Sisteme de vedere artificial Lucrarea de laborator nr.

3
LUCRAREA NR. 3
1. Scopul lucrrii
n lucrarea de fa se tratea! metode de netezire a imaginii "smoot#in$%. Aceste metode
se &ncadrea! &n cate$oria operaiilor de preprocesare local.
'. (reviar teoretic
Etapele de prelucrare a informaiilor reali!ate de un Sistem de )edere Artificial sunt*
ac#i!iia +i formarea ima$inilor
preprocesarea imaginilor
o transformri ale nivelurilor de $ri,
o transformri $eometrice,
o preprocesri locale;
- netezirea;
- operatorii $radient,
o refacerea ima$inii.
se$mentarea ima$inilor
descrierea
recunoa+terea formelor
interpretarea
.etodele de preprocesare local utili!ea! o mic vecintate a fiecrui pi/el pentru a
produce o nou nuan de $ri pentru noua ima$ine. Aceast operaie mai este numit +i
filtrare.
.etodele de preprocesare local pot fi &mprite dup scopul lor &n dou cate$orii*
nete!ire 0 au ca scop atenuarea !$omotelor "pi/eli para!ii%1 a fluctuaiilor mici din
ima$ine, de!avanta2ul acestei metode const &n umbrirea muc#iilor,
operatorii $radient 0 au la ba! derivatele locale ale funciei ima$ine, deorece
derivatele sunt mai mari atunci cand variaiile ima$inii sunt mai mari1 aceste operaii
accentuea! !onele de trecere de la o nuan la alta. 3i/elii para!ii dintr-o ima$ine
conduc de asemenea la variaii ale funciei ima$ine. 4e aceea1 aplicarea acestor
1
Sisteme de vedere artificial Lucrarea de laborator nr. 3
operatori unor ima$ini afectate de !$omote va duce la cre+terea nedorit a nivelului de
!$omot.
Cele dou metode au scopuri opuse1 dar e/ist al$oritmi care re!olv aceast problem1
permi5nd at5t nete!irea c5t +i accentuarea muc#iilor.
4ac se are &n vedere tipul transformrii nuanelor de $ri ale ima$inii1 obinem o alt
clasificare a metodelor de preprocesare local*
lineare 0 noua nuan este obinut dintr-o combinaie liniar a pi/elilor din ima$inea
iniial*

O n m
n m g n j m i h j i f % 1 " % 1 " % 1 "
% 1 "
1 unde h sunt coeficienii de ponderare1 iar g este
funcia ima$ine a ima$inii iniiale.
non-lineare,
Ale$erea tipului de transfomare1 dimensiunii +i formei vecintii depind de dimeniunea
obiectelor din ima$inea preprocesat. 6iltrarea prin aceast metod a vecintilor poate fi
folosit la nete!irea ima$inii iar operatorii $radient pentru accentuarea muc#iilor +i a liniilor.
3. 3reprocesarea local 0 nete!irea
3.1. Noiuni $enerale
Nete!irea ima$inii poate fi reali!at cu metode de preprocesare local care au ca scop
estomparea "atenuarea% !$omotelor din ima$ine. Calculul noii valori ale nuanei de $ri este
reali!at prin medierea valorilor dintr-o vecintate O. Nete!irea local a ima$inii poate elimina
!$omote de tip impuls1 numite 7sare +i piper81 sau linii subiri din ima$ine.
Medierea
Se poate reali!a o mediere a valorilor funciei ima$ine &n vecintatea O. 4e menionat
este de!avanta2ul umbririi muc#iilor. 9otu+i1 re!ultate acceptabile se obin dac dimensiunea
!$omotului este mai mic dec5t cel mai mic obiect de interes din ima$ine. .edierea este un
ca! particular al unei operaii discrete de convoluie cu nucleul h. 3entru o vecintate de
dimensiune 3/31 nucleul h este*
1
1
1
]
1

1 1 1
1 1 1
1 1 1
:
1
h
. 4eseori1 ponderea centrului m+tii de
convoluie h este mrit1 apro/im5nd mai bine proprietile !$omotului cu o distribuie
;aussian*
1
1
1
]
1

1 1 1
1 ' 1
1 1 1
1<
1
h sau
1
1
1
]
1

1 ' 1
' = '
1 ' 1
1>
1
h ,
'
Sisteme de vedere artificial Lucrarea de laborator nr. 3
Medierea cu limitarea datelor
Aceste metode &ncearc s evite umbrirea muc#iilor mediind doar pi/eli care satisfac
anumite criterii. Cel mai simplu criteriu folosit este folosirea pi/elilor care au nivelul de $ri
situat &ntr-un interval ?min, max@. Consider5nd punctul "m1n%1 masca de convoluie este
calculat dup formula*

'

+ +

rest in
j n i m g pentru
j i h
1 <
ma/@ ?min1 % 1 " 1 1
% 1 "

3.'. 6uncii .atlab utile &n preprocesri locale*
filtrarea ima$inii - imfilter
imfilter 0 modific dimensiunile ima$inii folosind o metod de interpolare cunoscut,
operaia de convoluie 0 conv2
conv2 0 reali!ea! o convoluie bidimensional ,
adu$are de !$omot 0 imnoise
imnoize 0 adau$ !$omot de diferite tipuri unei ima$ini intensitate ,
3.3. 6uncii .atlab utile &n reali!area filtrelor*
fspecial 0 reali!ea! un filtru dup specificaiile primite ca parametri,
Not: Abservai e/emplele de utili!area a acestor funcii din #elp-ul .atlab.
=. E/emplu
Urmtorul e/emplu reali!ea! o nete!ire cu un filtru median. Urmrii efectul acestor
funcii.
%clc, clear, close all;
[J, map] = imread('m83.tif');
= ind2!ra"(J, map);
# = ones($,$) % 2$;
% # = fspecial (&avera!e', 3);
2 = imfilter(,#);
ims#o((), title(')ri!inal ma!e');
pa*se
fi!*re, ims#o((2), title('+iltered , ma!e 2');
3
Sisteme de vedere artificial Lucrarea de laborator nr. 3
pa*se
#3 = [- 2 -; 2 . 2; - 2 -];
#3 = #3 % s*m(s*m(#3));
% #3 = fspecial ('!a*ssian',3);
3 = imfilter(,#3);
fi!*re, ims#o((3), title('+iltered , ma!e 3');
.etodele de preprocesare local utili!ea! o mic vecintate a fiecrui pi/el pentru a
produce o nou nuan de $ri pentru noua ima$ine. Aceast operaie mai este numit +i
filtrare. A cate$orie importanta a acestor metode este repre!entat de detectoarele de muchii1
utili!ate pentru a locali!a &n ima$ine !onele &n care funcia intensitate are variaii abrupte.
.etodele de calcul privesc funcia ima$ine ca o funcie de dou variabile 0 coordonatele
pi/elilor 0 iar operatorii descriu variaiile funciei utili!5nd derivate pariale. A sc#imbare a
funciei intensitate a ima$inii poate fi descris de $radientul acestei funcii1 indic5nd direcia
&n care funcia are o variaie ma/im.
B. 3reprocesarea local 0 operatorii $radient
B.1. Noiuni $enerale
Aperatorii $radient intr &n cate$oria metodelor de detectare a muc#iilor. A muc#ie
este o proprietate ata+at fiecrui pi/el din ima$ine +i este calculat pe o vecintate a acestuia
"preprocesare local%. .uc#ia este caracteri!at prin modul "ma$nitudine% +i direcie* modulul
muc#iei este modulul $radientului1 iar direcia muc#iei este rotit cu :<C1 ca &n fi$ura 1.

Ne$ru


;radient
.uc#ie
6i$ura 1. 4irecia $radientului +i direcia muc#iei
4irecia $radientului repre!int direcia &n care funcia ima$ine pre!int o cre+tere
ma/im1 de e/emplu de la ne$ru " f"i12%D< % spre alb "f"i12%D'BB %. Liniile din fi$ura 1
repre!int linii de nivel1 &n care pi/elii au aceea+i valoare a funciei ima$ine "acela+i nivel de
$ri%.
.uc#iile sunt adesea folosite &n anali!a unei ima$ini pentru detectarea frontierelor
re$iunilor. Lu5nd &n considerare c re$iunile au o variaie lent a intensitii ima$inii1
=
Sisteme de vedere artificial Lucrarea de laborator nr. 3
frontiera re$iunii va fi format din pi/elii &n care funcia intensitate are o variaie abrupt "&n
ca! ideal1 de tip treapt%. C5teva profiluri tipice pentru muc#ii sunt pre!entate &n fi$ura '.

f
x
9reapt
f
x
Acoperi+
f
x
Linie
f
x
E$omot
'3B alb
6i$ura '. 3rofiluri tipice pentru muc#ii
.a$nitudinea +i direcia muc#iei sunt calculate dup relaiile*
'
'
% 1 "

,
_

+
,
_

y
g
x
g
y x g grad
% 1 ar$"
y
g
x
g

.
4e multe ori1 nu interesea! direcia $radientului1 ci numai modulul acestuia. 3entru
acest calcul1 poate fi folosit operatorul Laplacian1 care pre!int acelea+i proprieti pentru
toate direciile*
'
'
'
'
'
% 1 " % 1 "
% 1 "
y
y x g
x
y x g
y x

.
Ascuirea ima$inii "s#arpenin$ 0 en$.% are ca scop scoaterea &n eviden a muc#iilor.
Acest lucru se poate obine folosind o relaie de $enul*
% 1 " % 1 " % 1 " j i S C j i g j i f
1
unde C este un coeficient po!itiv1 iar S este o funcie de variaie a ima$inii1 obinut cu
un operator $radient.
Aperatorii $radient pot fi &mprii &n mai multe cate$orii*
operatori care apro/imea! derivata ima$inii folosind diferene. Unii operatori
sunt invariani la rotaii +i vor avea nevoie de o sin$ur masc de convoluie
"filtru%,
operatori ba!ai pe trecerea prin !ero a derivatei a doua a ima$inii "e/* .arr-
Fildret#1 CannG%,
operatori ba!ai pe asemnri ale ima$inii cu modele parametrice ale
muc#iilor1 necesit5nd un efort computaional mai mare.
Operatorul Roberts
Este unul din primii operatori folosii +i folose+te doar dou m+ti de convoluie*
B
Sisteme de vedere artificial Lucrarea de laborator nr. 3
1
]
1

1
]
1

< 1
1 <
1 <
< 1
' 1
h h
.a$nitudinea muc#iei va fi deci*
% 1 1 " % 1 1 " % 1 1 1 " % 1 " j i g j i g j i g j i g + + + + +
Aperatorul necesit puine calcule1 dar are ca de!avanta21 sensibilitatea crescut la
!$omot datorit faptului ca folose+te puini pi/eli pentru apro/imarea $radientului.
Operatorul Laplacian este foarte folosit pentru apro/imarea celei de-a doua derivate1
ceea ce ne ofer doar modulul $radientului. Acesta este apro/imat cu o sum de convoluie
folosind o masc de dimensiune 3/3. 3entru o vecintate de = pi/eli1 respectiv H pi/eli1
m+tile sunt*
1
1
1
]
1

1
1
1
]
1

1 1 1
1 H 1
1 1 1
< 1 <
1 = 1
< 1 <
h h
Ca de!avanta21 este de menionat un efect dublu al acestui operator &n ca!ul unor anumite
muc#ii.
B.'. 6uncii .atlab utile &n preprocesri locale*
detectarea muc#iilor - ed!e
ed!e 0 detectea! muc#iile folosind diver+i operatori cunoscui,
filtrarea ima$inii - imfilter
imfilter 0 modific dimensiunile ima$inii folosind o metod de interpolare cunoscut,
operaia de convoluie 0 conv2
conv2 0 reali!ea! o convoluie bidimensional ,
adu$are de !$omot 0 imnoise
imnoize 0 adau$ !$omot de diferite tipuri unei ima$ini intensitate ,
>. E/erciii
1. Reali!ai cateva ac#i!iii de ima$ine folosind calculatorul Ursula +i camera video din
dotarea laboratorului de Sisteme de )edere Artificial +i nete!ii ima$inile obinute
folosind diferite filtre de mediere de diferite dimensiuni. E/plicai diferenele dintre
ima$inile obinute.
'. Reali!ai propria funcie de detectare a muc#iilor unei ima$ini folosind operatorii
pre!entai &n referat. Atenie la filtrarea mar$inilor ima$iniiI Ar$umentai te#nica
folosit +i e/plicai efectele acesteia.
>
Sisteme de vedere artificial Lucrarea de laborator nr. 3
J