Sunteți pe pagina 1din 25

1. Cum se efectueaza recoltarea secreiei uretrale ?

Recoltarea se face la cabinet sau la laborator, dimineata inaintea primei mictiuni, fara nici o toaleta locala la barbat si cu toaleta atenta la femeie. Se recomanda ca bolnavul sa nu ingereze lichide prea multe cu 10-1 h inainte si sa urineze noaptea cat mai tarziu. !aca secretia e redusa se va face in prealabil, masa" prostatic # nu si in faza acuta a procesului inflamator$ sau se va incerca reactivarea secretiei prin ingestia de bere in seara precedenta, prin instilatii uretrale cu % ml nitrat de argint sau prin iritare mecanica a uretrei. &ehnica variaza in functie de agentul suspicionat' pt uretrite microbiene se recolteaza cu ansa de platina din secretia de pe meat sau de pe colul uterin( pentru uretrite inframicrobiene sau sdr Reiter se racleaza mucoasa uretrala, epiteliul colului uterin sau al con"unctivei cu ansa de platina, chiureta !unlop-)ones oftalmologica sau cu tampon de vata. Se va face citodiagnostic deci se va evita recoltatea de puroi sau sange. *entru trichomonas vaginalis se face recoltare cu ansa din secretia uretrala si din santul balanopreputial iar produsul pe lama se va e+amina imediat. ,n prostatitele cronice se recolteaza din secretia prostatica dupa masa" sau din e"aculatul de dimineata dupa % zile de abstinenta se+uala. . -numerati rezultatele posibile ale buletinului de urocultura. .rocultura se efectueaza in vederea identificarii germenilor responsabili de infectia urinara si a testarii sensibilitatii lor la antibiotice, pentru o terapie tintita. Rezultatele la / h pot fi ' .rocultura sterila ' nu s-au dezvoltat colonii pe mediu .rocultura pozitiva ' mai mult de 100.000 C0.1ml. *rocedura standard este testarea sensibilitatii la diferite antibiotice, uzuale sau de rezerva. 2a copii, barbati si purtatori de catetere urinare, diagnosticul de infectie urinara se pune si pe mai putin de 100.000 .0C. 3. !iagnosticul de laborator, de certitudine, al tuberculozei genito4urinare. Singura proba care certifica activitatea biologica a tuberculozei este cultura 56cobacteriei cu o sensibilitate de 7%8 si o specificitate de 1008. *entru definirea dg de &9C urinar, la ma"oritatea pacientilor e necesara o cultura pozitiva sau o analiza histologica a unui specimen de biopsie, eventual insota de un *CR care sa ateste prezenta 56cobacteriei in urina. Cultura 9: se face dupa prealabila concentrare si decontaminare, pe medii de cultura speciale, solide sau semisolide sau lichide. !iagnosticul se bazeaza pe studiul a minim 3, preferabil % culturi, recoltate consecutiv. 0iecare specimen e inoculat pe medii de cultura ' 2o;enstein- )ensen # pt 9:, 9C< si alte m6cobacterii non-tuberculoase ocazionale, / sapt$ si mediu cu ou, acid piruvic si penicilina pt 5. bovis, partial anaerob. =lte medii ' >iehl?eelsen, Colestos, medii semisintetice derivate din 5iddlebroo@, medii lichide cu acid palmitic marcat cu carbon. 5ediile agar-baza si baza-ou incorporate cu verde malachit si mediul 5iddlebroo@ sau mediile solide sunt recomandate ca gold standard pentru izolarea, cultura si identificarea 9:. 5ediile solide se incubeaza cel putin 100 de zile la 3A grade. Coloniile apar la 10-1% zile , sunt elevate, groase, iregulate, rugoase in B chou fleur C, conopidiforme, nepigmentate, de culoare be" cremos si uscate. *e mediile lichide cresc sub forma de pelicula si mediul ramane limpede. =ntibiograma ' detectia de 18 mutanti rezistenti semnifica rezistenta susei ( susele sunt sensibila daca e+ista D18 mutanti rezistenti. =ntibiograma se face pe medii solide cu ou sau pe medii semisintetice suplimentate repartizate in cutii *etri ce contin bio-dis@uri impregnate cu tuberculostatice. /. &ehnica de recoltare a urinii, in scopul identificarii 56cobacterium tuberculosis. Se recolteaza un total urinar pe /h concentrate, pentru centrifugare in tuburi. Se face frotiu direct din sedimentul centrifugat dupa prealabila omogenizare cu agenti alcalini # sare /8$ si decontaminare simultana. ,n clinica se aduna urina pe 1 h, de la 1E seara la A dimineata.

*entru izolare se fac urmatoarele etape' se omogenizeaza1 decontamineaza urina, etapa urmata sau nu de concentrarea germenilor prin centrifugare' se centrifugheaza toata cantitatea 1% min la 3000 rpm, se indeparteaza supernatantul si se prelucreaza sedimentul( se insamanteaza pe medii de cultura, se incubeaza la termostat si se controleaza cresterea( se noteaza rezultatele. !in centrifugat se face identificarea 9==R prin coloratia >iehl?eelsen' bacilii apar rosii pe un fundal albastru. %. ,ndicatiile scintigrafiei osoase in urologie' Scintigrafia osoasa adduce date despre prezenta si intinderea unor procese tumorale si distrofice, poate evidential teritorii ischemice si mai ales metastaze inaparente clinic si radiologic # de dimensiuni mici sau situate in regiuni nefavorabile e+plorarii radiografice$. -+presia scintigrafica a meta osoase este prezenta de zone hiperfizante circumscrise # osteocondensante$. Scintigrafia osoasa e indicate in neoplasme ostofile cum sunt cancerul de prostate, rinichi, vezica, testicul. 7. *rincipiul scintigrafiei osoase' Se utilizeaza produse osteotrope marcate cu &c-EEm, St-F% si Sr-FA, mai rar 0luor-1F. Ca trasori se folosesc molecule de polifosfati, pirofosfati, si mai ales difosfati de tipul 5!* sau G5!*. Captarea depinde de vascularizatia osului, e mai intensa la nivelul spongiei fata de corticala. Sunt afectate cu predilectie sternul, masivul facial, bazinul, epifizele oaselor lungi, arcurile costale. Cartila"ele de con"ugare alea oaselor in crestere au grad crescut de fi+are. -liminarea trasorului se face prin filtrare glomerulara, deci pe scintigrama e prezenta intotdeauna imaginea vezicii urinare. A. !escrieti curbele nefrografice' Curbele nefrografice au 3 segmente' -primul segment, brusc ascendent si cu panta foarte abrupta, debuteaza la 1% sec de la in"ectare si are o durata de 0-30 secH faza vasculara # sangele radioactiv intra in rinichi$H faza arteriala -al doilea segment are o panta lent ascendenta cu amplitudine ma+ima intre minutele 3-%, unde se atinge valoarea pea@ a curbeiH acumularea trasorului in sistemul glomerular -al treilea segment are o panta descendenta corespunzatoare eliminarii radioactivitatii din sistemul de drena" intrarenal in ureter si I.H e+cretia &impul de in"umatatireH timpul masurat de la pea@ la o valoare egala cu "umatate din valoarea ma+ima( e un indicator al e+cretiei. =spectul curbei si panta e+cretorie depend de starea de hidratare a pacientului si de diureza in timpul e+aminarii( diureza scazuta- curbe cu pante reduse, asemanator obstructiei( I. plina modifica curba prin staza retrograde # se face renograma sub diuretic$( deshidrataree+cretia creste( e+cretie intarziata la furosemid- uropatie obstructive cu rezolvare chirurgicala &ipuri de nefrograme' 1.nefrograma izostenurica # de tip orizontal$- reducerea pantei si amplitudinii fazei 1, aplatizarea pea@ului si reducerea pantei fazei 3. <ravitatea alterarii functionale se traduce prin gradul de aplatizare al curbei .nefrograma din stenoza arterei renale- fazele 1 si sunt de amplitudini reduse si curba lenta de ascensiune, faza 3 e aplatizata, curba seaman cu cea din izostenurie dar cu valori mai mari 3.nefrograma din uropatia obstructiva- filtrarea e rapid afectata( se poate cuantifica scintigrafic daca obstructia e partial sau totala, acuta1cronica, organic1functional. ,n obstructiile partiale e modificat segmental e+cretor, e lent descendent. Cu cat obstructia avanseaza, cu atat panta e+cretorie diminua si se modifica si segmentele 1 si # devin lent ascendente si pea@-ul se aplatizeaza$. !aca obstructia e complete nefrograma e o curba lent ascendenta fara pea@ si la care faza 3 e o linie rectilinie. !aca obstructia complete e cronica, curba va semana cu cea izostenurica. ,n obstructia complete acuta segmental 1 e aproape normal, e lent ascendant si 3 e in platou.

F. Riscurile e+aminarii C&' -risc radic prin e+punere la raze J( doza efectiva de iradiere e K10 mSv, echivalentul e+punerii la radiatia ambientala pe o perioada de 3 ani. =cest risc impune prote"area pacientului atunci cand acest lucru nu interfera cu zonele investigate, de e+emplu sort plumbuit peste abdomen sau scrot. -risc de reactie alergica ma"ora la substanta de contrast iodata( se pot folosi preparate noniodate sau masuri profilactice1terapeutice specifice. -lauza va trebui sa amane reluarea alaptarii pe o perioada de / h. E. =vanta"ele ,R5 in urologie' - permite evaluarea structurala si functionala a mai multor organe # e+ urograma prin ,R5, chiar in conditii de uremie sau alergie la sbst de contrast$ - foarte buna metoda de investigatie a sistemului vascular - risc de reactii alergice si de iradiere mult mai redus - imagini mult mai clare si detaliate ale tesuturilor moi, valoare informativa net superioara 10. ,ndicatii de efectuare a e+amenului ,R5 in patologia urologica' Se pot investiga ,R5 o varietate impresionanta de afectiuni urologice' tromboza venei renale, obstructii ale arterei renale, hidronefroze, glomerulonefrite, necroza tubulara acuta, re"etul grefei renale, nefrolitiaza, traumatisme reno-ureterale, chisturile hidatice renale, leziuni focale intrarenale, tumori ale parenhimului renal, tumori uroteliale inalte, ,R=, ,RC, tumori ale SR, anevrisme de =o abdominala, obstructii ale IC,, cancer prostatic si de I., adenopatii pelvine si retroperitoneale, 5-? 1 si . 11. ,ndicatii de efectuare a e+amenului C& abdomino-pelvin in patologia urologica' - !iagnosticul durerii abdominal sau pelvine( - !iagnosticul maselor cunoscute sau presupuse sau colectiilor fluide, tumorilor maligne ,1,,, proceselor inflamatorii, anomaliilor vasculare( - -valuarea traumatismelor regionale( - Clarificarea informatiilor oferite de alte investigatii( - -valuarea unor anomalii visceral congenitale( - <hidarea si controlul unor manevre diagnostice sau terapeutice minim invasive' punctia-biopsie renala, de e+( - *lanificarea terapiei' stabilirea tacticii operatorii, a"ustarea dozei effective de radioterapie - ,ndispensabil in diagnosticul oncologic 1 . <esturi diagnostic si terapeutice ce pot fi efectuate prin intermediul ureteroscopiei' -diagnostic' e+plorarea integritatii ureterului, diagnosticul optic al leziunilor suspectate imagistic, pentru efectuarea de manevre chirurgical-endoscopice( -terapeutic' e+tragere Lin piesa unicaM a calculilor ureterali mici, litotritie in situ si e+tragerea fragmentelor de calculi mari, sectionarea stricturilor ureterale, b6-passarea de obstacole endoureterale la vedere, pentru montarea de stent ureteral, rezectia termica sau vaporizarea 2=S-R a formatiunilor tumorale endoureterale. 13. ,ncidente si accidente secundare ureteroscopiei' -ale manevrelor cistoscopice' cale falsa ureterala, leziuni ale mucoasei sau ale orificiului ureteral, imposibilitatea recunoassterii orificiului datorita leziunilor inflamatorii endovezicale( -ale manevrelor ureteroscopice' dilacerari ale mucoasei ureterale, perforatia peretelui ureteral, dezinsertia ureterului din meat.

1/. 0actorii de care depinde numarul sedintelor terapuetice necesare distrugerii calculului prin -SN2. - caracteristicile calculului' localizare, dimensiune, structura chimica, duritate fizica - tipul aparatului folosit' presiunea energiei din focarul therapeutic si dimensiunea acestuia. Calculi duri #cistina, o+alate de calciu monohidrat$ necesita nr mare si trepte superioare de energie a undelor de soc aplicate. 1%. ,ndicatiile efectuarii -SN2 in patologia urologica. -SN2 e prima optiune terapeutica pentru calculi renali si ureterali pro+imali si distali. ,ndicatiile sale sunt' -calculi renali cu diametrul ma+im de 1,% cm -calculi ureterali lombari si pelvini Conditiile obligatorii pentru efectuarea cu success a -SN2' rinichi functional, rinichi fara o dilatatie importanta a cavitatilor pielo-caliceale, rinichi cu libertatea caii urinare in aval. 17. Care sunt situatiile in care -SN2 este imposibilO tehnic, limitatO Pn aplicare sau previzibil slab eficientO ? -+ista anumite conditii date de' - *articularitati ale pacientilor' obezitate e+cesiva #nu se poate localiza ecografic calculul$, anomalii scheletale ce impiedica o pozitionare corecta pe masa de lucru # cifoze, cifoscolioze accentuate$ - *articularitati ale litotritorului' cele cu localizare e+clusiv radiologica nu permit fragmentarea calculilor radiotransparenti( cele cu localizare ecografica nu permit localizarea calculilor ureterali iliaci si pelvini( - =nomalii renale de pozitie- rinichi in ectopie pelvina sau incruciasata - Calculi pe rinichi transplantat( - =nomalii ale cailor urinare superioare ce nu permit eliminarea fragmentelor' calcul in diverticul caliceal, calcul asociat cu disfunctiesau stenoza de "onctiune pielo-ureterala sau cu stricture de ureter( - Calcul asociat cu dilatatia importanta a sistemului cavitar renal( - 2ocalizare calicial inferioara- e+ista rata crescuta de restante litiazice( - Calcul ureteral fi+, impactat( - 2ocalizarea calculilor in ureterul iliac( - Chimia calculilor' cei de cistina sau o+alat monohidrat au o duritate remarcabila 2itiaza renala Lla limitaM # diametrul calculului intre 1,%-3 cm$ si masa litiazica mare #calculi cu diametru peste 3 cm, litiaza multipla cu volum mai mare de % cm cubi, calculi coraliformi partiali sau completi$ desi e abordabila prin -SN2 monoterapie cu conditia inserarii unui cateter ureteral autostatic dublu ), necesita un effort therapeutic prelungit, ceea ce inseamna o rata mai mare de esec, o morbiditate mai mare si o rata mai mare a restantelor litiazice( de aceea se va renunta la principiul minimei invazivitati pentru cel al minimei morbiditati #?*2, chirurgie deschisa$. 1A. Contraindicatiile efectuarii -SN2' Iarsta mica ?. e o contraindicatie, ci din contraQ Contraindicatii absolute sunt reprezentate de' pielonefrita acuta, insuficienta renala, obstructia necorectata a caii urinare in aval, dezechilibrul fluido-coagulant, hipertensiunea arteriala necontrolata therapeutic si sarcinaQ 1F. *roprietatile radiatiei 2=S-R, pentru care aceasta este folosita in urologie. ,nteractiunea 2=S-R-tesut depinde de proprietatile fascicolului laser si de cele ale tesutului respectiv ( acestea vor determina indicatia aplicatiei. !iferite medii vor produce fascicole cu lungimi de unda diferite, lungimile mai mari putand patrunde mai profund in tesuturi.=lte caracteristici ce definesc performanta laserilor sunt nivelul energetic si modul de emisie # continua sau pulsatila$. *roprietatile fizice ale laserilor sunt definite de ' energie, putere, fluenta #densitatea puterii$ si iradianta #intensitatea undei laser$. 0ibrele optice folosite pentru

a transmite undele laser permit o oarecare divergenta a fascicolului la iesirea din capatul fibrei, astfel incat la o distanta de pana la 3 cm intensitatea poate varia de la a inciza tesutul #distanta cea mai mica, spotul cel mai concentrat$ la a-l vaporiza #distanta cea mai mare$. -fectele tehnologiei 2=S-R utilizate in medicina sunt consecinte ale proprietatilor ei ' 1.termice ' energia luminii absorbite e transformata in caldura ( la 70 grade-denaturarea proteinelor, la 100 deshidratarea celulara, la %0 carbonizarea iar la 300 vaporizarea tisulara. -fect folosit in ablatia tumorilor. 2.mecanice ' utilizate in litotritia calculilor. 3.fotochimice ' utilizate in distrugerea tumorilor superficiale, indiferent de natura, ale pielii si mucoaselor ( unda laser activeaza compusi #hematoporfirina$ administrati sistemic si fi+ati selectiv in tesutul tumoral la produsi to+ici ce induc moartea celulara. 4.de coaptare tisulara ' pentru inducerea coaptarii colagenice a marginilor unei incizii, dupa adaugarea de material proteic #%08 albumina umana$ sau cromofori. 1E. -numerati trei proceduri chirurgicale ce se pot efectua cu a"utorul laserilor. 2itotritia calculilor bazinetali, ureterali sau vezicali cu laseri pulsatili cu coloranti sau cu cristal de ale+andrit ( rezectie si ablatie in cazul G9*, carcinomului urotelial, penian, hemangioame vezicale si cutanate cu laser cu cristal ?eodinium sau Golminum ( incizia tesuturilor moi in stricturi ureterale, valve de uretra posterioara, scleroza de col vezical cu laseri cu cristal Golminum sau ?eodinium ( autofluorescenta in fotodiagnosticul si fototerapia carcinomului vezical in situ cu laserul cu nitrogen sau cu argon ( epilarea laser # tegument perineal folosit ca grefon in uretroplastii$ 0. *ozitiile de efectuare a tuseului rectal ' *ozitia ginecologica # permite &R combinat cu palparea abdominala, se mai numeste pozitie pentru litotomie$, pozitia culcat lateral cu coapsele usor flectate pe abdomen, pozitia genupectorala sau in decubit ventral cu coapsele flectate pe abdomen si picioarele departate. 1. *rostata, e+amen prin tuseu rectal- modificari de consistenta ' Consistenta normala e similara cu a eminentei tenare contractate, ferma, elastica, ca de cauciuc. Consistenta moale ' apare in congestia provocata de lipsa contactelor se+uale sau de infectia cronica cu drena" afectat. Consistenta crescuta ' in hiperplazia adenomatoasa Consistenta indurata ' in prostatita cronica cu sau fara calculi Consistenta pietroasa ' in cancerul avansat Schimbarea consistentei parenhimului intr-o zona limitata e singura metoda clinica de depistare a cancerului prostatic curabil chirurgical Q ?odulii din prostatita cronica si tbc proemina la suprafata glandei si marginile lor se sterg treptat ( noduli determinati de cancer nu proemina1 sunt incastrati, au margini nete, sunt duri si tind sa apara in santul lateral. . *rostata, e+amen prin tuseu rectal- modificari de dimensiuni ' 5arimea este a unei castane, /1/ cm, mai lata spre colul vezical, forma de trunchi de con, baza cranial, avand un varf si doua unghiuri laterale # coarne$. - formata din lobi separati de un sant median cu limite laterale precis conturate. ,n cazul cresterii de volum santurile laterale devin adanci si cel median se sterge ( prostata se poate alungi. Semnificatia clinica a hipertrofiei prostatice e data de severitatea simptomelor si de reziduul vezical si mai putin de marimea glandei la &R Q 2a un pacient cu retentie de urina se poate decela o prostata cu volum redus, insa in ma"oritatea afectiunilor volumul acesteia e marit. 3. *rostatita acuta- modificari ale prostatei la tuseul rectal ' *rostatita e o inflamatie acuta a glandei si apare la pacienti intre 0-/0 de ani. Sensibilitatea glandei e mult crescuta in prostatite ( alte simptome ' febra, indispozitie, disconfort perineal si rectal, polachiurie, disurie.

2a &R se deceleaza prostata sensibila, fierbinte, cu consistenta crescuta, si uneori fluctuenta # in abcesul prostatic$ si1sau impastata. /. &R- diagnostic diferential al cancerului de prostata *rin &R se pot diferentia ariile ferme din prostata in fibroza din infectia nespecifica, prostatita granulomatoasa, noduli tuberculosi, calculi prostatici si cancer prostatic precoce. ?odulii cauzati de infectie priemina la suprafata glandei si au margini care se sterg treptat, in timp ce cei determinanti de cancer nu proemina1 incastrati, sunt duri, cu margini nete si tind sa apara in santul lateral. !aca e+ista un nodul prostatic dar nu e+ista semne de &9C si nu e+ista puroi in secretia prostatica, probabilitatea de cancer e mare, mai ales daca RRIS nu arata calculi prostatici # se proiecteaza pe simfiza$. *S= poate fi de a"utor daca e crescut dar e+ista cancer prostatic si cu *S= scazut. ,n litiaza prostatica multipla se produc crepitatii la palparea glandei prin frecarea calculilor- B semnul sacului cu nuci C. %. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in cancerul de prostata stadiul &1. Cancerul in situ nu produce modificari la tuseul rectal, diagnosticul fiind unul histologic. 7. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in cancerul de prostata stadiul & . ,ntr-o prostata normala sau hipertrofiata adenomatos degetul e+plorator simte un nodul dur, de marime variabila, incastrat in parenhimul glandular. ?odulul poate fi unic sau multiplu, in acelasi lob sau in ambii lobi sau poate ocupa intregul lob respectiv. -ste stadiul de nodul canceros. A. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in cancerul de prostata stadiul &3. ,ntreaga glanda e mare, cu duritate lemnoasa, cu repartitie uniforma sau neregulata. .lterior prostata isi pierde configuratia si se prezinta ca o masa tumorala bomband in ampula rectala, cu margini ce se pierd lateral, cu prelungiri laterocraniene in directia veziculelor seminale care sunt inglobate in procesul neoplazic. 9locul tumoral e fi+, clasic descris B in cap de taur C. F. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in cancerul de prostata stadiul &/. Carcinomatoza prostatico-pelvina reprezinta stadiul local de dezvoltare ma+ima a tumorii ( la &R se descopera o masa tumorala densa, aderenta la peretii ososi, cuprinzand tot pelvisul, imobila, neregulata, dureroasa la atingere sau total indolora. Rectul poate fi comprimat, ingustat sau chiar invadat de masa tumorala. E. -numerati etapele efectuarii tuseului rectal. 1.pozitionarea pacientului intr-una din cele / pozitii e+istente .separarea feselor si inspectia regiunii anale pt depistarea diverselor patologii ' hemoroizi, fisuri, fistule, carcinom sau melanom anal ( 3.introducerea degetului in anus, doar prima falanga, pt a lasa timp anusului sa se rela+eze ( e+aminarea tonusului are importanta ma"ora, tonusul scazut sau crescut sugerand modificari identice ale sfincterului urinar si detrusorului ( /.palparea intregului canal anal pe toata circumferinta, pt a e+clude stenoza, hemoroizii interni, criptita, fistulele rectale, polipii mucosi sau un neoplasm ( %.palparea glandelor Co;per ' cu degetul in rect- prima falanga, orientat cranial si lateral, in timp ce policele palpeaza zona perineala corespunzatoare inde+ului ( se vor simti glandele ruland intre cele degete atunci cand sunt inflamate. 7.palparea uretrei perineale ( A.e+amenul ampulei rectale- trebuie e+aminata in intregime, 370 grade. *oate fi goala sau ocupata de fecaloame sau tumori # fecalomul are limita de demarcatie pe toata circumferinta cu peretele rectal$ ( F. e+amenul prostatei ' intreaga suprafata se e+amineaza ( se apreciaza marimea, suprafata, consistenta, mobilitatea, sensibilitatea.

30. Caracteristici la tuseul rectal al prostatei in adenomul de prostata' &useul rectal se efectueaza de preferinta in pozitie ginecologica si evidentiaza prostata marita de volum in cele doua diametre # transversal si longitudinal$, acoperita de peretele rectal cu mucoasa neteda, catifelata, cu santul median sters, bine delimitata, neteda, de consistenta ferm-elastica, nedureroasa. Ieziculele seminale sunt normal nepalpabile. &useul rectal se combina cu palparea hipogastrica, la care se poate decela supletea peretilor bazei vezicale, reziduu urinar post-mictional #&R se face intotdeauna dupa ce bolnavul isi va fi golit vezica prin urinat$. 0recvent la &R se descopera asimetria prostatei adenomatoase- un lob e mai hipertorfiat ca celalalt, sau, din cauza marimii, nu se poate decela limita craniala a acestuia. *rezenta de zone, nodulae, ferm-dure, neregulate, indurate sau aspectul dur difuz sunt semnale de alarma sugestive pentru cancer, care se dezvolta preferential din zona perifierica, accesibila e+amenului clinic prin &R. 31. -numerati componentele instrumentarului endoscopic necesare efectuarii uretrocistoscopiei. - &eaca de lucru prin care sunt introduse elementul de e+aminare si telescopul( - &elescopul- un sistem optic de prisme ce transmit imaginea ochiului observatorului( - Sursa si cablurile de lumina- printr-un sistem de fibre optice se transmite lumina( - Sursa, tubulatura si lichidul de irigatie- e necesare irigatia permanenta sau intermitenta cu un lichid steril, preferabil izoton( - -lementele de lucru' rezectoscop, dispozitive laser, pensa de biopsie, care de cateterism ureteral, pense litotritoare 2o;sle6, pense litotritoare *unch 3 . -numerati leziunile ce pot fi diagnosticate prin uretroscopie. 2eziunile ce pot fi diagnosticate prin ureteroscopie sunt' valvele uretrale, diverticulii si stricturile congenitale, hipertrofia de prostata, leziunile inflamatorii, calculii si tumorile uretrale. 33. -numerati leziunile ce pot fi diagnosticate prin cistoscopie' 2eziunile ce pot fi diagnosticate prin cistoscopie sunt' tumorile vezicale, sindromul disectazic # scleroza vezicala, adenomul prostatic$, diagnosticul diferential al cistopatiilor cu ruina limpede, investigarea sursei hematuriilor, investigarea bolnavilor cu tumori recto-colice sau pelvine, atunci cand e+ista suspiciunea invaziei in vezica, investigarea bolnavilor cu incontinenta urinara. 3/. -numerati % leziuni ale aparatului urinar inferior ce pot fi rezolvate endoscopic' deblocarea endoscopica a colului vezical, e+tragerea calculilor si corpilor straini din uretra si I., electrorezectia tumorilor vezicale, sectionarea stricturilor uretrale, cateterism uretral in anuria obstructiva si1sau insertia unui cateter ureteral autostatic tip Coo@. 3%. ,ndicatiile diagnostice ale uretrocistoscopiei. -videntierea eventualelor stricturi uretrale, calculi, corpi straini, diverticuli si tumori # pentru e+aminarea uretrei se foloseste optica de 0 grade$( stabilirea diagnosticului de tumora #localizare, dimensiuni, aspect, raport cu orificiile ureterale$, diagnosticul diferential al sindromului disectazic( diagnosticul diferential al cistopatiilor cu urina limpede( protocolul de e+aminare al bolnavilor cu afectiuni genitale #prolaps genital, endometrioza, neo de col sau corp uterin$( precizarea sursei hematuriei. 37. Contraindicatii de efectuare a uretrocistoscopiei' ,n uretrite, cistite, prostatite acute, in traumatisme abdominale cu rupturi ale uretrei si vezicii urinare, in leziuni bacilare foarte avansate pentru ca e+ista riscul efractiei peretelui vezical prin distensie, daca pacientul refuza sau e necooperant. 37. Enumerati elementele de lucru endoscopic endovezical??

3F. -chipamentul obligatoriu necesar efectuarii unei proceduri laparoscopice' -ste format din' o camera video ce reprezinta Rochiul chirurguluiM, un monitor video pe care se vizualizeaza informatiile culese de camera dupa ce sunt prelucrate electronic, si un videorecorder pe care se pot inregistra imaginile intraoperatorii. ,n plus, echipamentul mai cuprinde si un insuflator cu flux crescut, o sursa de lumina ce foloseste lumina rece #produsa de vapori de metale nobile, de e+ +enon$ transmisa prin fibra optica sau cabluri speciale cu cristale lichide, cabluri ce sunt conectate la un procesor electronic de imagine ce regleaza automat calitatea luminii transmisa camerei video. -ste util pentru efectuarea unor procedee terapeutice un generator de circuit electric de mare frecventa , care prin intermediul unor electrozi se transmite tesuturilor determinand incalzirea lor, procedeu numit diatermie. Sunt utile si dispozitive pentru aspiratie/irigatie si dispozitive pentru disectie si coagulare. *e langa echipamentele pentru laparoscopie sunt necesare si instrumente speciale pentru operatiile minim-invazive, cum ar fi instrumente de disectie adaptabile la circuitul de electrocoagulare, instrumente de taiere, de tractiune, de sutura # portace adaptate pentru suturi intracorporeale si endostich, aplicatoare de clipsuri, endostaplere$, instrumente de hemostaza. 3E. Ce este retroperitoneoscopia? Retroperitoneoscopia reprezinta abordul transcutanat al spatiului retroperitoneal cu abordarea organelor situate la acest nivel' rinichiul, glanda suprarenala, ureterul, ganglionii limfatici. /0. ,ndicatiile retroperitoneoscopiei in patologia urologica. Retroperitoneoscopia e indicata in nefrectomia simpla, nefrectomia radicala, recoltarea rinichiului pentru transplant, heminefrectomia, nefrectomiile partiale, rezectia chistului renal, pieloplastia, suprarenalectomia, R*2?!, ureterolitotomia, nefrope+ia, cistectomia, orhidope+ia laparoscopica, etc... =celeasi indicatii operatorii le are si abordul transperitoneal pentru tractul urinar. ,n plus, accesul transperitoneal se poate alege si pentru abordarea unor afectiuni ale organelor pelvine cum ar fi testiculul ectopic, colposuspensia, disectia ganglionilor limfatici pelvini, prostatectomie radicala, varicocelectomia sau hernioplastia. =celeasi indicatii le are si abordul e+traperitoneal al pelvisului. /1. -numerati complicatiile posibile in cursul chirurgiei laparoscopice. Complicatiile sunt destul de frecvente si nu difera de cele aparute in chirurgia clasica. .nele sunt chiar redutabile si necesita convertirea interventiei intr-una deschisa, de aceea pacientii trebuie avertizati asupra acestei posibilitati. -complicatii ale anesteziei( -complicatii la introducerea trocarelor, mai frecvent apar in cazul abordului transperitoneal si constau in leziuni viscerale sau vasculare secundare introducerii acului Ieress sau trocarelor. *entru a le evita trebuie facuta o echo abdominala pt a cunoaste marimea ficatului, splinei sau pt a evalua eventualele aderente intre ansele intestinale si peretele abdominal.Se suspecteaza o leziune daca varful acului Ieress nu se misca liber in cavitatea peritoneala sau daca se aspira sange, continut gastric sau intestinal, sau daca presiunea de plecare depaseste 1 mmGg, normal fiind D%mmGg( in aceste conditii pozitia acului trebuie corectata iar leziunile verificate video. !aca leziunea e mare se impune laparotomia. Celelalte trocare trebuie introduse sub control video si ghidate de transiluminare. *rezenta aderentelor impune folosirea preferentiala a trocarului Gasson sau a unui needlescope de mm. 0olosirea trocarelor cu teci de siguranta si a telescoapelor de calibru mic scad rata complicatiilor. -complicatii la insuflatia CO2' emfizem subcutanat1properitoneal, omental, hipertensiunea pneumoperitoneului, embolia gazoasa. *neumoperitoneul duce la scaderea ph-ului si cresterea pCS ( anestezistul trebuie sa creasca ventilatia corespunzator cu presiunea partiala din sange a CS .

-complicatii in timpul interventiei' leziunile vasculare sunt cele mai frecvente( in cazul leziunilor severe se impune laparotomia( leziunile viscerale apar prin lezarea directa in timpul disectiei sau dupa electrocoagularea in vederea hemostzei( leziuni ale nervilor, arsuri date de electrocauter sau de laser, corpi straini restanti in cavitatea peritoneala, insuccesul operatiei propuse. -complicatii postoperatorii' sangerare precoce sau hematoame postoperator, nerecunoasterea leziunilor viscerale #pancreatice, intestinale$ ce pot duce la fistule, ileus, infectii( hernierea organelor prin locul de introducere a trocarului, limfocel, emfizemul local voluminos cu durere, tromboza venoasa si pulmonara, etc... / . Contraindicatii absolute ale chirurgiei laparoscopice' Coagulopatiile severe, peritonita generalizata, ocluzia intestinala, infectii ale peretelui abdominal. Contraindicatii relative' ascita, operatii abdominale in antecedente, hernia ombilicala si1sau obezitatea. /3. Conditii generale de utilizare a instrumentarului in urologie. ,ndiferent de scopul folosirii instrumentelor, acestea trebuie sa fie manevrate respectand cateva reguli simple dar fundamentale ' sa fie introduse steril, cu blandete, bine lubrefiate si de calibru cat mai mic, mai ales in scop diagnostic. //. !escrieti sonda uretrovezicala tip 0ole6 standard. Sonda 0ole6 reprezinta prototipul sondelor autostatice folosite pentru cateterismul uretrovezical. -a are lumene, unul pentru circulatia urinii si celalalt pentru umflarea balonasului. 2a e+tremitatea distala prezinta un pavilion pentru adaptarea pungii colectoare, iar langa el o supapa prin care se introduce lichid steril in balonas pe a doua cale. Iarful sondei poate avea forme diferite ' car"a, cilindrice, cilindroconice. 9alonasul poate avea capacitate diferita, cele operatorii folosite in scop hemostatic avand o capacitate mare si fiind rigide. /%. !escrieti sonda uretrovezicala tip 0ole6 cu dublu curent ' Sonda 0ole6 cu dublu curent # sau cu lava"$ are 3 cai, una de drena" urinar, una prin care se introduce lichid de spalare in vezica si una pentru umflarea balonului autostatic. 2a fel ca sondele 0ole6 normale, ele pot avea diferite forme ale varfului' bont, cilindric sau conic, varf deschis oblic, varf deschis cilindric, varf in unghi obtuz, cudat sau cu car"a. /7. &ipuri de sonde ureterale' ,nstrumentele ureterale sunt adaptate intubarii ureterale, sunt lungi, fle+ibile, radio-opace si se introduc cu cistoscopul operator. Sonda ureterala standard e cilindrica, cu gradatii la centimetru si mar@eri la % cm cu un orificiu lateral la varful sondei, iar pentru mentinerea caracterului rectiliniu este intubata de un mandren metalic ce trebuie suprimat inainte de folosirea sondei pentru a scadea riscul de perforatie. Sonda ureterala Chevassu are la e+tremitatea ureterala o oliva tronconica perforata la varf, ce nu permite scurgerea pe langa ea. Se utilizeaza la ureteropielografia retrograda. Sonda Dormia e o sonda ureterala ce are la varf un cosulet, ce poate prinde si e+trage un calcul ureteral. - folosita in general pentru abordul calculilor ureterali pelvini. Sonda eiss are in capat un lasou, utilizat pentru captarea calculilor ureterali. Sonda Coo! autostatica are un segment cilindric, iar capetele fac volute ce realizeaza fi+area in bazinet si vezica. - o sonda pielo-ureterala autostatica si se mai numeste !ouble-) sau R!ouble pig tailM. Se mentine pe un ghid rigid care ii da caracterul rectiliniu, apoi dupa intubatia antero1retrograda a ureterului, acesta se e+trage iar sonda isi ia cele volute autostatice in vezica si bazinet. Sonda "ono#$ are o singura voluta, pentru drena" e+tern, cu sau fara perforatii laterale, si se foloseste ca pielostomie sau nefrostomie.

-+ista unele sonde ureterale prevazute cu o perie la nivelul varfului, ce dizloca celule parietale ca material de biopsie. /A. -numerati % proceduri ce pot fi efectuate cu a"utorul sondelor ureterale # sonda ureterala standard, !ormia, !ouble-)$' -e+tragerea calculilor ureterali pelvini, cu sonda !ormia cu cosulet( -drena"ul uretero-pielo-renal temporar e+tern sau intern, cu sonda Coo@( -e+plorarea radiologica ascendenta a cailor urinare superioare, prin pielografie si .*R, cu sonda Chevassu( -recoltarea de urina din caile urinare superioare pentru investigatii de laborator, cu sonda standard( -diagnosticul histopatologic al tumorilor ureterale( -e+plorarea permeabilitatii cailor urinare superioare( /F. Clasificati sondele uretro-vezicale in functie de forma varfului' !upa forma varfului sondele se clasifica in mai multe tipuri' -sonda tip ?elaton- cu varful bont, cilindric sau conic, utilizata pentru cateterismul uretrei normale la barbat si la femeie. Sonda cu orificii de comunicare se numeste sonda Robinson. -sonda tip Nishard- cu varful deschis, cilindric, fara orificiu de comunicare sau cu un singur orificiu, se foloseste pentru ascensionarea pe un ghid tutore. -sonda Couvelaire- cu varful deschis oblic si orificiu de comunicare lateral, sau sonda Nhistle- permite de asemenea ascensionarea pe ghid si poate fi folosita si pentru aspirarea cheagurilor din vezica. -sonde cu varf in unghi obtuz, cudat sau cu car"a # prototipul e sonda &iemann$ pot avea multiple forme' efilate, cilindrice, conice, cilindro-conice, si un numar de orificii de comunicare variabil, respecta mai bine cudurile uretrei masculine si mai ales se utilizeaza in leziunile uretrei posterioare sau in adenomul si cancerul de prostata. Sonda cu varful bont si efilat, cu diametru ce scade progresiv si se foloseste pentru cateterismul uretrei stricturate. /E. ,nspectia si palparea regiunii lombare- metode de palpare renala' ,nspectia regiunii lombare, in lipsa patologiei renale si perirenale, nu aduce nici o informatie. ,n functie de patologia e+istenta se pot evidentia urmatoarele' a. -dem lombosacrat de diferite cauze' manifestare a edemului gravitational # bilateral, la pacienti ce stau mult timp in clinostatism, in ,RC sau in afectiuni nefrologice$ sau impreuna cu hiperemie in abcesele perinefretice # unilateral, zona infiltrata, lasa godeu sau impresiuni cutanate$( b. *ozitia antalgica' in supuratiile perirenale # datorita miozitei satelite si contracturii musculaturii lombare$( in colica renala nu e+ista pozitie antalgica. c. Circulatia colaterala abdominala- in tumorile maligne cu e+tensie in IC,( d. !eformarea regiunii lombare, in general unilaterala, rar bilateral' lomba apare bombata, cu grila"ul costal ridicat, si unghiul costovertebral plin( apare in afectiunile ce implica rinichiul mare' tumori renale, hidronefroze, pionefroze, hematoame lombare, chiste renale, hipertrofie compensatorie. .neori se poate produce abdominalizarea rinichiului, cu deformarea abdomenului in special in flancuri sau in fosele iliace, in tumorile renale voluminoase, gigantice, si in 9*GR. e. Solutii de continuitate, plagi, echimoze, hematoame, cicatrici, vergeturi( f. &uburi de dren, nefrostomie sau alte forme de derivatie urinara la pacienti ce au suferit interventii chirurgicale pentru afectiuni retroperitoneale. *alparea se face cu dificultate, rinichii fiind situati profund retroperitoneal.2a barbati sunt si mai putin mobili iar tonusul musculaturii abdominale e mai mare ca la femei. 2a pacientii obezi palparea nu aduce informatii sugestive. 2a pacientii slabi, la copil si la femeie se poate palpa polul inferior al rinichiului in inspir profund. *rin palpare se pot aprecia' volumul, consistenta, mobilitatea, sensibilitatea,

suprafata si forma. ?ormal, rinichiul e un organ plin, neted, regulat, nedureros, imobil. *rin palpare se pot decela lomba plina- datorita unui hematom, unei supuratii sau unei tumori( rinichiul mare, mobilitati anormale, etc... 5etode de palpare' <.TS?' pacient in decubit dorsal, cu genunchii flectati, e+aminatorul aflat de partea e+aminata, cu mana opusa in unghiul costomuscular #inde+ul paralel cu ultima coasta, iar mediusul a"unge pana in unghiul costomuscular$, mana cealalta sub rebord.Se roaga bolnavul sa respire profund- rinichiul e mobil cu respiratia. Ridicand peretele lombar, rinichiul va fi proiectat anterior si poate fi astfel palpat prin apropierea celor doua maini. -ste metoda de electie, chiar si la obezi. <2-?=R!' pacient in decubit dorsal, cu genunchii flectati, cu e+aminatorul aflat de partea e+aminata, avand mana opusa plasata cu policele sub rebord, iar degetele celelalte in regiunea latero-postero-lombara. Se roaga bolnavul sa respire profund, rinichiul fiind palpat intre police si celelalte degete. - o metoda unimanuala. ,SR=-2' pacient in decubit lateral opus rinichiului e+aminat, cu membrul inferior de aceeasi parte in fle+ie si cu e+aminatorul plasat de partea e+aminata, avand mana corespondenta # dreapta pentru rinichiul drept$ cu policele in regiunea latero-postero-lombara, iar celelalte degete sub rebord. Se roaga bolnavul sa respire profund( se poate realiza palparea si cu ambele maini, similar metodei <u6on,doar pozitia bolnavului fiind diferita. *-&,&' doar pentru rinichiul stang, e o modificare a metodei <u6on. -+aminatorul se aseaza la dreapta, pune mana stanga sub bolnav pana la unghiul costovertebral si pe cea dreapta o plaseaza anterior profund. %0. *unctele renale dureroase' -punctele lom%o#sacrate releva afectiuni ale rinichiului sau perirenale #*?=, colica nefretica, perinefrite$' punctul costo-vertebral Guyon- in unghiul coastei 1 cu coloana( punctul costo-muscular- in unghiul coastei 1 cu musculatura sacro-lombara( punctul subcostal Bazy- in varful coastei 11 -punctele dureroase la distanta, pe traiectul nervilor ple+ului lombar #litiaze, abcese perirenale, infectii renale$' punctul suprailiac lateral- deasupra medianei crestei iliace #nervi subcostali$( punctul supraintraspinos Pasteau- deasupra si medial de S,=S # nervul femurocutanat$( punctul inghinal- la nivelul orificiului inghinal e+tern #ramura genitala a nervului genitofemural$. %1. *unctele ureterale' *unctul ureteral superior 9az6' la intersectia liniei orizontale transombilicale si marginile laterale ale dreptului abdominal( dupa alti autori e situat la intersectia orizontalei ce trece prin marginea inferioara a rebordului costal cu marginea laterala a dreptului abdominal, corespunzand punctului subcostal din posterior si furnizand informatii despre bazinet si "onctiunea pielo-ureterala. *unctul e dureros in patologia cailor renale superioare. *unctul ureteral mi"lociu Galle' la intersectia orizontalei ce uneste cele S,=S cu marginea laterala a dreptilor abdominali( se mai numeste punctul supraspinos &urneau+. - dureros in afectiuni ale ureterului lombar si iliac. *unctul ureteral inferior *asteau' corespunde zonei uretero-vezicale, palpabil direct prin tuseu rectal sau vaginal. *unctul ureteral inferior palpat bimanual poate evidentia calculul ureteral "u+tavezical sau intramural sau tumora infiltrativa ureterala # patologie de ureter terminal$. % . -+amenul clinic al vezicii urinare' I. goala nu e vizibila la inspectie, nu se percuta si nu se palpeaza, fiind retrosimfizar. Cand se poate percuta inseamna ca are cel putin 1%0 ml urina, iar la peste 300 ml se poate palpa. 2a peste %00 ml vezica devine vizibila la inspectie la pacientii slabi, ca o masa tumorala situata deasupra simfizei pubiene, ca glob vezical.

*ercutia are valoare mai mare ca palparea in evaluarea unei vezici destinse la pacineti obezi la care palparea e dificila si in retentia cronica de urina cand peretele vezical e subtire si hipoton si se palpeaza greu. Se realizeaza de deasupra simfizei pubiene in sus pana cand se aude o modificare a rezonantei de la mat la sonor. *alparea se face in decubit dorsal cu coapsele moderat flectate pe bazin, mana e+aminatorului simtind cu marginea cubitala limita superioara a globului vezical. <lobul vezical nu este intotdeauna median, si se poate lateraliza pierzand aparent raporturile cu lo"a vezicala, ceea ce poate preta la confuzii cu chisturile ovariene sau alte tumori abdominale. *entru vezica nedestinsa cea mai buna metoda de palpare e cea bimanuala, de preferat sub rahianestezie, cu inde+ul mainii drepte intrarectal sau intravaginal, mana stanga deprimand peretele abdominal hipogastric si impingand vezica spre degetul palpator. *rin acestea se apreciaza supletea peretelui, mobilitatea vezicii, eventualul reziduu, formatiuni intravezicale. %3. -+amenul organelor genitale la barbat' Cuprinde e+amenul penisului, al meatului uretral e+tern si al scrotului si continutului sau, al testiculului, vaginei testiculare si cordonului spermatic si e+amenul canalului deferent.. E&aminarea penisului' se apreciaza marimea, aspectul si integritatea tegumentului, se decaloteaza glandul pt evidentierea tumorilor de gland sau preput, ulceratiilor, balanitelor si fosetelor glandelor &6son. 2a pacientii cu secretie sanguinolenta uretrala la care nu e posibila decalotarea trebuie circumcisi sau incizati dorsal pt a evalua adecvat uretra si glandul. 0imoza si parafimoza impun corectie chirurgicala. 2a inspectia pielii penisului se pot observa cicatrici post-sancru sifilitic, ulceratii ale glandului, veruci veneriene, condiloame acuminate, vezicule herpetice superficiale, etc...Se va e+amina si uretra pe toata lungimea sa, inclusiv cea perineala. 2a palparea penisului trebuie palpati obligatoriu corpii cavernosise pot evidentia placi dorsale sau noduli fibrosi in grosimea fasciei 9uc@ #cavernita fibroasa1 maladia *e6ronie$. .retra se palpeaza ventral, avand sensibilitate crescuta. E&aminarea "(E' urmareste forma, marimea, sediul fata de varful penisului- epispadias pe fata dorsala si hipospadias pe cea ventrala, scurgerile patologice# se cauta inainte ca pacientul sa urineze$' nesanguinolente- trebuie considerate veneriene pana la proba contrarie# in gonoree sunt in cantitate crescuta, consistenta crescuta, culoare galbuie, in uretritele nespecifice e+act invers$ sau sanguinolente- pot ascunde un cancer uretral sau la copil, corpi straini intra-ureta. ,ntotdeauna meatul trebuie deschis intre degete pentru a e+amina fosa naviculara. E&aminarea scrotului si continutului' la inspectie- infectii ale firului de par1 glandelor sebacee, evaluarea volumului burselor scrotale, evaluarea aspectului tegumentului scrotal # eritem, edem, fistule, scrot bifid$( la palpare- evaluarea supletii tegumentului, mobilitatii pe planurile profunde, grutatii burselor E&amenul testiculului' in picioare si in decubit dorsal, cu coapsele flectate si in abductie usoara( palparea se face cu varfurile degetelor ambelor maini, cu una se imobilizeaza si cu cealalta se palpeaza( se va aprecia forma, consistenta, volumul, suprafata, sensibilitatea. ,n mod normal are o forma ovoida, 71/, suprafata neteda, consistenta ferma, nedureros.-ste esentiala palparea epididimului- se palpeaza coada, capul si santul epididimo-testicular( orice tumora la care se poate evidentia pe suprafata ei capul epididimului este cu mare probabilitate un testicul marit. E&aminarea va)inei testiculare' prin transiluminare #hidrocelul apare transparent$ si palpare # se pot evidentia formatiuni chistice, hidrocel- incon"oara complet testiculul sau spermatocel- la polul superior al acestuia$. E&amenul cordonului spermatic si canalului deferent' cordonul spermatic se poate palpa in regiunea scrotala prin rulare intre degete, dar si la nivelul canalului inghinal prin rularea lui pe peretele posterior al acestuia. Canalul deferent e situat posterior in cordon si are consistenta caracteristica( el trebuie sa aiba la palpare un calibru uniform, suprafata neteda, sa fie suplu. ,n inflamatie e ingrosat,indurat, moniliform. 2a pacientii infertili el poate fi absent. *alparea venelor cordonului se face in orto si clinostatism, la respiratie normala si la Ialsalva.

%/. Colica renala- definitie' Colica renala reprezinta un paro+ism dureros lancinant, cu sediu lombar si iradiere anteroinferioara spre fosa iliaca de aceeasi parte si organele genitale e+terne. =re evolutie ondulanta, cu ma+ime dureroase si perioade de acalmie si reprezinta o urgenta urologica si medicala. %%. ?efralgia definitie' -ste o alta forma de durere reno-ureterala si poate insoti aproape toata patologia urologica. Se manifesta ca durere cu sediul lombar, mai larg decat colica, fara limite precise, fara paro+isme, cu intensitate mai mica. -ste surda, difuza si constanta, dar uneori variabila in timp, putandu-se declansa in anumite conte+te. %7. &ratamentul colicii renale' -+ista doua obiective' calmarea durerii si tratarea cauzei' Calmarea durerii reducerea diurezei prin aport lichidian cat mai mic, cura de sete, nu se monteaza perfuzii decat in asteptare, nu se administreaza diuretice( antialgice, antispastice miolitice, =,?S de preferat supozitoare ce au si rol de scadere a diurezei prin efect prostaglandinic. &ratamentele moderne includ alfa-blocante generale sau selective- scad spasmul si au efect miolitic, glucagon administrat intermitent. =ntibiotice pentru infectii ce complica potential colica. !ratamentul chirurgical minim invaziv ' nefrostomie percutana sub control ecografic, b6-pass obstacol pe cale endoscopica, prin cateterism ureteral retrograd1proteza dublu-)1 ureteroscopie. Cu e+ceptia ureteroscopiei, celelalte reprezinta solutii de moment si asigura drena"ul rinichiului, urmand ca afectiunea cauzatoare sa fie rezolvata in timpul ,, prin mi"loace specifice urologice. %A. !urerea hipogastrica' - cel mai frecvent un semn al suferintei I.. !urerea vezicala e de obicei produsa de supradistensia acesteia ca urmare a retentiei complete de urina si apare in inflamatie si tumori. Cauze' sindromul de cistita- triada durere-polachiurie-urina tulbure( litiaza vezicala- Rvezica agitata ziua care se odihneste noapteaM( globul vezical- retentia completa de urina( tumorile vezicale, tuberculoza- durere hipogastrica permanenta, polachiurie permanenta, urina mata, ph acid, sterila pe medii uzuale. %F. !urerea peniana' *oate avea mai multe cauze' traumatisme ale penisului, rupturi de corpi cavernosi # apare hematom de partea lezata cu incurbare de partea sanatoasa si priapism$, litiaza vezicala # durerea iradiaza in gland$, cavernita fibroasa *e6ronie # durere cu incurbare peniana laterala sau dorsala in erectie$, tumori, procese inflamatorii-supurative. %E. *ola@iuria' .rinare frecventa cu cantitati mici de urina, nee+plicata de cresterea diurezei. -ste un simptom si depinde de individualitatea psihica a fiecarui pacient. =pare prin mai multe mecanisme' - Reducerea capacitatii vezicii prin tumori vezicale, litiaza, cistita acuta, pancistita, tbc urinar, adenom prostatic, cancer prostatic cu evolutie endovezicala sau cauze de compresie e+trinseca# sarcina, tumori maligne sau benigne$( - Staza vezicala cauzata de obstructii subvezicale date de adenom prostatic, cancer prostatic, stricturi uretrale, valve uretrale, stenoze de meat, fimoze, tumori peniene cu invazie uretrala, calculi inclavati in uretra, vezica neurologica( - ,ritatia sfincteriana sau a detrusorului in leziuni cervico-uretrale date de tumori vezicale sau prostatice, calculi sau substante iritante

Ca unic simptom e dificil de interpretat( in sindromul cistitic se asociaza cu urina tulbure si durere la mictiune( *ola@iuria diurna cu hematurie de efort, "et intrerupt, ce se reia dupa modificarea pozitiei si durere cu sediu variabil in functie de pozitie sugereaza litiaza vezicala( ,n tumora vezicala se insoteste de hematurie, histurie, anemie, sindrom consumptiv( ,n adenomul de prostata pola@iuria apare in a doua parte a noptii( se trateaza cu betablocante selective inhibitori de %-alfa-reductaza sau chirurgical( *ola@iuria progresiva, cu disurie progresiva de la o ora la alta, febra, frison, dureri perineale sugereaza supuratii prostatice sau periuretrale( se trateaza cu antibioticoterapie si drena"( *ola@iuria premenstruala cu dureri hipogastrice si urina limpede sugereaza cistopatia endocrina si se trateaza hormonal ginecologic. 70. !isuria !ificultatea mictionala si golirea cu efort a vezicii. *rincipalele cauze posibile sunt urmatoarele' -disuria prin disectazia de col vezical' datorita leziunilor la nivelul colului ale mucoasei1muscularei1inervatiei1tesutului con"unctiv1elemente vasculare in tumori de I., de prostat, scelroza de col vezical, tulburari de vascularizatie sau inervatie. &ratarea cauzei poate ameliora simptomatologia. -disuria secundara obstructiilor subvezicale, de la col la 5.-' G*9, tumori prostata maligne, tumori uretra, supuratii prostatice, litiaza uretrala, uretrite acute sau cronice, stricturi uretrale, hipertrofia de verum montanum, valvele uretrale. -disuria de cauza vezicala' tumori, calculi obstructivi, vezica paralitica. !isuria e mai intensa spre finalul mictiunii in sindromul cistitic sau in litiaza vezicala. =pare si in leziuni nervoase centrala # tabes de e+$ sau periferice #post amputatie de rect$ si in leziuni vertebrale cu interesare nervoasa. -disuria secundara neconcordantei detrusor-col vezical' megavezica, sindrom ,nnesNilliams. !isuria prin afectiuni de organe vecine' la gravide, in tumori ale uterului si ane+elor, tumori rectale, flegmoane de fosa ischio-rectala, abcese perianale, hemoroizi trombozati. 71. Retentia incompleta de urina' =ctul mictional este voluntar si complet in mod fiziologic( e+ista un mic reziduu de -% ml urina intre faldurile mucoasei vezicale. !aca apare dificultate in urinare, initial ea e compensata prin hipertrofierea detrusorului, ce se manifesta la nivel endovezical prin aparitia celulelor si coloanelor prin care herniaza mucoasa vezicala, aspect vizibil cistografic ca R vezica dintataM1 Rvezica de luptaM. ,n faza compensata vezica se goleste complet, reziduul fiind clinic, ecografic, radiologic sau scintigrafic 0. *e parcurs insa detrusorul nu mai face fata si apare un mic rest postmictional, numit reziduu vezical sau stagnare vezicala. =cesta creste treptat odata cu decompensarea, a"ungand la capacitatea fiziologica a vezicii, ceea ce poarta numele de Rreziduu fara distensie vezicalaM. &reptat insa vezica se destinde si mai mult,a"ungand la limitele anatomice, iar ceea ce ramane post-mictional se va numi Rreziduu cu distensie vezicalaM. Sdata cu aparitia de reziduu capacitatea efectiva a vezicii scade si va aparea pola@iuria. Reziduul vezical cu distensie are ca e+presie clinica globul vezical moale, vizibil la inspectie, palpabil si percutabil, bolnavul urinand mici cantitati de urina frecvent iar noaptea pierzand aceste mici cantitati prin mictiune prin prea-plin # falsa incontinenta urinara$. !aca nu se iau masuri, distensia aparatului urinar inferior e urmata de cea a aparatului urinar superior si in final de insuficienta renala. !rena"ul I. se poate face prin cateterism uretro-vezical de evacuare sau permanent- cu sonda autostatica, sau prin cistostomie minima. ,ndiferent de calea aleasa se impune profila+ie antibiotica. 7 . Retentia completa de urina' Se defineste ca imposibilitatea mictionala cu vezica plina.

Retentia acuta completaH imposibilitatea mictionala survenita ca accident acut, brusc, fara prodroame urologice, la pacienti fara trecut urologic, ce dispare dupa cateva sonda"e vezicale, dupa mentinerea temporara a unei sonde uretro-vezicale sau dupa administrarea unei medicatii alfa-simpatolitice si1sau *s-mimetice. *oate sa apara refle+ in postoperator dupa orice tip de interventie sau asociat unei patologii acute de vecinatate' abces perianal, tromboza hemoroidala, pelviperitonite, etc... 0iziopatologie' imposibilitatea mictionala- distensia vezicii- incetinirea flu+ului urinar sdinspre rinichi spre vezica- ureterohidronefroza secundara prin hiperpresiune in tot sistemul colector si de conducere al urinii- e depasita presiunea de filtrare renala, nu mai e+ista secretie sau e+cretie, se instaleaza ,R=-urgenta, trebuie degonflata lent I.. Retentia completa de urina e etapa finala a unei suferinte urologice inceputa cu disuriestagnare fara distensie- distensie- infectie urinara ce complica retentia incompletaureterohidronefroza simetrica si bilaterala- ,R si litiaza secundara Cauze' obstructii subvezicale' hipertrofii benigne sau maligne, inflamatorii, litiaza, uretrite acute1cronice, periuretrite, stricturi uretrale, traumatisme uretrale, stenoza de meat, fimoza, parafimoza, tumorile de uretra, cele peniene cu invazie, balanite, balano-prostite, corpi straini in uretra. Retentia completa e urgenta ma"ora si se trateaza prin aplicarea unei metode de drena" vezical' cateterism uretro-vezical sau cistostomie. 73. =nuria' =nuria se defineste ca suprimarea diurezei. !iureza normala F00-1F00 ml1 /h, oligurie relativa /00-F00 ml1 /h, oligurie absoluta 100-/00 ml1 /h, ,100 ml1 /h H anurie -+ista cauze de anurie' obstructia de cai urinare si imposibilitatea functiei normale a parenhimului renal. =nuria obstructiva apare prin instalarea brusca a unui obstacol pe rinichi unic functional, congenital sau chirurgical sau prin obstructia simultana a ambilor rinichi. Cele mai frecvente cauze sunt litiaza, cheagurile din hematuriile renale ma"ore, tumorile, infectiile, malformatiile complicate, cancerul de prostata sau cancerul vezicii urinare, compresiile patologice de vecinatate sau iatrogene. *rimul pas in reluarea diurezeiH permeabilizarea cailor urinareH degonflarea rinichiului prin cateterism ureteral retrograd, ureteroscopie, drena" intern pielo-uretero-vezical sau prin nefrostomie percutana sub ghida" echo. ?ereluarea diurezei conduce spre alte cauze ale anuriei- nefrologice, infectioase sau vasculareQ 7/. *iuria si urina tulbure' .rina tulbure inseamna alterarea proprietatii fiziologice a urinii de a fi limpede si e cauzata cel mai frecvent de piurie # prezenta puroiului in urina$. *iuria trebuie diferentiata de uraturia in e+ces, fosfaturia in e+ces, chilurie, spermaturie, nubecula. !iferentierea uraturie- piurie se face prin filtrarea, dilutia si incalzirea urinii, care se limpezeste daca aspectul tulbure era datorat uratilor, iar la racire revine la acelasi aspect. 0osfaturia in e+ces apare secundar alcalinizarii urinii, acidozei metabolice, alcalozei respiratorii, administrarii de acetazolamida, in uropatiile obstructive sau in infectii urinare cu germeni eliberatori de ureaza( diagnosticul pozitiv' se adauga cateva picaturi de acid acetic si urina se limpezeste in caz de fosfaturie, hipercarbofosfaturie sau hipercalciurie. Chiluria inseamna prezenta de limfa in urina, cauzata de comunicari intre caile urinare si limfatice prin trauma sau manevre iatrogene sau parazitoze tropicale# filarioze, schistosoma hematobium, brugia mala6i$. Chiluria se evidentiaza prin coloratie cu acid osmic ce duce la colorarea in negru a bulelor grasoase. Spermaturia inseamna prezenta de sperma in urina, dupa un act se+ual sau prin e"aculare retrograda dupa adenectomie post interventii asupra prostatei. *iuria inseamna prezenta de puroi in urina. 2eucocituria normala inseamna ma+imum % leucocite 1cp, 10 1ml urina sau 000 leucocite1minut si se adreseaza doar leucocitelor normale morfologic.

.rina tulbureU polachiurieiUdurerilor hipogastrice spontane si la mictiuneH sindr cistita. =socierea urina tulbureU durere lombaraU febra UfrisonH *?=. *iuria putridaUhisturieUhematurieUsindrom casectizantH cistita tumorala *iurie abundentaU sdr vezical intens, permanent, dupa interventie I.H corp strain endovezical .rina mata, fara luciu, ph acid, sterila pe medii uzualeUsdr vezical intens U pola@iurie permanentaH tbc urinar &ratamentul se adreseaza cauzei. 7%. Gematuria' Hprezenta de sange in urina peste 3000 hematii1minut sau peste % hematii1cp Gematuria poate fi microscopica- D1 milion1min, sau macroscopica- V 1 milion1min. *ematuria microscopica- detectia de sange in urina se face prin e+amen microscopic sau cu dipstic@. Sumarul de urina evalueaza cantitativ hematuria in functie de cantitatea de hematii descoperite' foarte rare- rare-frecvente-foarte frecvente-in masa. ,n functie de caracteristicile hematiilor se poate orienta sediul hemoragiei' hematiile normale sugereaza hematurie de origine "oasa, cele palide, deformate- hematurie de origine inalta. Ssmolaritatea urinara crescuta determina aspectul crenelat si microcitoza, iar cea scazuta hematii mari pe cale de liza. *rezenta cilindrilor hematici orienteaza spre originea renala a hematuriei( asocierea de piocite- infectie( de cristalurie-litiaza. =socierea hematuriei minore cu proteinurie mare sugereaza nefropatie. *ematuria macroscopica' diagnosticul cert e pus cand apar cheaguri in urina, cand hematocritul urinar depaseste /0-%08 "ematuria e urgenta de diagnostic, cand prin intensitate blocheaza evacuarea urinara sau cand anemia ameninta viata devine urgenta terapeutica. Gematuria izolata are ca prima investigatie de urgenta cistoscopia' sangerare de cauza "oasa # cancer prostatic, tumora vezicala, calcul vezical, adenom$, sangerare printr-un meat ureteral # tumora renala, litiaza, cauza urologica$, sangerare prin ambele meate ureterale # cauze urologice' rinichi polichistic, litiaza bi-renala, patologie tumorala bilaterala( cauze nefrologice' <?, nefroangioscleroza, amiloidoza, necroza papilara$ sau nu se observa sursa sangerarii. Gematuria poate sa apara si asociata altor semne si simptome' in tumorile parenhimatoase, in cele uroteliale inalte, in litiaza renala, in necroza papilara, in tbc urinar, in boala polichistica renala, in traumatisme, in alte afectari # sdr Cacci-Ricci, hemangioame renale$, in adenomul de prostata # e initiala frecvent$, in litiaza vezicala, in cancerul prostatic # mai frecvent si mai specific decat in G9*$, in sindroame cistitice de cauze diverse. ,n afectiuni vasculare ale tractului urinar hematuria poate fi determinata de embolia arterei renale prin cheaguri, ateroame, sepsis # clinic' colica nefretica, hematurie, greata cu varsatura, ileus, oligo-anurie, febra, G&=$, de tromboza acuta a venei renale cu aceleasi manifestari ca in embolia arteriala dar cu evolutie spre sechele, atrofie si ,R sau de apople+ii hemoragice peri si pararenale. +nvesti)atii' echo de urgenta, RRIS si .,I, la barbat-cliseu mictional si postmictional pt aprecierea reziduului, cistoscopia, C&, R5?, arteriografie, scintigrafie renala, etc.. ,ratament' in primul rand trebuie determinata cauzaQ Rezolvarea ei va rezolva hematuriaQ Retentia completa de urina prin cheaguri- cateter vezical si spalare repetata cu lichid steril, si e+tragerea cheagurilor cu seringa <u6on. .lterior se poate monta cateter uretro-vezical special cu dublu-curent in vederea impiedicarii formarii cheagurilor. Gematuria macroscopica ma"ora care afecteaza prin volumul de sange pierdut hemodinamica pacientului e adesea prin traumatism renal sau ale aparatului urinar inferiorse va trata cauza. 77. *neumaturia' !efineste eliminarea de gaze prin urina. Cele mai comune cauze sunt fistulele dintre aparatul urinar si cel digestiv # recto-vezicale, sigmoido-vezicale, uretro-rectale$ ce pot determina si fecalurie in unele cazuri. =lte posibile cauze' cistita emfizematoasa a diabeticilor. !iagnostic' cistoscopia

&ratament' chirurgical 7A. Cateterismul uretro-vezical- tehnica' Se incepe prin dezinfectarea meatului uretral e+tern cu una din solutiile iodate disponibile # Q manusi U camp operator minimQ$. - indicata introducerea endouretral a unui gel anestezic ( penisul e tinut cu o mana in pozitie verticala, iar sonda se introduce pe uretra cu blandete, dupa eventuala lubrefiere cu gel anestezic. Cateterul va depasi un prag la nivelul sfincterului striat si apoi va patrunde in I.. Semnul de siguranta e evacuarea continutului vezical si calmarea durerii( aparitia durerii sau intensificarea ei la umplerea balonasului inseamna malpozitia sondei undeva la nivelul uretrei prostatice, se va degonfla balonasul si se va repozitiona sonda in I.. ,n retentia completa de urina evazuarea se va face lent, pentru a nu aparea hemoragie e+vaWuo, folosind metoda intermitenta cu cantitati mici, aplicarea unei pense pe sonda timp de 10 minte la intervale de 10 minute sau un picurator de perfuzor. 7F. Cistostomia minima- tehnica' Se adreseaza tuturor cazurilor in care cateterismul uretro-vezical e imposibil- stricturi, stenoze, tumori, calculi, sau neindicat- supuratii periuretrale, rupturi uretrale, manevre de cateterism anterior esuate. Se poarta manusi, se realizeaza un minim camp operator hipogastric, se practica anestezie locala strat cu strat pana in peretele I., al carui pasa" e demonstrat de aspiratia urinii cu seringa cu care s-a efectuat anestezia. *unctionarea se face numai cu vezica plina si dupa confirmarea globului vezical, la -3 cm deasupra simfizei pubiene, perpendicular pe planul peretelui anterior al I.. !upa asigurarea traiectului corect al punctiei se introduce trocarul, se e+trage mandrenul iar evacuarea urinii sub presiune va certifica corectitudinea manevrei. *e teaca trocarului se introduce un cateter multiperforat care se ancoreaza la tegument si se racordeaza la un sistem colector steril si izolat. -vacuarea urinii se face lent iar cistostomia minima e mentinuta pana la rezolvarea cauzei. 7E. ,ncidente si accidente ale cistostomiei minime' *unctia oarba in spatiul Retzius, care poate evolua infectios si hemoragic grav sau punctiaperforatia organelor de vecinatate #prostata, rect, anse intestinale$ ce necesita interventie chirurgicala imediata. A0. ,ncidente si accidente ale cateterismului uretro- vezical' Cateterismul imposibil datorat cel mai frecvent stricturilor uretrale, corpilor straini uretrali sau a litiazei blocate la nivel uretral, caile false care nu urmeaza traiectul uretrei, care apar in momentul folosirii unor manevre brutale, perforarea uretrei si uretroragia. ,nfectiile locale si forma lor cea mai de temut, fasceita necrozanta 0ournier, trebuie luate in considerare inca de la momentul initial si prevenite cu terapie antibiotica # o Wuinolona$ si cu un antiseptic urinar. A1. &ehnica recoltarii la barbat' 9arbatul stand in picioare retracta preputul, face toaleta si dezinfectia glandului si incepe sa urineze. *rima parte a "etului nu se colecteaza, ea fiind destinata spalarii mecanice a uretrei. 0ara a intrerupe urinarea, "etul de urina este apoi indreptat spre recipientul steril unde se va recolta o cantitate suficienta pentru analizele stabilite, dar fara a goli vezica in acest recipient. A . &ehnica recoltarii la femeie' !upa toaleta locala a vulvei si vaginului, femeia, stand in picioare, incepe sa urineze. *rima parte a "etului nu se colecteaza, recoltandu-se in recipientul stril doar urina din mi"locul mictiunii, fara a intrerupe urinareaQ &rebuie acordata o atentie sporita ne-contaminarii acestui recipient.

A3. Recoltarea prin punctie suprapubiana' !esi este o manevra riscanta, neplacuta pentru pacient, cu multe complicatii si destul de dureroasa, este utila pentru recoltarea urinii la nou-nascut si la pacientii paraplegici. *roba de urina obtinuta astfel este relevanta pentru statusul bacteriologic al urinii, e+cluzandu-se contaminarea cu flora uretrala. ,nainte de manevra pacientul ingera lichide pana cand vezica se umple, fiind astefel palpabila la pacientii de se+ masculin # nu si la cei de se+ feminin unde se va astepta umplerea vezicii pana la senzatia de mictiune imperioasa$. *acientul se aseaza in decubit dorsal in &rendelenburg, se repereaza locul de punctionare pe linie mediana imediat deasupra simfizei pubiene, se rade parul suprapubian, se dezinfecteaza cu alcool sau betadina si se practica o anestezie locala cu +ilina. Se introduce un ac lung cu mandren pana in vezica, printr-o miscare rapida si ferma. !upa punctionare se aspira 0 ml de urina #% ml pentru urocultura si 1% pentru centrifugare si sumar$, se reintroduce mandrenul pe ac si se retrag impreuna. Se aplica o compresa cu alcool la locul punctiei. !aca punctia nu reuseste din prima, cu mare probabilitate vezica nu e plina si atunci se asteapta umplerea si aparitia senzatiei de mictiune imperioasa dupa care se repeta manevra. A/. 5anevra *erez' -ste o metoda de recoltare indicata noilor-nascuti si copiilor foarte mici, in special fetitelor, la care urinarea in decubitus atrage inevitabil contaminarea cu ceea ce se gaseste in vestibulul vulvar. -a consta in urmatoarele etape' se hraneste copilul, se dezinfecteaza aria genitala cu un antiseptic cu sugarul in decubit dorsal, se intoarce sugarul in decubit ventral pe antebratul si mana stanga a e+aminatorului, care percuta usor, cu mana dreapta, muschii santurilor intervertebrale, provocand refle+ul de mictiune descris de *erez. ,n urmatoarele minute copilul va urina in aceasta pozitie, ceea ce permite recoltarea urinii A%. Recoltarea prin cateterizarea vezicala' -ste contraindicata la se+ul masculin indiferent de varsta. 0ara o tehnica corecta a cateterizarii, unele specimene urinare sterile vor fi contaminate de catre flora microbiana uretrala. Sunt imposibil de indepartat bacteriile din treimea distala a uretrei, insa colectarea specimenului de mi"loc reduce acest impediment. Se sondeaza cu o sonda moale 10-1/Ch, dupa ce toaleta labiilor mici si a metalului uretral e+tern cu apa si sapun a fost efectuata. ,n timpul cateterizarii, labiile mici vor fi departate de meatul uretral. *rezenta a 100 sau mai mult C0.1 ml pledeaza pentru infectie urinara. *rincipalul dezavanta" il reprezinta producerea de infectii urinare iatrogene. ,ncidenta variaza in functie de pacienta cateterizata, de la 18 la fetitele sanatoase la 08 in cazul femeilor spitalizate. 0emeile adulte sanatoase, nespitalizate, au un grup de incidenta scazut. Ca metoda de preventie pentru ,&. iatrogene, cea mai la indemana este administrarea p.o a 1- tablete de antimicrobian # 9iseptol$ A7. !eterminari in urina cu a"utorul bandeletelor reactive # dip-stic@-uri$' Sunt bandelete impregnate cu diversi reactivi si pot fi folosite pentru a determina ph-ul, proteinele, glucoza, bilirubina, hemoglobina, nitritii, esteraza laucocitara, urobilinogenul si densitatea urinara. !ipstic@-ul e impregnat cu substante chimice ce reactioneaza cu constituenti specifici urinari producand reactii de culoare. ?uanta culorii e in corelatie directa cu concentratia substantei de dozat. ,n functie de tipul bandeletei, se pot obtine date calitative si1sau cantitative. *rincipiul metodei' modificari de culoare la nivelul fiecarei zone reactive de pe bandeleta, in functie de prezenta in urina a substantelor respective sau a unei constante biofizice si compararea cu un etalon. &impul de reactie pentru impregnarea hartiei este standardizat si trebuie respectat strict, fiind de importanta ma+ima pentru rezultatul testului.

Cand mai mult de un test este incorporat pe acelasi dipstic@ # de e+, proteine ph si glucoza$, reactivii pentru fiecare test sunt separati prin bariere impermeabile pentru apa facute din plastic, astfel incat rezultatul testelor sa nu sufere interferente. AA. -+amenul sumar de urina' -olumul' cantitatea de urina variaza in functie de aportul de lichide, capacitatea e+cretorie a rinichiului, transpiratie, pierderile de lichid pe cale intestinala, clima, anotimp, echilibru neuroendocrin, etc... .zual K % ml1@gc. !iureza diurna e de 3-/+ mai mare ca cea nocturna, cea din clinostatism e mai mare decat in ortostatism. Ialoarea considerata normala pentru conditiile noastre de viata e F00- %00 ml1 /h. Culoarea' culoarea normala e galben deschis( oligurie- culoarea se inchide, poliurieculoarea se pierde. Sangele in urina se inchide la culoare pe masura ce hematuria se invecheste( methemoglobinuria imprima urinii o culoare bruna, care devine negricioasa in into+icatia cu acid carbonic sau in alcaptonurie. ,n icter urina are culoare inchisa usor verzuie, in lipurie culoare laptoasa. 0oarte multe medicamente determina schimbari de culoare a urinii, astfel' - 2a+ativele pe baza de senna sau cascara' rosu-brun la pG acid1 rosu la pG alcalin( - Riboflavina vireaza culoarea spre galben-inchis( - .rina care se inchide la culoare dupa 30 min recoltare' posibil ingestie de levo-dopa( - 5etronidazol, nitrofurantoin, clorochinolone, sarurile de fier dau culoarea neagra( - &riamteren' culoare albastruie( - =mitriptilina, albastru de metilen, mito+antrona' albastru-verzui( - Geparina, ;arfarina, rifampicina, sulfasalazina' portocaliu( - 0urazolidon, cloroWuine' culoare maron( - ,ndometacin' verde. .impezimea' cea mai frecventa cauza de urina tulbure e piuria( urina eliminata dupa pranz e opaca datorita precipitarii fosfatilor #scade aciditatea$( aspectul tulbure al urinii poate fi dat si de urati, carbonati, sange, sperma, mucus. p* urinar' urina proaspata e acida, pG normal variaza intre %,F-A,/ "irosul' caracteristic, dat de urinoid. !evine mai puternic in urina concentrata sau amoniacal in cea care se descompune. Densitatea' 1010-1030 g1l in raport cu bilantul hidric al momentului. -ariatii patolo)ice' hipostenurieD101Ag1l( izostenuria 100F-101 g1l( subizostenuriaD100Fg1l( hiperstenurieV103% g1l. Gipostenuria apare in' diabet insipid, <?, boli renale terminale. Giperstenuria apare in' diabet zaharat, pierderi lichidiene e+cesive, cresterea secretiei de =!G, insuficienta cardiaca congestiva, to+emia gravidica. Determinarea densitatii urinare' cu urodensimetrul, care se introduce intr-un cilindru cu urina astfel incat sa pluteasca liber( se citeste cifra de pe scara etalonata, ce corespunde punctului tangent cu meniscul urinii. Osmolaritatea urinara' rinichiul normal poate elimina urina de / ori mai concentrata decat plasma. Ssmolaritatea urinara se determina prin aprecierea temperaturiila care ingheata urina # valoarea normala' intre 1-3 grade$. 2a interpretarea greutatii specifice urinare se va tine seama de varsta pacientului. AF. .reea urinara si creatinina urinara' .reea urinara' se foloseste pentru aprecierea globala a functiei de concentrare. Ialorile normale' 1-%A g1l( un individ normal poate elimina in /h la 1%00 ml urina ma+im F% g uree. *este aceasta cantitate rinichiul e depasit si se acumuleaza plasmatic. -liminarea depinde si de cantitatea de azot furnizata glomerulilor din catabolismul general. *ractic, valorile mici de uree urinara vor fi interpretate numai in functie de diureza si de aportul proteic. Ialorile mari de uree urinara, peste 0 g1l, arata ca rinichiul concentreaza bine si este functional, desi ureea sanguina e crescuta( se intalneste in uremie, oligurie, densitate urinara mare, uremii prerenale #deshidratare, febra, stress operator, etc...$

Creatinina urinara' dozarea creatininei urinare are semnificatie asemanatoare ureei urinare # c8 variabilaK 1 0 mg1l$. ?u e influentata de aportul proteic e+ogen, drept pentru care e mai putin e+pusa la erori. Cresterea creatininei urinare apare in' acromegalie, gigantism, !>, hipotiroidism( scaderea se intalneste in' hipertiroidism, anemie, distrofie musculara, leucemie, polimiozita, boli renale avansate, stenoza de artera renala. AE. .reea saguina si creatinina plasmatica' (reea san)uina este cel mai utilizat test de functionalitate renala si reflecta echilibrul intre catabolismul proteic si eliminarea renala a azotului rezultat din acest catabolism( se poate face in ser sau sange total, pentru ca ureea are aceeasi c8 in sange si leucocite. Rezultatul se e+prima in uree sanguina totala # normal 1%-/0 mg1dl$ ( azotul ureic e normal 1% mg1dl( azotul neproteic sau rezidual are normal valoare de 0-3% mg1dl. -rorile acestui test decurg din urmatoarele' ureea sanguina poate fi marita, desi rinichiul e bun functional- azotemii prin hiperproductie, prin deshidratare sau deficit electrolitic( valoarea normala a ureei sangvine nu e+lude un deficit tubular( are valoare semiologica tardiva, trebuie sa fie compromisi V 308 din nefroni pentru ca valorile sanguine sa depaseasca normalul( fiind modificata de mai multi factori e+trarenali valoarea ei nu are valoare prognostica, dar, daca e interpretata in functie de diureza, densitate urinara, uree urinara si o proba de concentratie, poate fi un test bun. Ialoarea crescuta V 100 mg1dl poate genera confuzie, dezorientare sau convulsii. Creatinina plasmatica e un test mai valoros ca ureea sanguina, creatinina avand origine e+clusiv endogena. -a provine din creatina si creatinina fosfatica din muschi si se elimina e+clusiv prin filtrare glomerulara, deci valoarea ei sanguina va fi invers proportionala cu filtrarea glomerulara. Ialori normale' 1U1-0, mg1 dl pt barbat( 0,FU1- 0, mg1dl pt femeie F0. *otasiul plasmatic' Ialori normale intre 3,%-/,% m-W1 l ,.R determina hiper@aliemie si aceasta apare tardiv fiind in functie de gradul disfunctiei tubulare asociate, dar e cea mai importanta dintre alterarile umorale din ,R prin riscul cardiac la care supune pacientul. Si invers, pierderea de : poate determina suferinta renala prin producerea de leziuni in celulele tubului distal. Gipostenuria impreuna cu valori normale de uree si creatinina plasmatica sugereaza depletie de :( daca se prelungeste situatia filtrarea glomerulara va scadea si va apare retentia azotata sanguina. *entru depistarea efectelor to+ice ale potasiului asupra cordului se vor face zilnic in perioada de anurie -:<-uri. !epletia de : se poate realiza prin aport deficitar, stimulare corticosuprarenala, pierderi intestinale, administrare diuretice #tiazidice mai ales$ si CCS. F1. RRIS' RRIS corect efectuata trebuie sa aiba pe film urmatoarele repere osoase' vertebrele &11 si &1 in partea de sus, CI pe mi"locul filmului si simfiza pubiana in partea de "os. RRIS care nu indeplineste aceste reguli este incorect e+ecutata si trebuie repetata pentru a evita obtinerea unor informatii incorecte sau incomplete. ,n functie de aceste considerente se regleaza regimul e+punerilor radiologice ulterioare, se observa daca intestinul a fost bine pregatit, se culeg informatii despre cadranul osos, umbra psoasului # daca e prezenta si simetrica cu cea controlaterala$, diversele tipuri de imagini radio-opace care se pot proiecta la nivelul aparatului urinar # de e+' calculi radio-opaci$. F . Substantele de contrast iodate' ,n functie de osmolaritatea lor, substantele de contrast iodate se impart in ' cu osmolaritate crescuta # GSC5' de e+emplu Sdiston, .rografin$ si cu osmolaritate scazuta # 2S5C' de e+emplu .ltravist, SmnipaWue, ,opamiro$. 2S5C au fost dezvoltate cu intentii' reducerea osmolaritatii si reducerea incidentei reactiilor adverse. ,n functie de mecanismul de producere reactiile adverse se clasifica in reactii de tip anafilactic # urticarie, edem facial sau laringian, bronhospasm- pot fi prevenite prin tratament corticoid si1sau antihistaminic$ sau

reactii de tip non-alergic # hipotensiune, -*=, aritmie- nu pot fi prevenite prin tratament corticoid$. ,n functie de gravitatea lor, reactiile adverse pot fi minore #lipsa de aer, greata, varsaturi, furnicaturi, eritem$ sau ma"ore # edem laringian, bronhospasm, soc anafilactic, -*=, aritmie$. *acientii cu risc mai mare de reactii adverse la substanta de contract sunt cei cu istoric de alergie medicamentoasa sau de alergie alimentara, astm, rinita alergica sau alergie anterioara la substanta de contrast iodata. -+ista / strategii de reducere a incidentei reactiilor alergice' substituirea e+amenului cu contrast cu o alta varianta de investigatii, folosirea unui 2S5C, desensibilizarea prealabila a pacientului cu steroizi si antihistaminice cu 1 si h inainte sau testarea sensibilitatii anterior e+aminarii. F3. .,I' *entru o .,I #1 ml1@gc bolus$ de calitate satisfacatoare, pacientul trebuie pregatit digestiv printr-un regim alimentar cu zile in prealabil. ,ncepand cu ora 0 in preziua e+aminarii, pacientul va opri ingestia de lichide si solide si va fi pregatit cu plicuri de 0ortrans. .,I este metoda optima pentru vizualizarea intregului tract urinar, mai ales a uroteliului care acopera sistemul pielocaliceal, ureterele si I.. ,nvestigatia aduce informatii functionale calitative si informatii anatomice. .,I are faze' nefrografica #opacifierea parenhimului renal, apare dupa 1 minut de la in"ectare$ si pielografica # opacifierea sistemului pielocaliceal, la -3 minute de la in"ectare$. Secventa filmelor depinde de timpul de in"umatatire' -in"ectarea in bolus' opacifierea parenhimului apare rapid si dureaza o scurta perioada de timp #de aia primul cliseu se face imediat dupa in"ectare$ -in"ectarea lenta' opacifierea apare dupa cateva minute si dureaza mai mult =desea se efectueaza pe langa cliseele renale, si clisee cu vezica plina, clisee mictionale si postmictionale. -+amenul urografic nu trebuie standardizat, cliseele se vor efectua la intervale diferite in functie de patologia pacientului si de rezultatul cliseelor initiale. *entru rezultate mai bune se pot efectua' .,I cu diuretic #in caz de obstructie ureterala la limita, dar scintigrama renala e mult mai sensibila si mai precisa si e de electie$, .,I minutata # in stenozele unilaterale de artera renala, nu se mai foloseste$, .,I in decubit ventral #pentru a obtine o opacifiere mai buna a sistemului pielocaliceal si ureterului$, .,I cu compresie prin comprimarea ureterelor la nivelul stramtorii superioare a pelvisului printr-o centura subombilicala, timp de 1% minute, dupa decompresie efectuandu-se un alt film. ,ndicatiile curente ale .,I sunt durerea in flanc, hematuria, hidronefroza sau ureterohidronefroza decelate ecografic, litiaza aparatului urinar, ca proba functionala calitativa inaintea efectuarii unei nefrectomii sau pentru citologie urinara anormala. F/. =spectul ecografic al chistului renal' Chistul renal are ca e+presie ecografica o formatiune transsonica bine circumscrisa, situata oriunde in parenhimul renal, uneori la nivelul sinusului renal, e bine delimitat si in functie de dimensiuni poate deforma structurile cavitare sau vasculare intra-renale. Continutul chistului esential este lichidian si omogen, septurile sau calcificarile pledand pentru originea hidatica. !iagnosticul diferential se face cu megabazinetul congenital, hidronefroza congenitala, anevrismele arterialesau venoase e+tra sau intra-renale, hematoamele renale sau cu chisturile retroperitoneale e+tra-renale. 9ilateralizarea leziunilor, rinichii mari de volum, cu chisturi multiple, bilaterale, uneori facand imposibila delimitarea rinichilor pledeaza pentru 9*R. !iagnosticul diferential se face cu hidronefroza bilaterala, boala von Gippel-2indau sau angiolipomul. F%. =spectul ecografic al tumorilor renale maligne' &umorile renale parenhimatoase au aspectul unor formatiuni intrarenale ce pot evolua e+trarenal pana la dimensiuni monstruoase, sunt in general hiperecogene, uneori cu zone grasoase sau vasculare, alteori izoecogene cu parenhimul renal. *redominanta vaselor de

neoformatie si hemoragiile intratumorale vor determina aspectul neomogen, pe alocuri lacune transsonice pseudochistice, ceea ce va ingreuna diagnosticul diferential cu 9*R. -cografia va urmari pozitia, dimensiunile, e+tensia loco-regionala, invazia structurilor de vecinatate, a cavitatilor renale sau a vaselor. 2a !oppler color se va evidentia o zona circumscrisa hipervascularizata si se va aprecia vascularizatia rinichiului tumoral si invazia in venele renale1 IC,, iar la echo 3! se va putea localiza tumora in spatiu. <anglionii peripediculari nu se evidentiaza uzual, ci doar cand sunt mariti de volum, ca masa neomogena la nivelul sinusului renal. &umorile renale uroteliale se dezvolta din epiteliul ce tapeteaza cavitatile renale( sunt e+trem de rar benigne si frecvent se e+tind spre cavitati si parenhim, sinus sau e+tracavitar, si au aspect ecografic al unei formatiuni hiperecogene bine conturate sau neregulate, localizate in interiorul cavitatilor renale. &umorile uroteliale se evidentiaza greu echo, diagnosticul diferential cel mai adesea fiind cu litiaza renala sau cu tumorile parenhimatoase. &umora Nilms e o tumora maligna a copilului, cu aspect echo de masa solida neomogena, hiperecogena bine delimitata, uneori bilaterala. &umorile secundare nu se pot diferentia de cele primare decat histologic. Cele mai frecvente metastaze provin de la plaman, SR, san, leucemii sau melanoame maligne. F7. Gidronefroza' Gidronefroza reprezinta distensia cavitatilor renale de natura congenitala sau dobandita #ureterohidronefroza implica si dilatatia ureterului$. -cografia e prima metoda de investigatie pentru detectarea hidronefrozei( ea va indica gradul distensiei si de multe ori si sediul si natura obstacolului. !ilatatia bazinetului si calicelor apare sub forma unor zone transsonice in interiorul zonei ecodense. Cand dilatatia implica numai cavitatile renale, ureterul nu poate fi vizualizat ecografic. Gidronefroza are % grade' ,-distensia bazinetului si calicelor primare ,,-distensia bazinetului, calicelor primare si secundare ,,,-dilatatie cu aplatizarea sau inversarea cupelor caliceale dar cu parenhim de grosime normala ,I-distensie ma"ora cu subtierea importanta a parenhimului si calice e+plodate I-dilatatia completa, monstruoasa, cu disparitia parenhimului renal- rinichiul mut urografic !istensia vezicala secundara retentiei complete de urina va duce la ureterohidronefroza bilaterala, in general simetrica, cu caracter acut, ce se remite dupa drena"ul vezical. Gidronefroza congenitala prin disfunctie de "onctiune pielo-ureterala are ca manifestare ecografica distensia globuloasa a bazinetului si secundar a calicelor, cu ureter normal. Gidronefroza de cauza obstructiva litiazica va evidentia un calcul cu con de umbra posterior si distensia secundara, iar cand obstacolul e ureteral, ureterohidronefroza secundara. Cu cat dilatatia e mai mare cu atat ureterul poate fi evaluat mai bine. Cand dilatatia ecografica implica un singur calice se numeste hidrocalicoza si se face diagnostic diferential cu chistul renal solitar. FA. =specte ecografice in litiaza reno-ureterala' 2itiaza urinara poate fi unica sau multipla, simpla sau comple+a. =spectul ecografic al calculului renal sau ureteral va arata o formatiune hiperecogena cu con de umbra posterior, si efectul obstructiv al acestei formatiuni, hidronefroza. 2itiaza coraliforma este mai dificil de apreciat ecografic uneori, din cauza e+tensiei regiunii de con de umbra sau uneori datorita estomparii ei. !e cele mai multe ori e+amenul urografic e obligatoriu si e urmat de C& pentru aprecierea e+acta a dispozitiei calculului coraliform. FF. =spectul ecografic al tumorilor vezicale' !iagnosticul de tumora vezicala e sugerat de prezenta de formatiuni inlocuitoare de spatiu endovezical, protruzive in cavitatea vezicala, uneori cu calcifieri, cu apartenenta clara la

perete, si fara modificarea pozitiei in functie de decubit. &umorile infiltrative se dezvolta in grosimea peretelui, nu au protruzie endovezicala de cele mai multe ori, dar rigidizeaza peretele la e+aminarea in diferite grade de repletie, alteori cavitatea vezicala fiind desfiintata complet. FE. -cografia interventionala' -ste o metoda prin care se urmareste efectuarea unui procedeu minim invaziv sau invaziv in scopul precizarii diagnosticului sau in scop terapeutic. !e e+emplu, creste eficienta punctieibiopsie pentru diagnosticul cancerului de prostata. =lt procedeu larg folosit este punctia rinichiului # valoare nefrologica$ 1 cavitatilor renale #in asigurarea drena"ului urologic pentru hidronefroza$ sub control ecografic, cu rol salvator in ,R obstructiva si ca procedeu de montare al nefrostomiilor. S alta indicatie este punctia colectiilor perirenale sub control ecografic sau punctia unor leziuni parenhimatoase # control C&$. !rena"ul vezical prin cistostomie minima se poate face ghidat eco in conditii de siguranta, la fel si drena"ul colectiilor pe rinichi transplantat. =ceasta metoda este ieftina, repetabila, neinvaziva si reprezinta pentru moment prima alegere in drumul pentru precizarea diagnosticului. E0. ,ndicatiile C& abdomino-pelvine' !atorita caracterului non-invaziv, rapiditatii si acuratetii, C& e metoda de diagnostic preferata in patologia abdominala. -a este indicata in' diagnosticul durerii abdominale sau pelvine, diagnosticul maselor sau colectiilor fluide, al tumorilor maligne ,1,,, al proceselor inflamatorii si al anomaliilor vasculare, in evaluarea traumatismelor regionale, clarificarea informatiilor aduse de alte e+plorari imagistice sau de laborator si in evaluarea anomaliilor viscerale, in ghidarea si controlul unor manevre minim invazive # e+emplu' punctia-biopsie renala$ si in planificarea terapiei. -ste indispensabila in oncologie, oferind informatii e+acte despre localizarea si apartenenta de organ a unei tumori, despre dimensiuni, gradul de e+tensie si diseminare. E1. Riscurile e+amenului C&' -risc radic prin e+punere la raze J( doza efectiva de iradiere e K10 mSv, echivalentul e+punerii la radiatia ambientala pe o perioada de 3 ani. =cest risc impune prote"area pacientului atunci cand acest lucru nu interfera cu zonele investigate, de e+emplu sort plumbuit peste abdomen sau scrot. -risc de reactie alergica ma"ora la substanta de contrast iodata( se pot folosi preparate noniodate sau masuri profilactice1terapeutice specifice. -lauza va trebui sa amane reluarea alaptarii pe o perioada de / h. E . Riscurile e+amenului ,R5' -e+istenta unui implant metalic nedetectat poate interfera detrimental cu campul magnetic -risc redus de reactii anafilactice in cazul folosirii substantei de contrast # reactiile sunt modeste si perfect controlabile terapeutic$ -risc de sedare e+cesiva in cazul pacientilor ce necesita acest lucru # e+aminarea in conditii de sedare impune monitorizarea functiilor vitaleQ$ E3. ,ndicatiile e+amenului ,R5 in patologia aparatului urinar' Se pot investiga ,R5 o varietate impresionanta de afectiuni urologice' tromboza venei renale, obstructii ale arterei renale, hidronefroze, glomerulonefrite, necroza tubulara acuta, re"etul grefei renale, nefrolitiaza, traumatisme reno-ureterale, chisturile hidatice renale, leziuni focale intrarenale, tumori ale parenhimului renal, tumori uroteliale inalte, ,R=, ,RC, tumori ale SR, anevrisme de =o abdominala, obstructii ale IC,, cancer prostatic si de I., adenopatii pelvine si retroperitoneale, 5-? 1 si . E/. ,ndicatiile hemodializei in ,R=' - Retentia hidrosalinav# ,CC, -*=$(

=cidoza metabolica severa, rezerva alcalina D10m-W1l( =zotemie severa # uree V100 mg1dl, creatinina V10 mg1dl$( :aliemie VA m-W1l( -ncefalopatie uremica, pericardita uremica( ,R= hipercatabolica # rata de crestere ureeVA0 mg81zi sau a @aliemiei cu V0,%m-W1zi$

E%. ,ndicatiile hemodializei in ,RC' Clearence creatininaD10ml1min, pericardita, encefalopatie, hiperhidratare neresponsiva la tratament, G&= necontrolata, diateza hemoragica din cauza uremiei, greata, varsaturi, anore+ie, malnutritie E7. Contraindicatiile hemodializei' =bsolute' lipsa abordului vascular sau refuzul pacientului( Relative' malignitatea, dementa, ciroza avansata cu encefalopatie in lipsa perspectivei de transplant hepatic, cardiopatia ischemica severa, insuficienta cardiaca severa. EA. Complicatiile hemodializei' Complicatii acute' h&= # neuropatie autonoma, e+ces de antihipertensive, ultrafiltrare e+cesiva$, crampe musculare # hipo natremie1 hipo@aliemie1 .0 e+cesiva$, reactii alergice, hemoliza cauzata de greseli de tehnica a dializei, aritmii, crize hipertensive # tratament cu eritropoietina, dializarea medicatiei anti-G&=, .0 insuficienta$, sindrom de dezechilibru de dializa cu edem cerebral, diselectrolitemii Complicatii cronice' CI # G&=, GIS, 9,C,aritmii, ,CC, pericardita- pp cauza de decesQ$, <-, # gastrita si esofagita uremica, diverticuloza colonica, sangerari digestive cauzate de heparina,ascita, hemosideroza, cresterea frecventei angiodisplaziei$, pulmonare #,nfectii Respiratorii$, metabolice si endocrine # dislipidemii, hipotiroidism, boala osoasa renala, afectarea fertilitatii$, hematologice # anemia renala cauzata in , rand de scaderea sintezei de eritropoietina, modificarile cantitative si calitative ale seriilor leucocitara si trombocitara$, amiloidoza de dializa, infectii cu virusuri hepatitice. EF. ,ndicatiile dializei peritoneale' Sunt asemanatoare cu ale hemodializei. ,n prezent e o solutie pentru contraindicatia absoluta a hemodializei si e preferabila acesteia in cateva situatii' !>, boala cardiovasculara, instabilitate hemodinamica, tulburari hemoragipare, pacienti infectati cu virusuri hepatitice sau G,I, domiciliul la distanta mare de centrul de dializa, preferinta pacientului. EE. Contraindicatiile dializei peritoneale' C, absolute' 9,, severa, abces abdominal, fibroza sau rezectie peritonealaV%08, transport peritoneal redus, diverticulita activa, sindrom depresiv sau psihotic, intelect redus. C, relative' obezitate, hernie recurenta, diverticuloza cu diverticulita, 9*R1 9*GR, chirurgie abdominala multipla. 100. Complicatiile dializei peritoneale' - *eritonitele( tratamentulH antibiotice intraperitoneal sau sistemic dupa protocol. Cel mai frecvent sunt cu coci <U cu punct de plecare cutanat sau cu bacili <- cu punct digestiv - Cardio-vasculare' dislipidemiile apar mai frecvent, accentuand ateroscleroza sistemica - ,nsuficienta de membrana' scade capacitatea de .0 si apar semne de dializa insuficienta( cauze' sclerozarea membranei, peritonite repetate, aderente, absorbtie limfatica e+cesiva.

101. Clasificarea simptomelor tractului urinar inferior' S&., se impart in 3 categorii' -simptome ale stocarii' percepute in faza de umplere a vezicii( cuprind' pola@iuria diurna, nocturia #trezirea nocturna pentru a urina$, imperiozitatea mictionala, incontinenta urinara #de efort, prin imperiozitate urinara, mi+ta, enurezisul- semnifica orice pierdere involuntara de urina, enurezisul nocturn, incontinenta urinara continua, alte tipuri de incontinenta$, sensibilitatea vezicala. -simptome ale evacuarii' percepute in faza de evacuare a vezicii' "etul slab proiectat, "etul bifid si "etul in stropitoare, "etul intrerupt, mictiunea intarziata, screamatul, picaturile terminale. -simptomele post-mictionale' percepute imediat dupa mictiune' senzatia de mictiune incompleta, picaturile post-mictionale. - sindroamele dureroase genito-urinare si sindroamele simptomatice sugestive de disfunctie a &.' termenul de RsindromM descrie o combinatie de mai multe simptome dar nu poate fi utilizat pentru diagnosticul precis( termenul de sindrom poate fi folosit doar daca e+ista minim simptome( sdr dureroase genito-urinare sunt de obicei cronice si asociaza durerii simptome ale aparatului urinar inferior, intestinale, se+uale, ginecologice. Sindroamele sugestive de disfunctie a aparatului urinar inferior sunt' imperiozitatea cu sau fara incontinenta # pola@iurie, nocturie si imperiozitateH sindromul de vezica hiperactiva$ si S&., sugestive de obstructie subvezicala # termen folosit la barbat ce acuza tulburari ale evacuarii vezicale in absenta infectiei sau a altei patologii evidente in afara de obstructie$. 10 . Cum pot fi inregistrate evenimentele mictionale? ,nregistrarea secventelor mictionale poate fi facuta sub trei forme' orarul mictional, calendarul mictional si "urnalul mictional. =naliza evenimentelor mictionale semnalate astfel permite cuantificarea urmatoarelor' frecventa diurna, nocturia, frecventa pe /h, productia pe /h, poliuria, volumul urinar nocturn, poliuria nocturna, volumul ma+im evacuat.

103. !efinii Xi e+plicai termenii de presiune intravezicalO, presiune abdominalO Xi presiune detrusorianO'
/resiune intravezicalaHpresiunea inregistrata in interiorul vezicii( /resiunea a%dominalaH presiunea din "urul vezicii. ,n practica cotidiana ea e estimata prin masurarea presiunii rectale, vaginale sau, mai rar, e+traperitoneale sau la nivelul unei stomii intestinale. /resiunea detrusoriana e estimata prin substractia presiunii abdominale din presiunea vezicala. 5asuratorile sunt necesare pentru cistometrie dar si pentru studiul presiune-debit al mictiunii. 10/. Ce intelegeti prin studiul presiune-debit ? Studiul presiune- debit al mictiunii este metoda de masurare a raportului intre presiunea vezicala si debitul urinar in timpul mictiunii. 10%. Ce intelegeti prin complianta vezicala ? Complianta vezicala #in timpul cistometriei de umplere$ este data de raportul intre variatia volumului vezical si variatia presiunii detrusoriene si se e+prima in ml1cm G S. 107. Care este aspectul curbei debitmetrice normale ? Curba debitmetrica normala are aspect B in clopot C si este evaluarea grafica a celei mai importante metode de e+plorare a functiei mictionale, care e debitmetria urinara. 10A. Ce intelegeti prin profilometrie uretrala ? *rofilometria reflecta rezistenta uretrala sau fortele ce se opun pierderii de urina din vezica. *e curba profilmetrica se urmaresc cativa parametri ' presiunea uretrala ma+ima, presiunea de inchidere, lungimea uretrala functionala, lungimea uretrala totala.