Sunteți pe pagina 1din 10

OELURI ALIATE

12.1. Aspecte teoretice


Otelurile aliate sunt aliaje complexe care contin n afara de Fe si C, elemente de aliere introduse n mod voit n scopul mbunatatirii unor proprietati.

Elementele de aliere se pot repartiza n oteluri: -dizolvate n fier sub forma de solutii, fomnd ferita si austenita aliata; -combinatii cu carbonul: carburi simple, complexe, cementita aliata sau faze de patrundere. Sunt elementele traditionale de la stnga Fe n tabelul periodic !i, ", #r, $o, %, etc&; -compusi intermetalici Fe#r, Fe", Fe'!i, Fe(%, Fe($o,etc.& -n stare libera )b, #u > *+&. 12.1.1. Influenta elementelor de aliere Elementele de aliere actioneaza asupra punctelor critice ale fierului ,',,-& deplasndu-le pe axa temperaturii. .in acest punct de vedere elementele de aliere se clasifica n fig.*(.*&: --gene, care desc/id sau largesc domeniul austenitic si-l reduc pe cel feritic $n, 0i, )t, #, 0, etc.prin ridicarea punctului ,- si coborrea lui ,', iar #o prin ridicarea ambelor puncte critice&; --gene, care nc/id sau ngusteaza domeniul austenitic largindu-l pe cel feritic Si, $o, %, !i, ", etc. prin coborrea punctului ,- si ridicarea lui ,' , iar #r prin coborrea ambelor puncte critice&.

Prin aceasta actiune elementele de aliere modifica temperatura de tratament termic la recoacere, calire, normalizare si stabilizeaza anumite structuri la temperatura ambianta ( de

exemplu Mn si Ni stabilizeaza austenita . !lementele de aliere deplaseaza punctul eutectoid " pe axa temperaturii# Mn, Ni l coboara, celelalte elemente l modifica, modific$nd temperatura de austenitizare (% & a otelurilor. 'otodata deplaseaza " la concentratii mai reduse n carbon determin$nd cresterea duritatii si rezistentei otelului. Prin dizolvarea n ferita toate elem ()&()e*+v entele de aliere maresc duritatea si rezistenta feritei, i micsoreaza tenacitatea si ridica temperatura de tranzitie ductil,fra-il. Cele mai active sunt Mn, "i. !xceptie Ni, Cr, Mn < (. care durifica ferita, maresc tenacitatea si,i coboara temperatura de tranzitie. Prin dizolvarea n austenita toate elementele de aliere i ridica duritatea. "e mareste stabilitatea austenitei subracite, scade viteza critica de calire, se mareste calibilitatea otelului, exceptie face Co. /a calire, elementele de aliere deplaseaza punctele M" si Mf la temperaturi mai reduse. Marind cantitatea de austenita reziduala se micsoreaza duritatea otelului calit, exceptie %l, Co si "i. Prin dizolvarea n martensita elementele de aliere i maresc duritatea si stabilitatea la revenire. %cestea determina cresterea duritatii comparativ cu otelul nealiat cu aceeasi concentratie n carbon revenit la aceeeasi temperatura. Prezenta carburilor n oteluri determina cresterea duritatii si rezistentei la uzura abraziva. Fazele de patrundere ('iC, NbC, 0C, 1C, MoC stabile n austenita p$na la temperaturi ridicate, favorizeaza obtinerea unei -ranulatii fine cu rezistenta si tenacitate ridicata. Prin dizolvarea n fier, Cr, Ni, Mo, "i, Cu i maresc rezistenta la coroziune n medii acide sau bazice (oteluri inoxidabile . "i, Cr, %l formeaza pelicule protectoare de oxizi care maresc rezistenta la oxidare (oteluri refractare . Plumbul si sulful insolubile n Fe i maresc prelucrabilitatea prin asc2iere. 12.1.2. Clasificarea otelurilor aliate 3upa -radul de aliere pot fi# , , , slab aliate# !% < (,4. mediu aliate# (,4 < !%< )5. nalt aliate# !% < )5.

3upa numarul elementelor de aliere pot fi ternare (un sin-ur element de aliere , cuaternare (( !% , polinare ( >( !% . upa structura n stare normalizata# , , perlitice 6oteluri slab aliate7

martensitice (autocalibile 6oteluri mediu aliate7 , austenitice 6bo-at aliate.

3upa structura n stare recoapta# , , , 2ipoeutectoide, cu ferita aliata structural libera7

2ipereutectoide, cu carburi secundare, precipitate din austenita7

ledeburitice, n stare turnata prezinta n structura un eutectic ce contine carburi primare (separate din lic2id 7

Otelurile aliate, cu cantitate mare de elemente ,-ene mai pot fi# , , austenitice, care nu sufera transformari la ncalzire7

semiaustenitice, cu transformari la ncalzire si care se pot supune unei caliri incomplete. /a otelurile aliate cu cantitati mari de elemente ,-ene mai apar# , feritice, fara transformari la ncalzire7

semiferitice, cu transformari la ncalzire si cu posibilitatea aplicarii unei caliri incomplete7 3upa destinatie otelurile sunt# , pentru constructii mecanice si metalice7

Otelurile pentru constructii mecanice, dupa tratamentul termic final sunt# de cementare (. C <5,(4 , de mbunatatire (. C >5,(4 , si de nitrurare. Otelurile pentru constructii metalice sunt destinate realizarii unor ansambluri mbinate prin suruburi, nituri sau sudate# , pentru scule# de asc2iere si aparate de masura si control, pentru deformare plastica la rece, la cald sau pentru scule pneumatice7 , cu destinatie speciala# pentru cazane si recipiente sub presiune, inoxidabile si refractare, pentru rulmenti, etc.

8n tabelele anexa sunt prezentate extrase din standarde cu prezentarea marcilor de otel , compozitie c2imica, proprietati mecanice, conditii de tratament, utilizari. 12.13. Simbolizare Otelurile aliate se simbolizeaza prin indicarea n sutimi de procente a concentratiei n carbon, simbolurile c2imice al elementelor de aliere urmate de concentratia n zecimi de procente n ultimul element de aliere considerat si cel mai important. !xemplu# )5'iNiCr)95, otel cu 5,). C si )9. Cr. 3aca otelul este turnat se adau-a n fata majuscula '. !xemplu# ')54Mn)(5. /a otelurile aliate pentru scule ("'%" &:)),95 elementele de aliere sunt simbolizate astfel C,Cr7 M,Mn7 N,Ni7 ","i7 !x#MC1)*. /a unele oteluri cu destinatie speciala, dupa majusculele care simbolizeaza destinatia otelului se indica rezistenta de rupere la tractiune minima n daN;mm(. !x.#otelul de cazane <4(, otelul pentru recipiente sub presiune =4(7 otelurile pentru constructii sudate cu -ranulatie fina OC" 4(7 la otelurile pentru constructii navale se indica limita de cur-ere minima -arantata, n daN;mm (, av$nd n fata majusculele % 6 -aranteaza ener-ia de rupere la (55C7 3 6 la 55C7 ! 6 la 6*55C. !xemplu# % &(, 3 &:, etc /a otelurile pentru arcuri se adau-a la sf$rsitul simbolizarii majuscula %, !x# :5"i)4%. 12.2. Descrierea lucrarii /ucrarea are ca scop evidentierea principalelor marci de oteluri aliate, structura si rolul elementelor de aliere n modificarea structurii si proprietatilor. 12.2.1. Oteluri pentru constructii Otelurile aliate pentru constructii de masini ("'%" >+),95 sunt oteluri 2ipoeutectoide (5,4,5,:4. C slab aliate cu Cr, Mn, Ni, Mo, "i, ?, 'i, 0, %l.

"tructura otelurilor slab aliate n stare recoapta este asemanatoare cu a otelurilor carbon cu aceeasi concentratie n carbon. !lementele de aliere au rolul de a mbunatati unele proprietati# cresterea duritatii, rezistentei mecanice, calibilitatii, tenacitatii, etc. Otelul ()'iMnCr)( (5,(). C, ),(. Cr7 5,54. 'i este un otel pentru cementare, destinat pieselor de dimensiuni mari, supuse la socuri. 3upa cementare se caleste de la +555C n ulei si se revine la temperatura joasa la (55 5C, pentru a avea un strat superficial cu structura martensitica, dur si rezistent la uzura, asociat cu un miez tenace cu structura ferito,perlitica sau martensitica. Cromul si man-anul maresc rezistenta si calibilitatea otelului. 'otodata aliaza cementita, nt$rzie transformarile la revenire si maresc duritatea structurii de revenire. 'itanul formeaza 'iC care mpiedica cresterea -ranulatiei la cementare si asi-ura o tenacitate ridicata. 8n fi-.)(.( se prezinta structura acestui otel, n stare recoapta, alcatuita din ferita si perlita cu -ranulatie fina. Otelul *5?Cr)5 (5,*. C, ). Cr, 5,55(. ? este un otel de mbunatatire, unde Cr si ? au rolul de a mari rezistenta si calibilitatea otelului. 8n fi-.)(.& se prezinta structura n stare recoapta. "e observa ca fata de otelul carbon cu 5,:. C, otelul aliat prezinta o cantitate mai mare de perlita(s,a deplasat punctul " la st$n-a cu un -rad ridicat de dispersie si deci cu rezistenta si duritate superioare. Calirea de la 9&5 5C n apa, urmata de revenire nalta la :555C asi-ura o structura sorbitica rezistenta si tenace. Otelul &9 MoCr%l5+ este un otel pentru nitrurare. 8n stare normalizata are structura formata din -raunti izolati de ferita pe fond bainitic (fi-.)(.* . 'ratamentul termic final consta din mbunatatire pentru a asi-ura tenacitatea miezului si nitrurare pentru cresterea duritatii stratului superficial si a rezistentei la uzura. !lementele de aliere formeaza nitruri n stratul de difuzie pentru cresterea duritatii si totodata maresc calibilitatea otelului. Otelurile aliate pentru constructii metalice sudate (cazane, recipienti sub presiune, constructii navale, etc. sunt oteluri slab aliate n Mn (sub ),>. n scopul cresterii rezistentei si tenacitatii fara a nrautati sudabilitatea. Pentru finisarea -ranulatiei si marirea tenacitatii se practica microalierea cu 0, 'i, Nb. Otelul =44 (5,((. C7 ),4. Mn7 5,). 0 este destinat tablelor de cazane si recipientelor sub presiune pentru temperaturi ambiante si ridicate de la 6455C la *555C. 8n stare normalizata are structura formata din ferita poliedrica si perlita (fi-.)(.)) . "e observa rolul 0 n finisarea -ranulatiei. Otelul 4)"i)> % ("'%" >+4,95 este un otel de arcuri n foi sau elicoidale pentru solicitari medii. !lasticitatea este asi-urata de alierea cu "i si tratamentul termic final care consta n calire de la 9>5 5C n ulei urmata de revenire medie la *455C. 8n fi-.)(.4 se prezinta structura finala alcatuita din troostita de revenire. Otelul de rulmenti =ul) ("'%" )*4:;),95 este un otel 2ipereutectoid cu ).C, ),4.Cr. Pentru a putea fi prelucrat prin asc2iere se livreaza dupa recoacere de -lobulizare. "tructura este formata din carburi (Fe, Cr & C -lobulare distribuite n masa feritica (fi-.)(.: . Pentru a se asi-ura duritatea (:5@=C si rezistenta la uzura, otelul de rulmenti se supune calirii urmata de revenire joasa. "tructura finala este alcatuita din martensita de revenire cu carburi fine si uniform distribuite (fi-.)(.> . Cromul aliaza comentita determin$nd stabilitatea martensitei la revenire si cresterea duritatii. 12.2.2. Oteluri aliate pentru scule Otelurile aliate pentru scule contin o serie de elemente de aliere care mbunatatesc unele proprietati ale otelurilor carbon de scule. %stfel 1, Cr, Mo, sunt elemente carburi-ene care maresc duritatea, rezistenta la uzura si termostabilitatea7 0 finiseaza structura si mareste tenacitatea7 Cr, Mn, "i, Mo maresc calibilitatea7 Mo nlatura fra-ilitatea la revenire a otelurilor cu Cr si Ni. Otelul slab aliat cu Cr,=ul ) se utilizeaza pentru confectionarea unor scule asc2ietoare care lucreaza fara socuri (filiere, alezoare, brose mici, etc. si a unor instrumente de masura si control (calibre . 'aisul ascutit si rezistenta la uzura sunt asi-urate n urma tratamentului final de calire si revenire joasa (fi-.)(.: . 3intre otelurile de scule bo-at aliate cu crom este reprezentativ otelul ledeburitic C)(5 ("'%" &:)),95 destinat confectionarii sculelor de deformare la rece (matrite, poansoane, dornuri, etc. . %cest otel contine (.C si )(. Cr. 8n stare turnata si la racire relativ rapida structura acestui otel contine o retea de eutectic (amestec mecanic de austenita aliata si carburi (Fe, Cr &C, (Cr, Fe >C& pe fond austenitic (fi-.)(.9 . Cromul dizolvat n austenita, micsoreaza solubilitatea carbonului (punctul ! spre st$n-a asa nc$t acest otel cu (. C va cristaliza ca o fonta 2ipoeutectica alba. =acirea rapida mentine stabilitatea austenitei la temperatura ambianta. /a racire lenta sau daca otelul turnat este recopt se da timp desfasurarii transformarii eutectoide a austenitei. "tructura va contine o retea de ledeburita (perlita sorbitica si carburi pe fond perlitic (fi-.)(.+ . Prin forjare eutecticul se far$miteaza si dupa recoacere de nmuiere la 9&5 5C structura otelului contine perlita fina si carburi uniform distribuite (fi-.)(.)5 . 8n aceasta stare otelul este prelucrabil prin asc2iere 6 @?maxA(55. Pentru a se asi-ura rezistenta la uzura otelul C)(5 se supune n final calirii la +45 5C n ulei urmata de revenire joasa la *&55C cu o puternica durificare secundara (49@=C . "tructura este formata din martensita de revenire aliata si carburi complexe fine uniform distribuite (fi-.)(.)) .

Otelurile rapide ("'%" >&9(,95 de scule sunt oteluri bo-at aliate (p$na la (4. cu 1, Cr, Mo, 0, Co, cu un continut de carbon de 5,>,).. "unt destinate confectionarii sculelor asc2ietoare care prelucreaza la viteze ridicate (*5,45 m;min materiale dure ((95 @? , cutite de strun-, freze, bur-2ie, scule de filetat, etc. Cele mai utilizate sunt otelurile rapide cu 1 (=p& , cu Co (=p), =p( , cu Mo (=p4, =p)5 . 3upa turnare si racire rapida otelul =p& (5,>.C7 )9.17 *,4.Cr7 ),(.07 5,:.Mo7 5,*. Ni prezinta cristale primare de austenita cu separari aciculare de martensita, nconjurate de o retea de eutectic cu numeroase carburi complexe de 1, 0, Mo, Cr. /a limita -rauntilor de austenita se observa separarea de carburi secundare fine (fi-.)(.)( . Prin forjare la +55,))555C se produce distru-erea retelei fra-ile de eutectic si se uniformizeaza distributia carburilor (fi-.)(.)& . "tructura este formata din carburi pe fond bainito,martensitic, dur si fra-il. "e supune apoi unei recoaceri de nmuiere la 955 5C, care conduce la o structura formata din carburi primare si secundare pe fond feritic, usor prelucrabila prin asc2iere (fi-.)(.)* . Pentru realizarea proprietatilor de utilizare se aplica o calire de la )(95 5C n ulei, urmata de calire la 6955C. "e obtine o structura formata din martensita, austenita reziduala si carburi (fi-.)(.)4 . "e observa ca numarul si dimensiunea carburilor a scazut comparativ cu recoacerea de nmuiere. 3easemenea apare la limitele fostilor -raunti de austenita asa numita structura poliedrica specifica otelului rapid calit de la temperaturi peste )(555C. /a atacul cu nital, n poliedre nu se observa martensita sau austenita reziduala. Prin revenire joasa multipla la 445,4955C are loc transformarea martensitei de calire n martensita de revenire cu precipitarea dispersa a carburilor n exces din austenita reziduala si transformarea acesteia ntr,o martensita foarte fina (2ardenita . %ceasta structura asi-ura duritate (:&,:4 @=C si termostabilitate p$na la 445 5C. 12.2.3. Oteluri cu destinatie speciala %ceste oteluri au proprietati mecanice, fizice si c2imice deosebite# rezistenta la uzura, la coroziune, refractaritate si rezistenta la cald, proprietati ma-netice si electrice remarcabile, etc. Otel ')54Mn)(5 ("'%" &>)9,>: este un otel austenitic man-anos, rezistent la uzura prin soc, care contine 5,+,),(.C7 )),4,)&,4. Mn7 5,4, ),5. "i. 3upa forjare si racire lenta are structura formata din austenita si carburi (Fe,Mn &C pe limita de -raunte. Prin calire de la )5455C structura contine austenita omo-ena, suprasaturata n carbon cu duritate redusa )+5 @?, =mA)55daN;mm (, plasticitate ridicata %A45.. Prin deformare plastica, austenita prezinta numeroase linii de alunecare n care se -asesc mici cantitati de martensita (fi-.)(.)5 . %ceasta structura are o capacitate mare de ecruisare deci rezistenta la uzura. 3uritatea creste p$na la 455 @?. "e prelucreaza -reu prin asc2iere numai cu aliaje dure sau prin rectificare. 3e aceea piesele se obtin prin turnare. 3atorita rezistentei mari la uzura se utilizeaza pentru piese puternic solicitate# falci de concasor si excavator, senile, macaze de cale ferata, etc. Otelurile inoxidabile si refractare contin minim )(. Cr dizolvat n fier. 3upa continutul de carbon si elemente de aliere pot fi cu structura# feritica, martensitica sau austenitica. Otelul 9Cr)>5 ("'%" &4:&,95 este un otel inoxidabil feritic. "e utilizeaza dupa recoacere la >:5 5C cu racire n aer, c$nd prezinta structura formata din -raunti de ferita si o cantitate mica de carburi (fi-.)(.)> . =ezistenta este redusa (=mA&+5 N;mm ( plasticitatea ridicata (%A(5. . "e foloseste n medii cu a-resivitate medie n industria alimentara, pentru articole de menaj. Otelul )(Cr)&5 ("'%" &49&,95 este un otel ferito,martensitic. "e utilizeaza dupa calire de la )545 5C n aer urmata de revenire la >(55C. 8n stare calita prezinta structura formata din ferita si martensita (fi-.)(.)9 , cu rezistenta mai ridicata (= mA4+5 N;mm( si plasticitate buna (%A(5. . "e utilizeaza pentru piese supuse la socuri care lucreaza la presiuni mijlocii, n medii slab a-resive ca# ventile, palete de turbina 2idraulice, cu abur, etc. Otelul )5NiCr)95 ("'%" &4:&,95 contine max. 5,)(.C, )5.Cr, 9.Ni si max. 5,>4.'i. 3upa calire n aer de la )5455C prezinta structura monofazica austenitica de rezistenta medie (=mA 4*5 daN;mm ( cu plasticitate si tenacitate ridicata (%A*5. . Cromul asi-ura rezistenta la coroziune si refractaritate p$na la 955 5C, nic2elul mbunatateste rezistenta la coroziune si favorizeaza structura austenitica, titanul elimina tendinta de coroziune intercristalina. %cest otel este folosit pentru piese n industria c2imica, metalur-ica ce lucreaza p$na la temperaturi 445,>555C. 12.3. Conditii de lucru Metoda de analiza# n c$mp luminos Probe metalo-rafice# din oteluri aliate, pre-atite pentru analiza microscopica

%paratura# microscop metalo-rafic 455x 12.4. Mod de lucru "e vor analiza la microscopul metalo-rafic probele de oteluri aliate, se va identifica simbolizarea otelului, se va sc2ita microstructura si se va stabili rolul elementelor de aliere. 3atele se vor centraliza tabelar.

Nr. proba )

Marca otel ()'iMnCr)(

Compozitie c2imica 5,().C ),(.Cr

"tare =ecopt

"tructura

Constit. "truct. Perlita Ferita

Bnfluenta elem.de aliere Cr si Mn# Cresc =m, @?,calibilit. 'i# finiseaza structura

3ocument Bnfo