Structura operei[modificare]

Divina Comedie povestete cltoria lui Dante n cele trei lumi ale "vie ii de apoi", n care se proiecteaz rul i binele lumii terestre, fiind condus la nceput de poetul Virgiliu, simbol al raiunii, apoi de Beatrice, simbol al credinei. Poemul este compus din trei pri (trei cantiche: Inferno, Purgatorio, Paradiso , cuprinz!nd "## de c!nturi, $$ pentru fiecare parte, plus un c!nt introductiv la nceputul Infernului, i este scris n versuri endecasilabice grupate n %terine& (terza rima . 'at primele trei terine (n traducerea lui (zvan )odrescu : Pe calea vieii*a+uns la +umtate, * , m regsii ntr*o pdure obscur, * B cci drumul drept lsasem a*l strbate * , -u*i lesne, vai, a spune*n ce msur * B era de crunt, deas i*nc!lcit, * ) c i*azi tresar c!nd g!ndul ei m fur. * B )u prea puin e moartea mai cumplit/ * ) dar p!n*a spune cum am dat de bine, * D voi depna pit cu pit. * ) 0tructura de fond a operei corespunde fanteziei cosmologice medievale. 1ntr*adevr, cltoria n 'nfern i pe muntele Purgatoriului reprezint traversarea ntregii planete, n timp ce Paradisul este o reprezentare simbolic a cosmosului ptolemeic.

Infernul[modificare]
Articol principal: Infernul (Dante). Dante, rtcit ntr*o pdure unde voia s ia o ramur pentru srbtoarea loriilor, se trezete la un moment dat ncon+urat de o panter, de un leu i o lupoaic. )uprins de spaim, i vine o umbr n a+utor: este poetul Virgiliu, care l va conduce prin 'nfern, singura posibilitate de a iei din pdure.

Infernul, c!ntul 22'': !acul "nghe#at al tr$d$rii. Desen de 3ennifer 0trange,,rt4or5 6##$

1mpreun coboar prin nou cercuri concentrice,fiecare cerc fiind ocupat de diverse persona+e celebre din istoria omenirii, n funcie de pcatele sv!rite, dar i de personaliti contemporane, adversari personali sau persoane dispreuite, trimii de Dante n 'nfern pentru a* i ispi viciile. Pedepsele sunt descrise n ordine cresc!nd, cu c!t se coboar n profunzimea iadului, care este i centrul pm!ntului. ,ici intalnesc de asemenea celebrul cuplu adulterin, Paolo si 7rancesca, sotia unui macelar care intr*un acces de furie si gelozie ii omoara pe amandoi. ,ceast intamplare ii ofera lui Dante o viziune despre dragoste ca un sentiment ce continua si dupa moarte, aducandu*i in acelasi timp amaraciune pentru iubirea sa neimplinita. ,stfel opera capata un caracter romantic, opus curentului tanar renascentist al perioadei istorice. ,ceast parte a cltoriei se termin cu vederea lui !ucifer, c8inuit ntr*un lac ng8eat. De aici, vor iei, urc!nd pentru a vedea din nou "cerul nstelat". )ltorind n lumea fantastic morilor, Dante duce cu sine toate sentimentele i pasiunile celor vii, trage dup el * cum s*a scris * tot pm!ntul.

Purgatoriul[modificare]

Purgatoriul, c!ntul 22V'': %inecuv&ntat$ fie puritatea inimii'. Desen de 3ennifer 0trange, 6##"

Dante i Virgiliu a+ung pe cealalt parte a pm!ntului, n faa muntelui Purgatoriului, pe culmile cruia sl uiesc sufletele morilor care se ciesc de pcatele fcute n via. 9untele este mprit n apte cercuri, dup tipul viciilor avute (m!nie, avariie, lcomie etc. i durata timpului de cin. (ugciunile celor vii pe pm!nt i pot a+uta s ias mai cur!nd din Purgatoriu. i aici se regsesc persoane cunoscute lui Dante, pentru care arat bunvoin, cum ar fi prietenii si din cercul (dolce stil nuovo( sau marii artiti ai trecutului. 1n v!rful muntelui se

gsete Paradisul terestru, care are aspectul unei pduri populat de figuri alegorice. Purgatoriul este o alt ipostaz a personalitii umane care prevestete zorile (enaterii.

Paradisul[modificare]
,+uni n Paradisul terestru, Virgiliu l prsete i se ntoarce n 'nfern. Din acest moment, Dante va fi cluzit de Beatrice, instrumentul voinei divine. Paradisul, n opoziie cu 'nfernul, este construit din nou cercuri orientate spre nlime. ,ici este slaul celor fr de pcate, al sfinilor. 7iecare cerc corespunde unuia din corpurile cereti cunoscute n acea vreme: :una, 9ercur, Venus, 0oarele, 9arte, 3upiter, 0at urn, dominate de cerul stelelor fi;e. :a sfritul cltoriei Beatrice l prsete i Dante, g8idat de 0f!ntul Bernardo, adreseaz o rugciune 0fintei 7ecioare. ,rtistul se contopete cu Dumnezeu, simbolul "'ubirii care pune n micare cerul i stelele". Dac n descrierea Infernului i Purgatoriului Dante a avut unele puncte de spri+in, n Paradis el este unicul creator. <radiia Paradisului nu e;ista n literatur i fantezia dantesc a creat*o din propriile resurse, realiz!nd un vers fluid i de infinit gam muzical, corespunztor iradierii oceanului de lumin a Paradisului.
<rec primul fluviu al 'nfernului, ,8eronul, a+uta=i de )aron >i a+ung n primul cerc, limbul, )astelul 1n=elep=ilor. Din acest cerc, face parte >i cluza lui Dante, precum >i foarte multe spirite de poe=i antici >i al=i oameni de seam: 0ocrate, Platon, <ales, Ptolomeu, ?mer, ?ra=iu, :ucon >i al=ii. <o=i ace>tia sunt pedepsi=i moral, deoarece nu au crezut n Dumnezeu. 1n al doilea cerc, ace>tia l nt!lnesc pe 9inos, +udectorul 'nfernului. ,cesta d pedeapsa n func=ie de numrul ncolcirilor cozii n +urul trupului su. ,cest numr arat n al c!telea cerc din 'nfern trebuie s fie aruncat pctosul. )ei doi a+ung n cercul pcto>ilor din dragoste. ,ici se reliefeaz cel mai bine, povestea de dragoste dintre 7rancesca (imini >i Paolo 9alatesta. Pe l!ng sufletele lor pctoase, mai e;ist n cerc >i sufletul @lenei, <ristan, Paris >i al=ii. )ercul al treilea este destinat lacomilor, care sunt pedepsi=i cu o ploaie rece >i grea, specificul acesteia fiind monotonia. :a ace>tia latr )erber, c!inele cu trei capete >i coad de pe>te. ,ici Dante l nt!lne>te pe )iacco dellA ,ngiullaria, un poet florentin care*i preveste>te e;ilul.Bg!rci=ii >i risipitorii sunt pedepsi=i n al patrulea cerc. ,ce>tia sunt mpr=i=i n dou cete, una a zg!rci=ilor >i cealalt a risipitorilor >i sunt os!ndi=i s alerge de*alungul cercului >i s rostogoleasc n acela>i timp mari greut=i, insult!ndu*se reciproc. (isipitorii strig zg!rci=ilor Cce tot aduni&, iar zg!rci=ii risipitorilor Cce tot arunci&.Din acest cerc se face vzut fluviul 0ti;, al doilea fluviu al 'nfernului. 1n acesta se ivesc suflete omene>ti: m!nio>ii >i lene>ii/ iar dup 0ti; se vede )etatea Dite. )u a+utorul lui 7legias, luntra>ul 0ti;ului, cei doi trec fluviul, n drum fiind ataca=i de sufletul lui 7ilippo ,rgenti, un adversar politic al lui Dante.

,ce>tia scap de el cu a+utorul lui Vergilius >i a+un>i pe cellalt mal, sunt opri=i de diavoli s intre n cetate.0alvarea lor este un trimis ceresc care va desc8ide poarta cet=ii Dite.1n timpul a>teptrii acestuia, cei doi nt!lnesc 7uriile care seamn rzbunarea >i g!lceava. ,ce>tia ptrund n cetate >i a+ung n cercul al >aselea. Dante l nt!lne>te pe 7orinata, un alt adversar politic care mpreun cu ceilal=i eretici din cerc stau n morminte nflcrate. ,cesta i prezice lui Dante e;ilul. 1n timp ce Dante se opre>te pentru a se obi>nui cu mirosul insuportabil e;altat de ad!ncul 'nfernului, Virgiliu i descrie topografia moral a 'nfernului.Domna=ii sunt mpr=i=i n trei grupuri: necumpta=ii, s!lnicii, n>eltorii.1n al >aptelea cerc, care este alctuit din trei br!uri, l nt!lnesc pe 9inotaur, fiorosul monstru mitologic care este dobor!t de Virgiliu numai cu vorbe +ignitoare. <recerea 7legetonului, fluviul cu s!nge clocotitor, este posibil datorit centaurilor. )entaurul -es i poart peste apele fluviului de s!nge, unde stau neca=i, n func=ie de pcat, mai mul=i domna=i. Pe cellalt mal, ptrund n Pdurea 0inuciga>ilor. ,ici fiecare copac este un suflet de om. <ot aici cei doi i cunosc pe risipitori >i pe m!nio>i. 1n al treilea br!u, violen=ii mpotriva lui Dumnezeu erau c8inui=i printr*o ploaie de flcri.Dante cunoa>te oricinea fluviilor 'nfernului: n afar de cap, tot restul trupului este strbtut de crpturi care lcrimeaz. ,ceste lacrimi unite formeaz fluviile infernale.

Divina Comedie
123 456 789

"# ?pera lui Dante, in toata comple;itatea si valoarea ei, a constituit un reper c8iar pentru contemporani, daca luam in considerare admiratia pe care i*a marturisit*o Boccaccio/ de*a lungul secolelor, de la )8aucer si )8ateaubriand, pana la 9iguel de Dnamuno, toate marile spirite s*au intors catre modelul dantesc. )u toate ca Vita -uova este unanim cunoscuta ca "cel mai nobil manifest al liricii italiene, cea mai desavarsita e;presie a dulcelui stil nou E...F, dar mai ales candida, ingenua poveste a iubirii lui Dante ,lig8eri pentru florentina Beatrice Portinari", asa cum confirma ,le;andru Balaci, numele lui Dante a devenit sinonim cu Divina )omedie. 0criitorul a inceput sa*si redacteze capodopera inca din "$#G, inainte de anii e;ilului, si ea a constituit opera capitala pe care Dante a dezvoltat*o pana in ultima clipa a vietii. Pornind de la principiile artei poetice medievale, conform carora tragedia are un inceput vesel si un deznodamant tragic, iar comedia, dupa o e;pozitiune trista, evolueaza spre un final fericit, Dante si*a intitulat lucrarea )ommedia, dar Boccaccio i*a atasat atributul de "divina", pe care posteritatea l*a preluat si l*a consacrat. ,cest statut nu este intamplator, ci generat de faptul ca lucrarea se constituie intr*o autobiografie morala, o drama a epocii, o lucrare de sinteza politica, o epopee si, fireste, un poem alegoric. 7ormula care desc8ide calatoria imaginara a poetului prin tinuturile mortii este un laitmotiv al literaturii medievale. 'n "amiaza vietii", Dante, cuprins de regretul de a se fi irosit dupa moartea Beatricei in placerile iluzorii ale vietii, are o viziune care ii ofera un nou sens e;istential. (atacit intr*o padure intunecata, segerand labirintul interior din care cel ce s*a abatut de la "calea catre creste" nu se mai poate salva, el este amenintat de trei fiare * o pantera usoara, o lupoaica "numai os si piele" si un leu "cu bot flamand" * , ale caror intelesuri alegorice sunt lesne de descifrat: necumpatarea, violenta si viclenia. ,paritia lui Vergilius, "poet divin, lumina fara moarte", alunga pe moment temerile celui ratacit, poetul latin invitandu*l pe urmasul sau intr*o calatorie, de care florentinul nu se simte demn, prin Purgatoriu, 'nfern si Paradis. Vergilius ii marturiseste insa ca este trimis de "o doamna blanda*n fapte", "domnita a virtutii", Beatrice, care simbolizeaza iubirea pura, si Dante se lasa cuprins de dorul ei si porneste la drum alaturi de

umbra

ilustrului

sau

inaintas.

)alatoria este proiectata in trei mari carti ('nfernul, Purgatoriul si Paradusul , fiecare dintre acestea articulata pe cate treizeci si trei de canturi, la care se adauga prologul. )ele o suta de canturi, organizarea lor in tretine si inc8eierea fiecareia dintre cele trei cantice prin cuvantul "stele" confirma idealul renascentist al perfectiunii si al simetriei spre care aspira Dante. 'n spri+inul aceleiasi idei, critica literara a interpretat si structura partilor poemului, caci numerele simbolice trei, noua si zece reprezinta osatura intregului te;t. 'nfernul cuprinde zece parti, o campie intunecata si noua ceruri, Purgatoriul grupeaza alte zece spatii simbolice, taramul marii, coasta muntelui, cele noua ceruri mobile si un cer fi;, @mpireul. Patruzand in 'nfern, Dante este orbit de un fulger si este purtat in :imb, unde sunt adunate sufletele copiilor morti inainte de )ristos si ale virtuosilor din antic8itate, intre care el ii recunoaste pe Homer, Horatius si ?vidius/ dupa intalnirea cu 9inos, +udecatorul 'nfernului, calatorii o zaresc printre cei ce au pacatuit din dragoste pe 7rancesca da (imini, care le istoriceste nefericita ei poveste. Poetul si calauza sa isi continua calatoria prin cercurile unde isi ispasesc pacatele lacomii, zgarcitii, si risipitorii, maniosii, semetii si invidiosii, ereticii, tal8arii, lingusitorii si tradatorii, violentii, sinucigasii, camatarii, 8otii, ipocritii etc. 7iecare popas ii prile+uieste poetului intalniri semnificative cu umbrele unor personaltati ale antic8itatii sau cu unii dintre contemporanii sai, iar istorisirile acestora, precum si pedepsele pe care le ispasesc au rolul de a trimite spre descifrarea sensurilor alegorice ale lucrarii. 7ascinatia acestei prime calatorii vine si din impresia de viata adevarata ce se dega+a din descrieri, persona+ele surprinse de Dante ducand cu ele si dupa moarte pacatul pentru care au fost aruncate in 'nfern. 7rancesca da (imini si Paolo 9alatesta isi traiesc mai departe iubirea interzisa, in ciuda c8inurilor la care sunt supusi, 8otul )iampolo di -avarra ii pacaleste pe draci printr*un siretlic, iar contele Dgolino si ar8iepiscopul (uggieri isi continua ura si dincolo de granitele terestre, rozand intru vesnicie unul din craniul celuilalt. 'esind "catre lumini si stele", Dante paraseste 'nfernul, cutremurat de cele vazute, si se indreapta spre Purgatoriu, dupa ce se incinge cu stuful umilintei si*si spala obraz...

Divina )omedie Divina )omedie cea mai celebra opera a luiDante ,lig8ieri, este totodata una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale. Divina )omedie descrie coborirea lui Dante in 'nfern, trecerea prin Purgatoriu si, in fine, ascensiunea in Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Desi continua modul caracteristic al literaturii si stilului medieval (inspiratie religioasa, tendinta moralizatoare, limba+ bazat pe perceptia vizuala si imediata a faptelor , poemul lui Dante tinde catre o reprezentare ampla si dramatica a realitatii, departe de spiritualitatea tipica a epocii sale. 0crisa in dialect toscan, opera a e;ercitat o influenta considerabila asupra dezvoltarii limbii si literaturii italiene. 'nitial, Dante si*a intitulat poemul )ommedia, in sensul ca, dupa un inceput dramatic, opera are un final fericit (cum e;plica autorul insusi intr*o scrisoare adresata lui )angrande della 0cala . ,tributul de "divina" i*a fost acordat de Iiovanni Boccaccio in biografia sa "<rattatello in laude di Dante", ca un omagiu datorat e;traordinarei ei frumuseti artistice, si apare pentru prima data intr*o tiparitura din "JJJ a editorului venetian :udovico Dolce. 0tructura de fond a operei corespunde fanteziei cosmologice medievale. 'ntr*adevar, calatoria in 'nfern si pe muntele Purgatoriului reprezinta traversarea intregii planete, in timp ce Paradisul este o reprezentare simbolica a cosmosului ptolemeic.'nfernulDante, ratacit intr*o padure unde vroia sa ia o ramura pentru sarbatoarea 7loriilor, se trezeste la un moment dat incon+urat de o pantera, de un leu si o lupoaica. )uprins de spaima, ii vine o umbra in a+utor: este poetul Virgiliu, care il va conduce prin 'nfern, singura posibilitate de a iesi din padure. Patruzand in 'nfern, Dante este orbit de un fulger si este purtat in :imb, unde sunt adunate sufletele copiilor morti inainte de )ristos si ale virtuosilor din antic8itate, intre care el ii recunoaste pe Homer, Horatius si ?vidius/ dupa intalnirea cu 9inos, +udecatorul 'nfernului, calatorii o zaresc printre cei ce au pacatuit din dragoste pe 7rancesca da (imini, care le istoriceste nefericita ei poveste. Poetul si calauza sa isi continua calatoria prin cercurile unde isi ispasesc pacatele lacomii, zgarcitii, si risipitorii, maniosii, semetii si invidiosii,

ereticii, tal8arii, lingusitorii si tradatorii, violentii, sinucigasii, camatarii, 8otii, ipocritii etc. Pedepsele sunt descrise in ordine crescanda, cu cat se coboara in profunzimea iadului, care este si centrul pamantului. ,ceasta parte a calatoriei se termina cu vederea lui :ucifer, c8inuit intr*un lac ing8etat. De aici, vor iesi, urcand pentru a vedea din nou "cerul instelat". )alatorind in lumea fantastica mortilor, Dante duce cu sine toate sentimentele si pasiunile celor vii, trage dupa el * cum s*a scris * tot pamantul. 7ascinatia acestei prime calatorii vine si din impresia de viata adevarata ce se dega+a din descrieri, persona+ele surprinse de Dante ducand cu ele si dupa moarte pacatul pentru care au fost aruncate in 'nfern. 7rancesca da (imini si Paolo 9alatesta isi traiesc mai departe iubirea interzisa, in ciuda c8inurilor la care sunt supusi, 8otul )iampolo di -avarra ii pacaleste pe draci printr*un siretlic, iar contele Dgolino si ar8iepiscopul (uggieri isi continua ura si dincolo de granitele terestre, rozand intru vesnicie unul din craniul celuilalt. . 7iecare popas ii prile+uieste poetului intalniri semnificative cu umbrele unor personaltati ale antic8itatii sau cu unii dintre contemporanii sai, iar istorisirile acestora, precum si pedepsele pe care le ispasesc au rolul de a trimite spre descifrarea sensurilor alegorice ale lucrarii. Purgatoriul'esind Ccatre lumini si stele&, Dante paraseste 'nfernul, cutremurat de cele vazute, si se indreapta spre Purgatoriu, dupa ce se incinge cu stuful umilintei si*si spala obrazul de negurile 'nfernului, pentru a putea patrunde pe taramul celor care au constiinta +ustitiei divine, se caiesc de pacatele savarsite si asteapta iertarea. ,ici el ii va intalni pe rand pe cei ce s*au cait prea tarziu, pe delasatori, pe trufasi si invidiosi, pe nepasatori, zgarciti, lacomi, desfranati, cu toti caindu*se pentru pacatele lor si ascultand pilde de iubire, generozitate, cumpatare ori castitate. 9untele este impartit in sapte cercuri, dupa tipul viciilor avute (manie, avaritie, lacomie etc. si durata timpului de cainta. (ugaciunile celor vii pe pamant ii pot a+uta sa iasa mai curand din Purgatoriu. 0i aici se regasesc persoane cunoscute lui Dante, pentru care arata bunavointa, cum ar fi prietenii sai din cercul "dolce stil nuovo" sau marii artisti ai trecutului. 'n varful muntelui se gaseste Paradisul terestru, care are aspectul unei paduri populata de figuri alegorice. Purgatoriul este o alta ipostaza a personalitatii umane care prevesteste zorile (enasterii.Paradisul ,+unsi in Paradisul terestru, Virgiliu il paraseste si se intoarce in 'nfern. Din acest moment, Dante va fi calauzit de Beatrice, instrumentul vointei divine. Paradisul, in opozitie cu 'nfernul, este construit din noua cercuri orientate spre inaltime. ,ici este salasul celor fara de pacate, al sfintilor. 7iecare cerc corespunde unuia din corpurile ceresti cunoscute in acea vreme: :una, 9ercur, Venus, 0oarele, 9arte, 3upiter, 0aturn, dominate de cerul stelelor fi;e. ,laturi de Beatrice, poetul urca in cercul :unii, in cercul lui 9ercur, unde imparatul 'ustinian ii prezinta in termeni alegorici istoria 'mperiului (oman, calatoreste apoi in cercul Venerei, spre sufletele care au trait iubirea profunda, spre cercul 0oarelui, unde il intalneste pe <oma dA,Kuino, si spre cercul lui 9arte, alaturi de luptatorii pentru credinta in )ristos. 'ntalnirea cu stramosul sau, )acciaguida, ii prile+uieste lui Dante o evocare a trecutului florentin, dar ii confirma si viitorul sau stralucit, semn al constiintei propriei valori. 'n cercul lui 3upiter, el are prile+ul sa*i intalneasca pe marii suverani, in cercul lui 0aturn vede du8urile contemplative, apoi, in cerul instelat, are revelatia triumfului lui )ristos si primeste binecuvantarea 0fantului Petru. 'n discutiile filosofice cu 0fantul 'acob si 0antul 'oan, Dante abordeaza problemele dragostei si sperantei. :a sfirsitul calatoriei Beatrice il paraseste si Dante, g8idat de 0fantul Bernardo, adreseaza o rugaciune 0fintei 7ecioare. ,rtistul se contopeste cu Dumnezeu, simbolul "'ubirii care pune in miscare cerul si stelele". Descrierea Paradisului este un adevarat poem al lumii si al frumusetii, caci, asa cum observa istoricul literaturii italiene, 7rancesco de 0anctis, Cdin toate formele aici nu ramane decat lumina, din toate efectele, nimic altceva decat iubirea, din toate sentimentele, nimic altceva decat beatitudinea, din toate actele, nimic altceva decat contemplatia&. Daca in descrierea 'nfernului si Purgatoriului Dante a avut unele puncte de spri+in, in Paradis el este unicul creator. <raditia Paradisului nu e;ista in literatura si fantezia dantesca a creat*o din propriile resurse, realizand un vers fluid si de infinita gama muzicala, corespunzator iradierii oceanului de lumina a Paradisului. Dn ultim fulger de lumina strapunge insa mintea acestuia si il aduce in real, pentru a rosti cuvintele prin care se inc8eie poemul, respectand simetria cu finalurile cantecelor anterioare:

C9ai mult sa spun nu*s vrednic prin cuvinte caci vrerii 0ale potrivind pe*a mele, asemeni rotii ma*mpingea*nainte iubirea ce roteste sori si stele&.

Dante e poetul national al italienilor, el face trecerea intre evul mediu si renastere. @roul este el si a calatorit, calauzit fiind de

Vergiliu, prin infern si purgatoriu, iar prin raicalauzit de Beatrice, iubita lui moarta. Dante imparte infernul in noua cercuri:

1. !"#$% C&!C Limbul L e luminat si aici sunt situati marii filozofi, poeti, savanti, singurul lor pacat fiind acela ca s*au nascut inainte Hristos. 2.'% D("%&' C&!C Pacatosii din dragoste e guvernat de 9inos cunoscut pentru spiritul lui de dreptate. ,ici se afla )leopatra, Didona, Paolo si 7rancesca de (imini, @lena din <roia, ,8ile, <ristan si 'solda etc. Didona L regina )artaginei indragostita de @neas, intemeietorul (omei. Dupa razboiul troian @neas trebuie sa*si conduca oamenii spre locurile de obarsie. ,+uns in )artagiana intre cei doi se iveste o poveste de dragoste. Brusc, @neas realizeaza ca are altceva de facut pleaca astfel consumandu*se povestea de dragoste. Didona nu poate trece peste socul despartirii si se sinucide.Elena cea mai frumoasa femeie din lume devenita sotia lui Paris. @a acorda marul de aur ,froditei astfel devenind cauza unui razboi. 0ufletele indragostite sunt condamnate sa rataceasca asemena unor frunze in vant, intr* o miscare eterna si e;tenuanta. 3.') *!&"%&' C&!C Lacomii aici totul e cuprins de noroi, iar pe tarana maloasa cad continuu poli, zapada si grindina. )ercul e guvernat de )erber. 0pecificul acestui c8in consta in monotonie pentru ca nici ei nu au facut altceva in viata decat sa stranga averi. 4.'% '*!$%&' C&!C Zgarcitii si risipitorii sunt paziti de Pluto si sunt fortati sa impimga greutati enorme cu pieptul.

5.'% C"+C"%&' C&!C Maniosii stau in mlastina 0tM;ului, ei isi rup carnea ciocnindu*se, batandu*se, in vreme ce sunt plini de noroi din cap pana*n picioare. Parcurgand acest cerc, Vergilius si Dante a+ung la cetatea Dite, capitala dracilor. 6.'% S'S&%&' C&!C Ereticii neputand sa intre in cetatea Dite din cauza celor trei 7urii ingrozitoare, care au in loc de par serpi impletiti, cei doi sunt a+utati de un sol al lui Dumnezeu. 7.'% S' *&%&' C&!C Primul brau pazit de 9inotaur/ aici stau violentii impotriva aproapelui, acestia balacindu*se, bagati pana la gat, in sange: ,l. 9acedon, ,tila, Dionis etc. Al doilea brau reprezinta un desis plin de crengi noduroase cu tepi otravitori si fara nici o frunza/ aici stau sinucigasii paziti de Harpi. @i sunt transformati in arbori nodurosi care vorbesc. ,tunci cand Dante rupe o creanga, ei sangereaza. Al treilea cerc reprezinta un loc pe care nu creste nimic, acoperit cu nisip unde multimi de du8uri goale si par+olite plang amarnic in vreme ce de sus cad fulgi de foc. ,ici stau violentii impotriva lui Dumnezeu si cei impotriva firii adica sodomitii (8omose;ualii , camatarii. 8.'% ( *&%&' C&!C In prima si a doua zona se gasesc codosii(pestii seducatorii de femei, inselatorii si lingusitorii, toti loviti de doi draci cu biciuri de foc. In urmatoarea zona stau cei care fac negot cu darurile sfinte, acestia condamnati sa stea cu capul in +os in niste gropi adanci, in vreme ce pe talpi au +ar. )el care se tanguie cel mai rau este Papa

-icolau al '''*lea recunoscut pentru comertul cu obiecte bisericesti in folosul familiei lui. In zona urmatoare stau g8icitorii (toti cu capul intors la ceafa . In zona a cincea stau cei care fura bunul obstesc, zona fiind de fapt un imens ceaun plin cu zmoala clocotita. In zona a sasea este stapanita de ipocritii care marsaluiau striviti de greutatea mantii de plumb. ,ici mai stau calugarii care isi tradasera ordinele calugaresti si tot aici sunt intalniti ,na si )aiafa. Zonele urmatoare sunt ocupate de 8oti mari, rau sfatuitori, intriganti, falsificatori. 9.CE C!L AL "#!ALEA $radatorilor Zona % tradatorii de rude ()ain . Zona a &'a tradatorii de tara. Zona a ('a * tradatorii de binefacatori.Iiudeca aici stand :ucifer, cel mai frumos dintre toti ingerii, cea mai desavarsita creatura iesita din mainile divinitatii.