Sisteme de valorificare a resurselor regenerabile

Argumente pentru dezvoltarea cercetrii in domeniu

Resursele de combustibili fosili sunt limitate si distribuite inegal: Petrol- 45 ani: (63,6-Orientul Mijlociu); Gaze- 63 ani: (38,7-Rusia; 33,9Orientul Mijlociu); Carbune-218 ani: (22,5-Rusia; 25,4-America de Nord; 21,8China); Resursele de uraniu limitate( la mai putin de 71 ani) si distribuite inegalFig. 1. Previzionarea evolutiei consumului de energie. (sursa: Jean-Marc Jancovici-2010) Cererea de consum creste iar aceasta conduce la un orizont de epuizare a resurselor energetice fosile foarte apropiat (Daca consumul anual creste cu un procent de 2%, procent previzionat, atuci rezervele mondiale de combustibili fosili se vor epuiza in circa 100 ani -Fig. 1)
Fig. 1. Previzionarea evolutiei consumului de energie. (sursa: Jean-Marc Jancovici-2010)
1 Gtep = 1 milliard de tone echivalent petrol

Degajarile de dioxid de carbon afecteaza patura de ozon Masuri de reducere a degajarilor la 25% pana in 2050 (impuse prin normele europene). Schimbarile climatice globale au modificat structura consumurilor de energie. Variatia temperaturii suprafetei terestre in viitorul apropiat este foarte mare, una dintre cauzele cresterii alarmante a acesteia fiid degajarile de CO2 (fig. 2.) Continutul de noxe din aerul atmosferic ridicat

Fig.2. Estimarea variatiei temperaturii la suprafata solului pe perioada 1000-2100 (sursa: Jean-Marc Jancovici, 2010)

Direcii de cercetare

Direciile de cercetare vizate urmresc sa rspund masurilor ce se impun pentru asigurarea resuselor energetice necesare unei dezvoltari durabile in contextul epuizarii rapide a resurselor conventionale. In cadrul strategiilor de dezvoltare durabila, in cadrul directiilor de cercetare fixate si asumate prin platforma europeana de cercetare in domeniul constructiilor precum si in cadrul programelor cadru de cercetare europeana s-au fixat principalele directii de cercetare in domeniu. In cele ce urmeaza ne vom fixa asupra directiilor care intereseaza in mod direct cladirile si sistemele de utilitati aferente, deoarece este domeniul care in Europa inregistreaza cel mai mare consum de energie. Printre directiile de cercetare fixate amintim: Cercetari privind cresterea performantelor anvelopei: termoizolatii performante, materiale de constructii cu schimbare de faza, ferestre performante, conformare geometrica si structurala adecvata Cercetari privind cresterea performantelor sistemelor de producere, transport si distributie a energiei: managementul integrat al utilitatilor, domotica, gestiune sisteme utilitati, automatizari si reglaje performante, revizuirea si reformularea structurala a sistemelor si nu in ultimul rand reabilitarea si modernizarea sistemelor. Cercetari privind dezvoltarea sistemelor de integrare a resurselor de energie regenerativa[1], curata si a altor surse de energie. O imagine sugestiva a directiilor de cercetare in domeniul cladirilor este prezentata in fig. 4. [1] de exemplu investitiile pentru implementarea energiilor solare cor creste cu 5 miliarde de euro anual

Camera web inteligenta Camera web inteligenta Recunoastere situatii de risc Supraveghere copii Pentru identificare situatii de risc

Panouri solare hibride (fotovoltaice-termice)

Surse de producere a energiei electrice si termice

Cos ventilare Senzori prezenta

Ferestre multifunctionale Cu auto-curatire, depoluare, difuzie optima a

Turbina eoliana Sursa de producere Turbina eoliana

a energiei electrice Sursa de producere a energiei electrice

luminii

Senzori biologici

Congelator inteligent
Afiseaza continutul si propune meniul in corelatie cu dieta utilizatorului

Oglinda inteligenta

Materiale performante
Robot domestic Transporta gunoiul, ...

Planseu incalzitor

Sistem de gestiune centralizat

Put energetic
Sistem de Stocaj al caldurii sau frigului. Un amestec de apa+glicol circula prin conducte preluind caldura (iarna) sau frigul (vara) din sol.

Bazin recuperare

apa ploaie

Vitraje solare
Servesc la producerea de apa calda si electricitate

Baterii
Stocheaza energia produsa cu pilelede combustibil, turbinele eoliene, panourile solare

Put canadian
(schimbator caldura sol-aer: incalzeste/raceste aerul)

Stadiul actual al cercetrii in domeniu

In prezent, asistam la o diversificare, extindere si intensificare a cercetarilor in scopul reducerii consumurilor de energie fara precedent. Cercetarile realizate au vizat: Imbunatatirea eficacitatii energetice a anvelopei Modernizarea si cresterea performantelor energetice ale sistemelor de generare a energiei, transport si distributie care utilizeaza combustibili clasici, precum si a componentelor acestora. Cresterea performantelor sistemelor de valorificare a energiilor regenerabile si a componentelor acestora si respectiv cresterea competivitatii economice a cestora in raport cu sistemele traditionale. Conceperea si dezvoltarea unor sisteme integrate performante de cogenerare a energiei. Dezvoltarea unor softuri specializate de simulare a comportamentului sistemelor pentru a putea concepe siteme optimale si respectiv pentru aputea previziona efectele si consecintele utilizarii acestora pe o perioada cat mai lunga de timp. In cele ce urmeaza vom trece succint in revista stadiul cercetarilor in domeniul utilizarii sistemelor de utilitati care valorifica energiile regenerabile, in cel al modernizarii sistemelor de management a sistemelor de utilitati precum si in cel al simularii comportamentului sistemelor.

Stadiul cercetarilor
In categoria energiilor regenerabile sunt incluse: Energia solara Energia geotermala Energia eoliana Energia mareelor... Energia generata prin arderea biomasei

Functie de scopul in care se utilizeaza energia regenerativa sistemele dezvoltate sunt: Pentru producerea de energie electrica Centrale eoliene Centrale hidroelectrice si Centrale fotovoltaice Pentru producerea de energie termica sau climatizare Sisteme de generare a energiei termice care utilizeaza biomasa Sisteme de generare a energiei termice care utilizeaza soarele incalzire solara a aerului (activa si pasiva) incalzire solara a apei Sisteme de generare a energiei termice cu pompe de caldura Sisteme de exploatare a energiei mareelor, curentilor de apa, valurilor.... Cercetarile realizate pana in prezent au urmarit: Cresterea performantelor sistemelor de conversie a energei transport a energiei acumulare a energiei distributie a energiei dezvoltarea solutiilor integrate de utilizare a mai multor tipuri de energie dezvoltarea sistemelor de control-reglaj si respectiv a celor de adaptare la variatia parametrilor resurselor precum si la variatia exigentelor utilizatorilor In cele ce urmeaza vom prezenta pe scurt stadiul cercetarilor realizate pana in prezent pentru principalele sisteme de valorificare activa a resurselor regenerabile si anume a celor pentru: producerea de energie termica sau climatizare cu ajutorul energiei solare incalzire solara a aerului (activa si pasiva) incalzire solara a apei cu ajutorul pompelor de caldura care valorifica energia geotermala sau cea deseu Sisteme de generare a energiei electrice cu celule fotovoltaice Sisteme integrate de cogenerare

Sisteme de producere a energiei solare termice

Instalaiile solare de preparare a apei calde de consum fac parte din primele utilizri ale energiei solare. n prezent, acestea au cptat o dezvoltare considerabil datorit faptului c energia solar este o energie curat, nepoluant, a crei utilizare conduce la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de ser. Acestea pot deservi: cldiri de locuit individuale sau colective, cldiri de cazare cldiri social-culturale piscine... Schemele funcional - constructive se alctuiesc astfel nct s rspund n mod optim la o serie ntreag de criterii, particulariti i exigene ale utilizatorilor, cldirilor deservite, amplasamentului. Dintre acestea o importan deosebit o prezint: necesarul de ap cald, caracteristicile amplasamentului, caracteristicile climei de calcul, soluiile de alimenta re cu energie termic ale cldirilor deservite, echipamentele i sistemele de control i reglaj disponibile, resursele financiare. n principiu, schema unei instalaii solare de preparare a apei calde de consum are urmtoarea structur figura 1.: sub-ansamblul de captare: captatorul solar sau circuitul solar, alctuit din captatorul solar, reeaua de agent primar, vanele asociate, i respectiv echipamentele de asigurare a unei bune circulaii a agentului primar sub-ansamblul de transfer: schimbtorul de cldur de tip regenerativ sau cu acumulare sub-ansamblul de stocaj: rezervorul de acumulare i sau boilerul sub-ansamblul de adaos: central termic, rezisten electric, agent termic preparat n alt surs Sub-ansamblu de distribuie Sub-ansamblu de captare Sub-ansamblu de transfer Sub-ansamblu de stocaj sub-ansamblul de distribuie: reeaua de distribuie

Clasificarea schemelor instalaiilor solare uzuale de preparare apei calde de consum se poate face dup urmtoarele criterii:
dup numrul de circuite se disting: instalaii solare cu un singur circuit, sau circuit direct (fig. 2) instalaii solare cu dou sau mai multe circuite(fig. 3) Fig. 2 dup modul de circulaie a apei se disting: instalaii solare cu circulaie gravitaional (fig. 2), instalaii solare cu circulaie forat a agenilor termici (fig. 3, 4) dup proporia de asigurare cu ap cald de consum a consumatorilor distingem: instalaii solare cu asigurare total, din resurse solare instalaii solare cu asigurare parial din sursele solare i surs de adaos (fig. 4) dup modul de preparare se disting: instalaii solare cu preparare instantanee instalaii solare cu semi-acumulare sau acumulare dup numrul de consumatorii deservii: instalaii solare individuale instalaii solare colective dup funciunile realizate: instalaii solare de preparare a apei calde de consum instalaii solare de preparare a apei calde de consum i de preparare a agentului de nclzire

Fig. 4
Fig. 3

1.Preparatoare solare individuale de ap cald de consum

1.1.Preparator solar de ap cald cu autostocare. Principiul de alctuire al acestuia este foarte vechi. Practic este alctuit dintr -un rezervor izolat termic, cu o suprafa interioar absorbant i acoperit cu o suprafa transparent (fig. 5.). Pe parcursul perioadei de nsorire temperatura din rezervor crete. Pentru a evita diminuarea temperaturii apei n timpul nopii suprafaa absorbant este de tip selectiv. O alt versiune a acestor tipuri de preparatoare, sunt cele care n lipsa suprafeei absorbante selective sunt dotate cu o suprafa transparent dubl, sau de un dispozitiv de acoperire a preparatorului n afara orelor de nsorire. Acest din urm tip este recomandat pentru regiunile unde nu exist pericolul de nghe, sau unde temperatura exterioar pe parcursul nopii este relativ ridicat (peste zero grade) . 1.2. Preparator solar de ap cald cu termosifon. Acest preparator este alctuit dintr-un captator solar i dintr-un rezervor de acumulare situat deasupra acestuia (fig. 6.). sub efectul radiaiei solare, apa din captator se nclzete i n consecin i diminueaz densitatea i se ridic prin circuitul existent, fiind nlocuit de apa mult mai rece din rezervor. Poziia rezervorului trebuie s fie obligatoriu deasupra captatorului. Sistemul prezint trei mari avantaje: nu posed pompe i sisteme de reglaj i nu necesit racordul la sistemul electric. riscul de apariie a diverse disfuncionaliti este mult redus Principalele inconveniente ale acestui sistem sunt: Poziia rezervorului n raport cu captatorul limiteaz mult posibilitile de instalare ale acestui tip de sistem Prezint risc de nghe, care poate fi diminuat, dar nu eliminat, prin utilizarea unui schimbtor de cldur Performanele sistemului sunt dependente de caracteristicile lor, ale locului i de condiiile de instalare .

principiu principiu

Vedere general Fig. 6. Preparator solar de ap cald cu

termosifon

Vedere general Fig. 5. Preparator solar de ap cald cu

autostocare

1.3. Preparator solar de ap cald cu circulaie forat. La acest tip de preparator circulaia agentului solar se realizeaz cu ajutorul unei pompe. n aceast situaie, poziia relativ a rezervorului fa de captator nu mai este obligatorie. Schema de alctuire poate fi realizat n mai multe moduri, rezultnd n acest caz mai multe tipuri distincte i anume: Sistem direct Sistem cu schimbtor de cldur Sistem vidanjabil. 1.3.1. Sistem direct. Se utilizeaz n general n regiunile unde nu exist risc de nghe, sau unde utilizarea este sezonier (case de vacan, campinguri, ... Din acest motiv, partea exterioar a sistemului trebuie sa poat fi golit n mod Elementele componente n schema de alctuire a unui astfel de preparator intr (fig.8): Unul sau mai multe captatoare solare Un rezervor de stocaj Un sistem de alimentare a rezervorului prevzut cu van de chidere sau grup de securitate i dup caz o clapet antiretur, o supap de detent, un filtru. Un ansamblu hidraulic alctuit din pompa de circulaie, conducte de circulaie, clapet antiretur i vane de izolare. Un regulator diferenial de temperatur, prevzut cu sondele asociate.

Principiul funcional Dac, sub efectul radiaiilor solare , sondele de temperatur, situate n captator nregistreaz o temperatur superioar celei din rezervorul de stocaj, regulatorul comand pornirea pompei. Cnd temperatura n captator este egal cu cea din rezervorul de stocare se comand ntreruperea circulaiei. Ciclul se repet n aceast manier. Pentru evitarea supranclzirii apei din rezervorul de acumulare, acesta poate fi echipat cu un sistem de securitate care s ntrerup funcionarea pompei n momentul n care temperatura apei din rezervorul de stocaj a depit o anumit valoare critic, valoarea prescris.

1.3.2. Sistem cu schimbtor. Este tipul de preparator solar de ap cald cu elemente separate care se utilizeaz cel mai mult n Europa. Partea exterioar a instalaiei este protejat mpotriva gerului, prin utilizarea unui fluid caloporteur special (fig.9). Elemente constitutive. n schema de alctuire a unui astfel de preparator intr n principiu componentele preparatorului descris anterior la care se mai adaug (fig.9): Un boiler (schimbtor de cldur n interiorul rezervorului de stocaj) Un sistem circuit primar captator schimbtor de caldur Un vas de expansiune O supapa de securitate pentru evitarea creterii presiunii peste valoarea prescris. Un ansamblu hidraulic alctuit din pompa de circulaie, conducte de circulaie, clapet antiretur i vane de izolare. Fluidul caloportor trebuie agreat de Ministerul sntii. Se utilizeaz n general mono-propilen-glicol. Principiul funcional Este similar cu cel al preparatorului fr schimbtor.

Ieire ap cald

Intrare ap rece
Pomp circulaie Robinet sferic, normal deschis Van de echilibrare Clapet antiretur Supap automat de aerisire filtru Vas de expansiune Reductor de presiune Supap de securitate Sond de temperatur Regulator diferenial de temperatur

Fig. 9. Schem alctuire preparator solar cu schimbtor

1.3.3. Sistem vidanjabil Se utilizeaz n special n rile n care nu se permite utilizarea antigelului. Sistemul permite golirea prii exterioare a acestuia n momentul n care temperatura din captator scade sub valoarea temperaturii din boiler (fig. ). Dispozitivul necesit realizarea unor condiii de funcionare i anume: Poziia captatorului trebuie s fie superioar poziiei boilerului Reeaua exterioar nu trebuie sa prezinte puncte joase, suscceptibile de Principalele inconveniente pentru aceste tipuri de preparatoare sunt: Necesit pompe de circulaie cu sarcin hidraulic respectiv putere superioar sistemelor cu capaciti similare dar cu funcionare cu Prezint un nivel de zgomot superior sistemelor precedente Realizarea instalaiei trebuie fcut cu mare atenie, pentru a permite golirea. Avantajele acestui preparator sunt: Lipsa fluidului antigel reduce costurile de exploatare Supranclzirea captatorului nu afecteaz calitatea fluidului caloportor, care nu are antigel, ceea ce permite un reglaj economic, de oprire a pompei la atingerea temperaturii maxime n boiler. Sistemul este recomandat la deservirea colilor.

Parte de instalaie ce poate fi supusa la ger Partea interioar a instalaiei Ieire Boiler ap cald

Intrare ap rece Pomp circulaie Robinet sferic, normal deschis Van de echilibrare Clapet antiretur Supap automat de aerisire filtru Vas de expansiune Reductor de presiune Supap de securitate Sond de temperatur Regulator diferenial de temperatur

Fig.10. Schem alctuire preparator solar cu schimbtor vitanjabil

2.Instalaii solare de preparare a apei calde de consum pentru cldiri colective.

Sunt instalaii solare de capacitate mai mare dect preparatoarele individuale. n general sunt instalaii cu surs de adaos. Pot fi concepute de manier centralizat sau descentralizat att pe partea de solar ct i pe partea de adaos. La conceperea acestor sisteme, este foarte important cunoaterea ct mai exact a debitelor de ap cald precum i a graficului de consum. Schemele principiale de alctuire a acestor categorii de instalaii sunt: 2.1.Schema cu schimbtor de cldur primar extern, i aport de energie termic preparat centralizat, separat

Fig. 13.

Aceasta schem (fig 13. ) hidraulic se recomand cu precdere pentru instalaiile de producere a apei calde de consum aferente blocurilor de locuine. Caracteristicile acestei configuraii sunt: Un schimbtor de cldur extern rezervorului solar. Este cea mai bun soluie pentru debite mari, i permite o ntreinere uoar Un rezervor specific pentru agentul solar i un rezervor colectiv specific debitelor preluate din sursa de aport Sursa de aport poate fi de tip electric, hidraulic sau ambele tipuri. Robinetul de amestec se gsete la ieirea din rezervorul de vrf, Meninerea temperaturii apei calde distribuite se asigur cu ajutorul sursei de aport.

Pompa de circulaie de pe circuitul secundar este aservit circuitului primar.

2.2.Schema cu schimbtor de cldur primar extern, i aport de energie termic preparat centralizat, integrat

Fig. 14

Schema (fig. 14.) se recomand numai instalaiilor colective de preparare a apei calde de consum de mic capacitate (mai mici de 20 mc), precum i n cazul instalaiilor de preparare a apei calde de consum aferente locuinelor individuale n cazul unu i nivel de confort sporit. Caracteristicile acestei configuraii sunt: Un schimbtor de cldur extern rezevorului solar. Este cea mai bun soluie pentru debite mari, i permite o ntreinere uoar Un rezervor unic pentru agentul solar i pentru debitele preluate din sursa de aport Sursa de aport poate fi de tip electric sau hidraulic. Robinetul de amestec se gsete la ieirea din rezervorul de vrf, Meninerea temperaturii apei calde distribuite se asigur cu ajutorul sursei de aport. Pompa de circulaie de pe circuitul secundar este aservit circuitului primar. Aceast configuraie poate fi transformata, in cazul in care lungimea traseului de distribuie este mai mica de 6 m, in schem cu distribuie direct, fr recirculare, caz n care debitul pompei de pe bucla de recirculare este 0.

2.3.Schema cu schimbtor de cldur primar intern, i aport de energie termic preparat centralizat, separat

Fig. 15.

Schema (fig, 15.) permite evitarea schimbtorului de cldur extern. Caracteristicile acestei configuraii sunt: Un schimbtor de cldur intern rezervorului solar. Este cea mai bun soluie pentru debite mari, i permite o ntreinere uoar Un rezervor specific pentru agentul solar i unul pentru debitele preluate din sursa de aport Sursa de aport poate fi de tip electric, hidraulic sau ambele tipuri. Robinetul de amestec se gsete la ieirea din rezervorul de vrf, Meninerea temperaturii apei calde distribuite se asigur cu ajutorul sursei de aport.

2.4.Instalaie de preparare a apei calde cu schimbtor primar intern i surs de adaos cu prepare independent, centralizat.

Fig. 16

Schema ( fig. 16.) se recomand n zonele calde.

Caracteristicile acestei configuraii sunt: Nu exist schimbtor de cldur intern rezervorului solar. Un rezervor specific pentru agentul solar i unul pentru debitele preluate din sursa de aport Sursa de aport poate fi de tip electric, hidraulic sau ambele tipuri. Robinetul de amestec se gsete la ieirea din rezervorul de vrf, Meninerea temperaturii apei calde distribuite se asigur cu ajutorul sursei de aport.

Aceast configuraie poate fi transformata, in cazul in care lungimea traseului de distribuie este mai mica de 6 m, in schem cu distribuie direct, fr recirculare, caz n care debitul pompei de pe bucla de recirculare este 0.

2.5.Instalaie de preparare a apei calde fr schimbtor de cldura primar, cu acumulator i surs de adaos cu prepare independent, instantanee

Fig. 17.

n aceast configurare a instalaiei (fig. 17.) sursa de vrf funcioneaz n mod instantaneud. In consecin nu este nevoie de rezervor de stocaj ci numai de rezervor solar. Un schimbtor de cldur extern rezervorului solar. Un rezervor pentru agentul solar

Sursa de aport poate fi de tip electric sau hidraulic.

Robinetul de amestec se gsete la ieirea din rezervorul de vrf, Meninerea temperaturii apei calde distribuite se asigur cu ajutorul sursei de aport.

Aceast configuraie poate fi transformata, in cazul in care lungimea traseului de distribuie este mai mica de 6 m, in schem cu distribuie direct, fr recirculare, caz n care debitul pompei de pe bucla de recirculare este 0.

2.6.Instalatie cu descrcarea stocului solar

Fig. 18.

Aceast schema (fig. 18.) este o varianta a configuratiei 1. deosebirea: o pomp de circulaie permite descarcarea din rezerv orul solar n rezervorul de varf. Un schimbtor de cldur extern rezervorului solar. Un rezervor pentru agentul solar si unul pentru sursa de aport. Sursa de aport poate fi de tip electric, hidraulic sau mixt. Robinetul de amestec se gsete la ieirea din rezervorul de vrf, Meninerea temperaturii apei calde distribuite se asigur cu ajutorul sursei de aport.

Aceast configuraie poate fi transformata, in cazul in care lungimea traseului de distribuie este mai mica de 6 m, in schem cu distribuie direct, fr recirculare, caz n care debitul pompei de pe bucla de recirculare este 0. pompa de pe secundar este aservita celei de pe primar. O pompa suplimentara permite descarcarea din rezervorul solar in cel de varf. Aceasta este pusa in funciune cand temperatura din partea superioara a rezervorului solar este mai mare decat cea din partea inferioara a rezervorului de varf, deci cand nu este consum de apa. Schema permite utilizarea eficienta a captatorilor solari, cu returul la o temperatura mai mica.

Siteme de cogenerare ap calda de consum-energie termic inclzire

Planeu solar direct

Tehnica planeului solar direct (PSD) constituie in prezent una dintre cele mai interesante aplicaii ale energiei solare pentru nclzirea locuinelor unifamiliare. Planeul solar direct este elementul de planeu care asigur simultan funciunile de stocaj de energie i de distribuie de energie, spre deosebire de instalaiile de nclzire solare tradiionale, n care fluidul caloportor primar este nclzit n cadrul captatorului solar, utilizat pentru nclzirea agentului secundar n cadrul unui boiler, care are rol i de acumulator de energie, dup care este introdus ntr-un circuit clasic de nclzire cu ap cald de consum. Sistemul prezint, n comparaie cu sistemul clasic, o seama de avantaje, printre care merit menionate, costul de investiie mult mai redus precum i spaiu ocupat redus. Sistemul a fost dezvoltat n diverse soluii, mai mult sau mai puin performante. Unele soluii permit cogenerarea de energie termic pentru procesul de nclzire, precum i ap cald de consum, cu ajutorul captatorilor integrai direct n acoperi. De asemenea exist soluii echipate cu sisteme de control-reglaj care permit optimizarea procesului de producere agent nclzire-ap cald de consum.

SPRE SURSA DE ADAOS APA CALDA DE CONSUM

CAPTATOARE SOLARE APA RECE

Regulat or

pomp e PLANEU INCALZITOR

Fig. 19. PLANEU INCALZITOR

APA APA AMESTECATA AMESTECATA APA RECE

CENTRAL

Sistem de cogenerare apa calda de consum, energie termica cu panouri solare si centrala termica ca sursa de adaos

Sistemele dezvoltate au urmarit exploatarea la maximum a energiei solare, posibilitatea de adaptare eficienta a sistemului la cererea de consum si puterea termica necesara s-au dezvoltat diferite scheme: cu boiler combinat, cu boiler multienergie cu boiler si schimbator de caldura, cu schimbator de caldura si rezervoare de adaos

Aceste sisteme s-au dezvoltat in special dupa 1990, ca urmare a masurilor de reducere a consumurilor energetice impuse. Sistemul poate prezenta autonomie energetica. Cercetarile in acest domeniu af fost dezvoltate: in scopul gasirii parametrilor optimi de functionare si a controlului functionarii in acest sens. In scopul adaptarii corecte la cererea de consum si clima de calcul. Prezentam in continuare trei scheme caracteristice oferite de firma Wiessmann

Sistem de cogenerare apa calda de consum, energie termica cu panouri solare si pompe de cldur

Sisteme de producere a energiei termice cu ajutorul pompelor de caldura care valorifica energia geotermala sau cea deseu
Pompe de caldura. Baze teoretice. Principii. Tipuri caracteristice
Descoperirea pompelor de caldura poate fi fixata in timp la inceputul secolului XX odata cu inventarea frigiderului, dezvoltarea acestora precum si integrarea in sistemele de producere a energiei pentru cladiri fiind realizata de catre elvetieni, imediat dupa cel de-al doile razboi mondial iar in prezent asistam la o preocupare intensa a specialistilor pentru cresterea performantelor acestora. Destinatia unei pompe de caldura se regaseste in insasi denumirea acesteia, adica pompeaza caldura. Mai exact, aceasta extrage caldura dintr-un mediu rece pentru a o transfera unui alt mediu pe care-l incalzeste. Aceste medii sunt cunoscute sub denumirea de sursa rece si respectiv sursa calda. La baza functionarii acestora stau diverse principii de functionare. Se disting din acest punct de vedere : pompe de caldura cu compresie mecanica pompe de caldura cu absorbtie Pentru preluarea energiei din mediul rece si cedarea acesteia mediului cald se utilizeaza un fluid (lichid sau gaz) care prezinta particularitatea de a-si schimba faza odata cu modificarea presiunii. Lichidul are tendinta de a fierbe cand scade presiune iar gazul are tendinta de a se condesa cand creste presiunea. Paradoxal, lichidul fierbe la temperaturi negative, producand simultan un frig intens iar condensarea gazelor este insotita de o degajare de caldura importanta. Energia necesara pentru functionarea sistemului este cea transferata compresorului pentru cresterea presiunii gazului, fiind relativ scazuta in comparatie cu energia generata. Transferul de caldura se realizeaza intre: un corp cu temperatura mai joasa (de exemplu temperatura mediului ambiant - aer, apa, sol) pe care il vom numi sursa rece ( si care ajunge in vaporizator); un corp cu temperatura mai mica decit a sursei reci numit agent frigorific ( acesta conform principiului enuntat poate prelua caldura sursei reci); un corp care va trebui sa primeasca , de la agentul frigorific, caldura ( in condensator ), numit agent termic;

Fig.1. Schema de principiu a pompei termice

Agentul frigorific, pe linga faptul ca are un punct de fierbere foarte scazut (cca -2 C) are si proprietatea de a acumula energie transfomindu-se din stare lichida in stare gazoasa si poate usor ceda aceasta caldura revenind la starea lichida initiala. In momentul cind agentul frigorific devine gaz prin preluarea caldurii sursei reci, acesta este introdus intr-un compresor (doar gazele se pot comprima - lichidele sunt incompresibile) iar in timpul compresiei (asa cum stim deja ) temperatura agentului frigorific creste cu citeva zeci de grade, suficient sa ajunga la o temperatura mai mare decat a agentului termic si sa-i poata ceda acestuia cadura . Dupa ce agentul frigorific cedeaza energia agentului termic, revine treptat la starea initiala (lichida) si este trecut printr-un ventil de expansiune unde pierde presiunea acumulata in compresor Din acest moment ciclul se repeta iar pompa de caldura "pompeaza" caldura dinspre sursa rece spre agentul termic bineinteles prin intermediul agentului frigorific si cu aportul compresorului. Practic pompa termic cu compresie mecanica transform energia mecanic (electric) n energie termic doar ntr-o msur redus, cca 25%33%. Energia mecanic este obinut cu ajutorul unui electromotor alimentat de la reeua de electric, sau cu un motor diesel. Principiul de baz al pompei termice este acelai cu cel al instalaiilor frigorifice, sau al celor de condiionare a aerului , ns temperaturile ntre care lucreaz difer de cele caracteristice acestor instalaii. Interschimbarea rolurilor vaporizatorului cu condensatorul prin intermediul unei vane cu patru ci, permite utilizarea pompei termice n sezonul cald pentru condiionarea aerului aa cum se arat n Fig.2.

Agenti frigorifici recomandati In functionarea unei PDC agentul frigorific joaca un rol esential. In clipa de fata freonul, considerat ne-ecologic a fost inlocuit cu agenti frigorifici ecologici. Ca refrigereni se folosesc n ultimii ani amestecuri azeotrope de hidrocarburi fluorurate HFC. Utilizarea diferitilor agenti frigorifici este in corelatie cu destinatia pompelor: R-134a, R-152a, R-404A, R-407C, R-410A (pompe termice destinate nclzirii) R-134a, R-410A, R-407C (sisteme centralizate de condiionare a aerului) R-410A, R-407C (sisteme unitare de condiionare a aerului). Hidrofluorocarburile neconinnd clor au un potenial nul de distrugere a stratului de ozon (ODP) ns se dovedesc periculoase din punctul de vedere al nclzirii globale (GWP). Ca urmare revin n atenia productorilor de pompe termice hidrocarburile (de exemplu pentanul, propanul) i amoniacul, dar i bioxidul de carbon i apa. Acestea se gasesc si sub forma libera in natura si de aceea pot fi considerate ecologice.

Clasificarea PDC dupa sursa rece si agentul termic: PDC sol-apa ( sursa rece- solul, agent termic- apa) -in aceasta categorie includem si PDC cu vaporizare directa. PDC apa-apa (sursa rece- apa, agent termic- apa); PDC aer-apa (sursa rece- aerul, agent termic- apa) PDC sol-aer, PDC apa-aer PDC aer-aer

Sursele de cldur
Solul PDC sol-apa este o PDC foarte raspandita comparativ cu cea apaapa si are ca "sursa rece" caldura solara acumulata in straturile superioare ale Pamantului. Practica a aratat si teoria a confirmat, ca incepind de la o anumita distanta in sol (cca15m), temperatura ramane relativ constanta (cu fiecare 30m in adincime temperatura creste doar cu cca un grad Celsius) (fig. 6.). Acest urias potential energetic aflat la mii de km adancime nu face obiectul folosirii PDC. Caldura necesara functionarii acestora se extrage doar din straturile superioare (care sunt incalzite, de fapt, de la Soare) si, temperatura la care se folosesc PDC sol apa este intre cca. 8 C si 30 C . Din aceast categorie larg fac parte pompele termice care utilizeaz [4]. solul (GCHP) acestea fiind cu cu bucl nchis denumite i geotermale (GHP) apele freatice (GWHP), cu bucl deschis apele de suprafa (SWHP) straturile de mare adancime Captarea "sursei reci" la PDC SOL- APA se poate face : cu captatoare plane - ingropate la cca 1-1.5 m (se mai pot folosi captatoare sub forma de spirala sau kunette) cu sonde de adancime - ce pot ajunge de la 50 la 100m (in cazuri speciale pot ajunge si la 250m) Fig. 7. cu vaporizare directa dispusa in captatoare plane din cupru Sistemele de captare din sol mai sunt numite si sisteme cu "bucla inchisa".

Fig.6. Evoluia anual a temperaturii n straturile din sol aflate n vecintatea suprafeei pmntului (pentru o temperatur medie anual a aerului de 89 0C). [6]

pdc cu schimbatoare de caldura sol-apa plane

Se utilizeaza numai in situatia in care dispunem de spatiu suficient in jurul obiectivului pe care dorim sa-l incalzim cu o PDC. Puterea specifica de extragere a caldurii din sol este cuprinsa intre10W/mp si 50W/mp (sol uscat necompactat 10W/mp ; sol compact umed 20-30W/mp; sol ud nisip si pietris 40W/mp ). Schimbatorul de caldura SOL-APA esterealizat din polietilena. Circuitul se ingroapa la 1-1.5m in sol, suprafata de pamint superioara captatoarelor putind fi cultivata. Pentru a se evita givrarea sistemului circuitul captatoarelor este umplut cu solutie antigel (glicol) Avantajele sistemului: fiabil, simplu de realizat, investitie relativ mica, COP relativ ridicat. Fig. 8 Dezavantajul principal al sistemului este necesarul ridicat de spatiu si faptul ca nu poate fi amplasat pe orice sol. Pentru cresterea performantelor acestui sistem s-a propus utilizarea apei de ploaie pentru mentinerea in stare umeda a solului in care este inglobat schimbatorul (SISTEMUL AqaGeo-Kollektor utilizat la PDC cu captatoare plane STIEBEL-ELTRON) (fig. 8.)

Fig. 7.

Fig. 8

pdc cu sonde de adincime (SAU verticale)

Se recomanda cand nu se dispune de spatiu suficient in jurul constructiei. Forajele se pot executa pina la 250m. In general sondele de adincime se foreaza la100m iar in cazul ca nu sunt conditii la 50m. Puterea de extragere a caldurii cu sonde de adancime:Fig. 10. sedimente uscate: 30W/ml ardezie basalt 55W/ml piatra densa cu conductibilitate termica ridicata: 80W/ml sol cu circulatie puternica a apei freatice: 100W/ml

Distanta dintre sonde este de minim 5m. Puterea termic extras printr-un pu se recomanda a fi de cca 7 10, 5 kW. n fiecare pu se introduce o conduct n form de bucl U. Aceste bucle sunt conectate la conductele de colectare -distribuire plasate orizontal n anuri i care fac legtura cu pompa termic amplasat n cldire. Conform normelor n vigoare (ISO-13256) temperatura standard a fluidului din buclele de colectare este pentru nclzire de 0 0C iar pentru rcire de 25 0C. Adncimea de forare depinde de puterea termic a pompei termice (fig.11).

Fig. 11.

Sisteme de producere a energiei solare electrice

Energia solar fotovoltaic. Introducere. Celula fotovoltaic i caracteristicile ei
Antoine Becquerel a descoperit posibilitatea generrii unui curent electric n circuit sub aciunea luminii (n 1839).Frenkel (1935), Landau (1936) au dat explicaii asupra fenomenului. Conversia radiaiei solare n energie electric prin efectul fotovoltaic se realizeaz n celule solare direct, fr etape intermediare de transformare n cldur. Celula solar: dispozitiv realizat cu materiale semiconductoare. Celulele solare pot fi cu: semiconductoare monocristaline straturi subiri policristaline sau amorfe pe baz de Si cele cu GaAs: dau eficiena de conversie ridicat 18 25% CdS policristalin, Si amorf hidrogenat: au randamente mai sczute: 5 12% Aplicaii n care intervin celule solare ca generatoare electrice - generatoare izolate de mic putere (calculatoare de buzunar, radioreceptoare portabile) - generatoare locale de putere medie ( aparate electrocasnice, vehicule electrice) - generatoare de mare putere (pentru alimentarea reelei de curent alternativ).

TIPURI DE CELULE FOTOVOLTAICE

n funcie de natura cristalin a materialului semiconductor utilizat la fabricarea acestora (de regul siliciul, aa cum s -a artat anterior), se disting trei tipuri de celule fotovoltaice: - monocristaline; - policristaline; - amorfe. Monocristalele se obin sub form de baghet sau vergea, prin turnarea siliciului pur. Aceste baghete se taie ulterior n plci foarte subiri care se utilizeaz la fabricaia celulelor fotovoltaice. Acest proces tehnologic asigur cel mai ridicat nivel de eficien a conversiei fotoelectrice, dar este i cel mai costisitor. Policristalele se obin n urma unui proces de producie mai puin ieftin, constnd din turnarea siliciului lichid n blocuri, care ulterior sunt tiate n plci subiri. n procesul de solidificare, se formeaz cristale de diferite dimensiuni i forme, iar la marginea acestor cristale apar i unele defecte de structur. Ca urmare a acestor defecte, celulele fotovoltaice fabricate prin aceast metod sunt mai puin eficiente. Structura amorf se obine prin depunerea unui film extrem de subire de siliciu pe o suprafa de sticl, sau pe un substrat realizat dintr-un alt material. n acest caz, solidificarea atomilor nu se realizeaz ntr -o structur cristalin ci sub forma unei reele atomice cu dispunere neregulat, denumit structur amorf. n aceast reea atomic apar i numeroase defecte, care diminueaz performanele electrice ale materialului. Grosimea stratului amorf de siliciu, obinut prin aceast metod este ma i mic de1m. Pentru comparaie grosimea unui fir de pr uman este de 50100m. Costurile de fabricaie ale silicului amorf sunt foarte reduse, datort cantitii extrem de reduse de material utilizat, dar eficiena celulelor fotovoltaice care utilizeaz siliciu amorf este mult mai redus dect a celor care utilizeaz structuri cristaline de material. Datorit costului redus, celulele fotovoltaice cu siliciu amorf se utilizeaz preponderent la fabricarea echipament elor cu putere redus, cum sunt ceasurile sau, calculatoare de buzunar. n tabelul alturat sunt prezentate performanele celor trei tipuri de celule fotovoltaice din punct de vedere al conversiei energiei radiaiei solare n energie electric. n continuare sunt prezentate cteva dintre fenomenele care limiteaz creterea eficienei celulelor fotovoltaice: O parte semnificativ din fotonii care alctuiesc radiaia solar, au un nivel energetic insuficient pentru a determina trece rea electronilor de pe stratul de valen pe cel de conducie; Energia fotonilor cu nivel energetic prea sczut, se transform n cldur i nu n energie electric; Apar pierderi optice datorate reflexiei dadiaiei solare, pe suprafaa celulelor fotovoltaice; Apar pierderi datorate rezistenei electrice a materialului semiconductor sau cablurilor electrice de legtur; Defectele de structur a materialelor din care este realizat celula fotovoltaic nrutesc performanele acestora.

CS1 panou solar cu putere de 180W cu fixare rigid; CS2 panou solar cu putere de 180W cu rotaie programat; CTS convertor tensiune sincron; S1, S2 sarcini; CT convertor tensiune; L1, L2, L3, L4 linii (cabluri) de conexiune a echipamentelor respective la controler; SD sursa de date; BA baterie de acumulatoare

Conceptul de realizare a sistemului complex de alimentare cu energie electric a unei locuinte i monitorizare a parametrilor panourilor solare

Sisteme de producere a energiei eoliene electrice

Introducere
Energia eolian este generat prin transferul energiei vntului unei turbine eoliene. Vnturile se formeaz datorit nclzirii neuniforme a suprafeei Pmntului de ctre energia radiat de Soare care ajunge la suprafaa planetei noastre. Aceast nclzire variabil a straturilor de aer produce zone de aer de densiti diferite, fapt care creeaz diferite micri ale aerului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate. Avantaje: Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici a unui fel de deeuri. Costuri reduse pe unitate de energie produs Costuri reduse de scoatere din funciune Dezavantaje : - poluarea vizual- adic, au o apariie neplcut - i produc "poluare sonor". - afecteaz mediul i ecosistemele din mprejurimi, omornd psri i necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. - practic depind de variaia vitezei vntului.

NOIUNI GENERALE
Elementele lanului de conversie sunt: o turbin eolian, un generator trifazat, un dispozitiv de interconectare, ce realizeaz conectarea generatorului la reeaua de distribuie sau la o sarcin izolat Cteva dintre prile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate n figura, dar n principiu, cele mai importante pri componente ale turbinelor eoliene, sunt: - butucul rotorului; - paletele; - nacela; - pilonul; - arborele principal (de turaie redus); - multiplicatorul de turaie cu roi dinate; - dispozitivul de frnare; - arborele de turaie ridicat; - generatorul electric; - sistemul de rcire al generatorului electric; - sistemul de pivotare; - girueta; - anemometrul; - sistemul de control (controller).

PRILE COMPONENTE ALE TURBINEI EOLIENE

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei i este montat pe arborele principal al turbinei eoliene

Paletele reprezint unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene i mpreun cu butucul alctuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt realizate cu aceleai tehnologii utilizate i n industria aeronautic, din m ateriale compozite, care s asigure simultan rezisten mecanic, flexibilitate, elasticitate i greutate redus. Uneori se utilizeaz la construcia paletelor i materiale metalice sau chiar lemnul.

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se monteaz n interiorul acesteia i anume: arborele principal, multiplicatorul de turaie, dispozitivul de frnare, arborele de turaie ridicat, generatorul electric, sistemul de rcire a l generatorului electric i sistemul de pivotare.

Pilonul are rolul de a susine turbina eolian i de a permite accesul n vederea exlploatrii i executrii operaiilor de ntreinere, respectiv reparaii. n interiorul pilonilor sunt montate att reeaua de distribuie a energiei electrice produ se de turbina eolian, ct i scrile de acces spre nacel.

Arborele principal al turbinelor eoliene are turaie redus i transmite micarea de rotaie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaie cu roi dinate. n funcie de tipul turbinei eoliene, turaia arborelui principal poate s varieze ntre 20400 r ot/min.

Multiplicatorul de turaie cu roi dinate are rolul de a mri turaia de la valoarea redus a arborelui principal, la valoarea ridicat de care are nevoie generatorul de curent electric.

Dispozitivul de frnare este un dispozitiv de siguran i se monteaz pe arborele de turaie ridicat, ntre multiplicatorul de turaie i generatorul electric. Viteza de rotaie a turbinei este meninut constant prin reglarea unghiului de nclinare a paletel or n funcie de viteza vntului i nu prin frnarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frnare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai n cazul n care mecanismul de reglare a unghiului de nclinare a paletelor nu funcioneaz core ct, sau pentru frnarea complet a turbinei n cazul n care se efectueaz operaii de ntreinere sau reparaii.

Arborele de turaie ridicat denumit i arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite micarea de la multiplicatorul de turaie la generatorul electric. Turaia acestui arbore, ca i cea a generatorului electric, are valori ntre 12001800 rot/min.

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanic a arborelui de turaie ridicat al turbinei eoliene, n energie electric. Spirele rotorului se rotesc n cmpul magnetic generat de stator i astfel, n spire se induce curent electric. Exist att g eneratoare electrice care furnizeaz curent continuu (de regul pentru aplicaii casnice i turbine de dimensiuni reduse), ct i genera toare electrice du curent alternativ ntr-o gam extrem de variat de puteri.

Sistemul de rcire al generatorului electric preia excesul de cldur produs n timpul funcionrii acestuia. n figura se observ c rcirea este asigurat de un ventilator centrifugal, iar generatoarele de putere mai redus au rcirea asigurat de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de rcire al generatoarelor electrice este proiectat s funcioneze cu ap de rcire, caz n care exist un circuit suplimentar pentru rcirea apei.

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei dup direcia vntului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare i elementul de transmisie a micrii. Ambele componente au prevzute elemente de angrenare cu roi dinate. Acest mecanism este antrenat n micare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direciei vntului, sesizat de giruet.

Girueta este montat pe nacel i are rolul de a se orienta n permanen dup direcia vntului. La schimbarea direciei vntului, girueta comand automat intrarea n funciune a sistemului de pivotare al turbinei. n cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotit automat dup direcia vintului cu ajutorul giruetei, fr a fi necesar prezena unui sistem suplimentar de pivot are.

Anemometrul este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest aparat este montat pe nacel i comand pornirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 34m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 25m/s.

Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puin n cazul turbinelor de puteri mari, este integrat ntr-o reea de calculatoare, care controleaz buna funcionare a tuturor componentelor. De regul controler -ul este amplasat n nacel, iar alte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor.

SISTEME DE UTILIZARE A ENERGIEI ELECTRICE OBINUTE DIN ENERGIE EOLIAN

Sistem pentru utilizarea casnic a energiei electrice eoliene

Acest sistem permite att alimentarea unor consumatori de curent continuu, ct i alimentarea unor consumatori de curent alternativ

Sistem pentru pomparea apei cu ajutorul unei turbine eoliene

n zonele n care apa se gsete n cantiti limitate, dar exist ap freatic la adncime i vntul sufl n mod regulat (situaie tipic pentru zonele deertice sau uscate), se poate utiliza cu succes o turbin eolian, pentru pomparea apei la suprafa n vederea utilizrii ulterioare a acesteia. Schema unui asemenea sistem este prezentat n figur. Acest sistem este utilizabil i n agricultur, pentru irigaii n zone secetoase, pentru pomparea apei din ruri, etc. Practic, exploatarea unui asemenea sistem eolian de pompare a apei este aproape gratuit, exceptnd eventualele costuri de ntreinere i metenan. Costurile privind investiia iniial trebuie analizate n contextul importanei economice i sociale a unei asemenea investiii, care poate rezolva o serie de probleme grave generate de lipsa apei n anumite regiuni

Sisteme eoliene hibride pentru producerea energiei electrice

n unele situaii, mai ales n sisteme de dimensiuni reduse, producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor eoliene, poate fi asigurat i de sisteme alternative. Astfel, n figur este prezentat un sistem pentru producerea energiei electrice, care include i un generator de curent electric antrenat de un motor termic. Motorul va funciona numai n condiiile n care viteza vntului este prea mic, sau prea mare, deci numai dac nu este posibil exploatarea turbinei eoliene.

Acest sistem include n plus fa de sistemul prezentat anterior i o baterie de panouri fotovoltaice, iar energia electric furnizat de acestea este stocat n acumulatori. Dac vntul este prea slab sau prea puternic i dac nu se manifest nici suficient radiaie solar, pentru a fi posibil funcionarea panourilor panourilor fotovoltaice, poate fi utilizat motorul cu ardere intern, pentru producerea energiei electrice.

HIDROENERGETICA
Energia hidraulic reprezint capacitatea unui sistem fizic (apa) de a efectua un lucru mecanic n trecerea dintr -o stare dat n alt stare (curgere). Este o form de energie regenerabil.n practic, aceasta este energia produs n hidrocentrale cu ajutorul micrii apei, datorat diferenei de nivel ntre lacul de acumulare i central. Fora apei este de fapt o combinaie ntre presiune i debit. Ambele trebuie s fie prezente pentru a produce energie.

Presiunea creat de distana vertical ntre locul n care apa ptrunde n conducta de aducie i locaia turbinei este masurat n metri coloan de ap, sau ca presiune n pascali sau N/m2 . Debitul este cantitatea de ap (exprimat n volum per timp) care curge prin conducta de aducie ntro anumit perioad de timp i este msurat n metri cubi/secund sau litri pe minut. Apa este colectat ntr-un micro-bazin i apoi canalizat prin conducta de aducie direct n turbin.

Energia mareelor este energia ce poate fi captat prin exploatarea energiei poteniale rezultate din deplasarea pe vertical a masei de ap la diferite niveluri sau a energiei cinetice datorate curenilor de maree. Energia mareelor rezult din forele gravitaionale ale Soarelui i Lunii, precum i ca urmare a rotaiei terestre. Este o form de energie regenerabil

Resursele energetice primare sunt constituite fie de cderi de ap naturale sau artificiale, fie de nsui cursul de ap curgtoare. Sunt necesare amenajri specifice pe firul apei pentru realizarea unei acumulri, iar n a doua acumularea este practic nul, debitul de ap fiind prevalat total sau parial. Principalele soluii tehnice luate n consideraie sunt: - construcie intubat cu axa nclinat, orizontal sau vertical, turbin axiala i generator electric exterior, - construcie cu ax vertical, cdere n regim de cavitaie i generator exterior, - construcie fr cdere , pe firul apei , cu ax orizontal, turbin axial i generator electric n imersie,