeca, rodeste, inalta- Este telul si Calau'a deopotriva&&&,ergeti cu *ine- le !ai striga Lupul, in ti!p ce tinerii desc#ideau pecetile portii. Dar, povestea "!enei si a lui "in nu se inc#eie aici. Cind au ajuns in cerul i!podo*it cu riuri de luce$eri, cei de acolo s&au *ucurat atit de tare, incit le&au sar*atorit intoarcerea o !ie de 'ile si o !ie de nopti. Lacri!ile ingerilor s&au trans$or!at in Roua de lu!ina care a ca'ut pe pa!int trans$or!indu& se in neste!ate. S(IRSIT 5pentru un nou inceput