EVALUAREA FUMATORULUI Originea epidemiei nu este de natura medicala, ci mai degraba de natura psihologica. oala nu este datorata de un !

irus sau bacterie ci de natura umana" curio#itatea si moderarea idolilor. Toate acestea, sechelele acestui comportament $ starea de dependenta si bolile legate de %umat $ sint de datoria medicilor si ramin in aparatul sistemului de ingri&ire a sanatatii. 'e s%at si ce e!aluare poate %i o%erita pacientului %umator care cere a&utorul( ) 'eea ce se cere nu necesita indeminari pe care medicul de orice specialitate sa le aiba de&a* MOTIVATIA Foarte important sa a%li e+act moti!ele pe care un pacient le are pentru a se lasa de %umat. ,acientul trebuie incura&at sa$si identi%ice cit mai multe moti!e posibile, %ara implicarea acti!a a medicului. Este de !aloare terapeutica ca pacientul sa$si gaseasca si sa$si e+plice moti!ele pentu care doreste sa opreasca %umatul. Retineti ca este important ca si alte moti!e decit cele legate de sanatate sint importante pentru a %i e+plorate. E+" presiuni %amiliale sau sociale. Moti!ele se !or inregistra in scris pentru a nu putea %i uitate. Reamintirea acestor moti!e pacientilor este terapeutica*

'A-TITATEA FUMATA -umarul de tigarete si tipul de tigarete %umate sint in general subraportate de %umatori. .e cere pacientilor sa numere e+act tigaretele %umate pe #i. .copul este o oprire brusca si un alt scop cum ar %i reducerea graduala poate induce in eroare, deorece tigaretele pot %i %umate in moduri di%erite /lungimea tigaretei, !olumul inhalat etc0 1E,E-1E-TA Vasta ma&oritate a %umatorilor au o anumita dependenta la nicotina2 gradul dependentei !aria#a* 3radul dependentei pre#ice succesul opririi %umatului, simptomele de secra& si necesitatea tratamentului %armcaologic. 1eci cunoasterea ni!. de dependenta este la %el de importanta ca si controlul de tensiune la un hipertensi!* 1atele recente arat ca nr de tigarete %umate pe #i nu este cea mai buna masura a dependentei la nicotina. Masurarea nicotinemiei si metabolitilor sai ma&ori au %ost utili#ati pe indicatori de dependenta. -icotina are un timp de in&umatatire de 4 ore si ca urmare noicotinemia !aria#a in timpul #ilei si tine de ultima tigareta %umata. 'otinina, un metabolit al nicotinei, cu o perioda de in&umatatire de 56 $47 ore, este a#i recomandata ca un indicator . ,oate %i reali#ata din plasma, sali!a si urina.

'otinina8 de 97 ng:ml ) non %umatori -i! de 477 ng:ml este mediu pe %umatori dar poate creste la 5777 ng:ml Au aparut recent stic;suri pt sali!a si urina, cu acuratete re#onabila de e+" -icoMeter. Un alt indicator al dependentei sint chestionarele" <The Fagerstrom Test %or -icotine 1ependence /FT-10<. .corul este intre 7 si 57 si scorul mediu pt un %umator obisnuit este de min 9 puncte. 'ele mai importante intrebari sint" timpul primei tigari %umate dimineata si nr de tigarete %umate pe #i. Aceste 4 intrebari aduc apropape toata in%ormatia din intregului chestionar* Un indicator puternic al dependentei este %umatul nocturn FU-'TIA ,ULMO-ARA Testarea %unctiei pulmonare si a %lu+ului in caile aeriane mari si mici %ace parte din tratament* Este si o buna masura moti!ationala $ li se da %umatorilor <ce!a care sa apere<. Repetarea testelor este utila* MO-O=I1UL 1E 'AR ORelati! usor de monitori#at si poate %i !a#ut ca un indicator a totalitatii %umului inhalat . .e determina prin e+alarea intr$un anali#ator relati! simplu si ie%tin. <E%ectul< 'O $ !aloare moti!ationala 'O are un T5:4 de apro+ 9 ore, de aceea citirile de dimineata sint mai mici decit cele de dupa amia#a. La

una sau la 4 #ile dupa ultima tig 'O rede!ine normal. Aceasta normalitate rapida este o alta metoda moti!ationala. 1aca tinta este reducerea %umatului si nu oprirea de%initi!a monitori#area 'O este esentiala. Aceasta trebuie %acuta dupa amia#a. E=,ERIE-TE A-TERIOARE 1E O,RIREA FUMATULUI - timpul total de oprire - di%icultati si simptome de se!ra& - metode utili#ate pt se!ra& - cau#e de reluare a %umatului - e+periente po#iti!e in timpul abstinentei Toate %urni#ea#a date pri!ind di%icultatile si moti!atiile pacientilore si imbunatatesc o noua abordare a se!ra&ului 'U-OA.TEREA ROLULUI -I'OTI-EI Trebuie e+plicata dependenta %armacologica alaturi de dependenta comportamelnala si psihologica. Trebuie e+plicate cau#ele simptomelor de se!ra& Trebuie e+plicate ne!oile de tratam medicamentos. 'O$MOR I1ITATI - 1epresia /un %umator cu istoric de depresie est e mai greu de se!rat0 - .chi#o%renie - An+ietate - Alcoolism

- 'olita ulcerati!a, etc. 3REUTATEA 'OR,ORALA -icotina creste chelt metabolice energetice si asta e+plica cresterea in greutate dupa se!ra& /4$9 ;g0 Este contraproducti! de a lasa %umatul concomitent cu masuri de control a greutatii. Acestea din urma ar trebui aminate. ALTI FA'TORI 1E RI.' In%luentarea lipoproteinelor, catecolaminelor, >g, 3A, prostanalinelor, Urmarirea lor in timp $ %actori moti!ationali. 'O-'LU?II 'ele mai importante e!aluari sint cele pri!ind" - moti!atia - dependenta - concentratia 'O Moti!atia implica modalitatea de abord a se!ra&ului 1ependenta implica bariera si re#istenta trebuiesc depsite 'O implica %eedbec; moti!ational pt demopnstrarea schimbarilor po#iti!e