Sunteți pe pagina 1din 8

Caprioara si capriorul (Capreolus capreolus)

Caprioara (Capreolus Capreolus) Caprioara (Capreolus Capreolus) este raspandita de la munte pana la ses. Caprioara e un animal elegant, bland, cu privirea inteligenta. Lung pana la 1,5 m, are corpul proportionat, mai inalt la umeri, ceva mai lasat la solduri. Gatul e potrivit de lung, iar capul scurt. Urechile relativ mari, sunt mai deschise la culoare decat restul corpului. Picioarele inalte, subtiri, sunt proportionate cu corpul. Drept coada, un ciont scurt.

sursa oto Culoarea parului se schimba, caci naparleste in in !ai si "eptembrie. #ara e scurt, des si mai mult ruginiu pe spate, mai deschis pe pantece. $arna e mai lung si suriu pe spate, batand in ca eniu. %& 11 bu' (olo t $e(ii, nespus de dragalasi, sunt ruginii peste tot cu pete albe neregulat a(varlite. )apul sau capriorul se cunoaste dupa coarne si pamatu ul de par generic viagra so t tabs de la teaca. Coarnele scurte, pe care le pierde in iecare iarna, in timp de patru luni cresc la loc. Din sulitar, coarne de sulita, iedul de un an a*unge tap cu urculita, apoi tap cu +, adica cu cate , ramuri scurte la iecare corn. -sa devine matur, bun de bataie. Caprioarele sunt pasnice, traiesc in palcuri avand in runte o caprioara batrana, iar la coada un tap in varsta, e.perimentat. Caprioara nu ata decat un ied, cele mai batrane cel mult trei ie(i. La cel mai mic semn al mamei, iedul se tupilea(a la pamant, isi intinde capusorul si asteapta sa treaca amenintarea. $n pericol isi striga mama cu un suier lung. /oaptea caprioarele o petrec mai mult la pascut, iar dimineata se retrag in padure.

Caprioara - Capreolus capreolus

Descriere0 lungimea corpului este de 1%%11,% cm, inaltimea este de 2%13% cm, iar greutatea unui mascul situata intre 151 ,% 4g. Corpul si gatul sunt usor alungite, ochii mari si vioi. Picioarele sunt subtiri si inalte. !asculii pre(inta coarne drepte si putin ramni icate. Culoarea varia(a dupa anotimp. #ara, in general, rosie1 galbena, cu picioarele mai galbui, pe cap amestecata cu cenusiu, iar in regiunea anusului si oglinda galbui1 albicioase. $arna galbena1ca enie, cu oglinda alba.

Reproducerea0 $mperecherea are loc prin lunile iulie1august, iar dupa 315 luni de gestatie, emela naste 11, pui.

Hrana0 "e hraneste cu muguri, ghinda, *ir, rugi de mure.

Habitat0 in padurile de ses si de la munte, mai numeroasa in padurile din )ransilvania, 6anat si nordul !oldovei, mai rara in restul !oldovei, !untenia si Dobrogea.

Caprioara
C7prioara este un animal erbivor rumeg7tor, care ace parte din amilia Cervidae 8i este cel mai mic membru al acestei amilii. C7prioarele sunt r7sp9ndite :n cea mai mare parte a ;urasiei. La noi, aceast7 specie de mami ere poate i :nt9lnit7 de la munte la 8es dar 8i :n p7durile din Dobrogea 8i 67r7gan. ;le pre er7 p7durile de oioase tinere. C7priorul are lungimea de %,5511,,5 m, :n7l<imea la greab7n este de +5125 cm 8i greutatea varia(7 :n unc<ie de se., v9rst7 8i abunden<a hranei. Cea mai mare greutate poate i atins7 :n luna noiembrie (&51,% 4g). #ara, c7prioara are corpul acoperit cu p7r scurt, des 8i mai mult ruginiu pe spate 8i mai deschis pe p9ntece, iar :n perioada de iarn7, p7rul este mai lung 8i cenu8iu pe spate. Coada este un mont scurt, pu<in vi(ibil. -re picioare lungi 8i sub<iri, terminate cu copite mici, despicate. G9tul este pu<in alungit, capul este dominat de ochii mari, bl9n(i, cu genele de la pleoapa de sus lungi, care dau privirii o e.presie de ging78ie. =runtea 8i partea superioar7 a capului sunt mai :nchise la culoare 8i b7rbia este alb7. De asemenea, urechile, relativ mari, sunt mai :nchise la culoare pe dina ar7 dec9t restul corpului. $edul are blana de culoare ruginie, cu pete albe sau g7lbui, neregulate. =emela are dimensiuni mai reduse dec9t ale masculului. Un alt semn distinctiv sunt coarnele, care apar la c7priori :n primul an de via<7 8i pe care le schimb7 :n iecare toamn7.)imp de > luni cresc altele la loc. =iecare corn are :n general trei <epu8e, dar sunt <api care au p9n7 la 8ase <epu8e. ?amurile secundare sunt :ntotdeauna scurte. De coarnele <apilor b7tr9ni, ca 8i de lovitura copitelor lor se teme 8i lupul.

C7prioarele sunt oarte ricoase. La orice mi8care suspect7, :ncetea(7 s7 mai pasc7, ridic7 privire 8i cercetea(7 cu :ngri*orare :mpre*urimile. -t9t c7prioara, c9t 8i c7priorul, atunci c9nd sunt :n pericol brahnesc ugind repede 8i s7rind hugeaguri 8i garduri :nalte. Cel mai de(voltat sim< al lor este mirosul, apoi au(ul. C7priorul simte mirosul omului de la c9teva sute de metri (&%%1,%% m) dac7 v9ntul este prielnic. :n perioadele c9nd atmos era este uscat7, c7prioarele stau ascunse :n desi8ul p7durii, deoarece nu mai pot sesi(a mirosurile, ca :n perioadele umede. $n general, c7priorul sau <apul tr7ie8te singur, mai rar :n prea*ma unei c7prioare sau ciute. Dar iarna, at9t c7priorii, c9t 8i c7prioarele se adun7 :n amilii restr9nse (1%1&% indivi(i, chiar mai mul<i :n (onele de c9mpie), c7l7u(ite de un <ap.

$mperecherea acestei specii are loc :n iulie1august. :n aceast7 perioad7 c7priorii sunt agresivi cu rivalii, dar 8i cu ie(ii dac7 le ies :n cale, d9ndu1se lupte, care uneori se termin7 cu moartea adversarului. -semenea lupte se mai dau prim7vara, pentru ocuparea teritoriilor. C7prioara at7 un ied sau cel mult doi :n luna mai sau iunie (dup7 315 luni de gesta<ie). $edul :8i urmea(7 mama la doar c9teva ore de la atare. ;l este al7ptat p9n7 toamna t9r(iu. Durata medie de via<7 este de 151&% ani. C7prioara se hr7ne8te cu run(e de arbori 8i arbu8ti, lucern7, tri oi, asole 8i ma(7re, gr9u, ov7( verde etc. Ghinda o consum7 cu pl7cere :n anotimpul de iarn7. /oaptea o petrec mai mult la p7scut, iar diminea<a se retrag :n p7duri, unde este mai mult tug7ri8. C7prioara pa8te din loc :n loc, ar7 a se vedea vreun loc r7rit, a<7 de alte erbivore care pasc la r9nd, l7s9nd urme vi(ibile.

C7prioarele 8i mai ales iedu<ii sunt prada tuturor iarelor de p7dure. Cei mai de temut sunt lupul 8i r9sul. $e(ii sunt ataca<i chiar 8i de dihor, vultur sau huhure(. -ceast7 specie, dup7 iepure 8i vulpe, este mami erul cu cea mai mare densitate la nivelul <7rii noastre. )otu8i, bolile, du8manii 8i omul ac ca e ectivul de c7prioare s7 se mic8ore(e. "e v9nea(7 (masculul 8i emela) :ntr1o anumit7 perioad7 a anului pentru tro eu (coarne), dar 8i pentru carne 8i blan7.

PRIMA PAGINA

MONDEN o Show Biz


o o o o

Muzica Cultura Sanatate Timp liber

SPORT

ACT A!ITATE o E"eniment


o o o

Societate International E#itoriale

A$ACERI
o o o o o o o o

Economie Companii $inante Auto Imobiliare Turi%m Me#ia & Mar'etin( International

PO!ITICA

TE)NO!OGIE

*IDEO

Sanatate A#au(at+ ,oi- ./ %eptembrie 0..1

Carnea de vanat, valoroasa nutritional

Inainte de prepararea mistretului trebuie sa se indeparteze tot stratul de grasime. Carnea de caprioara este mai apetisanta decat oricare alta, spun cunoscatorii.

In plus, este o sursa bogata de vitamine si saruri minerale. Nici cea de mistret nu este mai prejos. Ea are un continut de grasime mult mai scazut decat cea a porcului domestic. Orice sortiment de carne rosie trebuie insa consumat cu moderatie, ne atrag atentia specialistii. In exces, aceasta poate declansa aparitia unor boli severe. Despre carnea de mistret, doctorul in biochimie Eugen Giurgiu spune ca: !cest sortiment are un continut de grasime mult mai redus decat in cazul porcului domestic. "otusi, se recomanda consumatorilor ca stratul de grasime sa #ie indepartat cand se prepara in orice mod: a#umata, #iarta sau pregatita la gratar . $i la acest tip de carne se remarca procentul de calorii reduse, comparativ cu porcul crescut in gospodarii, cantitatea mare de aminoacizi esentiali, vitaminele %&', D si saruri precum #ier, zinc si seleniu. Deoarece carnea din mistret tanar este mai greu de digerat, se recomanda preparatele din carnea mistretului matur. (arnea de caprioara, recomandata intr)un regim alimentar echilibrat, desi se aseamana, potrivit unor studii, cu carnea de vitel. In opinia lui Eugen Giurgiu, carnea dulceaga a caprioarei este mai apetisanta decat orice alta carne de vanat si valoroasa din punct de vedere nutritional, avand vitaminele %&, %', * si saruri minerale ) crom, #ier, seleniu, zinc. (arnea de capra, asemanatoare cu cea de vanat (onsumatorii carnii de capra spun ca aroma, dar si textura acesteia se aseamana cu cea de vanat. +ai ales cand exemplarul este la maturitate. ,emni#icative sunt proprietatile dietetice constatate de specialisti. Nivelul lipidelor, de exemplu, este de opt ori mai mic decat in cazul carnii de vita, iar colesterolul este redus comparativ cu alte carnuri de vanat si al celei de iepure. -rocentul lipidelor saturate are valori mai reduse cu ./0 #ata de carnea de pui #ara pielita. (aloriile se ridica la procentul de &'', asemanatoare cu cea de pasare, #ara piele, al carui nivel se ridica la &'/ de calorii la &// grame. (arnea de capra se remarca si prin valoarea nutritionala mare datorata nivelului ridicat de proteine, comparativ cu celelalte sortimente de carne rosie, a aminoacizilor esentiali si a sarurilor de #ier si potasiu. -rocentul vitaminelor prezente in compozitia sa 1%&, %' si --, chiar E, * in cantitati mai mici2 este aproape dublu comparativ cu cel prezent in carnurile de vita, vitel si miel. Toate aceste calitati recomanda carnea de capra ca pe o alternativa la o dieta sanatoasa. Orice sortiment de carne rosie trebuie consumat cu moderatie. In exces, aceasta poate sa declanseze aparitia unor boli severe a cancere digestive si guta. Cei care consuma

adesea carne de vanat nu trebuie sa grabeasca etapa unei fezandari atente. Astfel carnea nu va fi depreciata.