Sunteți pe pagina 1din 5

Anestezicele generale

Sunt substane care provoac deprimarea funciilor Sistemului Nervos Central manifestat pentru dozele terapeutice prin somn, analgezie, suprimarea reflexelor viscerale si relaxarea musculaturii striate. Analgezia const in lipsa recepionrii durerii si blocarea reaciilor motorii si vegetative la stimulii dureroi. De asemenea se produce relaxarea musculaturii striate necesar pentru majoritatea interveniilor c irurgicale. Un narcotic ideal ar trebui s produc toate aceste efecte la concentraii care s permit o oxigenare bun a esuturilor, sa fie stabil c imic, neinflamabil, netoxic, uor de administrat. !rebuie s produc o inducie si o trezire rapid si s nu influeneze semnificativ i anume funcia respiratorie i cardiovascular. "erioada induciei c#nd deprimarea central este slab, circulaia si respiraia nu sunt afectate negativ $.. Perioada de inducie este caracterizat prin analgezie, amnezie, respiraie neregulat. "regtirea preoperatorie prin ipnotice reduc excitaia. %n cadrul acestei etape avem dou faze& - faza de analgezie iniial se manifest prin deprimarea progresiv a contientei, bolnavul rspunde la 'ntrebri, poate aprea euforie, stri onirice(de visare), alucinaii de care ulterior bolnavul nu*si mai amintete. +cesta faz este bine suportat si realizeaz o analgezie suficient pentru micile intervenii c irurgicale. - faza de excitaie sau de delir care 'ncepe o dat cu pierderea contientei, apar fenomene de excitaie psi omotorie& bolnavul poate c#nta, striga, vorbi necontrolat, se poate produce stare de agitaie motorie automata, starea de analgezie este total, pot aprea vrsturi, durata acestei faze este bine sa fie cat mai scurt. "rin premedicaia corespunztoare si folosirea substanelor analgezice, prin inducie, perioada de excitaie poate fi scurtat. Perioada de anestezie generala se caracterizeaz prin somnul anestezic prin care bolnavul nu poate fi trezit prin stimul extern. Celelalte percepii senzoriale sunt abolite. %n fazele avansate respiraia este deprimat si presiunea arterial scade. "entru a evita o deprimare central prea puternic interveniile se realizeaz la 'nceputul acestei perioade complet#nd anestezia cu alte mijloace adjuvante. +ceasta perioad evolueaz in trei faze& * faza de somn superficial c#nd avem un somn linitit, analgezie, tonusul normal al musculaturii, dispare reflexul de lipire la atingerea genelor, incizia pielii in aceasta faz poate produce ta icardie sau creterea tensiunii. * faza de somn profund caracterizat prin dispariia treptat a reflexelor si relaxarea muscular. * faza de alarm se manifest prin deprimarea progresiv si marcat a respiraiei i ipotensiune sever.

Perioada toxic caracterizat prin deprimarea puternic pan la oprirea respiraiei, colaps i oprirea inimii. Principalul accident respirator este apneea toxic care impune oprirea imediat a administrrii anestezicului si asistarea respiraiei. +nestezicele generale sunt substane cu toxicitate mare.. +nestezicele generale in alatorii sunt lic ide foarte volatile sau gaze care se administreaz pe cale respiratorie. %n slile de operaii sunt vaporizatoare speciale care realizeaz o concentraie dorita de vapori anestezici in amestec cu oxigen sau protoxidul de azot. +re o structur c imic foarte variat, cele mai folosite sunt idrocarburi alogenate, esteri alogenai si protoxidul de azot. ,le sunt bine solubile in grsimi. Halotan (fluotan)(narcotan) * este o idrocarbura alogenata cu fluor * este un lic id volatil, neinflamabil * are o stabilitate mica si trebuie conservat in sticle colorate bine 'nc ise cu adaos de timol. * este un anestezic inflamator cu potenta medie si toxicitate relativ mica * in alat in concentraie -. induce somn anestezic superficial relativ repede, fara fenomene neplcute, * analgezia este redusa, relaxarea musculara incompleta * se asociaz fie cu protoxidul de azot, fie cu opiacee(/potentiaza aciunea analgezica) si curarizante ce dau relaxare musculara. *!!! deprima respiraia, efectul de deprimare progres#nd o data cu creterea concentraiei. * dozele anestezice scad presiunea arteriala, provoac bradicardie, micoreaz fora contractila a miocardului. "ot aprea aritmii uneori grave. * revenirea din anestezie este relativ rapida dar funciile mintale raman deprimate c#teva ore. * trezirea din anestezie este uneori neplcuta, poate prezenta vrsturi, cefalee si frisoane. * poate provoca uneori icter si nevroza epatica, moarte prin insuficienta epatica. * afectarea ficatului este favorizata de ipoxie (/lipsire de oxigen) si administrare repetata. Metoxifluran (pentran) * este un eter alogenat, anestezic foarte activ * inducia este de lunga durata * analgezia este de buna calitate dar pentru relaxarea musculaturii sunt necesare doze relativ mari. * se recomanda asocierea curarizantelor * deprimarea respiratorie este mai puternica dec#t pentru alotan. * revenirea din anestezie se face lent pentru ca fiind liposolubil foarte tare anestezicul se acumuleaz in esutul adipos. * analgezia se menine c#teva ore.

* anestezicul este nefrotoxic. Nefrotoxicitatea este favorizata de obezitate, de v#rsta 'naintata. Enfluran * este alogenat neinflamabil * are un efect asemntor cu alotanul produc#nd in plus blocare neuromusculara. * revenirea din anestezie este rapida * poate produce deprimarea respiratorie si creterea secreiilor tra eo*bronsice, deprimare cardio*vasculara proporional cu doza administrata. * efecte nedorite& excitaie motorie, convulsii * nu este epatotoxic Isofluran (foran) * da o relaxare musculara mai buna dec#t enfluranul * nu deprima miocardul provoac in sc imb vasodilataie cu scderea tensiunii arteriale * nu este epato si nefrotoxic * are o inducie si o revenire rapida Eterul dietilic - se prezint ca un lic id cu miros ptrunztor, iritant * are o potenta mica * are o inducie si revenire din anestezie lenta si neplcuta * iritant, provoac greuri si vrsturi * nu se mai folosete Anestezicele gazoase Protoxidul de azot * este un gaz anestezic neinflamabil, cu potenta mica, cu efect rapid * produce analgezie rapida si marcata * inducia si revenirea din anestezie sunt foarte rapide. * relaxarea muc ilor striai este medie * la nevoie se asociaz curarizante * deprimarea respiratorie este slaba * nu irita mucoasa tra eo*bronsice * are aciune deprimanta miocardica directa, dar produce o stimulare simpatica tranzitorie care marc eaz tendina de ipotensiune. Ciclopropanul * este un gaz anestezic, puin toxic rareori folosit pentru ca poate genera aritmii si suprasolicitarea inimii. Da frecvent coma si greaa, produce ipotensiune arteriala, este explozibil. Anestezice generale intravenoase Sunt de doua feluri& 1.barbiturice 0 cu aciune de foarte scurta durata 2.substante cu structuri chimice variate 0 produc anestezie superficiala, in general rapid si fara fenomene neplcute. Se folosesc pentru inducerea

anesteziei sau pentru realizarea unei deprimri bazale a SNC. Se completeaz prin anestezice neuroleptice, curarizante sau anestezice generale in alatorii. 1.Barbiturice folosite ca anestezice 1arbituricele utilizate pentru anestezia intravenoasa au efect de scurta durata si uor controlabile. C imic sunt derivai ai acidului barbituric av#nd caracteristic un atom de sulf de unde si denumirea de tio. 1arbituricele i.v. induc repede in interval 23*43 sec. o stare de somn, relaxarea musculaturii este slaba si trecatoare, trezirea este rapida fara fenomene secundare. 1arbituricele traverseaz placenta cu consecine deprimante respiratorii la ft. Din pct. de vedere farmacocinetic se fixeaz repede si in proporie mare de proteinele plasmatice. 5oleculele ramase libere difuzeaz repede in esuturi bine vascularizate(creier, ficat, inima) Creierul fiind bine vascularizat si bogat in lipide capteaz in primele 43*63sec peste 23. din cantitatea injectata, ceea ce explica deprimarea centrala rapida. 7edistribuirea ulterioara de la creier la muc i si esut adipos explica dispariia efectelor anestezice. Sunt epurate in principal prin metabolizare epatica, produii rezultai sunt eliminai renal. 1arbituricele i.v. pot fi folosite ca anestezic unic pt. interveniile minore de scurta durata ca si pentru controlul unor stri convulsive. 5ai frecvent de folosesc pt. inducerea anesteziei care se continua de regula cu un anestezic general in alator. 7c. adverse& barbituricele intravenoase prezint risc de deprimare respiratorie si circulatorie8 sunt contraindicate la alergia la barbiturice, la astm grav, afeciuni cardio* vasculare severe, ipotensiune arteriala, soc, insuficienta epatica si renala. 7eprezentani& Tiopental sodic (pentotal) este un tiobarbituric larg folosit pentru anestezia i.v. Determin pierderea contientei in 23*-3sec cu efect max. la 63sec si trezirea dup 9 -3min. revital(metohexital sodic) este un anestezic cu potenta mai mare dec#t tiopental dar aciune mai scurta. !vipan (hexobarbital sodic) cu potenta mica. 2.Benzodiazepine au aciune rapida in administrarea i.v.& diazepamul, midazolamul(dormicum), lorazepamul. * deprimarea generala se instaleaz lent. * sunt folosite pt. sedarea intraoperatorie. "etamina(#etalar) determina in 9 43sec de la injectarea i.v. si in 4*6min de la injectarea i.m. pierderea contientei cu analgezie marcata. * trezirea se face in :*2:min de la injectare i.v. * analgezia se menine 63min, iar bolnavul ramane amnezic pana la * la trezire pot apare greaa, voma, tulburri psi ice. * ;etamina este repede metabolizata in ficat si se elimina urinar.

* este indicata ca anestezic unic pt. intervenii de scurta durata care nu necesita relaxare musculara. * poate fi utila prin inducerea anesteziei 'naintea administrrii altor anestezice sau pt. suplimentarea unor anestezice cu potenta mica.(protoxidul de azot) * se folosete special la bolnavii cu risc mare care prezint deprimarea funciilor vitale. $socierea droperidol-fentamil se numete si inovar care sumeaz proprietile neuroleptice ale droperidolului. * aceasta asociaie provoac o stare de linite, de indiferenta si aciune motorie redusa 'nsoita de analgezie marcata. Dup 4*6min bolnavul poate adormi. * administrarea acestui preparat trebuie fcuta cu grija si in doze mici la persoanele in v#rsta si debilitate. * este necesara prudenta renala sau epatica consider#nd importanta acestor organe pt. epurarea medicamentelor.

S-ar putea să vă placă și