Revolu?ia Romna din 1989 a constat ntr-o serie de proteste, lupte de strada ?i dem onstra?

ii n luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfr?itul regimului comuni st din Romnia ?i la caderea lui Nicolae Ceau?escu. Demonstra?iile din ce n ce mai ample au culminat cu procesul controversat ?i execu?ia lui Ceau?escu ?i a so?iei sale Elena. nainte de revolu?ia romna, toate celelalte state est-europene trecuse ra n mod pa?nic la democra?ie; Romnia a fost singura ?ara din blocul estic care a trecut printr-o revolu?ie violenta ?i n care conducatorii comuni?ti au fost execu ta?i. La fel ca n ?arile vecine, n anul 1989 majoritatea popula?iei din Romnia nu era mul ?umita de regimul comunist. Politica economica ?i de dezvoltare a lui Ceau?escu era considerata responsabila pentru penuria extinsa din ?ara; n paralel cu cre?te rea dificulta?ilor economice, poli?ia secreta, Securitatea, era omniprezenta, fa cnd din Romnia un stat poli?ienesc. n martie 1989, o serie de activi?ti de frunte ai P.C.R. au protestat printr-o scr isoare mpotriva politicii economice a lui Nicolae Ceau?escu ( Scrisoarea celor ?ase ) , dar la scurta vreme, Nicolae Ceau?escu ob?ine o victorie politica importanta: Republica Socialista Romnia reu?e?te achitarea datoriei externe de circa 11 milia rde dolari, cu cteva luni nainte de termenul pe care chiar dictatorul romn l preconi zase. La 11 noiembrie 1989, nainte de congres, pe strazile Brezoianu ?i Kogalnic eanu din Bucure?ti, studen?i din Cluj-Napoca ?i Bucure?ti au demonstrat cu panca rte Vrem reforme! mpotriva guvernului Ceau?escu. Studen?ii Mihnea Paraschivescu, Gr a?ian Vulpe, economistul Dan Caprariu-Schlachter din Cluj-Napoca ?i al?ii au fos t aresta?i ?i ancheta?i de lucratorii Securita?ii de la Penitenciarul Rahova pen tru propaganda mpotriva societa?ii socialiste.[1] O ncercare timida de a protesta m potriva regimului combinata cu bucuria calificarii na?ionalei romne de fotbal la un campionat mondial a fost dispersata de Securitate, care ?i-a infiltrat lucra torii operativi printre studen?i. La 16 decembrie a izbucnit un protest n Timi?oara, ca raspuns la ncercarea guvernu lui de a-l evacua pe pastorul reformat Lszl Toks. Pastorul facuse recent comentarii critice la adresa regimului n mass media interna?ionala, iar guvernul a consider at ca incita la vrajba etnica[necesita citare]. La cererea guvernului, episcopul sau l-a revocat din post, privndu-l astfel de dreptul de a locui n apartamentul l a care era ndrepta?it ca pastor. Enoria?ii s-au adunat n jurul casei sale, pentru a-l proteja de har?uire ?i evacuare. Mul?i trecatori, printre care ?i enoria?i a i unei biserici baptiste din apropiere, s-au alaturat protestului, necunoscnd det aliile ?i aflnd de la sus?inatorii pastorului ca aceasta era o noua ncercare a reg imului comunist de a restric?iona libertatea religioasa. Unii protestatari au ncercat sa incendieze cladirea care gazduia comitetul jude?e an al Partidului Comunist Romn (PCR). Securitatea a raspuns cu gaze lacrimogene ? i jeturi de apa, n timp ce mili?ia a recurs la for?a ?i la arestarea multora. Ei s-au mutat n jurul Catedralei Mitropolitane ?i au plecat ntr-un mar? de protest pr in ora?, fiind din nou confrunta?i de for?ele de securitate. rotestele au continuat n ziua urmatoare, 17 decembrie. Protestatarii au intrat n C omitetul Jude?ean ?i au aruncat pe fereastra documentele partidului, bro?urile d e propaganda, scrierile lui Ceau?escu ?i alte simboluri ale puterii comuniste.