Sunteți pe pagina 1din 28

Cuprins:

1. Conceptul general de stres ....................................................................................................... 2 a) Ce este stresul? ...................................................................................................................... 2 b) Componentele stresului .4 c) Cauze generatoare de stres..6 d ) Forme de stres....................................................................................................................7 2. Stresul organizaional ................................................................................................................ 9
a) Cauzele stresului organizational ..10

b) Factori de stres 13 b1) Factori organizationali de stres...13 b2) Factori personali de stres..15 c) Actiuni constructive in confruntarea cu stresul..16 c1) Strategii la nivelul individului ...17 c2) Strategii organizationale de reducere a stresului ..18 d) Prevenirea stresului de ctre organizaie...18 e) Msuri de reducere a stresului...19 f) Servicii de consiliere pe probleme de stres.19 3. Exercitiu practic...21 4. Studiu de caz: a) Prezentare.23 b) Interpretare...24 c) Concluzii25 d) Stresul in contractual colectiv de munca, incepand cu 2007..26 e) Romanii printre cei mai stresati din Europa..27 5. Bibliografie..28

Stresul in organizatii

1. Conceptul general de stres


Regula de aur a contemporaneitii occidentale Time is money preseaz omul zilelor noastre la o continu fug dup succes, dup ndeplinirea ct mai multor obiective ntr-o perioad ct mai scurt. Fiind o resurs limitat, ea a fost tratat ca orice alt resurs limitat descoperit de om de-a lungul istoriei a nceput s fie exploatat la maxim. Tensiunea aceasta continu la care sunt supuse persoanele care lucreaz, precum i ali factori ce vor fi discutai n continuare, d natere fenomenului generalizat al stresului. De aceea din ce n ce mai muli angajatori ncep s acorde o atenie mai mare dect n trecut efectelor produse de stres asupra personalului lor. a) Ce este stresul? Cea mai potrivit definiie ar suna cam aa: reaciile adverse, n plan psihic i fiziologic, pe care le are o persoan atunci cnd nu este capabil s fac fa solicitrilor la care este supus

Stres-ul este declanat mai puin de problemele externe cu care ne confruntm, ct de modul n care facem fa (sau nu reuim s facem fa) acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confrunt cu o mare diversitate de factori de presiune n cursul ntregii lor existene, iar despre unii s-ar putea spune c sunt stimulai i dau maximum de randament doar cnd se afl sub tensiune, mai ales la serviciu. Dar, din momentul n care ncetm s facem fa n mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor ncepe s-i fac apariia. Ultimele cinci decenii au fost marcate de preocuparea tiinelor umaniste pentru definirea, caracterizarea i teoretizarea adaptrii individului la cerinele vieii modeme. Nu este de mirare c, n aceste condiii, o serie de termeni - nevroz, stres, sindrom de neadaptarc - au fost transferai din limbajul tiinific n cel cotidian. De origine englez, cuvntul "stres" circumscrie o serie de substantive nrudite ca neles, dar cu nuane uor diferite: presiune, apsare, efort, solicitare, tensiune, constrngere. ncordare nervoas.

Stresul este astfel raspunsul psihologic , emotional si fiziologic al organismului la orice

Stresul in organizatii

solicitare perceputa a fi o amenintare la bunastarea unei persoane.

Cel care lanseaz n limbajul medical, nc din 1936, conceptul de stress este savantul canadian Hans Selye IV. Potrivit acestei conceptii , stresul este dat de efectele nespecifice ale oricarei solicitari asupra organismului uman. Prin- efecte nespecifice- intelegem faptul ca raspunsul organismului este unul stereotip, independent de factorul de stres concret. Cu toate ca factori precum caldura, frigul, bacteriile, leziunile fizice sau o amenintare externa , produc fiecare schimbari specifice in organism, toti produc efecte aditionale nespecifice- efecte comune tuturor factorilor.

SITUATIE NEPLACUTA

STARE DE INDISPOZITIE

SIMPTOM FIZIC PERPERTURBATOR

Fig1 : Un model al semnificatiei populare a stresului1 Descris de H. Selve ca efort fcut de organism pentru a rspunde solicitrilor mediului, numit de el Sindrom General de Adaptare - S.G.A. - ulterior, numit de alii "sindromul Selye", conceptul s-a dovedit util prin rapiditatea cu care s-a impus n limbajul cotidian la nivel internaional. In ara noastr, termenul este preluat iniial n ortografia englez ffl, apoi ntr-o variant ortografic adaptat, cu un singur s - stres - cu att mai mult, cu ct a generat derivate adjectivale (stresanti), substantivale (stresor) i verbale (a stresa).

Ioan Ursachi, Management, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura ASE, Bucuresti 2007

Stresul in organizatii

Conform teoriei lui Selye, tensiunile care l produc fac parte din viaa zilnic. In consecin, nimeni nu poate i nu trebuie s evite stresul. n aceste condiii - afirm specialitii - este cu mult mai bine ca stresul s fie cunoscut i controlat dect ignorat. Cercetarea stresului face posibil o abordare pozitiv a lui, prin cunoaterea, contientizarea i dezvoltarea capacitii de a reaciona optim la agresiunile zilnice ale mediului. Cercetri ulterioare au demonstrat faptul c stresul nu poate fi identificat exclusiv cu agresiunea, cu ameninarea provenit din exteriorul organismului; n mod paradoxal, bucuriile pot fi generatoare de stres. Global, se poate afirma c stresul apare n orice situaie n care starea de echilibru sau integritatea fizic i/sau psihic a organismului este ameninat de factori interni i externi, i fa de care individul nu dispune de soluii tip pentru a reduce sau elimina ameninarea. b) Componentele stresului Pot fi deduse din aceast descriere a stresului cele dou mari componente: agentul stresor i starea organismului.

Agentul stresor este desemnat prin factori nocivi sau stimuli psihici cu semnificaie afectiv puternic. Multitudinea factorilor generatori de stres a impus i clasificarea lor, proces necesar cunoaterii i stpnirii efectelor. Criteriile i categoriile de ageni stresori pot fi sintetizate astfel: y y dup numrul agenilor stresori n aciune(stresori unici, stresori multipli ) dup numrul indivizilor afectai (stresori cu semnificaie strict individual , cu semnificaie colectiv, cu semnificaie general ) y dup natural lor ( stresori fizici , stresori chimici , stresori biologici , stresori psihologici ) y dup conexiunea cu problemele vieii ( stresori periferici , stresori centrali).

Stresul in organizatii

Un studiu pe linia identificrii i clasificrii agenilor stresori centrali , efectuat n 1968 de doi profesori americani de la Universitatea din Washington, T.H. Ilolems i R.ll. Rahe , pune n eviden 43 de stresori clasificai de diveri subieci, investigai cu ajutorul unei scale n care punctul de referin l constituie moartea partenerului (so, soie) cotat cu 100 de puncte. Starea organismului se refer, de obicei, la rspunsurile emoionale, n exces, care se exprima vizibil in comportarea individului, n limbaj, n activitatea motorie, precum i n devierea diferitelor constante fiziologice sau psihologice. Starea de stres caracterizeaz un organism care face un efort imens, deseori penibil, pentru a se adapta unor situaii puin obinuite. Reactionand la factorii de stres , tipic , indivizii trec prin trei stagii , alarma, rezistenta si epuizare, stagii care formeaza , in formularea lui Selye, sindromul general de adaptare.  Faza de alarma este faza initiala , de mobilizare a intregului proces, prin care organismul intampina provocarea pusa de factorul de stres, si se caracterizeaza prin cresterea puternica a anxietatii sau fricii, sau prin cresterea supararii ori depresiei in situatia unei pierderi. Fiziologic , resursele de energie ale individului sunt angajate , crescand pulsul cardiac, tensiunea sanguine, starea de alerta, dar aceste reactii se autoregleaza in mare masura daca factorul de stres este de scurta durata.  Daca actiunea factorului de stres continua, alarma diminueaza , urmandu-i faza de rezistenta.Pe durata acestui stagiu capacitatea de rezistenta a organismului creste, iar batalia pentru supravietuire este in plina desfasurare, mecanismele de aparare fiind activate , deoarece organismul stocheaza un exces de energie. Cinci categorii de mecanisme de aparare sunt tipice pentru cei mai multi oameni care traiesc stari de stres prelungit:  Agresiunea, presupune atacarea directa a factorului de stres, si poate implica atacarea propriei persoane, a altor persoane chiar si unor obiecte;  Regresia , adoptarea unei reactii care a avut succes in trecut  Reprimarea , respective negarea factorului de stres, uitarea sau redefinirea acestuia

Stresul in organizatii

 Retragerea , poate fi fizica evadarea din situatia stresanta, sau psihologicaangajarea in reverie fanteziste sau uitarea deliberate.  Fixarea , exprimarea unui comportament stereotip , indiferent de eficacitatea acestuia.2  Daca prin aceste mecanisme de aparare se reduce sensibilitatea persoanei la stress , efectele negative tensiunea sanguine , anxietatea , dereglarile mentale nu mai apar, dar daca factorul de stres este foarte puternic si persistent, astfel incat copleseste mecanismele de aparare, starea de epuizare se poate instala, producand consecinte patologice. Stresul este. aadar, starea de conjuncie rezultat din aciunea agentului stresor i capacitatea de adaptare a organismului. Corpul i mintea uman au anumite limite. Cu ct o persoan se afl mai frecvent n starea de alarm sau de rezisten, cu att riscul instalrii epuizrii, eu consecinele ci negative, este mai mare. c) Cauze generatoare de stres Cercetrile desfurate n ultimii ani indic existena unei lungi liste a cauzelor generatoare de stres. Grupate dup natura lor. aceste cauze apar sub forma unor conflicte: a) Conflicte familiale, care includ: y conflictele copilului cu autoritatea prinilor. Din acest stres poate rezulta fie frustrarea, ca urmare a excesului de autoritate exercitat prini, fie depresia datorat dezinteresului prinilor fa de copii; y conflictele copilului cu ceilali frai, datorate: concurentei afective, intereselor divergente etc.; y conflicte conjugale, rezultate din: exercitarea autoritii unuia din soi problemele materiale, educaia i ngrijirea copiilor. dezacordul privind preferinele etc.: y y conflicte paraconjugale cu socri, prini, rude apropiate; pierderi sau prejudicii, concretizate in boli ale membrilor familiei, decese, divoruri etc. de

Ioan Ursachi, Management, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura ASE, Bucuresti 2007

Stresul in organizatii

b) Conflicte profesionale, datorate: activitii profesionale excesive; lipsei de relaxare; somnului insuficient; factorilor perturbatori (sonori, termici); raporturile inadecvate cu superiorii, subalternii, colegii; responsa biliti profesionale i obteti care depesc posibilitile; veleiti peste potenial; insuccese; termene nerespectate; c) Conflicte sociale: probleme materiale i/sau privind locuina; criza de timp; poluarea sonor; msuri coercitive; accidente (n special de automobil); omajul; terorismul (poate produce stres psihic social); unele programe TV (filme horror, apocaliptice). d) Conflicte din sfera vieii intime: complece de inferioritate; dificulti de integrare socio-familial; insatisfacia legat de unele trebuine biologice; melancolie, tristee, datorit subscolicitrilor sau monotoniei din viaa personal.

d ) Forme de stres Stresul reprezint o reacie personal i subiectiv la tensiune, deci depinde de percepia fiecrui individ, att asupra dimensiunii problemei cu care se confrunt, ct i a capacitii personale de a-i face fa. Reaciile indivizilor la unul i acelai agenti stresori sunt extrem de diferite, marcate de parametrii ecuaiei personale. Cu excepia agentilor stresori cu semnificaie general - cei care amenin viaa sau se apropie de limitele superioare ale tolerabilitii - nici un agent stresor nu poale fi declarat universal, cu semnificaii identice pentru orice individ. Aceast eterogenitate a rspunsurilor individuale a dat natere unui tablou extrem de diversificat al formelor de stres, dintre care, n cele ce urmeaz, prezentm cteva tipuri: Din punct de vedere al efectelor asupra organismului, stresul poate fi: y pozitiv, numit i eustres. Este o form benefic ce acioneaz ca factor energizant; acest tip de stres permite concentrarea i focalizarea forelor fizice i psihice pentru realizarea unor obiective la cote maxime. n general, rezolvarea situaiei clasice urmat de relaxare, disiparea energiei acumulate. Este tipic pentru perioadele imediat premergtoare profesional;
7

examenelor,

interviurilor de

selecie,

testelor

decompetent

Stresul in organizatii

negativ, numit i distres, n care organismul supramobilizat refuz s revin la starea normal Individul este nervos, gata de reacie, cu tensiunea arterial modificat (de regul, crescut), cu musculatura ncordata.

Este mult mai probabil ca distresul s conduc la maladia de adaptare, dei unele cercetri indic faptul c ambele forme de stres pot fi duntoare, daca sunt meninute timp ndelungat. Dup natura agenilor stresori, specialitii au identificat stresul: y psihic, n care se regsete aciunea combinat a mai multor tipuri de ageni stresori Cea mai tipic stare de stres psihic este cea de examen, n care se regsete aciunea combinat a mai multor ageni stresori. teama de eec, evaluarea consecinelor pe plan colar, familial, al microgrupului, starea de start premergtoare examenului, solicitarea intens din limpid examenului; y profesional, la care pot participa, concomitent sau nu, stresori fizici (zgomote, vibraii ), chimici (substane chimice volatile, iritabile), psihofizici (natura muncii, relaiile interumane, nivelul de motivape, obiceiurile etc). y preoperator i postoperator are la baz caracterele stresului psihic; situaia de examen, marcat ns de tensiunile riscului major; n cadrul acestui stres intervine agentul de multiplicare, "anticiparea stresului" operator i postoperator, y de subsolicitare, tip de stres adugat relativ recent la tabloul celor existenie. Este determinat de modificarea caracterului anumitor activiti profesionale Astfel, creterea ponderii activitilor de supraveghere i control, pe msura dezvoltrii airtomatizrii. a dialogului cu panoul de comand sau calculatorul in detrimentul cooperrii n echip conduc la diminuarea comunicaiilor, monotonie excesiv, izolare. n acelai context, obligaia de a efectua anumite sarcini repetitive, ateptarea prelungit a unor semnale pot deveni surse de stres; y de suprasolicitare, caracteristic persoanelor cu program de lucru prelungit i sarcini de marc diversitate Apare frecvent n rndul managerilor, n special a celor de nivel superior i mediu Anchetele efectuate in acest sens au relevai c, de regul, managerii i iau de lucru acas, rezolv diferite probleme n cursul cltoriilor, acordnd o pondere ridicat din timp problemelor profesionale i reducnd progresiv timpul destinat familiei i relaxrii. Dei stresul generat de suprasolicitare se manifest cu

Stresul in organizatii

imensiti diferite (ca de altfel toate tipurile de stres n funcie de particularitile individuale), datele ancheiei indic faptul c depirea mediei de 65 de ore pe sptmn afecteaz majoritatea conductorilor .

2. Stresul organizaional.
Interesul fa de starea individului la locul de munc i relaia cu performanele sale au declanat o serie de cercetri de psihologie social industrial. Potrivit investigaiilor, in SUA cinci din ase persoane au declarat c sunt supuse unor tensiuni la locul de munc . Cea mai mare parte a persoanelor chestionate au declarat c aceste tensiuni sunt suficient de intense pentru a fi resimite negativ att de cei n cauz, ct i de organizaie; 88% dintre subieci reclam presiunile exercitate de sus n jos, n timp ce numai 12% au acuzat presiunile exercitate de subalterni. A aprut astfel ipoteza - confirmat ulterior de numerose cercetri - c n cadrul organizaiilor se poate vorbi de un stres specific - stresul organizaional. In contextul anumitor situaii social-economic se poate vorbi i de stresul ocupaional. Ca variant a stresului organizaional, el se manifest la anumite categorii socioprofesionale generat de factori de mediu cu conotaii negative. Spre exemplu, se vorbete de stresul ocupaional al inginerilor din Romnia, marcat de orientarea puternic a organizaiilor sau indivizilor spre activiti economice n general i comerciale n special, concomitent cu neglijarea activitilor tehnice, de cercetare tiinific. La baza apariiei stresului organizaional se afl doi ageni stresori centrali, de natur psihologic: y conflictul de rol. Acest stresor desemneaz situaiile n care o persoan, ce ocup un anumit post, este supus, n cadrul organizaiei, unor imperative, solicitri, presiuni cu caracter contradictoriu sau chiar inacceptabile. In majoritatea cazurilor individul confruntat cu conflictul de rol se afl la mijloc - ntre superiori i subordonai -, situaiile conflictuale cptnd diverse forme; y ambiguitatea rolului, desemneaz lipsa ori insuficiena informaiilor clare i oportune solicitate de rezolvarea corect a sarcinilor. Individul confruntat cu ambiguitatea rolului nu cunoate exact obiectivele i sarcinile cc-i revin, performanele ateptate de
9

Stresul in organizatii

organizaie, criteriile de control, evaluare i motivare. Ambiguitatea trit de indivizi este diferit i marcat de trsturile de personalitate. Intensitatea stresului generat de ambiguitatea rolului este n strns relaie cu capacitatea de a tolera n general ambiguitatea, diferit de la un individ la altul. Cele dou categorii majore de ageni stresori se manifest n forme variate n cadrul organizaiilor i sunt percepute cu intensiti diferite de indivizii care o compun. Aceast percepie diferit este generat nu numai de parametrii individuali, ci i de poziia ocupat in cadrul organizaiei; de regul, managerii sunt mai expui efectelor nocive ale sindromului de adaptare n comparaie cu executanii. O analiz a cauzelor generatoare de stres organizaional relev posibilitatea departajrii celor care acioneaz exclusiv la nivelul managerilor fat de cele regsite n rndul executanilor, dar i existena unor cauze comune. a) Cauzele stresului organizational Cauzele stresului organizaional specifice managerilor sunt generale, n cea mai mare parte, de conflictele de rol pe care ncearc s le armonizeze n cursul activitii lor. Cele mai evidente cauze generatoare de stres managerial sunt: y complexitatea, diversitatea i caracterul de noutate frecvent a sarcinilor curente cu care se confrunt managerul. Solicitrile contradictorii provin din gradul ridicat de dificultate i urgen al sarcinilor i lipsa de limp i/sau de cunotine profesionale actualizate cerute de rezolvarea lor; y responsabilitile mari care nsoesc funciile de management. Presiunile pot aprea, ca urmare a dorinei de a concilia interesele organizaiei, in ansamblu; cu cele ale diferitelor categorii de indivize angajai, acionari, clieni, furnizori. Nu de puine ori, managerul este pus s aleag i s sacrifice unele interese n favoarea altora, aceste responsabiliti fiind nsoite de emoii i sentimente puternice; y preocuparea pentru viitorul organizaiei. Conflictul apare ntre complexitatea i importana problemelor, crora managerul trebuie s le gseasc rezolvarea, i presiunea exercitat de timpul redus alocat acestora. Se tie c, una dintre deficienele majore cu care se confrunt managerii, este tendina de a se lsa copleii de

10

Stresul in organizatii

problemele cotidiene, relativ minore ca importan, dar urgente, care consum o pane apreciabil a zilei de munc; y ritmul alert de adoptare a deciziilor. Presiunea exercitat de schimbrile frecvente din mediu determin scurtarea timpului cerul de adoptarea corect, tiinific a deciziilor. Stresul apare prin contientizarea posibilelor efecte ate unor decizii insuficient elaborate; y stilul de management neadecvat reflect conflictul dintre tipul de management care genereaz un anumit stil i caracteristicile diferite ale activitii sau grupului condus; y centralizarea excesiv a autoritii, stres datorat conflictului dintre dorina de a dirija i controla ct mai multe activiti i capaciti fizice, psihice, intelectuale i resursele de timp, limitate; y subordonai slab pregtii. Aceast cauz genereaz stres, ca urmare a conflictului dintre dorina de realizare a obiectivelor grupului si lipsa autoritii necesare seleciei sau concedierii subordonailor; y prelungirea duratei zilei de munc, generat de constrngeri ca: termene scadente, schimbri frecvente n prioritile organizaiei, folosirea pe scar larg a unor metode i tehnici uzate moral. Dintre cauzele generatoare de stres manifestate la nivelul subordonailor cele mai frecvente sunt: y incompatibilitatea cu tipul de management genereaz stres, ca urmare a conflictului dintre dorina de a-i menine postul i tendina de a riposta fa de atitudini, comportamente, gesturi percepute ca neadecvate; y delegarea n exces practicat de efi d natere unor presiuni contradictorii intre dorina de afirmare i promovare, i efortul cerut de rezolvarea propriilor sarcini, i concomitent, a sarcinilor multe i/sau dificile primite din partea efilor; y teama de pierdere a postului, cauz de stres mai intens n situaiile de criza sau recesiune economic. In general, aceast cauz afecteaz prioritar subordonaii, dar. n anumite condiii, se poate manifesta i la nivelul cadrelor de conducere, rite generat de concedieri, nesiguran n ce privete gsirea unui alt loc de munc.

11

Stresul in organizatii

Att la nivelul managerilor, ct i al executanilor stresul poate fi generat de o scrie de cauze comune: y dispoziii inaplicabile primite din partea unor superiori sau foruri superioare. Acest stres este datorat presiunii dintre autoritatea i, respectiv, ameninarea posibilei sanciuni, i realitatea situaiei inadecvat care af putea fi interpretat ca un repro fa de incompetena sau gradul redus de informare a acestuia; a nu aplica decizia nseamn nerespectarea procedurilor i a obligaiilor ce decurg din responsabiliti: y presiunea termenelor, manifestat ca discordan dintre obligaia de a rezolva sarcini complexe i/sau dificile, i timpul alocat lor; y motivaia nesatisfctoare reflect conflictul dintre ateptrile individului, ca urmare a rezultatelor obinute, i percepa, respectiv, aprecierea diferita a acestora de ctre cei n drept; y lipsa aptitudinilor sau a pregtirii necesare postului genereaz stress, n situaiile in care selecia i promovarea personalului se face dup alte criterii dect cele legate de competen profesional. Stresul apare, ca urmare a conflictului dintre dorina de putere (n cazul managerilor) i cea de satisfacere a trebuinelor primare, pe de o parte, i nelinitea datorat posibilei constatri a performanelor profesionale sczute, pe de alt pane; y aspiraia spre funcii superioare, cauz a stresului resimit de orice individ, ale crui dorine, nevoi, aspiraii depesc puterea i/sau veniturile bneti oferite de postul deinut. Nevoile pot intra n conflict cu perspectivele reduse de avansare oferite de organizaie, cu criteriile de selecie sau promovare, crora individul nu le poate face fa, cu slandarde de performan inaccesibile; y tensiunile familiale pot genera stres, ca urmare a conflictului dintre timpul i interesul acordat problemelor profesionale n detrimentul celor familiale; y ambiguitatea rolului. Aceast cauz este generat de: y deficiene in proiectarea postului. Exprimarea defectuoas a obiectivelor sau chiar lipsa precizrii lor n fia postului, sarcinile nedclirnitaie care dau natere

12

Stresul in organizatii

unor lucrri repetate sau paralele la nivelul altor posturi sau compartimente genereaz nesiguran, insatisfacia n munc, frustrarea; y sistem informaional i/sau formaie ineficient, care furnizeaz informaiile incomplete, inoportune, nerelevante; y organizare informal puternic, capabil s pun n circulaie informaii neoficiale aflate n evident dezacord cu informaiile furnizate prin canale oficiale.

b) Factori de stres ntr-un amplu studiu cu privire la stres, desfurat n anii 1960 (Holmes i Ralick), majoritatea evenimentelor de via puse n legtur cu posibila apariie a stres-ului (de exemplu: decesul soului/soiei, divorul, moartea unei rude apropiate, accidente sau boli ale persoanei n cauz, pierderea locului de munc, pensionarea, schimbarea situaiei financiare etc.) au loc n cadrul existenei casnice i sociale, i nu la serviciu. Performana profesional va fi, dup toate probabilitile, influenat negativ de existena casnic i social. Un alt factor de stres la serviciu l constituie modul n care indivizii percep posibilele rezultate ale activitilor lor profesionale, mai ales din punct de vedere al reuitei sau nereuitei relative. n cazul n care rezultatele sunt considerate att incerte, ct i importante (spre exemplu, semnarea unui contract important, elaborarea unui raport crucial, sau pur i simplu abilitatea de a-i face pe plac efului direct), exist mult mai multe anse de apariie a stresului. Intensitatea cu care este perceput stresul se afl sub incidena unor factori de stres, factori care in cea mai mare parte, se afla in mediul organizational, dar si in oamenii insisi cat si in mediul general- economic, politic, tehnologic, in care activeaza organizatia, si sunt clasificati astfel:

b1) Factori organizationali de stres Cele mai citate surse de stres in mediul organizational sunt presiunea timpului si supraincarcarea in munca. La acestea , pentru managerii de astazi se mai pot adauga natura ocupatiei(postului), rolurile postului si relatiile interpersonale.

13

Stresul in organizatii

Timpul se manifesta ca factor de stress atunci cand trebuie facut prea mult intr-un interval de timp prea mic.Este cea mai obisnuita si raspandita sursa de stres , in special pentru managerii din marile firme de afaceri din tarile occidentale, a caror cultura nationala acorda o mare valoare timpului. Prezenta temporara a presiunii timpului poate servi drept motivatie pentru a incheia munca la termen.Unele persoane realizeaza mult mai mult in preajma termenului scadent, decat in situatia in care sunt lasate sa lucreze in ritmul lor propriu.Totusi, o presiune ridicata , constanta- mult de facut si timp insuficient- este, de regula, daunatoare. Supraincarcarea in munca, apare atunci cand se asteapta ca o persoana sa realizeze mai mult decat ii permit abilitatile sale si timpul disponibil.Studentii, de exemplu , se confrunta adesea cu supraincarcarea la sfarsitul fiecarui semestru, in sesiunile de examene. Trebuie facuta distinctie intre supraincarcarea cantitativa convingerea ca ti se cere sa faci mai mult decat se poate intr-un interval de timp- si supraincarcarea calitativa- convingerea ca iti lipsesc dexteritatile sau abilitatile necesare efectuarii muncii. Ambele sunt surse obisnuite de stres. Supraincarcarea se datoreaza si faptului ca traim in era informaticii, era in care informatia este nu doar necesara , ci si disponibila intr-un volum impresionant.Streduinta de a fi la curent genereaza efectul numit anxietate informational. Stresul se poate manifesta si in situatia subutilizarii timpului sau abilitatilor , indeosebi de catre cei necalificati , care resimt anxietatea irosirii vietii lor prin efectuarea unor activitati lipsite de importanta. Ocupatiile , prin natural lor, pot fi, de asemenea, surse de stres. Unele ocupatii sunt mai stresante, altele mai putin.Un studiu3 care a luat in analiza un numar de 250 ocupatii a stabilit , intr-un clasamental acestora dupa nivelul stresului , ca sunt puternic stresante profesii ca: y y y y Pompier(2) Director general de companie(3) Chirurg la urgenta6) Controlor trafic aerian(10) Alte profesii sunt considerate mai putin stresante, ca de exemplu:
3

Greenberg, J, Op.Citata, pag 121

14

Stresul in organizatii

y Profesor universitar(50) y Economist(119) y Contabil(173) Rolul pe care o persoana trebuie sa il interpreteze intr-un post, se constituie in factor de stres daca nu exista o clara intelegere a ceea ce are de facut, a performantelor asteptate sau a consecintelor comportamentului sau. Relatiile interpersonale neplacute , cu colegii din department, sau cu alti membrii ai organizatiei, sunt o alta sursa de stres.

b2) Factori personali de stres Sursele principale de stres din afara organizatiei sunt de ordin familial ( proleme marital, copii mici sau dificili, parinti in varsta, etc), financiar(gestionare inadecvata a resurselor banesti, ipotecarea unor bunuri, investitii hazardante, termene de plata in perspective unor venituri nesigure).De asemenea amintim si problemele de sanatate, cu care in mod inevitabil se confrunta fiecare persoana- imbolnaviri, accidente, probleme psihice, sau probleme ale celor apropiati, care alimenteaza stari de anxietate si stres. Personalitatea oamenilor are, de asemenea , un rol important in perceptia, comportamentul si rezilienta fata de factorii de stress. Cercetrile medicale efectuate n SUA de doi cardiologi americani -M. Friedman i R.H. Rosenman - au indicat relaia strns dintre stres. frecvena bolilor crd io-vasculare i tipul de personalitate HI. Ei au identificat dou tipuri majore de personalitate A si B, i un tip intermediar A.B. Tipul A de personalitate, identificat n proporie de 50% la americani, poate fi observat la orice persoan implicat agresiv ntr-o lupt cronic i nestpnita pentru a realiza ci mai mult n tot mai puin timp. n ciuda tuturor adversitilor. Indivizii aparinnd acestui tip se concentreaz spre realizri superioare, muncesc rapid (fiind cuprini de "febra muncii" i stabilesc termene limit care implit eforturi mari, frecvent lucreaz acas. Sunt foarte competitivi, intolerani i chiar agresivi cnd ntmpin dificulti. Cteva caracteristici comportamentale ale indivizilor aparinnd acestui tip sunt, credem, utile n depistarea lor:

15

Stresul in organizatii

tendina de a accentua cuvinte-cheie ntr-o conversaie obinuit (chiar dac nu este nevoie de aceasta) sau de a pronuna ultimele cuvinte ale unei propoziii mai rapid dect primele; tendina de a-i grbi pe cei cu care discut, dnd din cap viguros sau rostind, nerbdtori i repetat, anumite interjecii; gesturi sau ticuri nervoase: pumnii strni, maxilarele ncordate, lovituri ale pumnului n palma deschis pentru a sublinia anumite aspecte; preocuparea obsesiv de a se compara cu alii i de a se evalua n termeni numerici: am scris 150 de articole, am ctigat 50 milioane ctc.; obiceiul de a se mica, merge sau mnca ntotdeauna rapid; slaba tolerant fa de ateptare, situaie n care se frmnt, bat cu degetele n mas, mic din picioare; general lips de sensibilitate pn Ia ignorarea aspectelor i detaliilor estetice. Indivizii aparinnd lipului A de personalitate sunt de dou ori mai expui stresului i

y y

bolilor crdio-vasculare in comparaie cu tipul opus. Tipul B a fost identificat la 40% din subiecii americani. Indivizii aparinnd acestui tip sunt calmi, nu resimt presiunea i conflictele cu timpul sau cu alte persoane; dispun de o considerabil energic, doresc s-i ndeplineasc sarcinile i muncesc din greu. Au un stil bazat pe ncredere n ei, astfel nct, muncesc ntr-o linite statornic, fr a alerga n curs contracronometru. Metaforic vorbind, tipul B este o broasc estoas, in timp ce tipul A este un cal de curse. Tipul A.B., intermediar, se ntlnete n 10% din cazuri i este mediu expus riscului de stres organizaional. Factori de stres din mediul ambiant Numeroase incertitudini economice din zilele noastre, cum ar fi: teama de a ramane in afara unui loc de munca sunt potentiale surse de alimentare a starilor de anxietate. De asemenea, factorii politici sunt surse de stres, schimbarile rapide in tehnologie- si exercita o presiune constanta asupra majoritatii salariatilor.

16

Stresul in organizatii

c) Actiuni constructive in confruntarea cu stresul Stresul inevitabil in cea mai mare parte , impune actiuni de prevenire, reducere, si contracarare a efectelor sale daunatoare pentru sanatatea si performantele oamenilor. In acest sens strategiile ce pot fi utilizate se contureaza la nivelul individului si al organizatiei in care acesta lucreaza. c1) Strategii la nivelul individului 1.1. Managementul timpului Strategiile de management al timpului implica stabilirea obiectivelor care trebuiesc indeplinite si a termenelor pana la care se vor indeplini. Pentru aceasta trebuiesc urmati cativa pasi: y y y Stabilirea valorilor Stabilirea obiectivelor Stabilirea ordinii de prioritate a obiectivelor

Dupa efectuarea acestor pasi trebuie organizat timpul si celelalte resurse necesare atingerii obiectivelor, pasul urmator fiind determinarea performantelor cerute pentru realizarea lor, cand si cum vor fi acestea obtinute. Astfel trebuie conceputa o lista de activitati, trebuie stabilita prioritatea activitatilor, trebuiesc programate activitatile, si de asemenea trebuie urmarit realizarea programului. 1.2 Dezvoltarea rezilientei fata de stres Cum am mai mentionat, stresul este inevitabil in organizatiile si conditiile vietii moderne.Intr-o anumita masura stresul poate fi prevenit, efectele sale pot fi diminuate, dar nu poate fi eliminate. Fara exceptie in contextul organizational toti oamenii sunt confruntati cu o multitudine de factori de stres, insa aceiasi factori nu provoaca insa aceeasi reactie la toti oamenii.Anumiti oameni par a se prabusi emotionall in fata unor probleme minore, in timp ce altii, apparent , prospera sub stres.Aceia care nu traiesc stari negative cand se confrunta cu stresul sunt considerate a avea capacitatea numita rezilienta.O persoana rezilienta expune abilitatea de a se reface , sau de a se ajusta cu usurinta in fata unei nesanse sau schimbari. Trei factori semnificativi mediaza reactia la factorii de stres: diferentele de personalitate ( taria de caracter), sustinerea sociala si starea sanatatii.

17

Stresul in organizatii

c.2) Strategii organizationale de reducere a stresului Numeroase strategii pentru scaderea stresului sunt disponibile la nivelul organizatiilor.Intre acestea un loc special il ocupa comunicarea deschisa si participarea la decizii, compatibilitatea persoana-post, instruirea adecvata, reproiectarea postului si programele de asistenta si de binefacere. Comunicarea deschisa si participarea la decizii.O cale de a trata problemele ce pot sa apara la locurile de munca inalt stresante este cresterea implicarii salariatilor la luarea deciziilor.

d) Prevenirea stresului de ctre organizaie Prevenirea stresului este greu de atins, pentru orice organizaie sntoas i activ. Exist ns unele msuri ce pot fi luate pentru a furniza angajailor stimulentele necesare, fr a provoca o acumulare cronic de stres. Iat cteva exemple:
y

definirea posturilor ntr-o manier care s permit un grad maxim de exercitare a competenelor i discernmntului propriu de ctre deintorul postului, incorpornd sarcini suficient de variate i de dificile pentru a-i menine interesul treaz; conceperea activitii astfel nct deintorul postului s aib un anumit grad de responsabilitate, oferindu-i-se suficient autoritate i permindu-i-se s ia parte la deciziile care i influeneaz activitatea; ncurajarea cadrelor superioare n a adopta stiluri participative de conducere; ncurajarea spiritului de echip; ncurajarea comunicrii ntre departamente-sectoare, precum i pe vertical, de-a lungul lanului ierarhic managerial, precum i asigurarea unui feedback constructiv ctre fiecare individ (privind rezultatele muncii, evaluarea de personal etc.); delegarea autoritii de decizie n aa fel nct la fiecare nivel al organizaiei oamenii s poat lua parte la deciziile care le inf1ueneaz munca i posibilitile de promovare; dezvoltarea unei culturi organizaiona1e n care atitudinea fa de angajai este una pozitiv,
18

y y y

Stresul in organizatii

e) Msuri de reducere a stresului


y y y

reducerea numrului de schimbri impuse fiecrui individ sau fiecrei echipe; limitarea complexitii procedurale i de alt natur n executarea sarcinilor; asigurarea posibilitii ca angajaii s-i poat exprima opiniile n faa cuiva ef, colegi, consilieri calificai; asigurarea de faciliti sociale i sportive; asigurarea de faciliti materiale, cum ar fi masa la cantin i grupuri sanitare adecvate. f) Servicii de consiliere pe probleme de stres Consilierea la locul de munc este situaia n care o persoan utilizeaz un set de

y y

metode sau competene pentru a ajuta alt persoan s-i gndeasc organizat i s-i asume responsabilitatea propriilor decizii, indiferent dac este vorba de hotrri privitoare la viaa profesional sau la cea privat.

n multe cazuri, dei sunt sincer bine intenionai i nelegtori, colegii de munc pot face, fr s-i dea seama, remarci sau sugestii neavenite pentru persoana af1at sub stres. Din moment ce majoritatea managerilor nu posed nici talent, nici pregtire special n materie de consiliere, tot ce se poate cere de la ei n aceast privin ar fi capacitatea de a-i da seama dac un angajat are sau nu nevoie de consiliere. Fiecare individ deine potenialul de a-i depi propriile probleme, consilierea dndu-i posibilitatea de a-i descoperi rezervele interioare, de a identifica ocaziile exterioare i de a le utiliza pe amndou pentru a depi cu succes situaiile generatoare de stres. Consilierea reprezint un proces n care consilierul l ajut pe clientul su:
y y y

s identifice problema; s admit care ar fi rezolvarea ideal sau de preferat; s ia n considerare modalitile prin care s-ar putea realiza rezultatele dorite. Organizaiile care asigur servicii de consiliere pentru angajaii lor o pot face la nivel

intern, prin utilizarea propriilor consilieri calificai, sau pot apela la serviciile unei organizaii de consultan din exterior. Una din metodele care se bazeaz pe asisten extern este

19

Stresul in organizatii

Programul de Asisten pentru Angajai, n cadrul cruia angajatorul contracteaz o firm specializat n servicii de consiliere, care s furnizeze asisten de acest tip pentru personalul angajat. Caracterul confidenial al discuiilor cu clienii este garantat n orice mprejurare organizaiei care a contractat serviciile de consiliere nu i se comunic dect numrul de apeluri primite, tipul problemelor ridicate i alte informaii de natur general care nu duc n nici un mod la identificarea persoanelor n cauz. Angajatorii asigur un asemenea serviciu pentru c:
y

atunci cnd angajaii sunt nefericii, nelinitii sau foarte stresai, nu vor fi capabili s dea un randament ridicat la locul de munc, plus c s-ar putea s-i ia mai multe concedii medicale i chiar s-i schimbe serviciul; este n interesul direct al organizaiei s previn o astfel de utilizare neeconomic a resurselor umane de care dispune; asigurarea unor servicii calificate de consiliere poate reprezenta una din modalitile de susinere a performanei angajailor, de realizare a obiectivelor economice.

20

Stresul in organizatii

Exercitiu practic: Evaluarea nivelului de stres


Prima condiie ce trebuie ndeplinit n lupta pentru reducerea stresului este contientizarea existenei sale. De aceea, msurarea regulat a stresului prin evaluarea obiectiv a situaiei n urmtoarele domenii, prezentate mai jos, este extrem de important. 4 Dac rspunsul corect e: y y y y niciodat se marcheaz cifra 1, uneori 2, adesea 3, ntotdeauna 4.

1. M consider vinovat de lucrurile care merg prost la serviciu. 2. Acumulez problemele pn simt c explodez. 3. M concentrez asupra problemelor de serviciu pentru a uita de cele de acas. 4. mi vrs mnia i frustrarea asupra celor din jur. 5. Cnd sunt sub presiune, comportamentul meu se schimb n ru. 6. M concentrez cu precdere asupra aspectelor negative ale vieii. 7. M simt stingher n situaii noi. 8. M simt inutil n cadrul organizaiei . 9. ntrzii la serviciu i la ntlnirile importante. 10. Nu suport criticile. 11. M simt vinovat dac stau degeaba o or. 12. M grbesc, chiar dac nu sunt sub presiune. 13. Nu am timp s citesc ziarele ct de des mi-a dori. 14. Am pretenia s mi se acorde atenie i s fiu servit imediat. 15. Nu-mi exteriorizez sentimentele nici la serviciu, nici acas. 16. mi asum mai multe sarcini dect pot rezolva la un moment dat. 17. Nu-mi place s cer sfatul colegilor i superiorilor.
4

Surs: Reducing Stress, Tim Hindle, Dorling Kindersley, 1996

21

Stresul in organizatii

18. Nu-mi cunosc limitele profesionale i fizice. 19. Renun la plceri i pasiuni pentru c serviciul mi rpete mai tot timpul. 20. M apuc de o treab fr s m gndesc dinainte dac o pot duce la capt. 21. Sunt prea ocupat pentru a vorbi cu colegii i prietenii n timpul sptmnii. 22. Amn confruntarea i rezolvarea problemelor dificile atunci cnd apar. 23. Dac nu m impun, oamenii nu m iau n serios. 24. mi e jen s recunosc c sunt suprasolicitat. 25. Evit s deleg sarcinile. 26. M apuc s rezolv sarcinile nainte de a-mi stabili prioritile. 27. Nu pot refuza cererile i rugminile. 28. Cred c la sfritul zilei trebuie s-mi termin treburile importante. 29. Cred c nu voi putea face fa sarcinilor. 30. Teama de nereuit m mpiedic s acionez. 31. Viaa profesional o acapareaz pe cea personal. 32. Dac lucrurile nu se rezolv imediat, mi pierd rbdarea. Total Rezultate: 32 64: Controlai bine stresul. Nu uitai c un nivel prea mic este nestimulator. 65 95: Avei un nivel de stres destul de bun, dar cu toate acestea trebuie s mbuntii anumite aspecte. 96 128: Nivelul de stres este prea ridicat. Luai msuri pentru a-l reduce.

22

Stresul in organizatii

Studiu de caz:
a) Prezentare Raluca Stroescu, manager de audit la Ernst&Young Romania, a murit la varsta de numai 31 de ani, dupa mai multe zeci de zile de munca fara pauza. Cazul a fost prezentat in presa si a provocat reactii aprinse. Mai multi fosti angajati de la Ernst&Young au reclamat programul infernal de munca de la acea companie. Lor li s-au adaugat si alte voci, venind de la angajati ai multi-nationalelor. In timp ce compania multinationala nu a comentat incidentul, pe bloguri si forumuri au aparut detalii noi. Potrivit unui angajat al Ernst&Young, Raluca ceruse concediu cu o luna inainte, dar nu i-a fost aprobat. "Ne pare rau pentru colega noastra. Era o femeie de nota 10 - foarte amabila - probabil prea amabila. Amabilitatea fata de superior probabil a omorat-o. Nu putea sa refuze o rugaminte. La noi probabil trebuie sa fi foarte nesimtit ca sa poti sa ai o viata normala. Pe langa programul prelungit lucram si intr-un stres enorm care este accentuat in perioada Decembrie - Mai. Suntem constienti de alegerea facuta dar parca am renuntat la prea multe sambete pentru o cariera decenta - de aceea durata de viata medie (ca si ani de lucru) in EY este de sub 3 ani-toata lumea pleaca...Pacat ca nu a plecat si Raluca inainte de a fi prea tarziu...Odihneasca-se in pace!", scrie "EY employee", pe forumul ProTv. "Am lucrat la EY. Nu va pot povesti cam ce se intampla acolo... ore suplimentare cat cuprinde. Se lucra non stop. Eu am rezistat 9 luni. Am ajuns si la 50 de ore peste program, pe luna. Eram un caz fericit. Am ramas in legatura cu alti colegi care au plecat si ei anul trecut. Suntem cu totii socati de ce i s-a intamplat unui om pe care l-am cunoscut. Multi dintre noi au incercat sa spuna ca Raluca nu e bine inca de anul trecut. Colegele ii spuneau sa aiba grija de ea. Se pare insa ca erau voci mult mai puternice care ii aminteau ca sunt multe job-uri de terminat si ca nu avem timp pentru odihna", spune un "ex-employee" intr-un mesaj postat pe forumul ProTv. Un fost angajat al companiei a declarat, pentru Ziare.com, ca "cei din Ernst&Young lucreaza de dimineata pana seara tarziu. Dar acest lucru se intampla in multe companii multinationale prezente la Bucuresti. Este suficient sa treci seara prin fata centrelor de afaceri
23

Stresul in organizatii

pentru a vedea activitate la anumite etaje luminate. De multe ori, acestia muncesc si in weekend. Majoritatea sunt stresati si obositi". Potrivit unor surse din randul angajatilor companiei, Raluca a fost gasita moarta in propria locuinta chiar de catre seful sau, Sebastian Mocanu. Se pare ca acesta a mers la ea acasa sambata dimineata pentru ca tanara nu raspundea la telefon si nici nu s-a prezentat la serviciu. Seful sau a gasit-o, spun surse apropiate, cu doua dosare de audit in brate. b) Interpretare: Medicii sunt de parere ca, din punct de vedere medical, stresul sau munca in exces nu pot duce la moarte, insa stresul permanent poate produce anumite tulburari care in timp se agraveaza si pot declansa boli care pot duce la moartea omului respectiv. Surse medico-legale care au examinat cadavrul femeii au declarat ca aceasta "era foarte slaba", greutatea fiindu-i estimata la mai putin de 40 de kilograme. Pe langa acest lucru, medicii legisti au mai descoperit si ca femeia avea o tiroida cu noduli tiroidieni, dar si fibroza miocardica ce ar fi putut genera o tulburare de ritm cardiac care sa duca la deces. Potrivit informatiilor oferite, medicii legisti au stabilit ca nu au existat urme de agresiune, iar, la examenul clinc, nu au fost stabilite afectiuni ale organelor interne care sa indice o suferinta ce i-ar fi putut pune viata in pericol. La examenul clinic nu au fost identificata nicio afectiune hepatica, pulmonara sau renala. Existenta unei posibile tulburari hormonale poate fi determinata numai dupa finalizarea analizei ganglionului tiroidian. Intrucat femeia era extrem de slaba, si excluzand alte diagnsotice, medicii ar inclina sa creada ca suferea de anorexie nervoasa, o boala de alimentatie ce poate fi provocata de diversi factori, biologici, psihologici, familiali sau sociali. "Stresul permanent produce anumite tulburari, psihice si fizice, care in timp se agraveaza sau declanseaza boli de care persoana poate si nu fi stiut. Oamenii mor de boli organice. Din punct de vedere medical, stresul sau munca din exces nu poate duce la moarte", a declarat pentru Ziare.com Gabriel Berindei, medic la centrul medical Auramed, colaborator sfatulmedicului.ro Raluca Stroescu nu este un caz singular Cazul Ralucai nu este singular, spun cunostinte ale acesteia. "Ceea ce conducerea de la
24

Stresul in organizatii

Ernst&Young a uitat sa precizeze este ca acest caz nu a fost izolat. In urma cu un an, o alta angajata a EY, Laura Damian, a murit intr-un accident de masina - ea a adormit la volan, dupa ce a plecat epuizata de la birou, se arata intr-un alt mesaj postat pe forumul ProTv. Laura Damian, prima victima a E&Y Romania a murit in timpul programului de lucru. A stat la serviciu in noaptea premergatorare accidentului (17-18 August) pana dupa ora 11 PM . Era de 2-3 saptamani revenita din State si nu isi revenise dupa jetlag-nu avusese o clipa ragaz si se stie ca la 9 ore dferenta de fus orar ai nevoie de 9 x 2 zile de vacanta totala-altfel esti total dezorientat temporal, esti obosit, tot bioritmul ti-e dereglat. A murit intr-un stupid accident conducand masina sa ajunga la Iasi la intalnirea cu un client. A adormit la volan la o ora distanta de Bucuresti. c) Concluzii Dac Raluca Stroescu ar fi murit la locul de munc, directorii multinaionalei Ernst&Young s-ar fi ales cu dosar penal. Conform inspectorului general adjunct al Inspeciei Muncii, Dantes Bratu, ancheta la firma Ernst&Young a fost ngreunat de faptul c femeia a murit acas, i nu la serviciu. Inspectorii au constatat c, n mod regulat, n firm se nclca legislaia privitoare la timpii de lucru i de odihn, dar nu au putut s aplice dect o amend de 19.600 de lei. Pe de alt parte, dac familia Raluci Stroescu va da n judecat firma Ernst & Young va avea sigur ctig de cauz, dac nu n Romnia, atunci la Luxemburg, la Curtea European de Justiie, dup cum spune Ovidiu Jurc, ef al departamentului juridic al BNS. Familia poate ctiga daune invocnd nerespectarea timpilor de munc i de odihn. Adic, n Romnia, nclcarea Codului Muncii, iar la Luxemburg, nclcarea Directivei Europene care reglementeaz timpul de lucru. Cazul Stroescu a fost puternic mediatizat; altminteri, n urma unui control care constat acelai lucru, n mod uzual, prima amend aplicat de Inspecia Muncii este mult mai mic. De fapt, legislaia nici nu prevede vreo sanciune pentru fiecare nclcare a Codului Muncii, ci bag la grmad nclcarea timpilor de lucru i de odihn, neplata salariilor i multe altele. Pentru toate acestea, cumulate sau nu, amenda angajatorului este ntre 30 i 100 de milioane de lei vechi. Mai mult, sanciunea prevzut de lege, i aa, prea blnd pentru a speria o multinaional, de pild, este diluat i de practica inspectorilor de munc.
25

Stresul in organizatii

La primul control, dac nu este vorba de accident grav sau munc la negru, inspectorii dau numai sfaturi, dei Codul Muncii actual a intrat n vigoare de civa ani i toi angajatorii ar trebui s-l cunoasc deja. De-a dreptul penibil este c, dac Raluca Stroescu ar fi decedat la locul de munc, dup o zi cu program prelungit, i nu acas, soluia dat de oficialiti ar fi fost alta. Cazul ar fi fost mult mai simplu pentru inspectori i penal pentru angajator, spune Dantes Bratu. Dac a murit acas, chiar i din cauza muncii epuizante, angajatorul n-are nici o team de dosar penal. Ovidiu Jurc crede ns c procurorii ar judeca puin diferit cazul dect inspectorii de munc: Nu e de neglijat faptul c Raluca a murit cu dosarele de serviciu n brae. Paul Dobrescu, inspector ef la Inspecia Muncii Bucureti e ns categoric: nici vorb de penal, ntruct nu se poate stabili o legtur direct ntre decesul Raluci i firma la care lucra. S-ar putea, dac legislaia romneasc ar pomeni ceva despre stresul la locul de munc. d) Stresul n contractul colectiv de munc, ncepnd din 2007 Abia in anul 2007 , n premier, a aprut n contractul colectiv de munc la nivel naional o referire la obligaia angajatorilor de a preveni i diminua nivelul stresului la locul de munc. Articolul respectiv nu face dect s aduc n legislaia romneasc prevederile acordului-cadru privind stresul la locul de munc, semnat acum doi ani ntre confederaiile patronale i sindicale din UE. Dac, pn la semnarea acordului, pe plan european erau recunoscute doar hruirea i violena cauzatoare de stres legat de locul de munc, acum stresul are o definiie mult mai larg. Conform acordului, stresul este o stare nsoit de disconfort sau disfuncionaliti fizice, psihologice i sociale ce rezult din faptul c indivizii se simt incapabili s fac fa distanrii fa de exigenele sau ateptrile care i privesc. (...) Stresul nu este o boal, ns o expunere prelungit la stres poate reduce eficacitatea la locul de munc i poate cauza probleme de sntate. Ovidiu Jurc spune ns c, pn cnd stresul va putea fi invocat de salariai ntr-o reclamaie privind condiiile de munc, s-ar putea s mai treac mult timp. Acordul este o chestie de pionierat, chiar i n UE. Stresul este un concept foarte difuz, nu are o simptomatologie clar. De la nivelul confederaiilor europene n jos, pn la nivel de societate comercial, trebuie definii mai clar termenii. e) Romanii, printre cei mai stresati angajati din Europa
26

Stresul in organizatii

Conform statisticilor Fundaiei Europene pentru mbuntirea Condiiilor de Munc i Via, romnii sunt cei mai muncii salariai din rile UE, media orelor petrecute la lucru depind media european, i bat recordul n privina absenelor medicale, cel mai mic numr de absene n rndul rilor UE nregistrndu-se n Romnia. Stresul de la locul de munca e deja parte din cotidian. Studiile arata ca romanii se numara printre cei mai surmenati angajati ai Europei. Primele semne care arata acumularea oboselii sunt durerile de cap, insomniile, precum si scaderea capacitatii de concentrare. Potrivit specialistilor, cele mai solicitante meserii sunt cele care implica multa responsabilitate si un contact zilnic cu oamenii. De stres nu sunt scutiti nici cei ce lucreaza cu cifre sau cei care isi petrec intreaga zi de munca in fata calculatorului. Sapte din zece romani se simt stresati la locul de munca, arata un studiu al Comisiei Europene realizat anul trecut. Mai stresati decat romanii sunt doar angajatii lituanieni. La polul opus se afla finlandezii si olandezii. Doar 25, respectiv 23% dintre acestia declara ca sufera de stres la locul de munca.

27

Stresul in organizatii

Bibliografie
Ioan Ursachi, Management, editia a III-a revazuta si adaugita, Editura ASE, Bucuresti 2007 y y Paul Marinescu, Managementul institutiilor publice, Universitatea Bucuresti Prof.univ.dr. Alecxandrina DEACONU; Lect.univ.dr. Simona PODGOREANU; Prof.univ.dr. Lavinia RASCA , Factorul uman si performantele organizatiei, Editura ASE, Resurse internet: y y y y http://www.bibliotecadigitala.ase.ro http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/marinescu/9.htm http://www.ziare.com http://www.gandul.info/news

28