Sunteți pe pagina 1din 14

ANALIZA SITUATIEI ECONOMICO-FINANCIARA A NTREPRINDERII PE BAZA DE BILANT

1. Aspecte teoretice privi ! "i#$ %&# co t$"i#

1.1. De'i ire$ "i#$ %&#&i co t$"i# Cuantificarea patrimoniului n plan global i structural se realizeaz prin bilanul contabil. Bilanul contabil este procedeul folosit de metoda contabilitii, prin care se nfptuieste dubla reprezentare a situaiei patrimoniale i a rezultatelor obinute sub dublu aspect: de active utiliti (structura material) de pasive resurse (structura financiar). !ilanul cuprinde situaia patrimonial la un moment dat, e"prim#nd n acelai timp rezultatul utilizrii i valorificrii acestui patrimoniu n perioada dat, el furniz#nd informaii generale cu privire la situaia economic i financiar a entitii economice precum i relaiile ei economice cu alte uniti. 1.(. Str&ct&r$ "i#$ %&#&i co t$"i#

ACTI)UL cuprinde bunurile reale, bunurile corporale ( terenuri, cldiri, materii prime, materiale, mrfuri, etc.), bunurile financiare i monetare (titluri de participare, creane, bani n cas, etc.) i bunurile necorporale ( fond de comer, brevete,licene,etc.). $ctivul bilanier cuprinde dou mari grupe : active imobilizate i active circulante. A. Activele imobilizate reprezint o parte a capitalului economic al persoanei %uridice care se caracterizeaz prin : & durata e"istenei n firm mai mare de ' an & i transmit valoarea treptat asupra rezultatelor firmei i nu se consum la prima utilizare. $ctivele imobilizate sunt constituite n trei grupe : ( imobilizri necorporale (( imobilizri corporale (((imobilizri financiare. I. Imobilizrile necorporale c&pri ! *

& & & & &

c)eltuielile de constituire, c)eltuielile de dezvoltare, concesiuni, brevete, licente, mrci, drepturile i alte valori similare fondul comercial, alte imobilizri necorporale, avansurile i e"ecuie. imobilizrile necorporale n curs de

II. Imobilizrile corporale ( sunt numite active fi"e sau active tangibile). I+o"i#i,-ri#e corpor$#e c&pri ! * & terenuri &mi%loace fi"e ( construcii,instalaii te)nice i masini, alte instalaii, utila%e i mobilier) & avansuri i imobilizri corporale n curs de e"ecuie. III Imobilizri financiare *eprezint valorile financiare investite de entitate pe termen lung, sub form de titluri i creane financiare n scopul obinerii de venituri financiare sub forma dividentelor sau dob#nzilor, prin creterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiii. I+o"i#i,-ri#e 'i $ ci$re c&pri ! : & & & titlurile de participare(aciuni) interese de participare deinute creane imobilizate. Cuprind toate valorile sub forma : stocurilor, inclusiv valoarea serviciilor pentru care nu a fost ntocmit factura i a produciei n curs de e"ecuie,a creanelor, a investiiilor financiare pe termen scurt i a disponibilitilor bneti. Active#e circ&#$ te c&pri ! * & & & & stocuri creane investiii financiare pe termen scurt disponibiliti bneti. PASI)UL grupeaz resursele de care dispune societatea comercial pentru a finana utilizrile sale, structura sa fiind diferit dup cum a avut sau nu loc repartizarea rezultatului. P$siv&# "i#$ %&#&i co t$"i#. / $i te !e rep$rti,$re$ pro'it&#&i c&pri !e : & datorii

B. Activele circulante

C. Cheltuieli nregistrate n avans

& & &

provizioane pentru riscuri i c)eltuieli venituri n avans capital social i rezerve.

(. A $#i,$ sit&$%iei eco o+ico-'i $ ci$re pe "$,$ "i#$ %&#&i #$

SC A#p0$ SRL
+n procesul de conducere, un mi%loc de cunoastere a modului n care sunt gestionate fondurile, capitalul, precum si bunurile n care acesta este investit, l constituie bilantul contabil. $naliza economico & financiar ce urmeaz a fi efectuat se va stuctura n mai multe etape succesive: A $#i,$ str&ct&rii p$tri+o i$#e $ e tit$tii A $#i,$ #ic0i!it$tii si so#v$"i#it$tii 'ir+ei. Di$1 ostic&# re t$"i#it-%ii 'ir+ei* & & & rata rentabilitii comerciale rata rentabilitatii economice rata rentabilitii financiare.

A $#i,$ str&ct&r$#- 2i '$ctori$#- $ pro'it&#&i A $#i,$ vite,ei !e rot$%ie $ $ctive#or circ&#$ te (.1. A $#i,$ str&ct&rii p$tri+o i$#e $ e tit$tii $naliza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale(de active si de pasiv). *atele de structura patrimoniala ofera posibilitatea e"primarii bilantului in procente si permite identificarea caracteristicilor ma%ore ale structurii bilantului oferind de asemenea posibilitatea realizarii de analiza comparative in timp si spatiu. ,uand in calcul datele din tabelul nr.' !(,$-. C/-.$!(, ,$ 0C $lp)a 0$ vom calcula si interpreta ratele de structura ale activului si pasivului acestei societati comerciale pe perioada anilor 1223 si 1224, e"primat n lei: !(,$-. C/-.$!(, ACTI) (mobilizari necorporale (334 5662 (335 5547 PASI) Capital social (334 822222 (335 822222

(mobilizari corporale (mobilizari financiare TOTAL ACTI)E IMOBILIZATE 0tocuri Clienti $lte creante (nvestitii financiare pe termen scurt ;isponibilitati banesti TOTAL ACTI)E CIRCULANTE TOTAL ACTI)

637122 382 657753 82'972 32'12 5262 7'436 '1622 786156 1319::6

619722 382 684117 825622 '12222 16742 78912 17322 6(8833 13:3717

*ezerve :rovizioane *ezultatul e"ercitiului CAPITAL PROPRIU ;atorii cu scadenta mai mare de un an $vansuri si aconturi primite <urnizori si conturi asimilate $lte datorii pe termen scurt TOTAL DATORII TOTAL PASI)

53622 71222 66932 796143 857462 7116 16472 55642 6(7796 1319::6

75122 11362 16716 894846 867622 8362 56145 125622 ::8389 13:3717

R$te#e privi ! str&ct&r$ ACTI)ULUI '.R$t$ $ctive#or i+o"i#i,$te ;<= > $ctive i+o"i#i,$te? tot$# $ctive. $ceasta rata reflecta ponderea activelor imobilizate in patrimonial total al intreprinderii. ;iferitele elemente de active imobilizate %ustifica utilizarea unor rate complementare. $= R$t$ i+o"i#i,$ri#or ecorpor$#e;<=>i+o"i#i,$ri ecorpor$#e?tot$# $ctive. =arimea acestui indicator reflecta ponderea elementelor necorporale in total active imobilizate ale intreprinderii de regula in cazul firmelor romanesti valoarea acestora este redusa, in timp ce in alte tari, cum ar fi 0>$, ponderea imobilizarilor necorporale depaseste 62?(licente, brevete, marci, etc). "= R$t$ i+o"i#i,$ri#or corpor$#e;<=>i+o"i#i,$ri corpor$#e?tot$# $ctive. $ceasta rata reflecta ponderea capitalurilor fi"e in patrimonial total si valoarea ei depinde de specificul activitatii firmei si de caracteristicile te)nice ale intreprinderii, inregistrand valori diferite de la o ramura la alta. c= R$t$ i+o"i#i,$ri#or 'i $ ci$re;<=>i+o"i#i,$ri 'i $ ci$re?tot$# $ctive. $ceasta reflecta intensitatea legaturilor si relatiilor financiare pe care firma le&a stabilit@ cu alte firme cu ocazia operatiilor de crestere e"terna(titluri de participare, creante imobilizate, etc) aceasta rata are valori mari in cazul firmelor de investitii financiare, de valori mobiliare, fonduri mutual, etc. 1.R$t$ $ctive#or circ&#$ te;<= > $ctive circ&#$ te?tot$# $ctive. $= R$t$ stoc&ri#or ;<= > stoc&ri?tot$# $ctive. $cest indicator inregistreaza valori mari in cazul firmelor cu activitate de productie, cu ciclu lung de fabricatie, precum si a acelor firme cu specific de distributie de bunuri materiale.

"= R$t$ cre$ te#or co+erci$#e ;<= > c#ie ti si co t&ri $si+i#$te?tot$# $ctive. *ata creantelor comerciale este influentata de natura clientilor si de termenele de plata pe care firma le acorda partenerilor sai. c= R$t$ !ispo i"i#it$ti#or "$ esti@i vestitii pe tr. sc&rt ;<= > !ispo i"i#it$ti "$ esti @i vestitii pe tr. sc&rt ?tot$# $ctive.

R$te#e privi ! str&ct&r$ PASI)ULUI '.R$t$ st$"i#it$tii 'i $ t$rii ;<= > c$pit$# per+$ e t? tot$# p$sive. $ceasta rata este un indicator global al stabilitatii finantarii si reflecta ponderea surselor pe care le are intreprinderea pentru o perioada mai mare de un an. (.R$t$ $&to o+iei 'i $ ci$re;<= > c$pit$# propri&?c$pit$# per+$ e t. $cest indicator ne arata ponderea surselor proprii in finantarea mi%loacelor economice ale firmei si inregistreaza valori diferite in functie de politica financiara a intreprinderii si de rentabilitatea ei.0e recomanda ca valoarea acesteia sa fie mai mare de 62?. 8.R$t$ !$torii#or pe ter+e sc&rt;<= > !$torii pe ter+e sc&rt?tot$# p$siv. $ceasta rata ne arata ponderea datoriilor cu termen de scadenta pana intr&un an in total datorii ale firmei. 7.R$t$ !$torii#or tot$#e;<= > !$torii tot$#e?tot$# p$siv.

(n cazul firmei analizate, ratele de structura ale activului si pasivului, calculate pe baza datelor din bilant, se prezinta astfel: RATE DE STRUCTURA;<= *ata activelor imobilizate(?) *ata imobilizarilor necorporale(?) *ata imobilizarilor corporale(?) *ata imobilizarilor financiare(?) *ata activelor circulante(?) *ata stocurilor(?) *ata creantelor(?) *ata disponibilitatilor banesti(?) *ata stabilitatii financiare(?) (334 63,81 2,57 69,8' 2,23 71,94 15,64 3,39 6,88 43,15 (335 62,96 2,57 75,97 2,23 62,96 15,'5 '8,31 9,77 32,52

*ata autonomiei financiare(?) *ata datoriilor pe termen scurt(?) *ata datoriilor totale(?)

66,97 '1,3' 6',77

61,46 15,'2 91,68

Co c#&,ii: rezulta ca firma apartine sferei productive, respectiv unui sector care necesita o dotare te)nica semnificativa, fapt reflectat de ponderea mare a activelor imobilizate in total active in ambele perioade analizate(63,81? in 1223 si 62,96? in 1224). *ata imobilizarilor corporale este foarte apropiata de cea a activelor imobilizate, ceea ce demonstreaza ponderea foarte mare a acestor bunuri in totalul imobilizarilor. (n dinamica, se observa ca in anul 1224 rata activelor imobilizate si, implicit si a imobilizarilor corporale, scade de unde putem spune ca societatea nu a mai realizat investitii in active fi"e, iar din cele e"istente o parte s&au amortizat complet si au fost scoase din patrimoniu. Aaloarea redusa a ratelor imobilizarilor financiare si necorporale semnifica o activitate de investitii financiare restransa pe termen lung si, de asemenea in active intangibile. $ctivele circulante detin o pondere de 71,94? in anul 1223, valoare care creste in anul 1224 la 62,96?. $ceasta ma%orare s&a realizat preponderent pe seama creantelor(clienti Balte creante) al caror indice de crestere este de '48,39?. $ceasta situatie poate fi determinate de cresterea volumului activitatii, de acordarea unor termene de plata mai le%ere pentru clienti, dar si de aparitia unor clienti incerti(clienti neincasati la scadenta), fapt care nu avanta%eaza firma. 0e recomanda completarea analizei cu informatii referitoare la structura creantelor dupa natura lor, scadente si termene de plata. ;in punctul de vedere al ratelor de structura a pasivului, intreprinderea prezinta o stabilitate financiara ridicata, dar care s&a degradat in timp( de la 43,15? in 1223 la 32,52? in 1224). ;e asemenea firma dispune de autonomie financiara, ponderea capitalului propriu in capitalul permanent fiind de 66,97? in anul 1223 si scazand la 61,46? in anul 1224 aceasta scadere se datoreaza micsorarii capitalului propriu ca urmare a cresterii datoriilor pe termen mediu si lung. *ata datoriilor totale a crescut simtitor in anul 1224 la 91,68?, mai ales pe seama datoriilor pe termen scurt ceea ce a marit gradul de indatorare al firmei. :er ansamblu, desi firma dispune de autonomie si stabilitate financiara, se inregistreaza totusi o deteriorare a situatiei financiare in anul 1224 comparativ cu anul 1223, ceea ce impune o reorientare a politicii financiare pe perioada urmatoare.

(.(. A $#i,$ #ic0i!it$tii 2i so#v$"i#it$tii 'ir+ei. Lic0i!it$te$ reprezinta proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta put#nd fi i un criteriu de grupare a posturilor din bilan. 0e poate stabili c#t din

valoarea activului se afl sub form lic)id n conturile de disponibiliti bneti, i c#t pot s devin lic)ide in perioada imediat(creane, stocuri). So#v$"i#it$te$ reprezinta capacitatea intreprinderii de a&si onora obligatiile de plata la scadenta.Capacitatea de plata semnifica solvabilitate imediata, respectiv semnifica capacitatea mi%loacelor banesti la un moment dat sau pentru o perioada scurta(de regula 82 de zile) de a acoperi obligatiile scadente pentru aceeasi perioada. Indicatorii lichiditii s& t* 1. R$t$ #ic0i!it-%ii 1e er$#e L1 > Active circ&#$ te?D$torii c&re te ;atoriile curente sunt formate din obligatiile catre furnizori, cele fiscale si salariale, creditele pe termen scurt. 0e apreciaza ca situatia lic)iditatii generale este satisfacatoare in conditiile incadrarii acesteia in intervalul ',1 &',4 . (. R$t$ #ic0i!it$tii c&re te;i ter+e!i$re= Lc>Active circ&#$ te-stoc&ri?D$torii c&re te :otrivit teoriei nord&americane aceasta rata este cunoscuta sub denumirea de testul acid. $ceasta rata este de obicei subunitara . intervalul considerat ca satisfacator finnd cuprins intre 2,96 '. 8. R$t$ #ic0i!it$tii i+e!i$te Li > Dispo i"i#it$ti si p#$s$+e te?D$torii c&re te (n teoria economica aceasta rata este cunoscuta sub denumirea de rata solvabilitatii imediate. Aalori satisfctoare ntre 2,96&'. Solvabilitatea se poate e"prima cu a%utorul mai multor indicatori dintre care mentionam: 1. R$t$ so#v$"i#it$tii p$tri+o i$#e Sp > C$pit$# propri&?C$pit$# propri& @cre!ite tot$#e Aaloarea minima a ratei solvabilitatii patrimoniale se apreciaza ca trebuie sa se incadreze in limitele 2,8 2,6, iar peste 2,6 situatia se poate considera ca fiind normala. (. R$t$ so#v$"i#it$tii 1e er$#e S1 > Active tot$#e?D$torii tot$#e $ceasta rata indica in ce masura datoriile totale sunt acoperite de activele firmei. Cu cat valoarea solvabilitatii generale este mai mare decat ', cu atat situatia financiara de ansamblu a firmei este mai buna. :e baza datelor din bilantul contabil al 0C $lp)a 0$ s&au calculat urmatoarele valori ale ratelor de lic)iditate si solvabilitate: INDICATORI R$t$ #ic0i!it$tii 1e er$#e L1 R$t$ #ic0i!it$tii c&re te;i ter+e!i$re= Lc (334 8,89 ',28 (335 ',3 ',95

R$t$ #ic0i!it$tii i+e!i$te Li R$t$ so#v$"i#it$tii p$tri+o i$#e Sp R$t$ so#v$"i#it$tii 1e er$#e S1

2,71 2,6 ',57

2,11 2,7' ',9

Co c#&,ii* in ambele perioade valorile acestor indicatori sunt considerate normale, in dinamica inregistrandu&se o diminuare a valorilor acestor indicatori in 1224, in special la rata lic)iditatii curente si generale, care coboara sub limita admisa de ',4. $ceasta tendinta de scadere s&a inregistrat datorita faptului ca activele circulante au crescut intr&un ritm mai mic decat datoriile pe termen scurt (12,16?C83,55?).,ic)iditatea generala a a%uns la valori mai mici decat nivelul minim acceptat asta dovedind ca firma nu are o capacitate de plata a creditelor pe termen scurt. (.8. Di$1 ostic&# re t$"i#it-%ii 'ir+ei *entabilitatea si eficienta sunt trasaturile fundamentale ale economiei si autonomiei financiare care anga%eaza agentii economici pe calea realizarii unor profituri c#t mai mari. Dficienta economica este forma concreta cu cea mai larga sfera de actiune pe care o mbraca rationalitatea n domeniul activitatii economice. Da reprezinta o cerinta fundamentala care se impune oricarei activitati economice si actiunii oricarui agent economic. / forma a eficientei este si re t$"i#it$te$ $ctivit$tii eco o+ice. $ceasta se realizeaza atunci c#nd respectiva activitate are capacitatea de a produce profit. *atele de rentabilitate sunt constituite prin raportarea unui rezultat, fie la sursele anga%ate, fie la flu"ul de activitate care l&a generat. +n cele ce urmeaza, se vor aborda cele mai importante rate, utilizate n practica economica: & & & rata rentabilitatii comerciale rata rentabilitatii economice rata rentabilitatii financiare.

1. R$t$ re t$"i#it$tii co+erci$#e Rc arata eficienta politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare si desfacere), si mai ales a politicii de preturi. <ormula de calcul este: *cE
*D '22 unde: C$

*c & rata rentabilitatii comerciale *D & rezultatul din e"ploatare C$ & cifra de afaceri. :entru e"emplificare vom folosi datele din tabelul de mai %os:

Nr.crt.

INDICATORI

(334

(335

INDICI DE DINAMICA ;<= 97,91 76,94

' 1 8

Cifr de afaceri(lei) *ezultatul din e"ploatare(lei) *ata rentabilitii comerciale

476222 66922 9,64

679222 16722 7,96

+n anul 1224, societatea a nregistrat o rat de rentabilitate comercial inferioar celei nregistrate n anul precedent, ca urmare a scderii profitului aferent activitii din e"ploatare cu 86,84? n anul 1224 fa de anul 1223. 0ocietatea trebuie s urmreasc, n viitor, sporirea v#nzrilor, creterea puterii de negociere cu furnizorii i obinerea unor preuri de ac)iziie avanta%oase, accelerarea vitezei de rotaie a stocurilor, optimizarea c)eltuielilor. (. R$t$ re t$"i#it-%ii eco o+ice Re se determin ca raport ntre profitul brut obinut de ctre entitate i valoarea capitalului permanent sau profit net si valoarea activelor totale. $ceast rat arat eficiena utilizrii capitalului total disponibil, fr a lua n considerare structura de finanare a acestuia(surse proprii sau mprumutate).
:n '22 unde: <ormula de calcul este: *eE Fpr '22 sau *eE $t
:b

*e & rata rentabilitatii economice :b & profit brut Fp & capital permanent. :n profit net $t active totale. :entru e"emplificare vom folosi datele din tabelul de mai %os, date preluate din bilanul contabil(tabel nr.'): Nr.crt. INDICATORI (334 (335 INDICI DE DINAMICA ' 1 8 :rofit brut(lei) Capital permanent *ata rentabilitii economice 66932 452212 9,16 16716 36'436 8,84 ;<= 76,93 47,74

+n anul 1224 se remarca o scadere a ratei rentabilitatii economice. $ceasta scadere se datoreaza diminuarii profitului brut cu 67,88? n anul 1224 fa de anul 1223 i, implicit i a scderii capitalului permanent cu '6,61?. $ceasta scadere a ratei rentabilitatii economice denota o ineficienta a mi%loacelor materiale si financiare alocate ntregii activitatii a

ntreprinderii. 0porirea rentabilitii economice se poate realiza, fie pe seama aceelerrii vitezei de rotaie a activelor economice, fie prin creterea mar%ei comerciale. +n practica economic, aceste dou posibiliti sunt diferit valorificate n funcie de natura activitii. ;e e"emplu, pentru aceeai cifr de afaceri sunt necesare mai multe mi%loace economice n industrie dec#t n comer. 8. R$t$ re t$"i#it-%ii 'i $ ci$re R' se determin ca raport ntre profitul net obinut de entitate i capitalul propriu. $ceasta rata masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al ,.*entabilitatea financiara remunereaza proprietarii ntreprinderii prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor care, n fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor. <ormula de calcul este: *fE Fpr '22 unde: *f & rata rentabilitatii financiare :n & profit net Fpr & capital propriu. :entru e"emplificare vom folosi datele din tabelul de mai %os, date preluate din bilanul contabil(tabel nr.'): Nr.crt. INDICATORI (334 (335 INDICI DE DINAMICA ' 1 8 :rofit net(lei) Capital propriu *ata rentabilitii financiare 79398 756'32 5,77 1'863 853836 6,83 ;<= 76,93 42,16
:n

+n anul 1224 se constat o scdere a ratei rentabilitii financiare la 6,83 comparativ cu anul 1223 ca urmare a scderii profitului net cu 67,88? acest lucru ne arat ineficiena folosirii capitalului, cu efecte negative asupra micsorarii rezervelor si a micsorarii averii acionarilor. =a%orarea rentabilitii financiare se poate realiza sporirea capitalului investit prin folosirea intensiv a imobilizrilor, creterea volumului de activitate, iar venitul obinut prin ndatorare s fie superior costului datoriilor. (.7.A $#i,$ str&ct&r$#- 2i '$ctori$#- $ pro'it&#&i D"presie a rentabilitii, masa profitului constituie rezultatul financiar pozitiv care e"prim eficiena activitii productive a ntreprinderii. Ca valoare pozitiv rezultat din procesele economice sau financiar&monetare care au loc n cadrul unei ntreprinderi, profitul poate fi analizat, at#t din punct de vedere structural, c#t i factorial.

A $#i,$ str&ct&r$#- $ pro'it&#&i are rolul de a evidenia ponderea i dinamica rezultatelor aferente celor trei categorii de activiti care se desfoar n cadrul unei ntreprinderi: de e"ploatare, financiar i e"traordinar. $naliza structural a rezultatului brut al e"erciiului (profit brut sau pierdere), se poate efectua pe baza urmtoarei sc)eme:
Aenituri din e"ploatare *ezultatul din e"ploatare *ezultatul e"ercitiului *ezultatul financiar C)eltuieli din e"ploatare Aenituri financiare C)eltuieli financiare *ezultatul e"traordinar Aenituri e"traordinare C)eltuieli e"traordinare

A $#i,$ '$ctori$#- $ pro'it&#&i presupune stabilirea factorilor care influeneaz asupra acestuia i a cuantificrii contribuiilor acestor factori la modificarea total a profitului. ,u#nd n considerare diversitatea de forme sub care se prezint profitul la nivel de ntreprindere, analiza factorial a acestuia poate fi aprofundat av#nd n vedere urmtoarele categorii de rezultate: rezultatul brut al e"erciiului, rezultatul e"ploatrii i rezultatul aferent cifrei de afaceri. 1. A $#i,$ '$ctori$#- $ re,&#t$t&#&i / $i te$ i+po,it-rii;pro'it&# "r&t tot$#= =odelul de analiz este:
pr unde: At venitul total, iar :bEAt pr

& profitul mediu la ' leu venituri totale calculat ca

raport intre profitul brut si venituri totale. :entru e"emplificare vom folosi datele din bilantul contabil al 0C $lp)a 0$ din tabelul nr.': =odificarea profitului conform acestui model este:
:b E:b'&:b2E At ' pr' At 2 pr2 E16716&66932E &82176 lei din care :

) (

&

influena modificrii veniturilor totale este


:b At E At ' pr2 At 2 pr2 = pr2 ( At ' At 2 ) E2,2981(637222&44'222)E&'5721

) (

lei influena modificrii profitului mediu la ' lei venituri totale

&

:b pr

E At ' pr' At ' pr2 = At ' pr' pr2 E637222(2,2778&2,2981)E&'2478

) (

lei 0e constat c profitul brut al societii a sczut cu 82176 lei in anul 1224 comparativ cu 1223, ca urmare a scderii veniturilor totale a firmei i, implicit a scderii profitului mediu. (. A $#i,$ '$ctori$#- $ re,&#t$t&#&i $'ere t ci'rei !e $'$ceri =odelele de analiz sunt: afaceri. :rE $e
C$ :r unde: $e valoarea activelor economice(active imobilizate i $e C$ C$ & gradul de valorificare a activelor economice, $e

:r E

C$ pr

unde: C$ cifra de afaceri, iar

pr

& profitul mediu la ' leu cifr de

active circulante) aferente e"ploatrii,


:r & profit la ' leu cifr de afaceri. C$

(.6.A $#i,$ vite,ei !e rot$%ie $ $ctive#or circ&#$ te Aiteza de rotaie a activelor circulante este un indicator de eficien care reflect sc)imbrile intervenite n activitatea ntreprinderii (n mod deosebit n activitatea de e"ploatare). Aiteza de rotaie a activelor circulante coreleaz cifra de afaceri sau o component a acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora. Aolumul activelor circulante este dependent de doi factori i anume: & & cifra de afaceri viteza de rotaie a activelor circulante. Aiteza de rotaie a activelor circulante sintetizeaz aspecte legate de desfurarea procesului de aprovizionare i producie, de reducere a costurilor, scurtarea ciclului de producie i a perioadei de desfacere i ncasare a produciei. :entru caracterizarea vite,ei !e rot$%ie $ $ctive#or circulante, n practica economic se folosesc indicatorii: 1.N&+-r !e rot$%ii; = eBpri+$t pri re#$%i$* n>
C$ unde: C$& cifr de afaceri i $c $c

soldul activelor circulante(fr disponibiliti bneti).

(. D&r$t$ /

,i#e $ rot$%iei* ;zE

$c 892 unde: C$& cifr de afaceri i $c soldul C$

activelor circulante(fr disponibiliti bneti). $naliza vitezei de rotaie a activelor circulante vizeaz n principal problemele: & & & dinamica indicatorilor vitezei de rotaie analiza factorial a accelerrii sau ncetinirii vitezei de rotaie evidenierea cilor posibile de accelerare a vitezei de rotaie a activelor circulante. :e baza datelor din !(,$-G>, C/-.$!(, al 0C $lp)a 0$(tabel nr.') au rezultat urmtorii indicatori: Nr.crt. ' 1 8 I !ic$tori 0tocuri Clieni $lte creane Tot$# so#! $ctive circ&#$ te;Ac= Cifra de afaceri C$ -umr de rotaii n ;urata n zile a unei rotaii ;z (334 82'972 32'12 5262 853513 476222 1,1' '91,17 (335 825622 '12222 16742 767953 679222 ',1 155,54 I !ici !i $+ic-;<= '21,9 '3',' 14',6 119.6 97,9 & &

7 6 9

;in datele tabelului de mai sus rezult c, fa de anul 1223 , numrul de rotaii a activelor circulante s&a redus la ',1 rotaii, iar durata n zile a unei rotaii a crescut '91,17 zile la 155,54 zile, ambele aspecte fiind considerate negative. :entru o analiz mai aprofundat a acestor aspecte vom proceda la analiza factorial a vitezei de rotaie a activelor circulante dup urmtorul model: H;zE ;in care: & datorit influenei modificrii cifrei de afaceri:
$c 2 892 $c 2 892 8424'2 892 8424'2 892 > >16',24&'91,17EB44,47 C$ ' C$ 2 679222 476222 $c' 892 $c 2 892 =155,54&'91,17EB'83,37 zile C$ ' C$ 2

de

la

H;z C$ E zile &

datorit modificrii soldului activelor circulante:


$c' 892 $c 2 892 767542 892 8424'2 892 > >155,54&16',24EB74,5 C$ ' C$ ' 679222 679222

H;z $c E zile.

+ncetinirea vitezei de rotaie a activelor circulante n anul 1224 comparativ cu 1223, s&a datorat at#t scderii valorii cifrei de afaceri n anul 1224 cu 86,7?, c#t i creterii soldului activelor circulante n anul 1224 cu '5,6?. +n structur, se constat c, aceast cretere a soldului activelor circulante s&a realizat, n principal , pe seama creterii soldului clienilor cu 3','? n 1224 comparativ cu 1223(clienti ne#ncasai la termen, clieni inceri sau termene mari de ncasare), precum i a creterii soldului Ialte creaneJ cu '4',6?. ;intre cile de accelerare a vitezei de rotaie menionm: & creterea ritmului v#nzrilor, ceea ce conduce la reducerea stocurilor de produse destinate v#nzrii pentru aceasta trebuie s se fac eforturi pentru nc)eierea de contracte de livrare a produciei cu posibili noi clieni, pe piee noi de desfacere, cu precizarea clar a cantitii, calitii i termenelor de livrare & & controlul operativ i sistematic al respectrii clauzelor contractuale, at#t de ctre sporirea ritmului de ncasare a creanelor de la clieni, prin alegerea celei mai furnizori, c#t i de ctre clieni avanta%oase forme de decontare, a unor termene c#t mai scurte de ncasare a creanelor de asemenea depunerea tuturor eforturilor pentru ncasarea creanelor de la clienii care nu&i respect scadenele de plat i de la clienii incerti(dac e"ist) & organizarea optim a urmririi ncasrii creanelor, precum i aplicarea unor sanciuni economice i financiare n cazul nerespectrii condiiilor contractuale i a disciplinei decontrilor. -ot: Creane E clieni B alte creane ;isponibiliti bneti B plasamente E (nvestiii financiare pe termen scurt B disponibiliti bneti Capital permanent E capital propriu B datorii cu scaden mai mare de un an ;atorii pe termen scurt E ;atorii curente E avansuri i aconturi primite B furnizori i conturi asimilate B alte datorii pe termen scurt Credite totale E datorii cu scaden mai mare de un an B alte datorii pe termen scurt.