&

Programarea mainilor unelte cu comand numeric

Mainile cu comand numeric sunt echipamente complexe dotate cu sisteme de comand i control numeric a deplasrilor. Sunt dotate cu memorie care permite pstrarea programului. Sistemele actuale utilizeaz calculatoare compatibile IBM-PC. Programul const ntr-o succesiune de instruc iuni care sunt interpretate de un program din calculator destinat comenzii mainii. Mainile pot !i conectate la alte calculatoare sau re ele de calculatoare. Ciclul de lucru cu o main cu CN 'esen (legere scule i regimuri Programare manual )pupitrul mainii* Proiectare asistat a procesului )C(M*

Program +estare ,abrica ie de serie

Sistemul de axe al mainii: 1. Axele principale axa " este axa arborelui principal axa # este axa corespunz$nd direc iei rmase pe care deplasarea are cea mai mare amplitudine axa % are sensul necesar !ormrii mpreun cu axele # i " a unui triedru drept.

2. Axele secundare -. / i 0 sunt paralele cu #. % i " i sunt tot transla ii iar (. B i C sunt rota ii n 1urul axelor #. % i ". Origini: OM este originea sistemului de msurare. Pozi ia sa este de!init de constructor. Om este originea mainii. Pozi ia sa este de!init de limitatori monta i pe axele mainii. 2a pornirea mainii. prima deplasare trebuie executat n Om deoarece numai dup atingerea acestui punct maina consider c este sincronizat. 3M i 3m pot !i con!undate. OP este originea programului i reprezint un punct !a de care sunt de!inite pozi iile din program Op este originea piesei i reprezint un punct de pe pies care poate !i atins cu un taster )cal de reglare sau un alt sistem de msurare* n 4ederea de!inirii punctului OP

+urel 3rigine sist. msurare. 3M

Cal de reglare

3rigine turel

'ecalare dup axa "

7e!erin bro

Sistem de msurare

'ecalare dup axa #

Sistem de msurare

'ecalare dup axa # Sistem de msurare

(xa arborelui principal

>

Programarea mainilor cu comand numeric

Un program pies pentru o main cu comand numeric este o list de comenzi i de date transmise echipamentului de comand numeric al mainii. 2imba1ul !olosit este standardizat )ISO - International Standard Organisation sau EIA - Electronic Industries Association*. 8&99 :&9 cu4$nt :59 :... :... :&99 ;9& #-&5.< %=<.>65 ,=9 M? :... :... :659 M5@ M69

bloc sau !raz

Programul se compune dintr-un program principal i e4entual un numr de subprograme. ,iecare unitate de program se compune din blocuri sau !raze -n bloc se compune dintr-o adres i o 4aloare numeric. AxempleB cu4$nt care de!inete o dimensiuneB #-&5.< cu4$nt care de!inete o !unc ie pregtitoareB ;9& cu4$nt care de!inete o !unc ie auxiliarB M?

:umerotarea liniilor se !ace !olosind adresa : i este de obicei !acultati4 dar util dac sunt semnalate erori. ,unc iile pot !i modale sau nemodale. Cele nemodale sunt acti4e doar n cadrul blocului n care sunt de!inite. Cele modale sunt acti4e ncep$nd de la blocul n care au !ost de!inite i p$n la o !unc ie de anulare. Axemplu B :&59 ;9 #&99 %6>< :&69 ;& "-> ,6<

< ,unc ia ;& )deplasare cu a4ans de lucru* anuleaz !unc ia ;9 )deplasare cu a4ans rapid*. # i % sunt modale. deci deplasarea pe aza " se realizeaz n punctul )&99. 6><. ->*.

Programarea strungurilor cu comand numeric

turela

arbore principal )"*

unc!ii "SO pentru strunguri cu comand numeric

unc!ii # COD ;99 ;9& ;95 ;96 ;9> ;9@ ;66 ;>9 ;>& ;>5 ;<6 ;<> ;<@ ;?9 ;?& Semnificaie Interpolare liniar. deplasare cu a4ans rapid Interpolare liniar. deplasare cu a4ans de lucru Interpolare circular. deplasare cu a4ans de lucru. sens orar Interpolare circular. deplasare cu a4ans de lucru. sens antiorar +emporizare. mrimea indicat sub adresa , 3prire precis la s!$rit de bloc Ciclu de !iletare cu pas constant (nularea corec iei de raz a sculei Corec ie de raz a sculei. scula plasat pe st$nga traiectoriei Corec ie de raz a sculei. scula plasat pe dreapta traiectoriei In4alidarea decalrii de origine (cti4are decalare de origine 'ecalare de origine programat (nularea unui ciclu de prelucrare Ciclu !ix de burghiere

= ;?> ;@9 ;@& ;@> ;@< ;@= ;@D unc!ii M COD M99 M9& M96 M9> M= M? M@ M>9->< Alte $unc!ii: ' - apel corec ie scul + - apel scul S - adres pentru programarea 4itezei )n rotCmin* , - adresa pentru programarea 4itezei de a4ans )n mmCmin* #. " - adrese geometrice Semnificaie 3prire programat 3prire op ional programat 7ota ie bro n sens orar 7ota ie bro n sens antiorar (pel schimbare scul Pornire lichid de achiere 3prire lichid de achiere +repte de tura ie Ciclu !ix de !iletare Programare absolut. dimensiuni !a de originea programului Programare relati4. dimensiuni !a de punctul ini ial /iteza de a4ans n mmCmin. /iteza de a4ans n mmCrota ie /itez de achiere constant. n mCmin. +ura ia broei n rot.Cmin.

%ispunerea axelor strungului

turela

3riginea sist. de msur. 3M

axa arborelui principal

Programarea masinilor cu comanda numerica cu G

G-Code, sau codul de pregtire sau de funcii, sunt n funcii de control numeric limbaj de programare. G-coduri sunt codurile c poziia de instrument i de a face efectiv de lucru, spre deosebire de M-coduri, care administreaz n main; T pentru instrument legate de coduri. i ! sunt instrument de vitez i de instrument !eed-i, n final, "-codurile de instrument de compensare.

#n limbaj de programare de control numeric $C%& este uneori numit informal G-code. "ar, n realitate, G-coduri sunt doar o parte din %C-limbaj de programare care controleaz %C i C%C masini unelte. Termenul de control numeric a fost inventat de la M'T ervomec(anisms de laborator, precum i mai multe versiuni ale %C au fost i sunt nc dezvoltate independent de ctre C%C-masina de productori. )rincipalele versiunea standard utilizat n tatele *nite, a fost stabilit de ctre +lectronic 'ndustries ,lliance la nceputul anilor -./0. *n final de revizuire a fost aprobat n luna februarie -.10, astfel cum 2 345". #n +uropa, standardul "'% //036 7 ' 8 /.19 este adesea folosit n loc.

"in cauza lipsei de dezvoltarea n continuare, imensa varietate de main unealt configuraii, i puin a cererii de interoperabilitate, c:teva maini instrument controlere $C%Cs& s adere la acest standard. +;tensii i variaiile au fost adugate, independent de ctre productori, operatori i de un anumit controler trebuie s fie contieni de diferenele de fiecare productorilor de produse. C:nd a prezentat iniial, C,M sisteme au fost limitate n configuraii de instrumente de suportat.

,stzi, principala producatori de sisteme de control sunt C%C G+ !anuc ,utomation $joint-venture al General +lectric i !anuc&, iemens, Mitsubis(i, i <eiden(ain, dar nu e;ist nc multe mai mici i 7 sau mai vec(i sisteme de controlor.

*nii productori de C%C, masina de tentativ de compatibilitate pentru a depi dificultile de standardizare pe o main de instrument construit de controler !anuc. "in pcate, !anuc nu rm:n n concordan cu 2 -345 sau proprie versiunile anterioare, i a fost lent la adugarea de noi caracteristici, precum i e;ploatarea creteri de putere de calcul. "e e;emplu, au sc(imbat G407G4- la G307G3-; au folosit paranteze pentru comentarii care a provocat dificulti atunci c:nd au introdus calcule matematice astfel nc:t acestea s folosii paranteze ptrate pentru macro calcule, ele au acum nano-te(nologie recent, n 93 de bii, dar modul n !anuc -6M= de control au introdus <)CC $de nalt precizie contur de control&, care utilizeaz un /5-bit 2' C $set redus de

?
instruciuni computer& i acest procesor are acum un bloc de 600 de tampon uite-i drumul corect pentru forma contouring i surfacing mici de bloc de programe i 6 ,;a continuu de prelucrare.

,ceasta este, de asemenea, folosit pentru %*2= pentru a fi capabil s lucreze n str:ns colaborare cu designeri industriale i sisteme care sunt folosite pentru a proiecta curge suprafete. "e %*2= i are originea de la nav construcii i este descris prin utilizarea unui nod i o greutate de ndoire aburi plan>s i grinzi de lemn.

Cuprins ?ascunde@ - comun Codurile 3 +;emplu de program 9 Cod de baz ' 8 C%C 5 , se vedea de asemenea, 6 Aegturi e;terne

?modific@ Coduri comun G-coduri sunt, de asemenea, numit pregtitoare coduri, i sunt, n orice cuv:nt C%C un program care incepe cu litera BGC. #n general, acesta este un cod main unealt a spune ce tip de aciune pentru a efectua, cum ar fiD

micare rapid controlate de alimentare muta n linie dreapt sau arc serie de controlat miscarile de alimentare care ar rezulta ntr-o gaur fiind plictisit, un lucru cut $rutate& la o anumit dimensiune, sau un efect decorativ profil forma adaug la marginea unui lucru. sc(imba un palet instrument set de informaii, cum ar fi compensate. +;ist i alte coduri; tipul coduri pot fi gandit ca registrele ntr-un calculator

@
E absolut poziie F absolut poziie G absolut poziie 8 poziie $rotative n jurul E& = poziia $rotative n jurul F& C poziia $rotative n jurul G& * relativ paralel cu a;a E H relativ paralel cu a;a F I relativ paralel cu a;a G M cod $un alt BaciuneC registru de masini sau de cod $J&& $de altfel la care se face referire ca B"iverseC funcia B& ! feed rata a; de vitez % linie numrul 2 ,rc raz sau facultativ cuv:nt a trecut la un subprogram 7 ciclu de conserve ) locui timp sau facultativ cuv:nt a trecut la un subprogram 7 ciclu de conserve T 'nstrumentul de selecie ,m ,rc date a;a E K ,rc date a;a F. L ,rc date a;a G, sau opional cuv:nt a trecut la un subprogram 7 ciclu de conserve " Cutter diametru 7 raz compensate < 'nstrumentul de lungime compensate

$J& M codurile control total de maini, determin:nd-o s se opreasc, ncepe, la r:ndul su, lic(id de rcire, etc, ntruc:t alte coduri se refer la calea traversed prin instrumente de tiere. "iferite maini unelte poate utiliza acelai cod de a ndeplini diferite funcii; c(iar maini care utilizeaz acelai C%C control.

&9
Aista partiala a M-Codes M0 M )rogram top $non-opional& M- M 8ptional top, maina se va opri numai dac operatorul selecteaz aceast opiune M3 M f:rit de program M9 M a; pe $de rotaie n sensul acelor de ceasornic& M5 M a; pe $de rotaie sens opus acelor de ceasornic& M6 M a; off M/ M 'nstrumentul C(ange M4 M pe de rcire $inundaii& M1 M pe de rcire $cea& M. M off de rcire M-0 M palete scoab M-- M palete-un scoab M90 M f:rit de program 7 napoi band $pot fi n continuare necesare pentru mainile mai vec(i C%C& Comun !,%*C G codurile pentru Mill Cod "escriere G00 G0G03 G09 G05 G06.- N-. G06 )-0000 G-07G-G-4 E-F G-1 E-G rapid de poziionare interpolare liniar interpolare circulare n sensul acelor de ceasornic interpolare circular sens opus acelor de ceasornic locui ,i %ano contur de control <)CC programabile de date de intrare 7 de date scrie anula avion de selecie avion de selecie

&&
G-. F-G G30 G3G31 G90 G9lungime& G99 G95 G50 G5G53 G59 G55 G56 G5/ G54 G51 G5. G69 G65 la G6. G65.- )- la )51 G49 G45 G4/ G10 avion de selecie de programare n inci de programare, n mm 2evenire la poziia de origine 3a punct de referin a reveni >ip funcia $utilizat pentru sonde i instrumentul de msurare a sistemelor

Constant pitc( t(reading Hariabila pitc( t(reading 'nstrumentul de pe raza de compensare 'nstrumentul raz de compensare st:nga 'nstrumentul raz dreptul de compensare 'nstrumentul de offset de compensare negativ 'nstrumentul de offset de compensare pozitiv ,;a compensate singur cretere ,;a unic compensa scderea ,;a compensa creterea dublu ,;a compensa scderea dublu 'nstrumentul de offset de compensare a anula Mac(ine sistem de coordonate coordonarea sistemelor de lucru e;tins de lucru coordoneze sistemele de de mare viteza de foraj conserve ciclu st:nga ating:nd conserve ciclu =ine plictisitor conserve ciclu ,nulare conserve ciclu

&5
G1G13 G19 G15 G15.3 G.0 G.G.3 G.57G.6 G.17G.. G./7G.4 rotaie simpl foraj ciclu "rilling ciclu cu locui )ec> foraj ciclu ,tingerea ciclu "irect dreapta ating:nd conserve ciclu absolute de programare $de tip = i C, sisteme& 'ncremental de programare $de tip = i C, sisteme& )rogramarea absolut punct zero 'nc( pe minut 7 inci pe revoluiei de alimentare $sistem de tip ,& #ntoarcei-v la iniial G avion 7 2 avionul n conserve ciclu Tiere vitez constant $Constant suprafa de vitez& 7 viteza de a Constant $constant 2)M&

8 versiune a standardizate G-cunoscut sub numele de cod =CA este folosit, dar numai n foarte puine utilaje.

G-codul de fiiere pot fi generate de C,M softOare. ,ceste aplicaii utilizai de obicei numit traductori post-procesoare pentru a produciei cod optimizat pentru un anumit tip de main sau de familie. )ost-procesatori sunt adesea utilizator-editate pentru a permite mai mult de personalizare, dac este necesar. G-cod este, de asemenea, producia de sisteme C," specializate utilizate pentru proiectarea de circuite imprimate panouri. ,ceste programe trebuie s fie personalizate pentru fiecare tip de masina de instrument care va fi utilizat pentru a programului. *nele G-cod este scris de m:n, pentru volumul de producie a locurilor de munc. #n acest mediu, inerente ineficiena C,M-generat G-cod este inacceptabil.

*nele C%C Maini de utilizare Bde conversaieC de programare, care este un vrajitor-ca modul de programare care, fie ascunde G-codul sau complet bPpasses utilizarea de G-code. *nele e;emple sunt populare out(Oestern 'ndustries B)rotoT2,L, MazQ> lui Mazatrol, <urco lui *ltima; i Mori ei>i C,) a softOare-ului de conversaie.

&6
?modific@ +;emplu de program ,cesta este un program care generic demonstreaz utilizarea de G-Cod de a transforma un - BE diametrul de -R mult timp parte. presupunem c un bar de material este n main i c barul este uor oversized n lungime i diametru i c protrudes bar cu mai mult de - Bde la faa de C(uc>. $,tenieD ,ceasta este generic, ea ar putea s nu lucreze la real orice mainS acorde o atenie deosebit la punctul 6 de mai jos.&

'nstrumentul de Cale de program ample Aine Cod "escriere

%0-M3-/,ctivai sarcin monitor %03 G00 E30 G30 %09G60 3000 2apid se deplasa de la o parte, pentru a asigura poziia de start a instrumentului etare vitez ma;im a;

%05M0- 8ptional opri %06T0909M/ electai instrument T 9 de la carusel, folosii unealta de offset valori situate n linia 9 din programul de mas, indicele de turnulet nou instrument pentru a selecta %0/G./ 165 M53 M09 M01vitez variabil tiere, 165 ft 7 min, a; de mare vitez, de incepere a; de rotaie n sensul acelor de ceasornic, turn de rcire pe aburi %04G00 E-.- G-.-rapid pentru (rana animalelor p:n la un punct 0.- Bde la sf:ritul celui de-al bar si 0.06R din partea %01%01 G0- G-.0 !.06!eed n poziie orizontal p:n c:nd instrumentul este permanent - Bde la "atum %0.E0.0!eed jos p:n la instrument este pe centru U !a de sf:ritul celui de-al bar %-0G00 G-.-2apid feed 0.- Bde la sf:ritul celui de-al bar %--E-.0rapid pentru (rana animalelor p:n la instrument este permanent la terminat 8" %-3G0- G0.0 !.06!eed orizontal tiere n bar la - Bdiametrul de pana la "atum %-9M06 M0.8preste a;, "ezactivai de lic(id de rcire %-5G31 G.- E0)rima a;a E n main sistem de coordonate, apoi acas toate celelalte a;e %-6M3-6)ornii ncrcare de pe monitor

&>
%-/M90programul de oprire, palet modifica, dac este cazul, napoi la nceputul celei de-a programului

Mai multe puncte pentru a notaD

%u este loc pentru unele programare stil, c(iar i n acest scurt program. "e grupare a codurilor n linie %0/ ar fi putut fi pus pe mai multe linii. !c:nd astfel, poate s fi fcut-o mai uor s urmeze programul de e;ecutie. Multe coduri sunt BModalC ceea ce nseamn c ei rm:ne n vigoare p:n c:nd sunt anulate sau nlocuite de un cod contradictorii. "e e;emplu, o dat vitez variabil tiere a fost selectat $G./&, aceasta a rmas n vigoare p:n la sf:ritul programului. #n operaiune, a; viteza ar crete n calitate de instrument neared centrul de la locul de munc cu scopul de a menine o vitez constant de tiere. #n mod similar, o dat rapide de alimentare a fost selectat $G00& toate micrile de instrument ar fi rapid p:n la un flu; rata cod $G0-, G03, G09& a fost selectat. +ste o practic comun de a utiliza o sarcin monitoriza cu C%C utilaje. arcin de monitorizare va opri maina n cazul n care se ntinde de alimentare sau ncrcturi depeasc o valoare prestabilit, care este stabilit n timpul funcionrii set-up. arcina de a monitoriza de ncrcare este de a preveni deteriorarea main n caz de rupere sau un instrument de programare greeal. )e mici sau maini de (obbP, acesta poate avertiza de un instrument care devine din ce n ce plicticos i trebuie nlocuit sau ascuit. +ste o practic comun pentru a aduce n instrument rapid la o BsigureC punctul n care este aproape de o parte U n acest caz, 0.- Bdeparte U i apoi s porneasc de (rnire instrument. C:t de aproape, cC sigur Bdistan este, depinde de calificare de programator i ma;im material condiie pentru brut stoc. #n cazul n care programul este greit, e;ist o mare probabilitate ca masina va prbui, berbec sau de instrument n parte n conformitate cu mare putere. ,cest lucru poate fi costisitoare, n special n mai noi centre de prelucrare. +ste posibil s se umple cu programul opional oprete $M0- cod&, care permite ca programul s fie e;ecutai treptat n scop de testare. 8pional se oprete rm:ne n program, dar acestea sunt omit pe durata normal de funcionare a mainii. T(an>fullP, cele mai multe C," 7 C,M softOare de nave cu C%C, simulatoare care vor fi afiate n circulaie a unui instrument ca programul e;ecut. Multe C%C utilaje moderne permit, de asemenea, de programatori pentru a e;ecuta programul ntr-un modul de simulare i respect parametrii de funcionare a mainii de la un anumit punct de e;ecutie. ,ceasta va permite programatorilor s descopere erori semantice $spre deosebire de erori de sinta;&, nainte de a pierde material sau de instrumente la un program incorecte. #n funcie de mrimea de o parte, ceara blocuri, pot fi utilizate n scop de testare, de asemenea. )entru scopuri pedagogice, linia de numere au fost incluse n programul de mai sus. ,cestea sunt, de obicei, nu este necesar pentru a fi operat de o main, pentru ca acestea sunt rareori folosite n industrie. Cu toate acestea, dac branament sau luping declaraii care sunt folosite n cod, atunci linia de numere pot fi incluse ca int a acestor declaraii $de e;empluD Mergi la %..&.

&<
?edit@ =asic C%C Codul ' 8 V M09, M05, M06 a; n sensul acelor de ceasornic, a; sens opus acelor de ceasornic, a; top V M01, m0. de rcire 7 )e lubrifiant, lic(id de rcire 7 lubrifiant 8ff M03 )rogramul top $este cel mai frecvent utilizate& M90 )rogramul final, napoi M.1 ubprogram apel M.. 2evenire la programul de apel M00, M0- )rogramul opri, opional opri V G./, G.4 Constant suprafa de vitez, Constant a; de vitez G60 a; vitez ma;im G.6, G.5 !eed mm pe revoluie, (rana pentru animale mm 7 min G00, G0- un ritm rapid, interpolare liniar $tiere n linie dreapt&

&=

1.2 Notiuni generale despre CAM si comanda numerica

A. Comanda numerica:
Conceptul de comanda numerica a !ost realizat la Institutul de tehnologie din Massachusetts )MI+* in anul &@<& pentru obiecti4e ale ingineriei de proces. E:umericE inseamna ca intrarile datelor de comanda iau !orma unor numere. (cestea sunt reprezentate in cod binar si pot !i procesate direct de controler. :umerele trebuie introduse. pentru a descrie geometria piesei )date ale traiectoriei* si speci!icatii tehnologice legate de scule si de 4iteze de lucru )declaratii de mo!di!icare* sub !orma numerica in !iecare caz. (ceasta descriere prin ci!re este caracterizata de un pre!ix literar de adresa )'I: == 95<. IS3 'P =@?6C6 si IS3 =>=* 3rice comanda la care datele traiectoriei sunt introduse intr-o !orma numerica se considera a !i comanda numerica. indi!erent de dispoziti4ul de intrare sau de sistemul de stocare a datelor.

. !rogramerea:
Programarea piesei reprezinta generarea in!ormatiilor de comanda re!eritoare la piesa pentru comanda numerica. 'atele traiectoriei si declaratiile de modi!icare trebuie introduse intr-un dispoziti4 de stocare de date intr-o ordine prestabilita. -n dispoziti4 de stocare de date poate !i banda per!orata sau poate !i un dispoziti4 magneric . Programele pot !i generate on-line. cum ar !i prin intermediul operatorului direct la masina sau o!!-line. ca parte a !azei de plani!icare operationala. 'escrierile pieselor in !orma desenelor de executie sau date C(' ser4esc ca date de iesire pentru generarea programului. acolo unde se !oloseste unul din limba1ele de programare complexe ale ingineriei de proces. cum ar !i A#(P+. Modelul creat de programe C(' sau MC(' ser4este directiile C(MCC(A. !urnizand Eentitatea matematico-geometricaE pe care se !ac determinari ale comportamentelor la solicitari si pe care se !undamenteaza comenzile numerice pentru masinile digitale de prelucrare mecanica )!rezare. strun1ire. electroeroziune. laser. 1et de apa*. Cel mai !rec4ent abre4ierea CAM se re!era la acti4itatea de generare a comenzilor numerice pentru masinile automate de prelucrare prin aschiereCelectroeroziune pe baza modelului digital 6'. insa nu se limiteaza la aceasta )chiar si masinile de brodat comandate printr-o inter!ata digitala la un calculator specializat constituie un exemplu ce se poate incadra aici*

&D !rogramarea :Programarea piesei reprezinta generarea in!ormatiilor de comanda re!eritoare la piesa pentru comanda numerica.

Cate"a programe repre#entati"e :

$%perMill )3pen Mind So!tFare +echnologies ;mbG* - generarea programelor de prelucrare numerica pentru masinile automate cu comanda numerica in 5-> axeH se instaleaza peste mediul (utoC(' )(utodesI* SurfCAM )Sur!Fare* - genereaza comenzi pentru masini-unelte cu comenzi numerice in 5-< axe !o&erMill )'elcam International* - componenta C(M a unei pachet independent C('CC(M MA'MA )MagmaS3,+ ;mbG* - se ocupa cu simularea proceselor de turnare a metalelor Edge(CAM )Path+race* - independent sau instalat pe (utoC(' . programul genereaza sec4entele de prelucrare prin aschereCelectroeroziune pentru masinile cu comenzi numerice in 5-< axe de prelucrare . C(MO)D )(C technologJ*- simularea proceselor de !ormare in matrite a maselor plastice ES!*I+,MS )'.P. +echnologJ*- solutie integrata in MicroStation Modeler capabila de !rezare in 5 axe si >C< pozitii. strun1ire si electroeroziune in 5-> axe. Euclid Mac-inist . Strim )Matra 'ata4ision* - componente C(M integrate in !amilia C('CC(MCC(ACP'M Auclid Kuantum !ro,!rocess. ProCCasting. ProCM,;. ProCMlo'esign. ProC:C-ChecI. ProC:Cpost. ProCSheetMetalH )P+C* - componenedin ProCAngineer responsabile de pregatirea si initierea !abricatiei prototipului proiectat . CA+IA 2athe Machining programmer ) pentru programarea strungurilor automate deser4ind industriile de utila1 mecanic. automobile. a4ioane*H C(+I( Sur!ace Machining Programmer H C(+I( Multi(xis Machining Programmer H C(+I( Mold L 'ie Machining (ssistant- membre ale !amiliei C(+I(CC('(M )'assault SJstemes*

C. Notiuni generale despre masinile cu comanda numerica

(xele si miscarile M-C: B 3 masina unealta cu comanda numerica este alcatuita din masina unealta propriuzisa si echipamentul de comanda numerica )C:C* . 'in aceasta cauza . M-C: sunt !abricate in colaborare. de mai multe !irme. unele realizand partea clasica. altele !iind specializate in partea de comanda numerica. Achipamentele C:C ale masinilor unelte se prezinta intr-o gama !oarte larga. !iind concepute dupa principiul comenzilor numerice de pozitionare sau de conturare. . Achipamentele C:C se !olosesc. in principal. la urmatoarele categorii de masiniunelte B

&? M masini de !rezat M masini de gaurit M strunguri Mmasini de recti!icat M masini de electroeroziune cu !ir M centre de stantat cu comanda numerica . 2a acestea se adauga centrele de prelucrare si unele masini necon4entionale. cum ar !i masinile de prelucrat prin eroziune electrica si chimica. masini de in1ectat mase plastice si masini de prelucrare cu plasma. 'in punctul de 4edere al tehnologului programator sunt importante urmatoarele caracteristici ale echipamentului C:C B - numarul de axe - purtatorul de program - memoria pentru inmagazinarea programelor - modul de introducere a programelor - posibilitatile de adaptare pentru legatura cu o memorie externa - precizia obtinuta 3rice masina unealta executa miscari in raport cu niste axe speci!ice !iecareia. Stabilirea corecta a axelor este !oarte importanta in cazul M-C:. deoarece programul tine cont de aceste axe. In comanda numerica s-a introdus notiunea de axa ca !iind o deplasare liniara sau o rotatie . (ceste miscari sunt executate de organele mobile ale masinii unelte cu comanda numerica . Pentru a identi!ica axele unei M-C:. acestora li se atribuie o anumita simbolizare precizata in recomandarea IS3 7- ?>&C&@=? sau in S+(S ?@95 - D& . +eoretic exista cazul general. cu 6 axe de translatie )#.%."* si 6 axe de rotatie )(. B.C* in 1urul primelor 6. Se spune ca a4em in acest caz o masina in = axe. 'aca tot ansamblul este montat pe un suport care la randul lui poate executa miscari. putem 4orbi de masini in D. ? sau @ axe . (ceste masini sunt de o mare complexitate si se proiecteaza de obicei pentru un scop !oarte precis . Masinile care se intalnesc in practica au de obicei 5-< axe. cele mai multe a4and 5 sau 6 axe. Cele mai cunoscute echipamente C:C sunt B - SinumeriI. al !irmei Siemens . ;ermania - ,(:-C. Naponia - (lcatel. ,ranta -MiIromat. ;ermania (xele pentru miscarile rectilinii !ormeaza un sistem de coordonate ortogonal drept care 4eri!ica regula mainii drepte. (xele de coordonate se atribuie di!eritelor ghida1e dupa anumite reguli. dupa cum urmeaza B (xa . este paralela cu axa arborelui principal al masinii . (st!el. la o masina de gaurit sau de !rezat. arborele principal antreneaza scula. in timp ce la un strung. axa " coincide cu axa piesei. 'aca masina nu are arbore principal. axa " se alege perpendicular pe supra!ata de asezare a piesei. Sensul poziti4 al axei " corespunde deplasarii prin care se mareste distanta dintre piesa si scula.

&@ (xa / este in general. orizontala si paralela cu supra!ata de asezare a piesei. Aa este axa principala de deplasare in planul in care se !ace pozitionarea piesei !ata de scula. (xa 0 se alege ast!el incat sa !ormeze impreuna cu celelalte un sistem ortogonal drept. care se poate determina si cu regula mainii drepre din !izica. Miscarile de rotatie se noteaza ast!el B - ( - rotatie in 1urul axei # - B - rotatie in 1urul axeJ % - C - rotatie in 1urul axei " 3btinerea miscarilor se !ace !ie prin deplasarea piesei. !ie prin deplasarea sculei . Prin deplasare se intelege atat translatia cat si rotatia . (st!el. deplasarea sculei pe axa O# corespunde cu o deplasare a mesei pe directia -#. (cest lucru produce de multe ori con!uzie in randul programatorilor M-C: si al operatorilor de la masina. Se greseste la stabilirea sensului de parcurs. Pentru a stabili corect sensurile de deplasare pe directia axelor se 4a respecta urmatoarea regula. B Pentru stabilirea sensului miscarilor se considera piesa ca fiind fixa iar miscarile sunt executate de scula. In general nu toate axele unei M-C: sunt comandate numeric. ,rec4ent se contraleaza doua sau trei axe.In cadrul centrelor de prelucrare si a unor masini de !rezat complexe. numarul axelor controlate poate a1unge pana la = ) 6 translatii si 6 rotatii* . 'aca axele #. %. " sunt comandate simultan. spunem ca a4em o M-C: in 6 axe. 'aca insa a4em control pe toate cele 6 axe. dar numai 5 pot !i comandate simultan. cea dea treia ramanand !ixa. se spune ca a4em o masina in 5.< axe )doua axe si 1umatate* .

D. !rogramul si comanda numerica:

Sisteme de referinta 3rice miscare executata de M-C: se raporteaza la un sistem de re!erinta ortogonal drept. 3riginea sistemului este punctul in care #P9. %P9. "P9 respecti4 (P9. BP9. CP9. (legerea originii este arbitrara. atat pentru axele de translatie cat si pentru axele de rotatie. 3riginea sistemului de re!erinta asociat masinii unelte poarta denumirea de punct zero al masinii sau nulul masinii . Pe M-C:. punctul zero al masinii reprezinta un punct !ix si bine stabilit in spatiu. odata cu montarea traductoarelor si testarea masinii. adica a tuturor regla1elor in regim de comanda numerica. ,ata de acest punct se pozitioneaza piesa de prelucrat pe masina. Masina in sine. axele de coordonate si punctul zero sunt de !apt un sistem rigid din punct de 4edere geometric. cu un sistem de axe bine stabilit. 3rice piesa pe care o 4om prelucra trebuie mai intai pozitionata !ata de sitemul de coordonate rigid al masinii )3m#m%m"m* sau sistem absolut si apoi identi!icat punctul de unde incepe prelucrarea ) punctul de start* . Programul se scrie insa. !ata de un sistem de re!erinta al piesei )3p#p%p"p* numit si sistem relati4. care se alege de programator. (cest sistem este legat de sistemul absolut al M-C: printr-un 4ector de pozitie. (ceasta

59 operatiune se numeste pozitionarea piesei . Programatorul 4a trebui sa indice pe !isa tehnologica unde a ales sistemul d re!erinta si unde este punctul de start . Pozitionarea piesei are ca e!ect trans!ormarea coordonatelor piesei din sistemul )3p#p%p"p* in sistemul )3m#m%m"m* printr-o translatie e!ectuata automat de M-C:.

In practica programarii. primul pas care trebuie !acut este alegerea sistemului relati4 al piesei )3p#p%p"p*. (cest sistem se alege in asa !el incat exprimarea deplasarilor sculei sa se !aca cat mai comod dupa desenul piesei. -n alt criteriu ar !i posibilitatile de pozitionare a semi!abricatului pe masa masinii. :u exista reguli precise pentru alegerea acestui sistem. Cel mai bun a1utor in acest sens este experienta programatorului . Pentru piesele spatiale trebuie sa se stabileasca cu atentie si planul "P9. (ceasta alegere este !oarte importanta deoarece in planele paralele cu planul #9% au loc deplasarile de pozitionare ale sculei. iar o greseala de programare poate duce la atingerea accidentala a piesei de catre scula. Ca o masura de pre4edere este indicat ca planul "P9 sa se aleaga pe o supra!ata plana cu altitudinea cea mai mare ) in cazul in care arborele principal este 4ertical*

E. )im1a2ul comen#ii numerice :

Programele M-C: sunt !ormate dintr-o succesiune de coduri care de!inesc !azele de prelucrare ale unei piese. -n program este alcatuit in principal din !raze care sunt scise intr-o suucesiune logica. ,iecare !raza se compune din mai multe cu4inte :C. -n cu4ant este compus dintr-o adresa urmata de un grup de ci!re. (dresa de!ineste memoria sau circuitul de executie din unitatea de comanda in care trebuie sa a1unga comanda iar grupul de ci!re de!ineste comanda. In cadrul !razelor !iecare comanda se transmite codi!icat printr-o succesiune de caractere . -n carcter reprezinta de !apt o combinatie de gauri de pe un rand al benzii per!orate sau o combinatie de biti in cazul suportilor magnetici. +otalitatea caracterelor utilizate in programarea M-C: alcatuiesc codul de programare. (tat in cazul benzilor per!orate cat si al memoriilor magnetice. !razele sunt separate prin niste caractere speciale )2,. C7*. (ran1area cu4intelor in !raza de!ineste un !ormat care asigura interschimbabilitatea benzilor suport-program pentru di!erite sisteme de comanda numerica. In principiu. cu4intele pot !i codi!icate pe banda in orice ordine. dar considerente de ordin practic si logic impun o anumita ordine. cum ar !i B N- numarul blocului ) !razei* H ' - !unctii pregatitoare H /303.- adrese geometrice 43S3+ - adrese tehnologice M- !unctii auxiliare

5&

In!ormatiile pe care le contine un program pro4enite din desenul piesei si !isa tehnologica se pot clasi!ica in in!ormatii geometrice. tehnologice si auxiliare.

4. Informatii geometrice :
In!ormatiile geometrice transmit M-C: date re!eritoare la directia si sensul de deplasare. precum si marimea acestor deplasari. +oate echipamentele au posibilitatea de deplasare in coordonate absolute sau relati4e. 3rice deplasare relati4a dupa o anumita directie. este poziti4a daca miscarea se !ace in sensul poziti4 al axei respecti4e si negati4a daca se !ace in sens contrar. Structura cu4intelor prin care se transmit in!ormatii geometrice cuprinde o adresa. prin care se de!ineste axa dupa care are loc deplasarea. urmata de un grup de ci!re reprezentand coordonata unui punct. Semnul coordonatei se plaseaza imediat dupa adresa. prin el se precizeaza sensul de deplasare pe axa respecti4a. Axista si o serie de echipamente numerice la care semnul EOE nu este obligatoriu de speci!icat. 2a ast!el de echipamente lipsa oricarui semn de dupa adresa 4a !i interpretata ca !iind semnul EOE. In scriere !ormala. pentru un anumit echipament. un !ormat cu cu4inte de adresa se poate indica )'I: ==95<* ast!el B :59 ;95 #-5>6.D< %O65.9< IO5><.D9 N-&=.9< ,>9 S><9 +95 M6 in care B :59 - numarul !razei. ;95 - adresa pentru tipul traiectoriei ) aici arc de cerc* #.%- punctul de la capatul arcului. I.N- centrul arcului de cerc. ,>9- a4ansul . S><9turatia. +95- numarul de ordine al sculei. M96- pornirea arborelui principal. Pe echipamentele moderne se pot programa. in a!ara de coordonate. si alte in!ormatii geometrice re!eritoare la compensarea lungimii si a diametrelor sculelor. Cu aceste in!ormatii se pot EcorectaE din exteriorul programelor. coordonatele de pe banda per!orata )magnetica* in !unctie de lungimea sau diametrul sculei. (cest lucru este !oarte important deoarece permie scrierea programelor !ara a cunoaste lungimea si diametrul sculei. (mbele corectii se introduc de pe consola echipamentului de comanda numerica printr-o adresa speci!ica. urmata de un grup de ci!re care reprezinta 4aloarea corectiei.

55

Procedura de programare i reglare a mainilor-unelte comandate numeric

3..01.30-9 V M, '%'-*%+AT+ V Aucian =ercovici

,ctivitatea desfWuratW n ultimii ani n cadrul secXiilor de prelucrare cu maini-unelte cu comandW numericW dintr-un numWr considerabil de companii, dar mai ales diversitatea te(nologicW abordatW, ne-au condus, n mod firesc, spre elaborarea unor reguli comune flu;urilor informaXionale de programare te(nologicW U reglare mainW, derulate n timpul acestui tip de proces de fabricaXie, confirm:nd conceptul cW orice regulW stabilitW, aplicatW i mbunWtWXitW continuu va genera plus valoare n raport cu un mod de lucru fWrW regulW. )rocedura pe care ne propunem sW o elaborWm urmWrete sW optimizeze procesul de reglare al mainilor-unelte comandate numeric, necesitatea acesteia fiind cerutW i de faptul cW ntrebarea adresatW, adeseori, te(nologilor i reglorilor tinde sW devinW deja una retoricWD ,,"e ce timpii au;iliari aferenXi procesului de reglaj nu sunt mbunWtWXiXi n timp, dei e;istW e;perienXa operaXiunilor precedente similareYC Hom ncepe prezentarea noastrW cu structura programelor de lucru, pe care o considerWm cea mai importantW resursW a procesului. Partea I - Structura programelor de lucru )rogramul de lucru este entitatea cu care interacXioneazW n mod direct, at:t programatorul te(nolog c:t i reglorul7operatorul mainii-unelte comandate numeric i, de aceea, considerWm cW toate informaXiile necesare pentru reglarea iniXialW i pentru toate reglajele ulterioare ale mainii-unelte, trebuie sW fie nregistrate la nivelul acestei resurse. )e de altW parte, flu;ul informaXional trebuie sW se desfWoare n mod bidirecXional, n scopul mbunWtWXirii continue a procesului. "in punct de vedere structural, este necesar ca un program de lucru pentru maini-unelte cu comandW numericW sW cuprindW urmWtoarele trei secXiuniD -. =anda de iniXializare a programului 3. =anda de e;ecuXie a reperului 9. =anda de sf:rit a programului 1. Banda de iniializare a programului ,ceastW secXiune a programului de lucru are un dublu rol i anumeD rolul de a stabili condiXiile de e;ecuXie a piesei realizate prin intermediul comenzilor modale active;

56

rolul de ,,a-i amintiC reglorului datele minime de reglaj.

2ecomandWm ca banda de iniXializare a programului sW conXinW un cumul minim de informaXii. 2edWm mai jos c:teva e;emple, cu menXiunea cW unele dintre acestea conXin detalieri doar pentru o mai bunW susXinere a celor prezentateD

un bloc care va conXine numWrul programului $litera 8 urmatW de un grup de patru cifre& i un comentariu, ce va fi scris ntre paranteze rotunde, care indicW codul reperului i codul mainii-unelte, urmat de numWrul reviziei programului curent. +;empluD 8-/-6 $cod reper Z cod mainW 2+H0& un bloc cu un comentariu ce va conXine codul desenului semifabricatului sau dimensiunile i forma acestuia, precum i modalitatea de centrare U bazare fi;are. +;empluD $rotund /0;-60 fi;are universal consolW 10mm& un cumul de blocuri, care sW conXinW comentarii referitoare la tipurile de dispozitive utilizate, codul precum i7sau poziXia de montaj al acestora $bacuri dure cod JJJ --mm peste corp universal&; tipurile i poziXia de lucru a dispozitivelor complementare $v:rf rotativ forma = distanXa faXW de bacuri 360mm&. 2ecomandWm elaborarea unei instrucXiuni proprii privind montarea7demontarea dispozitivelor de lucru, precum i a unei proceduri7instrucXiuni de codificare a dispozitivelor de lucru. un cumul de blocuri care sW conXinW comentarii referitoare la alte elemente de reglaj cum ar fiD presiunea de str:ngere a bacurilor, presiunea de lucru a pWpuii mobile .a.; unul sau mai multe blocuri care sW conXinW cel puXin comenzile modale active din cadrul urmWtoarelor grupuri de comenzi modale Comanda7 "escriere Grup de comenzi G-1 G10 G./7G.4 G307G3G..7G.1 G50 tabilirea planului de lucru EG Comanda pentru dezactivarea modului de lucru cu cicluri de prelucrare a gWurilor ,ctivarea modului de lucru constantW7turaXie constantW cu vitezW de ac(iere

tabilirea sistemului de mWsurW al deplasWrilor n inc(7n mm tabilirea modului de lucru cu avansuri n mm7rot, respectiv n mm7min "ezactivarea compensWrii de razW a tWiului sculei

2. Corpul programului Corpul programului conXine totalitatea comenzilor modale i au;iliare necesare e;ecutWrii procesului de prelucrare, respectiv te(nologia de fabricaXie a piesei. Corpul programului va ncepe, ntotdeauna, cu originea de lucru pentru prima operaXie, de e;emplu comanda G65, urmatW de comentarii care sW e;plice modalitatea de reactivare a acestei poziXii de lucru n aceleai condiXii, realizatW programat i prin intermediul comenzilor de setare a datelor privind originea7originile de lucru ale piesei.

5>
ExempluD Comanda G-0 U introducerea datelor cu urmWtoarea sinta;W G-0 A3 )p 'p #n care )p U poziXia originii de lucru )M0 U deplasarea de origine e;ternW, poziXia 00 din ecranul I82L, respectiv valorile IL. <'!T )M- U originea de lucru G65 )M3 U originea de lucru G66 )M9 U originea de lucru G6/ )M5 U originea de lucru G64 )M6 U originea de lucru G61 )M/ U originea de lucru G6. ExempluD pentru reperul G-0 A3 )00 E945.630 G950.1-9 U va scrie valorile E945.1-9 i G950.1-9 n IL. <'!T G-0 A3 )-E0.0 G550. U va scrie valorile E0.0 i z550. n G65 G-0 A3 )9 E0.0G900.0 U va scrie valorile E0.0 i z900. n G6/ "escrierea n program a sculelor ac(ietoare se va realiza la nivel de detaliu, prin specificarea codului suportului i a plWcuXei ac(ietoare. Exemplu: T0-0- $MHK%A-/-H%MG-/0501& 2ecomandWm ca n cazul utilizWrii mai multor tipuri de plWcuXe ac(ietoare sW se nscrie i regimurile de prelucrare aferente acestora, astfel nc:t, prin alternanXa de la un tWi la altul, sW menXinem durabilitatea sculei, calitatea dimensionalW i de suprafaXW a piesei, dar i productivitatea procesului. Exemplu: $)28"* - 336 !0.06&; $)28"* 3 3-0 !0.0/& .a.m.d. . Banda de s!"r#it a programului ConXine comenzile modale care permit revenirea mainii-unelte n starea ei implicitW, dar i comenzile de sf:rit de program M90 sau M03, respectiv subprogram M... Comenzile modale nscrise n aceastW secXiune au rolul de a reiniXializa ec(ipamentul de comandW numericW la stWrile implicite cunoscute de operator. Exemplu: dacW s-a utilizat G./ n timpul derulWrii, n =anda de sf:rit a programului se va programa obligatoriu G.4; activarea modului de lucru n inc( n =anda de start prin intermediul comenzii G30 va trebui anulat prin nscrierea comenzii G3- n =anda de sf:rit. Ca o concluzie a celor de mai sus, structura desfWuratW a unui program de lucru ar trebui sW arate ca n tabelul alWturat. 8-/-6 $cod reper Z cod mainW 2+H0& $rotund /0;-60 fi;are universal consolW 10mm& $bacuri dure cod JJJ --mm peste corp universal& $v:rf rotativ forma = distana faW de bacuri 360mm& $presiune bacuri 30 barr& $presiune varf -6 barr& G-1 G3- G./ G.. G10 G65 $E0. G3-0.10& [. T0-0- $"IK%A01-I%MG010501& $)28"* - 336 !0.36& $)28"* 3 3-0 !0.9&

5<
[.. T0303 $MHK%A-/-H%MG-/0501& $)28"* - 360 !0.06& $)28"* 3 900 !0.0/& [.. G-1 G3- G.4 G.. G10 M90

=inenXeles cW nu dorim sW vW limitaXi la informaXiile prezentate mai sus, ci doar vW oferim o modalitate prin care sW creaXi premisele unei mbunWtWXiri continue a timpilor de reglaj a mainilor pe care le e;ploataXi, timpi au;iliari cu cea mai mare pondere n timpul total de fabricaXie. HW dorim succesS