Sunteți pe pagina 1din 2

Criza petrolului Polisciuc Ana-Maria Clasa a XI-aD

La 30 mai 2008, in zeci de orase din Spania, comerciantii isi intampinau clientii ridicand din umeri si spunand ca nu mai au produsele solicitate din cauza unor deficite de aprovizionare puse pe seama cresterii pretului la combustibili. In cateva orase port spaniole, pescarii au declansat proteste si au impartit trecatorilor lazi cu peste proaspat din cauza cresterii pretului la petrol, ceea ce arunca pescuitul de coasta in faliment. Pescarilor spanioli li s-au alaturat cei din Italia, Portugalia si ranta, iar situatia a fost inrautatita de izbucnirea unei greve a camionagiilor. La ! iunie 2008, pretul unui baril de petrol a crescut fata de tranzactiile din ziua precendenta cu "0 dolari. #ursele din $e% &or' sau Londra au afisat un pret record de peste "3( de dolari pentru barilul de petrol. )oldman Sac*s, banca din S+,, lider mondial in domeniul investitiilor, a estimat ca pretul unui baril de petrol va creste pana la 200 de dolari intr-o perioada cuprinsa intre luni si 2 ani. Previziuni la fel de sumbre au fost facute si de )azprom, detinator de zacaminte petroliere din .usia. )ordon #ro%n, premierul /arii #ritanii, a calificat situatia drept 0al treilea soc petrolier al lumii0. /inistrii pe probleme de energie din )8 1)rupul celor mai industrializate ! state ale lumii, la care se adauga si .usia2 au inclus ca prioritati pe agenda summit-ului din iulie necesitatea adoptarii unor masuri care sa limiteze impactul cresterii pretului petrolului. $icolas Sar'oz3, presedintele rantei, care de la " iulie va prelua presedintia +4, a propus reducerea 56, la combustibili pentru spatiul comunitar. Initial, statele membre 7P48 17rganizatia 5arilor 49portatoare de Petrol2 s-au dovedit indiferente fata de situatia aparuta in 7ccident ca urmare a crizei petrolului. La ! iunie, ,rabia Saudita a convocat o intrunire a membrilor 7P48 si a consumatorilor de petrol, iar la ": iunie a anuntat ca va creste productia de titei. 8auzele care au determinat o e9plozie a pretului petrolului au fost identificate de membrii 7P48 in specula de pe piata occidentala. Parerile e9pertilor in probleme energetice sunt impartite. 7 parte a acestora considera ca noua criza a petrolului este determinata de limitarea productiei de catre 7P48 sau de cresterea cererii, in timp ce altii au accentuat rolul unor factori monetari. 8onsecinte Ce implica, in aceste conditii, securitatea energetica a consumatorilor? Pierre Noel, cercetator la Unversitatea din Cambridge, defineste securitatea energetica ca fiind "accesul la resurse energetice al celor care sunt dispusi sa plateasca pretul pietei". Dimpotriva, atunci cand pietele nu functioneaza natural, ne aflam in fata unor situatii de insecuritate energetica. Dezechilibrul de astazi al pietei petrolului, in conditiile cartelizarii ofertei, il plaseaza pe consumator intr-o stare de profunda insecuritate energetica, dar care consolideaza puterea si capitalul de influenta al furnizorilor. Pierre

Noel considera ca solutia consta prioritar in liberalizarea comertului cu petrol trebuie "sa facem pietele sa functioneze liber". Piata, "mana invizibila", devine astfel cel mai bun mecanism de asigurare a securitatii energetice. !"# estimeaza ca pana in anul $%&%, impreuna, China si "ndia vor fi responsabile pentru '%( din cererea globala de petrol. Daca, in $%%), China si "ndia importau impreuna un total de *,+ milioane de barili,zi, se estimeaza ca pana in $%&% vor avea nevoie de $% de milioane de barili,zi, adica mai mult decat importa astazi, impreuna, -aponia si .tatele Unite. Pana in $%/*, China va depasi .tatele Unite din punctul de vedere al numarului autovehiculelor aflate pe strazi, devenind cea mai mare piata auto din lume. 0oate aceste tendinte anunta o competitie sporita pentru resurse energetice, dar mai ales pentru securizarea unor furnizori siguri, capabili sa ofere predictibilitate pe termen mediu si lung. #ste foarte posibil ca geopolitica energiei sa modifice profund peisa1ul aliantelor internationale, anticipand o lume dinamica, fluida, dominata de o logica rezumata sugestiv de 2ordul Palmerston, acum mai bine de /*% de ani un stat nu are prieteni sau dusmani permanenti, ci doar interese permanente. 0oate aceste evolutii anunta o lume a cooperarii selective, in care actorii principali vor fi mai putin aliantele traditionale si din ce in ce mai mult coalitiile informale, fle3ibil construite in 1urul unui interes strategic punctual. De1a vedem acest lucru in 4rientul 5i1lociu, unde China, 6usia si "ranul coopereaza activ in subminarea regimului de sanctiuni economice impuse 0eheranului. "n plus, 7ei1ingul si 5oscova pledeaza public pentru o rela3are a sanctiunilor impuse de catre Consiliul de .ecuritate, pozitie ce contrasteaza evident cu discursul .U! si al statelor U# 8care militeaza pentru o suplimentare a presiunii internationale9. Daca, pentru #uropa si .U!, 0eheranul reprezinta o amenintare pentru pacea si securitatea internationala, pentru China si 6usia miza este preponderent energetica. China, in particular, este foarte interesata sa investeasca in dezvoltarea industriei petroliere iraniene. Pe termen lung, "ranul are potentialul de a deveni un furnizor strategic de petrol pentru 7ei1ing. Conform 4il and :as -ournal, in decembrie $%%*, rezervele demonstrate de petrol ale "ranului se cifrau la /&& de miliarde de barili, al treilea loc in lume. Ceea ce vrea 7ei1ingul este consolidarea si predictibilizarea unei aliante energetice cu 0eheranul 8ceea ce va conduce automat la o crestere a securitatii sale energetice9. Un comportament similar a fost adoptat de China si in cazul .udanului, care se intampla sa reprezinte cea mai ampla investitie e3terna a 7ei1ingului in industria petrolului. De aici interesul Chinei de a-si utiliza pozitia din Consiliul de .ecuritate pentru a bloca o serie de initiative ale .U! si ale statelor U#, cu scopul de a forta .udanul sa respecte drepturile omului 8sa nu uitam ca .udanul este tinta repetata a unor rezolutii 4NU care incearca sa determine ;hartoumul sa opreasca abuzurile sistematice ale drepturilor omului din Darfur9. !ceste e3emple punctuale descriu un model probabil de interactiune si structurare a relatiilor dintre state, in geopolitica secolului <<" aliante in care energia ofera o platforma strategica de cooperare fle3ibila, dar care, in acelasi timp, pot determina ca state cu interese energetice ma1ore, precum China si 6usia, sa intre in conflict cu interesele de securitate ale comunitatii euroatlantice.