Sunteți pe pagina 1din 52

LUCRARE DE LICENT FINANTAREA PE TERMEN LUNG : CUPRINS Capitolul 1.CONTINUTUL GESTIUNII FINANCIARE 1.

1 Obiectul si rolul gestiunii Iinanciare 1.2 Sarcinile gestiuni Iinanciare 1.3 Structura de Iinantare a ntreprinderi si Ilexibilitatea capi talului Capitolul 2.FINANTAREA PRIN SURSE PROPRII 2.1 Surse interne-autoIinantare, vnzare de active 2.2 Surse externe-aporturi de capital, subventii Capitolul 3. FINANTAREA PRIN SURSE MPRUMUTATE 3.1 Credite bancare 3.2 mprumuturi obligatare 3.3 Leasingul Capitolul 4. COSTUL CAPITALURILOR 4.1 Costul mprumutului pe termen mijlociu si lung 4.2 Costul total al capitalurilor 4.3 Planul de Iinantare Capitolul 5. STUDIU DE CAZ - SC STE SO SAMAC SRL BRASOV 1. Continutul gestiunii financiare ntreprinderea modern si desIasoar activitatea ntr-un spatiu Iinanciar care i oIer instrumente si posibilitti de actiune speciIice, dar care o supune unor constrang eri deosebite.Se poate deIini obiectul gestiunii Iinanciare sau al Iinantelor ntre prinderii prin raporatea la oportunitatile si constrngerile determinate de mediul Iinanciar. Aceast abordare a gestiunii Iinanciare permite sublinierea unei orientri care va reiesi din aceast lucrare, aceea de a pune n evident inIluenta pe care o exercit asupra proprie i activitti Iinanciare, contextul intern si extern propriu Iiecrei ntreprinderi. Continutul si conditiile problemelor Iinanciare la care trebuie s Iac Iat ntreprinde rea, precum si solutiile care pot Ii gsite, sunt legate n mod evident, de caracteristic ile mediului su Iinanciar, precum si de propriile sale caracteristici.Gestiunea Iinanciar va treb ui s Iie adaptat, sau cel putin nuantat, n Iunctie de situatiile n care se aplic. AstIel, problemele puse gestiunii Iinanciare apar extrem de diIerenti ate, dup cum e vorba, de exemplu: -de tratarea problemelor unei microntreprinderi dintr-o tar n curs de dezvoltare, aproape lipsit de orice suprastrctur Iinanciar; -de problemele de Iinantare a unei ntreprinderi multinational, care are acces la p ietele internationale de capital; -de probleme de investitii ale unei ntreprinderi industriale mijlocii aIlata pe o piat bogat n lichiditti si n institutii care o pot Iinanta:; Continutul gestiunii Iinanciare poate Ii abordat ntr-un mod mai riguros Icnd reIeri re la obiectul, sau la sarcinile care i revin si la rspunderile operatioana le ncredintate diIeritilor

specialisti din domeniul Iinantelor, aspecte ce vor Ii avute n vedere n continuare . 1.1. OBIETUL GESTIUNII FINACIARE A NTREPRINDERII La o prim analiz, spatiul Iinanciar n care si desIsoar activita tea ntreprinderile, constituie un ansamblu de procese legate de crearea, conservarea si circulati ba nilor si a altor active Iinanciare.Cu toate acestea, banii si care pun n miscare, ntr-u n plan mai amplu, cinci ansamble de componente, clar deIinite.nglobeaz celelate active Iinanciare, nu cons tituie dect una din Iormele de maniIestare ale sistemelor Iinanciare complexe de instrumente care reprezint activele Iinanciare, avnd multiple Iorme.Aceste active constituie titlurile Iinan ciare.* n primul rnd, sistemul Iinanciar un ansamblu, adic documente repr ezentnd drepturi de proprietate sau drepturi de creant detinute de o persoaan Iat de alt persoan. Oricare ar Ii Iorma lor, material sau imaterial, oricare ar Ii identitatea persoan ei care le emite si a celei care le detine, oricare ar Ii natura exact a depturilor care le sunt atasate, actiunile, obligatiunile, bonurile, biletele de trezorerie, activele n bani si diverse alte titluri de creant sau de proprietate apartin unei prime componente a sistemului Iinanciar, aceasta Iiind titlurile Iinanciare .Se pot caracteriza operatiunile Iinanciare ca Iiind operatiuni de creare, achizitionare, detinere sau cesionare a titlurilor Iinanciare. n al doilea rnd, sistemul Iinanciar implic o serie de agenti avnd ca specializare excusiv sau principal, realizarea operatiunilor Iinanciare si care pot Ii deci car acterizati ca Iiind institutii Iinanciare. n al treilea rnd, titlurile Iinanciare converg ctre pietele de active Ii nanciare unde au loc tranzactiile titlurilor respective.Anumite piete asigur un rol de Iinantare a ntre gii economii (este cazul pietelor bursiere), altele au un rol esential de reIinantare a institutiiilor Iinanciare (este cazul pietelor monetare); n Iine, altele intervin n acoperirea riscur ilor Iinanciare (este cazul pietelor de optiuni si pietelor de contracte Iinanciare la termen). n al patrulea rnd, tranzactiile Iinanciare si activitatea institutiilor si pietelor sunt generate de dispozitii juridice si tehnice care deIinesc regulile Iormale ale practicii I inanciare (dispozitii care vizeaz organizarea si reglarea comporatamentului Iinanciar ale primelor trei componente ale sistemului). n al cincelea rnd, compartimentul Iinanciar al ntreprin derii poate Ii detreminat de interventia anumitor variabile de reglare Iixate n cadrul pietelor sp ecializate.Aceste variabile care inIluenteaz actiunea operatorilor includ de exemplu rata dobnzii, care reglea z raporturile ntre mprumuttori si mprumutati, cursul de schimb, care regleaz schimburil e ntre monedele

nationale, cotatiile, care Iixeaz preturile activelor Iinanciare ce Iac obiectul tranzactiilor. Gestiunea Iinanciar constituie deci un ansamblu de metod e de analiz si de tehnici operative care permit ntreprinderilor si altor organisme sa si asigu re ptrunderea eIicace n mediul lor Iinanciare.Continutul gestiunii Iinanciare este legat n u numai de dezvoltarea sistemului Iinanciar global, ci n egal msur este detreminat de nss i dezvoltarea ntreprinderii.Aspectele speciIice ale gestiunii Iinanciare n diIeritel e stadii ale dezvoltrii ntreprinderii (lansare, crestere, maturitate, declin) pot Ii puse n evident cu ajut orul modelului ciclului de viat a ntreprinderi. n diIeritele etape ale ciclului de viat, ntreprinderile se conIrunt c nevoi de Iinan tare speciIice, dar n acelasi timp ele degaj resurse. n Iaza de lansare, ntreprinderea nou nIiintat cunoaste o crestere moderat si instabil, a productiei si a vnzrilor.Rezultatele sale sunt, cel mai adesea, negative, datorit c heltuielilor sale Iixe ridicate pe care ntreprinderea le suport, ct si repartizrii lor asupra volumulu i de productie nc restrns.Rezultatele Iinanciare nepermitnd degajarea resurselor intern e suIiciente, ntreprinderea este constrns s solicite credite externe n conditii neIavorbile datorit reputatiei slabe, rezultatelor mediocre si incertitudinii privind viitorul su.n acelasi timp, ntreprinderea se conIrunt cu nevoi de Iinantare importante, n special privind investitiile n active Iixe necesare lansrii productiei si vnzrilor.Aceast Iaz apare astIel dominat de im perativul cutrii Iondurilor externe pentru asigurarea supravituirii.Pentru gestiunea Iinanciar, problema esentialo reprezint cutarea mijloacelor de Iinantare care s permit mentinerea solvabi littii si Iinantrii cheltuielilor cuvenite, ct si a investitiilor necesare nceperii activittii . n Iaza de crestere,ntreprinderea cunoaste o crestere rapid a productiei s i vnzrilor.Sub aspect Iinanciar, aceast crestere presupune investitii importante, att n activele Iixe necesare extinderii capacittiilor de productie,ct si n nevoile de Iond de ru lment (sau n capitalul circulant) generatede necesitatea constituirii stocurilor si credite lor clienti.Resuresele de autoIinantare rmn nc insuIiciente pentru acoperirea acestor nevoi, d eoarece rezultatele Iinanciare sunt nc limitate de ponderea mare a cheltuielilor Iixe induse de lansar ea si cresterea activitatii.n schimb, ntreprinderea este de acum nainte mai bine plasat pentru a obtine o Iinantri externe, n special bancare..Sub aspectul gestiunii Iinanciare, Iaza cresterii rmne domi nat de preocuprile echilibrului Iinanciar si, n consecint, de grija acoperirii cresterii nevoilor de capital Iix si circulant si obtinerii unor resurse externe suIiciente pentru Iinntarea cresteri

i. n Iaza de maturitate, ntreprinderea cunoaste o crestere lent a produc tiei si vnzrilor. Nevoile de Iinantare suplimentare se reduc puternic, ntreprinderea disp unnd n continuare de investitiile n capitalul Iix si circulant Ir a mai ntretine creste rea lor.De altIel, nivelul productieie atins n aceast Iaz permite absorbirea considerabil a cheltuielior Iixe s i degajarea unor resurse de autoIinantare abundente.ntreprinderea ajunsla maturitate, prezentnd o situatie de supralichiditate, va cuta alocarea excedentelor n plasamente sau in vestitii rentabile, si nicidecum surse de Iinantare suplimentare. n Iaza de declin, poductia, vnzrile si rezultatele Iinanciare ale ntreprinderi se reduc.Pentru gestiunea Iinanciar probelma esentialo reprezint dezinvestirea si orie ntarea ctre noi activitati.Activitatea de dezinvestire permite degajarea unor resur rse susceptibile de a Ii investite n noi activitti care oIer perspective Iavorabile.Dac dezinvestirea nu se r ealizeaz la timp, ntreprinderea, Iiind expus eroziunii accelerate a rezultatelor si activittilo r sale, risc snu maipot recupera nici o surs reinvestibil si deci sIie lipsit de toate posibilittile de redezvoltare. 1.2 ROLUL GESTIUNII FINANCIARE Finantele private Iac obiectul unei practici de ntrepri ndere, deci implicit si explicit, obiectul unei actiuni spre atingerea unui obiectiv Iundamental: maximizarea valorii ntreprinderii, respectiv cresterea averii proprietarilor si (maximizarea averii ac tionarilor pentru societatile pe actiuni si maximizarea cursului titlurlor pentru societtile cotat e de burs). Rolul gestiunii Iinanciare este de a stpni totalitatea mijloacelor si instrumentelor de atingere a acestui obiectiv bine precizat.Maximizarea valorii si a averii apare ca un element integ rator al Iinantelor moderne.nsusirea de ,modern este atribuit sensului privat al Iinantelor, aceasta pentru c cercetrile stiintiIice privind continutul Iinantelor private sunt relativ recente . Maximizarea valorii presupune trei implicatii majore care deIinesc mai clar si rolul gestiunii Iinanciare: -angajarea patrimoniului n proiecte de investitii care l valoriIic la o rentabilitate sperat superioar.Sub acest aspect, gestiunea Iinanciar trebuie s asigure c alitatea si nivelul perIormantelor ce trebuie realizate de ntreprindere n diIeritele proiecte si acti vitti; -maximizarea valorii implic potectia si conservarea sa.AstIel, ges tiunea Iinanciar are rolul de a evita disiparea patrimoniului cu ocazia unui Ialiment si s asigure mentinerea solvabilittiii sau a echilibrului Iinanciar al ntreprinderii; -ntreprinderea Iiind expus riscurilor multiple legate de instabilita tea mediului su

Iinanciar, gestiunii Iinanciare i revine sarcina de apune n aplicare instru mentele de acoperire corspunztoare pentru asigurarea protectiei adecvate contra acestor riscuri. Maximizarea valorii ntreprinderii. Gestiunea Iinanciar urmreste n primul rnd, maximizarea valorii n treprindeii. Dar aceast valoare nu poate Ii apreciat doar n raport cu patrimoniul net (activ total-d atorii totale) sau bogtia prezent acumulat de ntreprindere (valoarea patrimonial:Vp) ci, n egal msur trebuie analizat n raport cu proiectele si activittile viitoare n care patr imoniul este si va Ii angajat (valoarea Iinanciar:VI). De aceea, trebuie avute n vedere rezultatele aste ptate n viitor, ca urmare a valoriIicrii patrimoniului acumulat. Drept urmare, valoarea este o va loare anticipat cre corespunde valorii actuale pe care o putem atasa veniturilor viitoare sconta te, asteptate a se realiz de ctre ntreprinderea respectiv.Aceasta este ratiunea pentru care valoarea este enseparabil de cailtatea proiectelor n care patrimoniul este angajat. Asadar, valoarea unei ntreprinderi nu poate Ii asimilat numai valorii prezente a patrimoniului su, ci trebuie apreciat si n raport cu urmatoarele trei aspecte: a).valoarea ntreprinderii este o valuare actual, adic echivalentul prez ent al rezultatelor viitoare asteptate.Aceast valoare Iinanciar (VI) se determinpe baza sperant elor de cstig pe care le va aduce ntreprinderea, cu patrimoniul su acumulat pn n prezent: n care: Pt-reprezint proIituri anuale viitoare:; t-1,2,.,n ani,durata de viat economic a ntreprinderii; K-rata de actualizare,egal cu rata medie a dobnzii de piat (rata neutrpri ma de risc) sau, cel mai adesea, este asimilat costului mediu ponderat al capitalului ntreprin derii; VRn-valoarea rezidual, respectiv valoarea de piat a ntreprinderii estim at c va rmne la terminarea duratei de viat economic. Dac admitem ipoteza Iunctionrii ntreprinderii pe o durat de timp nedeterminat, atunci valoarea Iinanciar se va detremina ca raport ntre proIitul anului curent (P R1) si rata de actualizare (K), adic VIPR1/K, iar maximizarea acestei valori se va realiza prin m aximizarea proIitului si minimizarea costului mediu pondera al capitalului. b).valoarea nu este o mrime static (a unui stoc), ci o mrime dinamic inseparabil procesului de utilizare a patrimoniului.Perceptiile reIeritoare la calitate a proiecte;or, indicatiile culese privind perspectivele viitoare ale rezultatelor inIluenteaz permanent valoarea ntreprinderii. c).evaluarea este sensil la toate riscurile susceptibile de a eIectu a nivelul si stabilitatea viitoare a rezultatelor asteptate.Aceste riscuri pot Ii legate, Iie de caracteristicile proprii ntreprinderii, Iie de evolutia mediului extern.n toate cazurile ns, perc eptia unei agravri a riscului se traduce printr-o depreciere a valorii ntreprinderii. n concluzie, maximizarea valorii ntreprinderii apare tributar nivelulu

i perIormantelor asigurate de activitatea ntreprinderii si de stpnirea riscurilor de Ialiment si a r iscului Iinanciar, n general. Mentinerea nivelului perIormantelor Iinanciare: gestiunea Iinanciar t rebuie s asigure mentinerea unui rezultat satisIctor pe termen mediu si lung.AstIel , pentru desIsurarea activittii, ntreprinderea angajeaz resurse costisitoare a cror remuner are urmeaz s se realizeze din veniturile sale.n acest context, gestiunea Iinanciar are r olul de a veriIica dac activitatea ntreprinderii este suIicient de rentabil pentru a genera venituri ca re i vor permite remunerarea ,Iurnizorilor de reurse si rambursarea lor. Degajarea unor rezultate neIavorabile, sau insuIiciente, se concretizez ntr-o risip de resurse cu consecinte negative att pentru ntreprinderea nssi, cat si pentru Iurnizor ii de Ionduri, dar si pentru economia national. Cercetarea unui anumit nivel al perIormantelor Iinanciare trebuie s tin cont de du rat.Contrar unei idei Ioarte larg rspndite, Iinantele ntreprinderii nu preconizeaz cutarea cu ori ce pret a unui proIit maxim pe termen scurt ci, apreciaz, din contr, valoare actual si risc, n cearc s gseasc un compromis satisIctor ntre stabilitate si rentabilitate. Stpnirea riscurilor Iinanciare: stpnirea riscurilor Iina nciare constituie al treilea imperativ major atribuit gestiunii Iinanciare.Potrivit unei Iormulri generale, ri scul unui activ, al unui ansamblu de active diversiIicate, si deci al unei ntreprinderi, poate Ii deI init prin reIerint la variabilitatea rezultatelor susceptibile de a Ii asigurate.Aceast notiune gene ral a riscului este Iondat pe concepte de instabilitate sau de volabilitate asteptate ale p erIormantelor Iinanciare viitoare. Gestiunea Iinanciar completeaz aceast Iormulare general a riscului cu anl ize speciIice riscurilor Iinanciare.AstIel, ea studiaz si caut s stpneasc instabilitatea datorat anumitor situatii sau operatii.De asemenea, ea caut s controleze incidentel e instabilittii inerente anumitor variabile externe (riscul valutar, riscul ratei de dobnd) asupra ntreprind erii. Formele speciIice riscului Iinanciar: 1.riscul de exploatare- masoar sensibilitatea rezultatului exploatrii la variatia nivelului de activitate (productie sau vnzri). Structura cheltuielilor, si n spe cial repartitia ntre cheltuielile Iixe si cheltuielile variabile n raport cu ciIra de aIac eri exercit o inIluent important| asupra rentabilittii si n special asupra riscului de e xploatare. AstIel, o ntreprindere care suport cheltuieli Iixe sau de structur Ioarte ridi cate si realizeaz o productie sczut prezint rezultate mai volatile si deci mai riscan

te deoarece repartizareacheltuielilor Iixe pe un numr de produse limitat dete rmin pierderi considerabile.Invers, dac piata si activitatea permit o productie ridicat, cheltui elile Iixe vor Ii repartizarea asupra unei productii suIicient de mare pentru a degaja marje importante.n general, cresterea ponderii ch eltuielilor Iixe n cheltuielile totale ale ntreprinderii se concretizeaz n cresterea diIerent ei ntre rezultatele obtinute n ipotezele cele mai Iavorabile si cele obtinute n ipotezele cel mai pesi miste. Aceast relatie ntre dispersia rezultatelor (deci riscul) si structura costurilor caracterizeaz activitatea curent a ntreprinderi, adic activitatea de productie, apro vizionare si vnzare care contituie exploatarea curent. Structura costurilor suscit astIel, un ri sc speciIic care poate Ii caracterizat drept risc de exploatare; 2.riscul de ndatorare este legat de structura de Iinantare a ntreprinder ii. Cnd o ntreprindere sporeste cerinta de credite, ea se angajeaz sobtin proIituri suplimentare pentru a asigura remunerarea si rambursarea mprumuturilor. Dac activitatea genereaz venituri mediocr e din exploatare, ntreprinderea suportnd cheltuieli Iinanciare importante (n special dobnzi) aceasta va nregistra un rezultat global deIavorabil. Din contr d ac veniturile sunt abundente, cheltuielile cu datoriiile vor Ii absorbite Ir diIicultate si ndatorarea va determin ameliorarea rentabilittii ntreprinderii. Cresterea ndatorrii ampliIic dispersia rezultatelor si suscit un risc Iinanciar propriu, atunci cnd rentabilitatea economic a ntreprinderi ndatorate este mai mic dect rata med ie a dobnzii la creditele acordate. 3.riscul de Ialiment este cosecinta insolvabilittii ntreprinderii care poate s cond uc la disparitie pur si simplu a acesteia. AstIel se justiIic atentia pe care responsabilii trebuie s o acorde stpn irii acestui risc si se explic de ce mentinerea solvabilittii sau a echilibrului Iinanciar constituie un i mperativ major al gestiunii Iinanciare. Evaluarea riscului de Ialiment se pote realiza n manier static pri n analiza echilibrului Iinanciar pe baza bilantului patrimonial, sau n manier dinamic pr in analiza Iluxurilor Iinanciare din cadrul tabloului de Iinantare si a celorlalte tablouri privind Il uxurile Iinanciare. n cadrul analizei patrimoniale a riscului de Ialiment intereseaz patrimoniul net a l actionarilor si activul economic n ansamblul su, ca o garantie pentru creditori. Ins trumentele operationale utilizate n analiza patrimonial a riscului de Ialiment sunt Iondul de rulment (ntre prinderea este solvabil dac asigur echilibrul maselor bilantiere de aceeasi durat), ratele de lichiditate (lichiditate general, redus si imediat) si rata ndatorrii (levierulDatori

i totale/Capitaluri proprii, pentru care normele bancare impun o mrime subunitar). Analiza dinamic a ri scului de Ialiment completeaz analiza static, prin explicarea dezechilibrului Iinanciar evid entiat n cadrul analizei patrimoniale statice. Principalele instrumente operationale utilizate n analiza dinamic sunt: excedentul de trezorerie al exploatrii, capacitatea de autoIinantare si aut oIinantarea. Acesti indicatori de apreciere a riscului de Ialiment sunt completati cu o serie de rate privind capacitatea de rambusare a datoriilor si autonomiei Iinanciare (rata capacittii de rambursareDatorii Iinanciare/Capacitatea de autoIinantare, considerat normal pentru o valoare mai mic de trei ani si rat a autonomiei IinanciareCapacitatea de autoIinantare/ Rambursarea datoriilor Iinanciare care pe ntru o valoare subunitar dovedeste iminenta unui risc de Ialiment Criza de solvabilitate nu conduce ntotdeauna la Ialiment, iar dac Ialimentul poate Ii depasit dup reglarea anumitor probleme, ntreprinderea continu ssupravituiasc.Chiar si n acest caz, Ialime ntul antreneaz costuri speciIice care aIecteaz solvabilitatea ntreprinderii. 4.Riscul valutar si riscul de rat a dobnzii sunt riscuri Iinanciare sp eciIice legate de evolutia cursului de schimb al monedei nationale si de evolutia posibil a r atei dobnzii (riscuri generate de mediul extern). Orice ntreprindere care eIectueaz oper atii n devize, sau moned strin se expune riscurilor de pierdere legate de evolutia deIavorabil a cursul ui de schimb. Instabilitatea cursului valuatr constituie deci o surs partic ular de variabilitate a rezultatelor care genereaz riscul valutar pe care gestiunea Iinaciar trebuie s l con troleze si s l stpneasc. Evolutia ratei dobnzi constituie, de asemenea, sursa unei cauze speciIic e de instabilitate a rezultatelor generatoare a unui risc de rat a dobnzii al crui contr ol creeaz o responsabilitate particular pentru gestiunea Iinanciar. Mentinerea solvabilittii sau stpnirea echilibrului Iinanciar. Sursa Iundamental a riscului de Ialiment o constituie insolvabilitatea ntreprinderii. De aceea este necesar s Iie pus accent pe importanta mentinerii solvabilittii ca sarc in atributiv gestiunii Iinanciare. Solvabilitatea reprezint aptitudinea unui agent economic de a Iace Iat obligatiilor scadente rezultate Iie din angajamente anterioare contractate, Iie din operatii curente, prelevri obligatorii. Mai concret, mentinerea solvabilittii const n executia constiincioas a rambursriilor promise creditorilor si altor creantieri.Importanta acestui imperativ este legat de sanctiunile unei eventuale insolvbilitti. Aceasta va avea asupra debitorului Ialimen tar consecinte care pot mbrca un caracter de extrem gravitate. n cazul unei ntreprinderi insolvab ile, creanterii ai

cror datorii nu au Iost rambursate pot angaja o actiune judiciar si c ere urmrirea bunurilor debitorului Ialimentar. a creditelor si dupa plata dobanzilor aIerente. Acordarea creditului in mod diferentiat, treptat, co respunzator gradului de indeplinire a programului economic. Creditele nu se pun la dispozitia agentilor economici automat si integral in momentul solicitarii, ci treptat si pot rivit gradului de ineplinire a programului economic, de Iormare a activelor circulante sau a resurselor de Iinantare a investitiilor, in Iunctie de cum isi gospodaresc resursele proprii. Acest principiu inlesneste eIectuarea controlului bancar in timpul utilizarii si rambursarii creditului aco rdat, stimuleaza si acelereaza viteza de rotatie a resurselor materiale si Iinanciare. Rambursabilitatea creditului la un anumit termen, numit scade nta. Termenul de rambursare (scadenta) a Iiecarui credit se stabileste in Iunctie de mis carea valorilor materiale, adica tinandu-se seama de timpul cat intreprinderea are nevoie de aceste Ionduri , precum si de perioada de recuperare a cheltuielilor de productie si de circ ulatie, potrivit programului economic. Nerambursarea la termen atrage dupa sine plata de dobanzi penalizatoar e, precum si declansarea procedurii de executare silita a imprumutului. Creditul este purtator de dobanda. Dobanda este interesul ca re sta la baza oricarei operatiuni de creditare, constituind pretul perceput de banca de la clientul sau pntru capitalul imprumutat. Dobanda are un nivel diIrentiat; ea se include in costu l produselor, Iapt care ii stimuleaza pe agentii economici sa gospodareasca rational resusele proprii si ce le imprumutate. Incheierea contractului de creditare. Orice acordare de credit presup une incheierea unui contract de creditare intre banca si cel ce solicita imprumutul, in care se stip uleaza conditile si modul de acordare, de Iolosire si rambursare a imprumutului, cuantumul si d urata de Iolosire, garantiile creditului, nivelul dobanii. Incheierea contractului necesita prezent area de catre client a documentatiei de credit. Aceasta cuprinde toate datele necesare caracterizarii ptrimoniului si a rezultatelor Iinaniare ale solicitatorului de credit, a resurselor sale Iinanciare, pre cum si indicatorii economicoIinanciari privind eIicienta economico-Iinanciara. Intre principiile creditarii exista o strinsa interdependenta; de aceea in procesul creditarii trebuie respectate simultan toate aceste principii. Obiectele si clasificarea creditelor. Obiectele creditelor bancare sunt acele stocuri de mater ii prime, materiale, productie neterminata, produse Iinite, marIuri, cheltuieli sezoniere si alte cheltuieli de productie necesare desIasurarii normale a activitatii intreprinderilor creditate de banca. Ob

iectul creditului bancar are in vedere denumirea genericaa elementelor de active circulante care se credi teaza. Creditele bancare se pot clasiIica din mai multe puncte de vedere 1.3. Sarcinile gestiunii Iinanciare Studiul obiectului gestiunii Iinanciare a condus la evidentierea compe tentelor stiintiIice in in tratarea problemelor aparure in relatiile dintre intreprindere si m ediul sau Iinanciar. Acest studiu a permis, de asemenea, enuntarea celor trei responsabilit ati Iundamentale atribuite Iinantelor: maximizarea valorii intreprinderii, mentinerea nivelului perIormante lor Iinanciare si stapanirea riscurilor cu care se conIrunta intreprinderea. Responsabilittile operationale ale gestiuni financiare se d istribuie ntre primele dou faze ale unui ciclu fundamental. Analiza Iinanciar, prima Iaz a ciclului Iundamental poate Ii privit ca o actiune intern a responsabilittilor ntreprinderii, dar si ca actiune extern din partea ac tualilor si potentialilor parteneri sau concurenti ai ntreprinderii. Ca actiune interna analiza are ca obie ctiv identiIicarea potentialului de degajare a Iluxurilor monetare reale (cash-Ilow-uri), iar ca actiune externa urmareste echilibrul Iinanciar realizat la nivelul Iondului de rulm ent, al trezoreriei nete, ca expresie a solvabilitatii intreprinderii, dar si perIormantele intreprinderii evidentiate la nivelul soldurilor intermediare de gestiune, a capacitatii de autoIinantare. Analiza Iinanci ar urmreste stabilirea unui diagnostic al situatiei Iinanciare indispensabil pentru Iundamentar ea politicii eocnomicoIinanciare viitoare a ntreprinderii si care motiveaz comportamentul tuturor partenerilor, investitorilor si concurentilor, vis-a-vis de ntreprindere. Pentru a ceasta analiza Iinanciara apeleaza la documentele contabile de sinteza: bilantul, contul de pr oIit si pierdere, anexa de bilant. n al doilea rnd, ciclul comport Iaza de Iormulare a de ciziilor Iinanciare. ,Decizia Iinanciar, asemntor celorlalte tipuri de decizii din unitatea economic, este re zultatul unui proces decizional complex, care cuprinde etapele de cunoastere a realittii Iinanc iare, sub Iorma Ienomenului si actiunilor Iinanciare cerute de activitactiunilor Iinanciare c erute de activitiile economice si sociale din ntreprindere si din economie, precum si etapele de insus ire a solutiei optime, care va constitui continutul deciziei si se va realiza in contextul proc esului de executie a programului economic si Iinanciar al intreprinderii in cauza. Decizia Iinanciara poate Ii deIinita ca Iiind procesul rational de alegere a unei linii de actiune pe baza analizei m ai multor solutii pentru atingerea in cea mai buna masura a obiectivului de maximizare a valorii i ntreprinderii. La nivelul ntreprinderii se pot identiIica trei mari categorii de d

ecizii: deciziile de investitii, deciziile de Iinantare si deciziile de repartizare a proIitului. Aceste decizii pe termen lung apartin conducerii ntreprinderii dar metodele si tehnicile de executie sunt oIerite de ge stiunea Iinanciar. IdentiIicarea acestor trei actiuni principale s-a Iacut avand in vedere impactul puternic al acestora asupra vietii economico-Iinanciare a intreprinderii: -deciziile de investitii au inIluent direct asupra stru cturii activelor ntreprinderii, respectiv asupra gradului lor de lichiditate. Criteriile urmrite n cad rul acestor decizii sunt rentabilitatea si lichiditatea activelor ntreprinderii. -deciziile de Iinantare au inIluent direct asupra structurii pasivelor, m odiIicnd gradul de exigibilitate ale acestora si costul mediu al capitalului. Deciziile de Iinantar e Iac alegerea ntre sursele interne rezultate din autoIinantare si din dezinvestiri de active Iixe s i circulante, pe de o parte, si sursele externe proprii si mprumutate pe de alt parte.Costuri mai reduse se pot obtine la creditele bancare si la mprumutul obligatoriu, dac gradul de ndatorare este rezo nbil. Cele mai costisitoare rmn atragerile de noi capitaluir de la actionari. n compensare, ns, cresterea capitalurilor proprii prezint avantajul mbunttirii structurii Iinanciare a ntreprinde rii oIerind, prin aceasta, noi posibilitti de Iinantare a dezvoltrii. Criteriul urmrit n structur a Iinanciar a pasivelor bilantiere este realizarea n prezent si n perspectiv, acelui mai redus co st al procurrii capitlurilor n conditiile unui grad rezonabil si controlabil de ndatorare a ntrepri nderii. -deciziile de repartizare a proIitului net cu impli catii directe asupra investitiilor si autoIinantrii. Suma din proIitul net care urmeaz s se repartize ze actionarilor sub Iorm de dividente inIluenteaz mrime proIitului repartizat pentru investitii . Reinvestirea din proIitul net duce la cresterea capacittii de autoIinantare, la cresterea autonomi ei Iinanciare, la mbunttirea structurii Iinanciare a capitalurilor ntreprinderii. Toate acestea determin un potential Iinanciar superior de sustinere a propriei dezvoltri constituin d totodat si Iactori de crestere a valorii ntreprinderii. Pe de alt parte, distribuirea de dividente creea z imaginea unei ntreprinderi rentabile si remuneratorii pentru capitalurile sale proprii. Distrib uirea constant de dividente duce la cresterea ncrederii publicului Iat de ntreprindere, n cele din urm, la cresterea valorii de piat a acesteia. Aceste trei categorii de decizii Iac obictul gestiunii Iinanciare pe termen lung, a activelor si pasivelor permanente. Gestiunea Iinanciar pe termen lung Iace obiectul alegeri i unei strategii Iinanciare de crestere si consolidare a valorii ntreprinderii. Gestiunea Iinanciar pe termen scurt are ca obiectiv asigurarea echili brului Iinanciar ntre nevoile de capitaluri circulante si de trezorerie, pe de o parte, si sursele de

capitaluri circulante (proprii, atrase temporar, credite de trezorerie si, eventual, cele de scont), pe de alt parte. Gestiunea Iinanciar pe termen scurt urmreste optimizare stocurilor, a creantelor-clienti, a soldurilor de trezorerie, n vederea cresterii rentabilittii si lic hidittii lor, n conditii de diminuare a riscului. Se urmreste, de asemenea, relaxarea scadentelor datoriilor de exploatare si reducerea costului creditelor pe termen scurt prin negocierea mai multor surse d e credit: bancar, de scont, de Iactoring, etc. Functiunea Iinanciar a ntreprinderii si organizarea activittii Iinanc iare.n practic, gestiunea Iinanciar are menirea s satisIac cerintele Iunctiunii Iinanciare . Scopul Iunctiunii Iinanciare este de a apra si consolida patrimoniul si autonomia Iinanciar a ntrepri nderii. Cea mai eIicient cale de atingere a acestui scop presupune o diviziune a muncii ntre diversele compartimente ale activittii Iinanciare asa nct o singur persoan s nu detin controlul complet si exclusiv asupra nici unei tranzactii. Functiunea Iinanciara are ca obiectiv punerea in aplicare a unui siste m de metode si tehnici de gestiune Iinanciara care sa determine cresterea valorii intreprinderii, respe ctiv cresterea valorii pe piata a actiunilor la intreprinderile mari cotate la bursa, sau asigurarea independentei Iinanciare si a rentabilitatii in cazul intreprinderilor mici si mijocii. Gradul de autonomie sau de independenta a intreproinderii Iata de terti, depinde de modul in c are se asigura echilibrul Iluxurilor Iinanciare. Starea de echilibru care permite intreprinderii sa asigur e in orice moment plata datoriilor sale, numita in sens restrans lichiditate, reprezinta scopul esential al Iunctiunii Iinanciare. Mentinerea lichiditatii intreprinderii depinde si de rentabilitatea activitatii acesteia, stiut Iiind Iaptul ca lipsa rentabilitatii sau o rentabilitate insuIicienta pune in pericol lichiditatea si mentinerea independentei Iinanciare.Functiunea Iinanciara are un domeniu operational pentru gestiunea Iluxurilor Iinanciare si un domeniu Iunctional responsabil de prelucra rea si diIuzarea datelor Iinanciare in domeniul intern si extern al intreprinderii, cat si de relatiile cu mediul Iinanciar extern. 1.Stuctura de Iinantare a intreprinderii si Ilexibilitatea capitalului Dupa stadiul sau de dezvoltare, mediul Iinanciar pune la dispozitia i ntreprinderilor o gama de mijloace de Iinantare mai mult sau mai putin substantiala. Foart e diversiIicata in tarile cu sisteme Iinanciare dezvoltate, aceasta gama ramane limitata la tehnicil e Iinanciare de baza in majoritatea tarilor in curs de dezvoltare. Dar oricare ar Ii contextul, intreprinderile sunt conIruntate cu alegerea

surselor de Iinantare. AutoIinantarea constituie baza oricarei dezvoltari a intreprinderilor. Aportul la capitalul propriu constituie deasemenea, o sursa esentiala de Iinantare a intreprinderilor . Dar amploarea si modalitatile acestor aporturi variaza dupa cum intreprinderea dispune sau nu de acces direct la pietele de capital. In sIarsit recurgerea la indatorare ar trebui, in principiu , sa aduca completari resurselor intreprinderii. In Iapt, aceasta are un rol Iundamental in Iinantarea lor, chiar bdaca rata dobanzii reale atinge niveluri Ioarte ridicate. Deciziile de Iinantare si importanta lor strategica: Aspectele Iinantarii prezinta importanta cruciala pentru supravietui rea si dezvoltarea intreprinderii. In primul rand, intreprinderea trebuie sa dispuna de lichiditat i pentru a Iace Iata angajamentelor asumate, adica de a onora datoriile cu scadenta in viitorul aprop iat, asigurandu-si astIel echilibrul Iinanciar pe termen scurt. In al doilea rand se pune, din partea intreprinderii, problema lansari i in investitii de orice natura care sa Iaca sa se dezvolte posibilitatile sale. In acest caz este vorba de Iinantarea dezvoltarii pe termen mediu si lung care conditioneaza cresterea rezultatelor in viitor si mentinerea echilibrului Iinanciar.Deci mijloacele de Iinantare trebuie sa Iie ad aptate calitativ la nevoile intreprinderii. In acest sens intreprinderea poate Ii co nIruntata cu doua tipuri de diIicultati. Pe de o parte, ea ar putea Ii in situatia sa trebuiasc a sa ramburseze resurse inainte chiar de a Ii ajuns sa recupereze avansurile eIectuate, ai ales cand eIectueaza investitii cu rentabilitate pe termen lung. Pe de alta parte, intreprinderea poate Ii in situa tia de a Iolosi, pentru operatiuni pe termen scurt, Ionduri pe care le-ar putea Iolosi pe termen lung pe ntru investitii. Costul mijloacelor de Iinantare este in raport cu rezultatele asteptate din operatiunile in care sunt angajate. Remunerarea capitalurilor poate Ii uneori prea mare, neglijandu-s e Iolosirea pentru dezvoltare a rezultatelor obtinute. Procedand asa intreprinderea nu mai eIectuea za investitii. Dar este posibil ca tocmai realizarea de investitii sa asigure remunerar ea capitalurilor in viitor. Conditiile care insotesc aporturile de capital de care intreprinderea beneIiciaz a o plaseaza intr-o situatie de dependenta Iata de Iurnizorii de Ionduri. Aceasta observatie iese in evidenta mai intai, in relatiile dintre intreprindere si detinatorii de capitaluri (de exemplu actionarii in cazul unei societati pe actiun i). Datorita mecanismelor juridice si Iinanciare, detinatorilor capitaului li se recunoaste p uterea asupra intreprinderii in materie de orientare, de directionare-conducere si de gestiune, pentru ca sunt detinatorii unei

parti seniIicative a capitalului acesteia. Dar relatiile de dependenta si chiar de subordonare se pot stabili si Iata de imprumntatori , mai ales Iata de banci, daca cei ce conduc si proprietarii intreprindeii, nu-i asigura autonomia Iinanciara. Evolutiile care conduc la o asemenea situatie de d ependenta sunt relativ tipice. Cateva scenarii caracteristice ilustreaza asemenea cazur i de degradare a situatiei strategice, ca urmare a deciziilor Iinanciare inadecvate. Un prim exempu Irecvent il constituie intreprinderile care obtin rezul tate Ioarte slabe si nu sunt in masura sa produca o autoIinantare suIicienta pentru a asigura reproducti a, chiar simpla, a potentialului lor. O a doua ilustratie caracteristica e Iurnizata de intreprinderile care, in ciuda rezultatelor satisIacatoare, nu reinvestesc decat o mica parte din rezultate si reIuza o politica de constituire a Iondurilor proprii. Un al treilea caz tipic se reIera la intreprin derile care se lanseaza in operatii de dezvoltare care depasesc capacitatile lor Iinanciare. Ele isi sec atuiesc lichiditatile si sunt constranse sa solicite credite, ceea ce le plaseaza intro situatie delicata Iata de imprumutatorii lor. In sIarsit, unele intreprinderi dispun de o Iinan tare instabila in raport cu ritmul activitatilor si trebuie sa negocieze in conditii deIavorabile amanarea scadente lor sau aporturi noi de resurse proprii. AstIel, relatiile de Iinantare sunt suportul relatiilor de p utere sau de inIluenta. De aceea, negocierea noilor aporturi in conditii de criza si urge nta poate Ii cauza pierderii autonomiei conducatorilor intreprinderii Iata de creditori sau a pierderii contr olului proprietarilor actuali Iata de noii participanti cu Ionduri. Problemele Iinantarii prezinta deci importanta vital a, pentru ca solutionarea lor conditioneaza supravietuirea intreprinderii, perspectivele sale de dezvoltare , perIormantele sale viitoare, autonomia proprietarilor si a conducatorilor sai. Se releva astIel importanta care revine perIectionarii metodelor s i instrumentelor de selectare a mijloacelor de Iinantare, adecvate nevoilor intreprinderii. Asemenea probleme se pun inlegatura cu patru tipuri de surse Iinanciare: -autoIinantarea intreprinderii; -Iinantarea externa prin participarea la capitalul propriu al intrepr inderii; -Iinantarea externa prin imprumuturi (sau credite) pe termen lung, me diu si scurt, acordate intreprinderii; -creditarea intre intreprinderi(creditul comercial). Diversitatea si clasiIicarea mijloacelor de Iinantare:- instrumentele de Iinanta re puse la dispozitia economiei in general si a intreprinderilor in particular comporta o gama complex a. Pentru o clasiIicare analitica a resurselor de Iinantare, patru alte criterii pot Ii Iolosite: natura

creantelor determinate de operatiunile Iinanciare, termenul operatiunilor, origi nea Iondurilor care sunt utilizate, natura utilizarii sau destinatiile Iondurilor. ClasiIicarea dupa natura creantelor: Fiecare operatie de Iinantare se exprima printr-o dubla miscare intre operatorii implicati. Cel ce Iinanteaza (Iurnizorul de Ionduri) remite Ionduri (in general ba ni lichizi) beneIiciarului. BeneIiciarul remite un titlu Iinanciar (o recunoastere a datoriei) Iurnizorului de Ionduri. AstIel, operatiunile de Iinantare antreneaza crearea de titluri Iinanciare care permit Iurnizoilor de Ionduri sa-si concretizeze dreptul pe care il detin de acum asupra beneIiciarulu i. Un prim mod de clasiIicare a mijloacelor de Iinantare poate deci sa Iie diIer entierea dupa natura titlurilor Iinanciare care servesc ca suport pentru operatiunile Iinanciare. ClasiIicarea dupa termenul operatiunilor: ClasiIicarea mijloacelor de Iinantare dupa termenul lor constituie posibilitatea cea mai simpla de grupare. Termenul scurt corespunde in general unui orizont de un an. In anumite domenii, operatiile al caror termen se intinde pana la o scadenta de doi ani pot Ii consi derate pe termen scurt (este mai ales cazul exporturilor). Creditele cu scadenta apropiat a corespund, in general, creditelor de trezorerie, sau de Iinantare a operatiunilor de exploata re legate de cumparari de bunuri si servicii. Termenul mediu e deIinit conventional ca avand un orizont de timp corespunzand unei perioade care se intinde de la unul sau doi ani la cinci sau sapte ani. In mod o bisnuit acest termen e speciIic pentru Iinantarea investitiilor in masini, utilaje, instalatii. Termenul lung crespunde scadentelor care depasesc cinci sau sapte an i. Aceasta impartire a mijloacelor de Iinantare dupa d urata, desi clasica, poate parea arbitrara si conventionala si nu semniIicativa. In primul rand ea co respunde duratei ciclurilor caracteristice din viata intreprinderii. Termenul scurt corespunde duratei neesa re pentru a inchide unul sau mai multe cicluri de exploatare, cuprinzand succesiunea Ia zelor de aprovizionare, transIormare si vanzare. Termenul lung si mediu corespunde ciclului caracteristic de viata al majoritatii echipamentelor productive. Elexprima de Iapt durata necesara pentru amortizarea si reanoirea majoritatii investitiilor productive, a investitiilor Iinanciare, imobiliare si a lucrarilor de inIrastructura. In al doilea rand, clasiIicarea mijloacelor Iinanciare dupa durat a corespunde diIeritelor domenii de decizie si previziune. Termenul lung corespunde previziun ilor strategice, alegerii principalelor orientari asupra naturii si structurarii activitatilor intreprinderii. Termenul mediu corespunde duratei pentru care intreprinderile elaboreaza planuri operationale reIeritoare la

diIerite Iunctiuni. Implicatiile Iinanciare ale acestor planuri sunt sintetizate in planul de Iinantare care prevede utilizarea ce se va da resurselor si resursele de Iinantare pe o pe rioada de cinci sau sapte ani in viitor. In sIarsit termenul scurt apare ca domeniul previziunilor si deciziilor cu scadenta apropiata, incluse in bugete, reIeritoare la operatiuni curente (vanzar i, cumparari). ClasiIicarea dupa originea Iondurior: ClasiIicarea dupa originea resurselor permite sa se distinga patru tipuri de mij loace de Iinantare. -autoIinantarea; -cresterea de capital propriu; -imprumuturile; -creditul intre intreprinderi,adica livrarile pe credit ale Iurnizori lor. AutoIinantarea este constituita din excedentele pe care intreprinderea l e produce si care sunt Iolosite pentru Iinantarea activitatilor ulterioare. Cresterea capit alului propriu inseamna aporturile de capital pe care intreprinderea le primeste din exte rior. Aceste aporturi pot Ii Iurnizate de asociatii sau prpprietarii deja existenti si dispusi sa-si mareasca participarea lor. Dar pot Ii asigurate si de noi Iurnizori de Ionduri doritori sa participe la capital ul intreprinderii. In ambele cazuri e vorba de o Iinantare externa, Iurnizori de capital primind titlu ri de proprietate (actiuni, parti sociale) in schimbul aportului lor. Imprumuturile constituie deasemenea, surse de Iin antare externa. Dar ele sunt contractate Iata de persoane Iizice si juridice care raman cre ditori ai intreprinderii si nu coproprietari. In sIarsit, creditul inter-intreprinderi inseamna terme ne de plata pe care Iurnizorii le acorda. Daca aceasta practica putin pe particulari, ea este Ioarte obis nuita cand clientul este o intreprindere, chiar daca importante diIerente pot sa apara intre practicile din diIerite tari. Daca reputatia nu-I este deIavorabila, o intreprindere cumpara materii prime, semiIa bricate, marIuri, servicii, primind un credit Iurnizor aproape automat, conIorm uzantelor de plata din bransa de care apartine Iurnizorul. Dar, la randul sau, intreprinderea acorda astIel de credite propriilor clienti cand vinde bunuri sau servicii. Pe total, termenele de plata prim ite si acordate exercita inIluente care sunt regasite in notiunea de nevoie de Iond de rulment. ClasIicarea dupa originea Iondurilor Al patrulea mod de clasiIicare a mijloacelor de Iinantare e ste dat de utilizarea sau de destinatia previzibila a Iondurilor. Acest tip de clasiIicare es te larg, cuprinzand utilizari Iundamentale si permanente, indiIerent de intreprindere si de etapa s a de evolutie si utilizari ocazionale, corespunzand operatiunilor particulare sau unei conjuncturi particul are. Utilizarile Iundamentale se reIera la Iinantarea dotari i cu echipamente, la Iinantarea

exploatarii si la Iinantarea trezoreriei. Utilizarile ocazionale cores pund operatiilor particulare eIectuate cum ar Ii Iinantarea exporturilor, Iinantarea inovatiilor, Iinantarea investitiilor care vor aduce economie de energie, Iinantarea operatiunilor de descentralizare, Iinantarea crearii de intreprinderi. ClasiIicarea mijloacelor de Iinantare dupa destinatia lor se sprijina p e analiza nevoilor intreprinderi, adica pe probleme de Iinantare puse de sistemul de productie si d e schimb si nu pe criterii tehnice sau Iormale tinand de conventile sistemului Iinanciar. Dar, car acterul deschis si evolutiv al nevoilor duce la o clasiIicare instabila a mijloacelor de Iinantare. 2.FINANTAREA PRIN SURSE PROPRII n cadrul surselor proprii, principala alegere se Iace ntre autoIinant are (capital intern) si aporturi noi de capital (surse proprii externe). Sursele proprii sunt: -interne:autoIinantarea,vnzarea de active Iizice si Iinanciare; -externe:aproturi noi de capital,subventii de la bugetul statului; 2.1. SURSE INTERNE AUTOFINANTAREA, reprezentnd acumularea de capital degajat n cursul exerci tiului contabil ncheiat, este cea mai eIicient solutie de Iinantare a nevoilor pemanente (n general capitalul intern din autoIinantare nu este costisitor). AutoIinantarea are la baza capacitatea de autoIinantare disponibil dup plata divid entelor. AutoIinantareaCAF-Dividente pltite. CAFcapacitatea de autoIinantare este generat de mrimea amortizrilor si provizioanelor calculate si neutilizate nc precum si de mrimea proIitului net nerepartizat nc (rezervele).Capacitatea de autoIinantare reIlecta potentialul Iinancia r degajat de activitatea rentabila a intreprinderii, la sIarsitil exercitiului Iinanciar, dest inat sa remunereze capitalurile proprii (prin dividendele datorate) si sa Iinanteze investitiile de expansiune ( partea de proIit repartizata pentru constituirea rezervelor si a Iondului de dezv oltare) si de mentinere sau reainnoire (prin amortizari ca veritabila rezerva care permite r einnoirea imobilizarilor) din exercitiile viitoare. Capacitatea de autoIinantare se calculeaza pornind de la veniturile s i cheltuielile gestiunii curente suseptibile de a se transIorma, imediat sau la termen, in Iluxuri de tre zorerie. Capacitatea de autoIinantare poate Ii determinata prin doua metode: deductiva si aditionala, puse in evidenta de structura contului de proIit si pierdere. Prin metoda deductiva capacitatea d e autoIinantare este calculata ca diIerenta intre veniturile incasabile(corespunzatoare u nor incasari eIective sau viitoare) si cheltuieli platibile (corespunzatoare unor plati eIecti ve sau viitoare). Se retine ca punct de pornire excedentul brut al exploatarii la care se adauga toate venituri le susceptibile de a

Ii incasate si se scad toate chaltuielile susceptibile de a Ii platite. CAF(venituri incasabile-venituri din cesiuni)- cheltuieli platibile CAFEBEalte venituri incasabile Iara venituri din cesiuni-alte cheltuieli platibile adica: excedentul brut al exploatarii alte venituri din exploatare -alte cheltuieli pentru exploatare venituri Iinanciare(a) -cheltuieli Iinanciare(b) venituri exceptionale(c) -cheltuieli exceptionale(d) -impozit pe proIit CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE a exercitiului 5.Iara reluari asupra provizioanelor; 6.Iara amortizari si provizioane Iinanciare calculate; 7.Iara: 8.venituri din cesiunea elementelor de activ; 9.cote parti din subventii virate asupra rezultatului exercitiului; 10.reluari asupra provizioanelor exceptionale; d)Iara: 11.valoarea net contabila a elementelor de activ cedate 12.amortizari si provizioane exceptionale calculate. Daca excedentul brut al exploatarii reprezinta un cash-Ilow po tential brut de exploatare, atunci capacitatea de autoIinantare este echivalenta unui cash-Ilo w potential net global. Comoarativ cu excedentul brut de exploatare, capacitatea de auto Iinantare prezinta inconvenientul de a Ii mai sensibila decat primul, Iiind inIluentata de amortiza ri, provizioane si impozitul pe proIit. Metoda aditionala are meritul de apune in evidenta elementele contabil e, nageneratoare de Iluxuri monetare, antrenate de calculul capacitatii de autoIinantare. In procedeul aditional se pornrste de la rezultatul net al exercitiului, la care se adauga cheltuielile ca lculate neplatibile la o anumita scadenta si se scad veniturile calculate. In masura in care capacitatea de autoIinantare nu tine cont decat de operatiile de gestiune curenta, operatiile exceptionale de ca pital vor Ii excluse din calcul: CAFrezultatul net al exercitiului(rezultatul net contabil) cheltuieli calculate -venituri calculate -venituri din cesiuni adica: rezultatul net al exercitiului amortizari si provizioane(de exploatare, Iinanciare, exceptionale) calcul ate -cote parti din subventii pentru investitii virate asupra rezultatului e xercitiului -reluari asupra amortismentelor si provizioanelor -venituri din cesiunea elementelor de activ valoarea net contabila a elementelor de activ cedate CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE a exercitiului Surplusul Iinanciar degajat in cursul exercitiului de ansam blul operatiilor de gestiune (CAF) nu va avea decat un caracter potential daca nu este sustinu t de mijloace Iinanciare

eIective. Acest aspect este conIirmat sau inIirmat de variatia trezoreriei nete (CF) rezultata din analiza echilibrului Iinanciar pe baza bilantului sau pe baza Iluxurilor Iinanciare. Capacitatea de autoIinantare dupa distribuirea dividend elor reprezinta autoIinantarea globala(totala). Aceasta pune in evidenta aptitudinea reala a intreprinderii de a se autoIinanta. AutoIinantarea globalaCapacitatea de autoIinantare-Dividende distribuite Aceast relatie este valabila pentru tarile apusene unde repartizarea proIitului imbraca numai Iorma rezervelor si dividendelor, participarea salariatilor la proIit Iiin d considerata ca o cheltuiala deductibila Iiscal si nu ca o destinatie de repartiza re a proIitului, asa cum este reglementata in tara noastra. De aceea, pentru determinarea autoIinant arii globale, alaturi de dividendele distribuite se are in vedere si partea din proIitul net repartizatapentru participarea angajatilor la proIit. AutoIinantarea reIlecta bogatia retinuta de intreprindere a insasi si constituie o resursa interna destinata acoperirii nevoilor de Iinantare ale exercitiului vi itor. AutoIinantarea este determinata de cresterea resurselor obtinute din propria activitate si care vor ramane in mod permanent la dispozitia intreprinderii pentru Iinantarea activitatii viitoare.Au toIinantarea globala are doua componente: autoIinantare de mentinere si autoIinantarea neta. AutoIinantarea de mentinere include sursele din care urmeaza sa se realizeze in viitor chaltuieli pentru mentinerea potentialului productiv, deci a nivel ului atins de patrimoniu, respectiv pentru reinnoirea mijloacelor de productie si acoperirea riscurilor de exploatare. Principalele izvoare de Iormare a autoIinantarii de mentinere sunt: a mortizarile normale si provizioanele. AutoIinantarea neta este partea din autoIinantarea bruta din care se Iormeaza sursele proprii ale intreprinderii, peste necesarul cerut de reIacerea capitalurilor inv estite, avand ca eIect o imbogatire, o crestere a patrimoniului. AutoIinantarea neta asigura, in deIinitiv, Iinantarea proprie a intreprinderii, care constituie gajul posibilitatilor sa le de dezvoltare in viitor. AutoIinantarea neta se constituie, in principal, din proIitul net repartizat pen tru Iondurile proprii, adica din proitul care ramane dupa participarea angajatilor la proIit precum si remunerarea asociatilor sau actionarilor. Partea din Iondul de amortizare care dep aseste deprecierea reala a imobilizarilor, poate constitui deasemenea o resursa a acestei autoIinanatri. Importanta autoIinantarii se poate argumenta prin multiplele avantaj e pe care acestea le oIera intreprinderii, principalele Iiind: 13.constituie un mijloc sigur de Iinantare, o sursa independenta si stabila, ava nd in vedere ca in anumite situatii conjuncturale intreprindeea intampina greutati in colectarea ca pitalurilor de

pe piata Iinanciara sau monetara; 14.apara libertatea de actiune a intreprinderii, in sensul ca autono,i a Iinanciara dobandita prin autoIinantare ingaduie acesteia independenta de gestionare Iata de organismele I inanciare si de credit; 15.conIera intreprinderii un mare grad de libertate privind aleg erea invstitiilor cu conditia realizarii unr investitii utile, si nu de irosire a resurselor; 16.permite Iranarea indatorarii si implicit reducerea cheltuielilor Iinan ciare. Cu toate acestea, importanta autoIinantarii conditioneaza recurgerea la noi capitaluri imprumutate . Indicatorul care Iurnizeaza inIormatii, in acest sens, este capacitatea de indato rare( stabilita ca raport intre autoIinantare si indatorarea medie). Aceasta evidentiaza marja teoretica d e care dispune intreprinderea pentru cresterea angajamentelor sale in cursul exercitiilor ulter ioare. Deoarece autoIinantarea este baza capacitatii de rambursare, nivelul ei actual si tendint ele in evolutia sa sunt elemente analizate cu multa atentie de creditorii si inve stitorii potentiali. In lipsa acesteia, cresterea capitalului se Iace cu diIicultate extrema, iar accesul la c redite este practic exclus. 17.permite masurarea randamentului capitalurilor proprii, respectiv a rentabilit atii Iinaniare 18.reprezinta Iactorul hotarator in deschiderea accesului la piata de capital si atragerea capitalului extern. Marimea autoIinantarii degajata de o intreprindere joaca un puternic r ol de semnalizator l perIormantelor intreprinderii. Ea indica potentialilor investitori ai intreprind erii ca este capabila sa utilizeze eIicient capitalurile incredintate si sa le asigure o re munerare atragatoare. Pentru creditori, marimea absoluta si relativa a autoIinantarii certiIica nivelul capac itatii de rambursare ca si nivelul riscului de neplata. AutoIinantarea constituie in general pivotul Iinantarii intreprinderii si pentru unele dintre ele, sursa exclusiva a Iinantarii in Iazele decisive ale dezvoltarii. Caracterul Iundamental al acestei resurse tine de Iaptul ca aceasta constituie e lementul in baza caruia Iinantarea externa va putea Ii solicitata si atrasa de catre intrepr indere. Acest statut al autoIinantarii tine de doua ratiuni Iundamentale. Pe de o parte marimea sa (in v aloare absoluta si in valoare relativa) Iurnizeaza indicatii cu privire la perIormantele intreprind erii. O autoIinantare ridicata asigura pe investitorii Iinanciari asupra posibilitatilor de remunerare si de punere in valoare, de catre intreprindere, a Iondurilor pe care ei le vor investi. Pe de alta parte autoIinantarea creeaza capacitatea de rambursare a datoriilor intreprinderii si da o masura riscului pe care Iurnizorii de Ionduri si-l asuma. Masurarea autoIinantarii. Aceasta corespunde resurselor

noi obtinute din activitatea intreprinderii si destinate sa Iinanteze activitatea viitoare. Aut oIinantarea corespunde unui surplus monetar degajat de intreprindere din activitatea sa si Iolosit pentru Ii nantarea dezvoltarii viitoare. Determinantele autoIinantarii. Marimea autoIinantarii este determinata de Iactori a caror inIluenta poate Ii pusa in evidenta in diIerite etape ale Iorma rii sale. Aceste etape pot Ii reprezentate astIel: 1.VANZARI -cheltuieli curente legate de prestatii externe 2. VALOAREA ADAUGATA -cheltuieli de personal -impozite, taxe si varsaminte asimilate 3. EXCEDENT BRUT DIN EXPLOATARE venituri Iinanciare venituri exceptionale -cheltuieli Iinanciare -cheltuieli exceptionale 4. CASH FLOW BRUT (excedent monetar inaintea impozitarii) -impozit asupra beneIiciilor 19.CASH FLOW NET SAU MAR1A BRUTA DE AUTOFINANTARE -dividende AUTOFINANTARE. La nivelul (1) se compara marimea activitatii comerciale cu marimea aprovizionarilor, determinandu-se marimea valorii adaugate. Aceasta suporta astIel, inIluenta poli ticii si a conditiilor de vanzare, a politicii de aprovizionare si de consumiri intermediar e, in legatura cu bunurile si serviciile Iurnizate de parteneri din aIara intreprinderii si consum ate in cadrul activitatii curente. La nivelul (2) Iormarea autoIinantarii e determinata de conditiile de activitate curenta. Se pune Irecvent accentul pe inIluenta exercitata de relatia salariiproIit. Dar caracteristici ca dinamismul comercial, politica preturilor, evolutia productivitatii, e volutia diIeritelor costuri, inIluenteaza Iavorabil sau deIavorabil asupra marimii excedentului br ut din exploatare si, in consecinta, asupra autoIinantarii. La nivelul (3) intervin Iactori Iinanciari si alte elem ente exceptionale care aIecteaza excedentul degajat de operatiunele curente. Pe de o parte, suma pr elevarilor asupra acestul precedent va Ii conditionata de nivelul indatorari sirata dobanzi, precum si de alte aspecte. Pe de alta parte, castigurile speculative determina o crestere a exced entului. Luarea in calcul a cheltuielilor si veniturilor Iinanciare si a pierderilor si proIituri lor exceptionele permite sa se determine excedentul asupra ensamblului operatiunilor eIectuate in cursul perioa dei. La nivelul (4) dupa prelevarea impozitului asupra beneIiciului put em masura surplusul monetar obtinut si pus la dispozitia inteprinderi si a proprietarilor, ad ica cash-Ilow-ul net, sau

marja bruta de autoIinantare, sau capacitatea de autoIinantare.Sum a prelevarilor Iiscale e determinata de politica de amortizare si de provizioane, in masura in care regle mentarile Iiscale permit sa Iie deduse din beneIiciul impozabil si conditioneaza impartirea intre impozit si beneIiciul net. La randul sau cash- Ilow-ul va Ii repartizat pe doua destenatii. La nivelul (5) o parte va Ii prelevata pentru p lata dividendelor si eventual pentru participarea salariatilor la proIit, iar alta parte ramane la dispozitia intepri nderi si va permite sa se Iinanteze activitati viitoare, aceasta parte reprezentand marimea autoIinantarii . AutoIinantarea apare deci, ca un Iond de acumulare pe care intepri nderea il obtine din propria activitate si este o consecinta sintetica a diIeritelor aspecte ale politicii sale. AutoIinantarea constituie o resursa Iinanciara complet diIerita de celelalte, ea avand un statut deosebit in politica de Iinantare a intreprinderii. In masura in care autoIinantarea exprima aptitudinea intreprin derii de a asigura reproducerea capitalurilor care-I sunt conIerite, acestea constituie singura Iin antare independenta si stabila, putand sa asigure rambursarea imprumuturior intreprinderii. AutoIina ntarea constituie Iundamentul pe care se va putea ediIica o politica de Iinantare viabila. In primul rand autoIinantarea exprima aptitudinea intreprinderii de a asigura reproductia simpla, si in masura in care este posibil, reproductia largita, cresterea capita lului. AutoIinantarea corespunde resurselor care permit mai intai compensarea uzurii Iizice si mora le a activelor pe termen lung. Apoi autoIinantarea asigura compensarea riscurilor, reIeritoare Iie la anumite elemente de activ, Iie la ansamblul patrimoniului. In sIarsit, autoIinantarea co respunde partii din rezultate care este mentinuta si reinvestita in activitatea intreprinderii. AutoIinantarea poate sa vizeze doua directii Iundamentale. Pe de o parte poate viza activele imobilizate. Pe de alta parte, poate insemna rambursarea imprumuturilor. Indicatorul care exprima capacitatea de rambursare de catre intreprindere a datoriilor este dat de raportul intre datoriile pe termen mediu si lung si marim ea autoIinantarii. AutoIinantarea Iiind obtinuta prin activitatea intreprinderii , ea apare ca singura garantie pentru autonomie si stabilitate Iinanciara. Bineinteles exista si alte surse sta bile, ca de exemplu cresterea de capital sau imprumuturile pe termen mediu si lung. Dar insuIicienta autoIinantarii Iace sa se reduca posibilitatile de Iinantare externa. AutoIinantarea v a constitui deci inceputul inevitabil al oricarui plan de Iinantare la termen. Furnizorii externi de Iondur i nu vor accepta sa aduca resurse decat daca suma autoIinantarii este linistitoare. VNZAREA DE ACTIVE FIZICE SI FINANCIARE : Reprezinta activitatea dezinvestire a capitalurilor alocate anterior n

activele ntreprinderii, n scopul oIeririi unei surse interne de Iinantare investitiilor viitoare.Aceasta s urs se degaj numai dac vnzarea activelor se realizeaz cu un cstig de capital (valoarea de vnzare este ma i mare dect valoarea neamortizat reevaluat).De altIel, ncasrile din vnzarea activelor presupu ne recuperarea dintr-o data a capitalului ramas, care altIel s-ar Ii recuperat n timp pe calea amortizrii. AutoIinantrea,desi reprezint metoda de baz n constituirea Iondurilor, n co nditiile unei dezvoltri de proportii mari a ntreprinderii, aceasta devine insuIicient si de aceea se apeleaz la surse externe de capital: -surse externe, constituite prin aporturi noi de capital sa u prin subventii de la bugetul statului; -surse mprumutate, constituie prin emisiunea si vnzarea de obligatiuni sau contractarea unor noi credite bancare pe termen mediu si lung; -surse nchiriate, cu posibilitatea cumprrii ulterioare (de regul la ncheierea contractului de leasing) la un pret prestabilit a bunurilor mobili are nchiriate.Leasing-ul sau credit-bail reprezinta o Iorma special de nchiriere a bunurilor prin care chiriasul obtine avantajele legate de posesiunea bunului nchiriat, n timp ce Iinantarea achizitiei acestuia este Iacut de catre societatea de leasing.n schimbul avantajelor oIerit e, ntreprinderea plteste societti de leasing o chirie, care n mod normal trebuie s acopere amortizarea bunul ui nchiriat si dobnzile corespunztoare Iondurilor investite de societate pentru cumprarea bunului respectiv, dar s si oIere o marj de proIit societatii de leasing.Pe durata contrac tului chiria se contabilizeaz ca o cheltuial de exploatare, iar la ncheierea acestuia valoarea rezi dul a bunului majoreaz valoarea imobilizrilor. 2.2. SURSE EXTERNE APORTURILE NOI DE CAPITAL Sunt mobilizate pentru cresterea capitalului social.Alturi de acestea, m ajorarea capitalului social, poate mbraca si alte Iorme, ntre care: ncorporarea rezerv elor, Iuziunea si absortia,conversia datoriilor. Dintre toate aceste Iorme se consider c numai majorarea capitalului prin aporturi noi n numerar reprezinta o operatiune de Iinantare direct, deoarece procura ntreprinderi i lichiditatii suplimentare, celelalte neIiind altceva dect conversii ale posturilor de pasiv Ir a determina cresterea surselor de Iinantare. Majorrile de capital prin aporturi noi n numerar pot Ii realizate Iie p rin majorarea valorii nominale a actiunilor mai vechi (mai rar in practic), Iie emisiunea de noi actiuni la valoarea nominal a vechilor actiuni (mai rar) sau la o valoare majorat n Iunctie de valoarea bursier a

vechilor actiuni (cel mai Irecvent). Prin majorarea valorii nominale a vechilor actinui rezult o valoare nominal nou det erminat astIel: Valoarea nominal nouValoare nominal vecheAportul suplimentar de la actionarii vechi Aportul suplimentar de la actionarii vechiCresterea capitalului/N(numrul actionari lor vechi) Aceast solutie ntmpin obstacole, datorit Iaptului c este greu ca toti ac tionarii vechi s consimt s-si aduc aportul la majorarea de capital. Emisiunea de noi actiuni la care s subscrie, att vechi actiona ri,ct si altii noi, este o solutie mai des practicat .Emisiunea de actinui noi inIluenteaz asupra dilurii valo rii capitalului pe actionar, a dilurii beneIiciului pe actiune, dar si a diluri puterii exercitate de actionari (n conditiile n care vechii actionarinu pot cumpara noi actiuni).n compensarea eIecte lor de diluare, vechii actionri vor primi un anumit numr de drepturi de subscriere, care pot Ii vn dute ctre noii actionari ce doresc s subscrie la capitalul ntreprinderii.AstIel, pentru a intra n posesia unei noi actiuni, cumpartorul trebuie s dispun sau s achizitioneze un numr de drepturi de subs criere (nds) determinat prin raportul: ndsN(num actiuni vechi)/ n(numr actiuni noi Pentru a Ii mai atractiv, dar si pentru a diminua eIectul de diluare a valorii a ctiunior mai vechi, valoarea de emisiune a unei noi actiuni nu poate cobor mult sub valoarea de piat a actiunilor vechi. De Iapt valoarea de emisiune se va situa ntre dou limite: o limit inIerioar care est e valoarea nominal si o limita superioar care este valoarea actiunii nainte de crestere a capi talului. Valoarea nominal(Vn ) este mai mic sau egal cu Valoarea de emisiune a actiunilor no i(E) care este mai mic sau egal cu Valoarea de piat a actiunilor vechi(V) -E Vn ( subpari ) n principiu se interzice; -E ~ V actiunile Iiind prea scumpe, subscriitorii vor Ii ndeprtati de la cumprarea acestora; -E ~ Vn rezult o prim de emisiune utilizat pentru acoperirea chel tuielilor generate de emisiunea si vnzarea noilor actiuni (E-VnPrima de emisiune ) Prima de emisiune se nscrie n pasivul bilantului alturi de capita lul social sau se poate ncorpora n aceasta printr-o nou majorarea de capital. Dup cresterea capitalului, valoarea de piat (teoretic) a tuturor actiunilor (VP ) se calculeaz astIel: VP (N*Vn*E)/(Nn) DiIerenta dintre valoarea de piat nainte de cresterea capitalului (V) si valoarea de piat (teoretic) dup cresterea acestuia (VP) reprezint valoarea (teoretic) a dreptului de subscriere (ds) si se determin conIorm relatiei: dsV-VPV-|(N*Vn*E)/(Nn)|(V-E)*|n/(Nn)| Dreptul de subscriere reprezint pierderea de valoare a actiunii vechi (ca urmare a

eIectului de diluare) cu care va Ii recompensat detintorul acesteia pentru a nu Ii aIectat de majorarea capitalului. Dreptul de subscriere Iiind un titlu de valoare negociabil, pe toat durata subscrierii, poate Ii vndut la burs de ctre vechi i actionari carenu doresc s subscrie la cresterea de capital. Prin vnzarea ei ncaseaz o valoare egal cu pierderea de valoare a actiunilor pe care le detine, ca urmare a eIectului de di luare. Actionarul vechi, care doreste s subscrie la cresterea de capital, va procura o actiune noula pretul de emisiune dac acesta dispune de un anumit numr de drepturi de subscriere (nds). Vechiul actionar are deci, alternativa s subscrie la numrul de titluri corespunztor (numrul de actiuni noi), sau s vnd drepturile de subscriere, asa nct, el nu va pierde nimic, dar nici nu va cstiga. Cumprtorul neactionar (actionarul nou) pentru a intra n posesia unei actiuni noi va plti, emitentului pretul de emisiune si va cumpra de la un actionar vechi un anumit numr de drepturi de subscriere (nds). Majorarea capitalului prin ncorporarea rezervelor, a primelor de emisi une si a proIitului nerepartizat reprezint o opertiune de Iinantare indirect (Ir aport nou). Este o Iorma de crestere a capitalului care nu aduce resurse noi c i se limiteaza sa Iixeze, sa stabilizeze resursele deja existente in intreprindere. In cazul cresterilor de capital prin incorporarea de rezerve, intreprinderea integreaza in capitalul social o Iractiune din rezervele reprezentand beneIiciile anterioare obtinute si nedistribuite proprietarilor. Cu ocazia unei astIel de cresteri a capitalului, se procedeaza la distribuirea de actiuni gratuite asociatilor, proportio nal cu participarea lor la capitalul intreprinderii. ncorporarea rezervelor ncapitalu social se poate realiza prin dou modalitti: 20.emisiunea de noi actiuni (la aceasi vaoare nominal cu cele existente) care se m part gratuit actionarilor vechi; 21.cresterea valorii nominale a vechilor actiuni ( mai rar practicat ); Se calculeaz n acest caz capitalizarea bursier nainte si dup emisiune, si se stabilieste apoi valoarea unei actiuni dup ncorporare (VP). DiIerenta dintre valo area de piat a unei actiuni nainte de emisiune (V) si valoarea teoretic a acesteia dup emisiune (VP) reprezint valoarea teoretic a dreptului de atribuire(da). Aceasta se stabileste similar cu cea a dreptului de subscriere, n care valoarea de emisiune a actiunilor noi este zero (actiunile noi sunt distribuite n mod gratuit): daV-VPV-|(N*Vn*0)/(Nn)|V*|n/(Nn)| Dreptul de atribuire, atasat Iiecrei actiuni vechi, recompenseaz pi erderea de valoare de piat a actiunilor vechi (prin cresterea numrului de actiuni emise). Dreptu de atri buire, Iiind negociabil, poate Ii vndut de actionarul vechi, atunci cnd acesta reIuz s l Ioloseasc

pentru primirea unui numr de actiuni noi gratuite proportional cu cele detinute anterior . Prin atribuirea de actiuni gratuite, situatia bogtiei actionarilor rmne neschimbat, modiIicndu-se ns numrul de titluri, care sporind Iace ca bogtia s Iie repartizat pe mai multe actiuni. Deci, actionarul nu risc reducerea proIitului, ci doar repartizarea acestuia pe un numr mai mare de actiuni. n schimb, puterea si controlul actionarului asupra socie ttii se ntresc ca eIect almajorrii numrului de titluri detinute. Se prezint n continuare unexemplu pentru a ilustra modalittile de majorar e a capitalului si modiIicrile generate de acestea n posturile corespunztoare din bilant. EXEMPLU: Capitalul unei societti comerciale este compus din 500 000 titluri a cror valoare bursier este de 30 000 lei nainte de cresterea capitalului. Ea emite 100 000 de titluri s uplimentare la 22 500 lei/ actiunea. S se determine: 22.Valoarea (teoretic) de piat a actiunilor dup majorarea capitalului; 23.Numrul drepturilor de subscriere necesare pentru a procura o actiune nou; 24.Valoarea teoretic a drepturilor de subscriere; d) Suma pltit pentru cumprarea unei noi actiuni, att de vechii actionari ct si de cei noi. REZOLVARE 1.Valoarea (teoretic) de piat a actiunilor dup majorarea capitalului: VP|N*Vn*E|/|Nn| VP(500.000*30.000*100.000*22.500)/(500.000100.000)28.750 b) Numrul drepturilor de subscriere (nds) : ndsN/n 500 000 / 100 000 5 Dac actiunile noi sunt rezervate n totalitate vechilor actionari si Iiecrei actiuni i se ataseaz un drept preIerential de subscriere, vor trebui prezentate 5 drepturi de subscriere pentru a cumpra o actiune nou la pretul de 22 500 lei. 25.Valoarea teoretic a drepturilor de subscriere (ds) : ds(V-E)|n/(Nn)|(30.000-22.500)|100.000/600.000|1250 sau ds30.000-28.7501.250 lei 26.Un actionar vechi va plti pentru o actiune nou pretul de emisiune, respectiv 22 500 lei, diIerenta pnl 28 750 reprezentnd cele 5 drepturi de subscriere acordate de societat e pentru compensarea pierderii generat de diminuarea cursului actiunilor. Valoarea ds:5*1 2506 250 Valoarea de emisiune: 28 750-6 250 22 500 Noul actionar va plti pentru cumprarea unei actiuni suma de 28 750 lei, rep rezentnd valoarea teoretic a unei actiui dup majorarea capitalului. Aceast sum reprezint pretu l de emisiune (22 500 lei) plus un numr de 5 drepturi de subscriere (6 250 lei). Cresterea capitalului prin conversia datoriilor. La Iel ca incorporarea de rezerve, cresterea capitalului prin conversia datoriilor pare sa nu aiba incidenta asupra Iinantarii intreprinderii. In acest caz se vireaza la capi taluri proprii o suma

care Iigura anterior in contul de datorii, Iara a se modiIica marimea globala a resurselor, adica suma pasivului. Operatia are totusi trei incidente directe sau indirecte asupra Iinantarii. In masura in care datoriile sunt transIormate in participare la capit al, intreprinderea este eliberata de o scadenta viitoare si creste astIel stabilitatea Iinantarii sale. Li se recunoaste astIel vechilor creditori participarea la capital, cu toate consecintele ce decurg, mai ales inIluenta asupra deciziilor intreprinderii. Pentru ca suma datoriilor se micsoreaza si cea a capitalurilor proprii creste, intreprinderea este de acum inainte mai putin indatorata, isi am elioreaza structura Iinanciara. In caz de nevoie ea va putea sa solicite usor noi imprumuturi. Conve rsia datoriilor ii va permite sa-si reconstituie capacitatea de indatorare (si capacitatea de Iinan tare). Daca scadenta datoriilor care Iac obiectul conversiei este apropiata, operatia eIectuata micso reaza presiunea exercitata asupra trezoreriei intreprinderii si se reduc astIel nevoile immediat e de Iinantare. Dintre toate Iormele de crestere a capitalului , numai cele care se Iac prin aporturi in numerar si in natura apar in mod direct ca Iiind operatii de Iinantare. Cresterile de capital realizate cu ocazia incorporarii de rezerve sau a conversiei datoriilor sunt avantajoase prin restructurarea resurselor deja obtinute si nu aIecteaza direct marimea lor totala . Totusi aceste operatii exercita o inIluenta indirecta asupra conditiilor de Iinantare. EVALUAREA CAPITALURILOR PROPRII Evaluarea capitalurilor pune probleme complexe datorita plu ralitatii Iormelor de masurare. Trei notiuni reIeritoare la valoare sunt util izate curent in legatura cu capitalurile proprii. Valoarea nominala a capitalului Aceasta corespunde unei simple valori de reIerinta Acea sta notiune o utilizam cand spunem ca societatea x prezinta un capital de 200000000 lei compus din 2000 de a ctiuni a 10000 lei. Aceasta valore noinala este cea imprimata pe actiunile societatii. Termenul 'capital social desemneaza valoarea nominala a capitalului in cazul unei societati , oricare ar Ii Iorma sa (societate pe actiuni, cu raspundere limitata, in nume colectiv.). Valoarea intrinseca. Valoarea intrinseca a capitalului este o valoare patrimoniala. Ea core spunde situatiei nete, adica sumei care ar Ii retrocedata proprietarilor daca intreprinderea si-ar inceta activitatea. In acest caz activele ar Ii cedate si s-ar obtine o suma de bani. Apoi, creditorii Iiind proprietari in raport cu asociatii, va trebui prelevata suma necesara pentru rambursarea tuturo r datoriilor. Suma ramasa se imparte intre asociati, proportional cu partea de capital detinuta si va Ii: B-DS ;

unde: Bsumade bani Dsuma necesara pentru rambursa rea datoriilor Ssituatia neta Aceasta suma S permite sa se calculeze valoarea intrinseca a Iiecarei parti a capialului sau a Iiecarei actiuni. Formula ar Ii: VIS/n; Unde: VIvaloarea intrinseca a Iiecarei actiuni sau parti sociale nnumarul de actiuni sau parti de capital Bineinteles ca aceasta valoare intrinseca are putine sanse de a coincide cu valo area nominala a capitalului. O asemenea ipoteza nu ar putea Ii posibila decat daca intrepri nderea s-ar limita sa mentina capitalul initial, Iara sa puna in rezerva nici cea mai mica parte din b eneIiciile realizate dupa inIiintarea sa si Iara sa inregistreze pierderi. Valoarea situ atiei nete va Ii deci Ioarte probabil, diIerita de cea a capitalului nominal, superioara daca intrepri nderea alucrat bine si a obtinut beneIicii si acestea nu au Iost distribuite(sau o part e a lor), si inIerioara daca intreprinderea a suIerit pierderi, diminuandu-si astIel capitalul. VALOAREA PE PIATA Valoarea pe piata a capitalului corespunde valorii cu care capitalul sau parti ale acestuia sunt schimbate cu ocazia tranzactiilor. In cazul particular al intrepri nderilor cotate la bursa se poate vorbi de un pret determinat numit curs bursier. In general in caz ul societatilor cotate la bursa vom avea: Capitalizare bursieranumar de titluri *curs bursier Pentru o intreprindere care vizeaza o crestere de capital prin aporturi in numer ar, o buna imagine pe piata ii asigura in acelasi timp un pret ridicat si un plasament usor al titlurilor, ceea ce ii permite sa obtina resurse suIiciente in conditii Iavorabile. In acest Iel valoar ea actiunilor pe piata e o variabila importanta a politicii de Iinantare pentru o intreprind ere care intentioneaza sa recurga la cresterea capitalului. 3. FINANTAREA PRIN SURSE MPRUMUTATE Creditele pe termen lung sunt Ioarte variate in economia de piata, da r in mare se pot imparti in in trei categorii: apelul la economii publice, respectiv imprumuturi obligatare, apelul la organisme specializate, respectiv credite bancare si creditul-contract de inchir iere (leasingul).Capitalurile imprumutate pe termen lung reprezinta imprumuturile car e depasesc cinci ani, Iiind destinate sa acopere elementele durabile ale patrimoniului. 3.1. CREDITELE BANCARE sunt surse preIerate pentru inve stitiile realizate de ntreprinderile care nu coteaz la burs. Acordarea mprumuturilor se Iace n conditile ga rantrii certe a rambursrii acestora la scadent. Pentru aceasta, banca trebuie s eIectueze ananliza Iinanciar a ntreprinderii (lichiditate, rentabilitate Iinanciar, solvab ilitate, etc) dar si a

proiectelor sale de investitii. Creditul repreinta increderea pe care o persoana numita c reditor , o acorda unei alte persoane, numita debitor,careia ii da, in prezent, bani sau alte valor i sub Iorma de imprumut, care-I vor Ii restituite la o anumita data, numita scadenta,impreuna cu o doband a, ce reprezinta pretul capitalului imprumutat. Creditul presupune existenta increderii . Creditul bancar Iace posibila mobilizarea resurselor banesti temporar disponibile din economie si de la populatie si acordarea acestor resurse banesti altor unitati economice si grupe de populatie, pe un timp determinat, in vederea Iolosirii lor in scopuri productive; el constituie o surs a importanta, elastica si operativa de Iormare a activelor circulante si chiar a mijloace lor Iixe necesare unitatilor economice pentru desIasurarea normala a procesului de productie. Necesitatea cre ditului bancar rezulta si din Iaptul ca el constituie una dintre cele mai importante parghii ec ono,ice, cu ajutorul careia se evita imobilizarile e Ionduri; el este un instrument Iolosit pentru organizarea si conducerea productiei si pentru repartitia produselor la nivelul economiei natio nalesi, in acelasi timp, un mijloc de evidenta, de control si de intarire continua a gestiunii econ omico-Iinanciare. Creditul bancar este necesar pentru organizarea circuitului resurselor materiale si banesti la nielul economiei nationale, pentru reglementarea circulatiei banesti si men tinerea stabilitatii leului. Creditul bancar joaca un rol important in mobilizarea resurselor banesti tempora r disponibile si in Iolosirea lor in in procesul productiei sciale, in justa amplasare a obie ctivelor economice si sociale pe teritoriul tarii, in dezvoltarea echilibrata si armonioasa a economie i nationale. Creditul bancar participa la cresterea in ritm sustinut a economiei nationale ,la aIirmarea cu putere a revolutiei tehnico-stiintiIice, la imbunatatirea calitatii intregii activitati e conomic. Creditul indeplineste un rol in gospodarirea rationala a tuturo r resurselor materiale, de munca si banesti, Iapt care contribuie la intarirea disciplinei economico-Iinanc iare, la reducerea costurilor de productie, la sporirea proIitului si la cresterea continua a produ sului national brut. Principiile creditarii bancare cuprind reguli, norme obligatorii privind acordarea, garantarea, Iolosirea cu eIicienta maxima si rambursarea la scadentele stabilite a creditelor acordate de banci. Prudenta bancara. In derulare operatiunilor de creditare, bancile autohton e si straine, indiIerent de Iorma capitalului statutar pe baza caruia au Iost constituite, man iIesta toata prudenta atunci cand sunt solicitate sa acorde un imprumut. AstIel, bancile urmaresc ca beneIiciarii creditelor sa indeplineasca unele conditii, si anume: sa Iie constituiti legal s

i sa siba capital social varsat potrivit statutului lor; sa desIasoare actiitati legle si eIiciente apreciate printr-un nivel ridicat al indicatorilor de bonitate; Iluxurile de lichiditati sa evidentieze posibilitatea reala de rambursare la scadenta a ratelor de credit si de plata a dobanzilor aIerente; sa prezinte garantii morale si materiale pentru angajarea creditelor, iar garantiile ma teriale acceptate sa Iie, in expresie baneasca, mai mari sau cel putin egale cu suma creditelor solicitatesi a dobanzilor calculate pe intreaga perioada de creditare; sa aiba conturi desch ise la una dintre unitatile teritoriale ale bancii si sa prezinte situatia angajamentelor din conturile desc hise la alte societati bancare cu evidentierea garantiilor aIerente; sa accepte clauzele contractului d e credit. Credibilitatea. Constituie suportul moral, elementul psihologic, Iara de care creditul nu se poate acorda. Dobandirea increderii presupune cunoasterea intreprind erii in cauza privind calitatile morale si proIesionale, precum si a reputatiei sale privite prin calitatea produselor si serviciilor, a relatiilor cu partenerii, ca si a situatiei sale patrimoniale si Iinanciare. Destinatia precisa sub forma creditarii bancare direct e. Unitatile bancare acorda credite pentru obiectele caritabile, iar agentii economicisunt obligat i sale Ioloseasca numai in scopurile in care au Iost acordate. Daca beneIiciarii de credite nu respecta des tinatia pentru care a Iost acordat creditul, precum si celelalte conditii prevazute in c ontractele de credit, bancile intrerup imediat creditarea si solicita sanctionarea persoanelor vinovate. Garantarea creditului. Potrivit acestui principiu, Iiecare credit trebu ie garantat cu bunuri mobile si imobile sau cu titluri de valoare care se aIle in patrimoniul imprumut atului. Garantiile asiguratoare constituie principalul mijloc preventiv prin care se diminueaza ris cul insolvabilitatii in rambursarea creditului. Garantiile creditului sunt Iormate din val orile patrimoniale pe care imprumutatul le constituie drept gaj in Iavoarea bancii pentru reducerea risculu i de nerambursare a creditului la scadenta. Garantiile trebuie sa acopere integral volumul creditu lui si al dobanzilor aIerente. In Iunctie de volumul si destinatia creditului se aleg Iormele concret e ale garantiilor.Raporturile juridice dintre banca si imprumutat asupra garantiilor c onstituite se sting de regula, dupa rambursarea integrala si anume: a)Dupa rolul pe care creditul il are in procesul productiei sociale, se dis ting doua categorii de credite bancare: -credite pentru satisIacerea nevoilor de active circulante, adi ca credite destinate productiei si desIasurarii operatiunilor de circulatie,adica achizitii, contract ari, livrari. -credite pentru procurarea de mijloace Iixe: se acord a pentru eIectuarea investitiilor, introducerea tehnicii noi, reparatii capitale si alte lucrari cu caracter produc

tiv destinate, in Iinal, imbunatatirii aprovizionarii populatiei. b)Dupa caracterul si perioada in care se acorda: -credite sezoniere -credite nesezoniere c)Din punctul de vedere al scopului(obiectului): -de productie -de comert -de consum d)Dupa modul de garantare: -credite reale -credite personale e)Dupa durata pentru care se acorda: -pe termen scurt -pe termen mediu -pe termen lung Creditele bancare pe termen lung se acorda pentru o perioada de peste cinci ani si au ca obiect imbunatatirile Iunciare pentru silviultura, moernizarile si retehnologizarile in diverse domenii de activitate. 3.2. MPRUMUTURILE OBLIGATARE reprezint o Iorm deosebit a creditului pe termen lung, care const n emisiunea si vnzarea n public a obligatiunilor (titlur i negociabile reprezentnd un titlu de creant asupra capitalurilor mprumutate unei societti). Oblig atiunile nu conIer detintorului nici o putere de decizie n societatea respectiv si nici nu i perm ite acestuia s beneIicieze de cresterea societtii, asa cum se ntmpl n cazul actiunilor . mprumuturile obligatare au, n principiu, un cost de procurare mai mic dect subscrierile la capi talul social. Intreprinderea poate ajunge in situatia de a primi o suma mai mica de cat cea pentru care plateste o dobanda si de a rambursa o suma mai mare decat valoarea nominala. Rat a dobanzii reale este mai mare decat cea nominala. Durata imprumutului este sta bilita prin contract, dar durata de viata a Iiecarei obligatiuni nu este precizata, deoarece rambursarea s e Iace prin tragere la sorti. Obligatiunile sunt titluri care pot Ii cotate la bursa. Societatea em itenta poate sa-si reduca datoria, rascumprand la bursa obligatiunile la un pret care poate Ii inIerior va lorii de rambursare. Garantia imprumutului este data de un angajament al societatii.E xista divarse Iorme de imprumuturi pe baza de obligatiuni. Spre deosebire de actionari care sunt coproprietari, persoanele care acorda imprumuturi pe baza de obligatiuni nu poseda decat un dre pt de creanta asupra intreprinderii. Drepturile juridice legate de obligatiuni sunt identice. Toate obligatiunile au aceasi valoare nominala. Obligatiunile pot Ii negociate la bursel e de valori mobiliare. Pot emite obligatiuni numai acele intreprinderi care indeplinesc prescriptii le legale. Succesul unui imprumut pe baza de obligatiuni depinde de Iactori cum ar Ii: conjunctura econom ica generala,

randamentul si durata imprumutului, notorietatea intreprinderii. Notorietatea intreprinderii este legata in special de dimen siunea acesteia. Posesorul de economii care isi incredinteaza banii unei inteprinderi mari int ampina mai putine riscuri, securitatea acesteia Iiind mai bine asigurata. Motivului de securita te i se adauga si cel de lichiditate, deoarece posesorul de economii preIera sa-si investeasca banii in t itluri negociabile la bursa, avantaj neoIerit de intreprinderile de dimensiuni reduse. In treprinderea de dimensiuni reduse care doreste sa contracteze un imprumut pe termen lungpoate sa Iaca la banci sau organisme specializate, cu mentiunea ca marile intreprinderi pot recurg e si la imprumuturi pe baza de obligatiuni. Particularitatea acestui imprumut consta in aceea ca intrep rinderea Iace apel la economia publica, solicitand Iinantarea de la un ansamblu de indivizi si nu d e la o institutie Iinanciara. Datoria intreprinderii se materializeaza in obligatiuni. Daca persoa na care a acordat imprumutul doreste sasi recapete banii inainte de data prevazuta a rambursarii, ea poate sa-si vanda titlul la bursa altei persoane si sa primeasca un pret, care poate Ii diIerit de valoarea nominala. Obligatiunea nu conIera detinatorului nici o putere de decizie in intreprindere si nu-I permite acestuia sa beneIicieze de cresterea societatii, asa cum se intampla in cazul actiunilor. Rata rentabilittii actiunilor este, n general, mai ridicat dect a oblig atiunilor, deoarece investitia n cumprarea actiunilor comport un risc mai mare privind evol utia economic a ntreprinderii cu Ioarte multi Iactori de inIluent aupra proIitului si asupra divid entelor n ultim instant. De aceea, putem aprecia c renumerarea capitalurilor mprumutate este mai mi c dect cea a capitalurilor proprii ceea ce justiIic, n anumite situatii, cresterea ndatorri i ntreprinderii ca o posibil cale de crestere a rentabilittii acesteia (eIectul de levier al ndatorr ii). Principalele caracteristici ale mprumutului obligatar sunt: 27.mrimea mprumutului obligatar; 28.valoarea de emisiune; 29.mrimea dobnzii reuneratorii; 30.durata si modalitatea de rambursare. 31.Mrimea mprumutului obligatar se stabileste de ctre ntreprinderea n care Iunctie de necesittile de Iinantare ale investitiilor, dar si n Iunctie de oIert a de capitaluri bnesti existentpe piata Iinanciar. 32.Valoarea de emisiune reprezint valoarea pltit de ctre toate persoanele care subscriu la obligatiui, n momentul emiterii lor. Valoarea de emisiune a obligatiunilor poate Ii: 33.egal cu valoarea nominal ( la paritate ); 34.mai mic dect valoarea nominal (subpari), ceea ce le Iace mai atractive; mai mare dect valoarea nominal (suprapari), situatie ntlnit mai rar deoarece obligati unile se vnd, n general, sub paritate.

n situatia n care valoarea de emisiune este mai mic dect valoarea nominal, avantajul pentru cel care cumpr obligatiunea const ntr-o dobnd ncasat mai mare (dobnda se calculeaz valoarea nominal) dar si un pret de rambursare mai mare dect cel de cumprare (rambu rsarea se Iace cel putin la valoarea nominal a obligatiunii). DiIerenta dinre valoarea nominal si valoarea de emisiune reprezint prima de emisiu ne. Obligatiunea poate Ii emis la paritate dar, pentru a Ii mai atract iv poate Ii rambursat la scadent la o valoare mai mare,obtinndu-se astIel o prim de rambursare (pret de ramb ursarevaloare nominal). n situatia n care emisiunea unei obligatiuni se realizeaz subpari iar ramburasarea ei suprapari, se nregistreaz, att o prim de emisiune, ct si o prim de rambursare. Din punct de vedere contabil, prima de ramburasare reIlect diIerenta n tre pretul de rambursare si pretul de emisiune. 35.Mrimea dobnzii este legat direct de rata dobnzii si pltibil n Iiecare an la o dat bilit, contra remiterii unui cupon detasabil din corpul obligatiunii. Dobnda pltit de ntrep irndere, pentru Iiecare obligatiune, se determin aplicnd rata nominal a dobnzii (Rd) la valoarea nominal (Vn) a titlului emis: Dobanda(Vn*Rd)/1 00 36.Durata si modalitatea de rambursare. Durata de viat a mprumut ului reprezint timpul cuprins ntre data emiterii si data rambursrii. mprumutul este ramb ursat (amortizat) conIorm unui calendar indicat n obligatiune. Modalittile de rambursare prevzute n contractul de emisiune pot Ii: 1.Rambursarea prin anuitti constante si amortizri variabile 2.Rambursarea prin amortizri constante si anuitti variabile 3.Rambursarea integral 4.Rambursarea prin burs 5.Rambursarea prin anuitti constante si amortizri variabile. Anuitatea reprezint suma de bani pltit anual, pe o perioad determinat, de ctre un debitor pentru rambursarea capitalului mprumutat si plata dobnzilor aIerente. Pentru ca anuittile s rmn sensibil constante este necesar ca amortizrile anuale ale mprumutului s varieze cresctor si compensator cu variatia descresctoare a dobnzilor anuale. 6. n care: a anuitatea Vo valoarea mprumutului i procent de dobnd anual n durata mprumutului iar Amortizarea anual anuitatea constant- dobnda la mprumutul nerambursat Aceast modalitate de rambursare a mprumuturilor obligatoare presupune un cost mai ridicat (comparativ cu modalitatea a doua) al mprumutului rambursat ntruct amort izrile mai mari sunt ctre sIrsitul duratei de rambursare. Rambursarea se Iace pr

in tragere la sorti a obligatiunior. 7.Rambursarea prin amortizri constante si anuitti variabile. n ac est caz societatea mprumutat va rambursa n Iiecare an transe egale din mprumut. Amortizarea anual Valoarea mprumutului/ Durata mprumutului Rambursarea mprumutului se Iace de asemenea, prin tragere la sorti. 8.Rambursarea integral a mprumutului n ultia zi a duratei acestuia prezint avantajul dispunerii de capital mprumutat, pe toat durata de acordare a acestuia, trezoreria societtii mprumutate neIiind aIectat dect la plata dobnzilor. Exist ns un inc venient, n momentul rambursrii, si anume acela de a aIecta trezoreria cu ntreaga sum ce trebui e ce trebuie rambursat dintr-o dat. Aceast modalitate de rambursare presu pune cel mai ridicat cost al procurrii mprumutului, deoarece dobnda se calculeaz n Iiecare an la suma total a capitalului mprumutat. Acest dezavantaj este atenuat, ns, de Iaptul c ntreprinderea capitalizeaz de ,n ori acumularea brut anual realizat din expl oatarea investitiei. Rscumprarea prin burs prezint interes atunci cnd cursul bursier al obligatiunilor est e inIerior valorii de rambursat. Aceast modalitate prezint anumite limite legale n legtur cu numrul obligatiunilor care pot Ii rscumparate (n principiu, maxim 50 din numr ul obligatiunilor amortizabile ntr-un an). In practica economiei de piata se pot utiliza mai multe categorii de obligatiuni: Obligatiuni simple sau clasice In situatia in care se procedeaza la la emisiunea unui imprumut pe baza de obligatiuni, intreprinderea remite Iiecarui imprumutator un numar de titluri in schimbul Iond urilor care-I sunt imprumutate. Emisiunile pot Ii adesate populatiei, intreprinderilor, institutiil or, astIel ca marile initati economice pot Ii Iinantate de un ansamblu de creditori. Cur surile la care se negociaza titlurile pot Ii diIerite de valoarea nominala. Spre deosebire de a ctiuni, obligatiunile nu dau dreptul la dividende, ci comporta un venit annual ca dobanda Iixa sub Iorma cupoanelor. Obligatiunile se emit pe termen lung. Pentru detinatori, obligatiunile reprezint a titluri de creanta. Valoarea nominala a obligatiunii este, de regula, la nivelul pretul ui de emisiune. Dobanda in procente se poate calcula astIel: Dcupon(venit anual)/valoare nominala*100 Obligatiunile indexate Se denumesc astIel deoarece pretul de rambursare si, e ventual, dobanda variaza in conIormitate cu un indice determinat. AstIel obligatiunile pot Ii indexate cu un indice special, care are o relatie directa cu activitatea intreprinderii(pretul produselor, ciIr a de aIaceri). Aceste obligatiuni sunt avantajoase pentru cel care da Ionduri cu imprumut, in timp

ce intreprinderea emitenta va trebui sa sa vegheze asupra sarcinilor Iinanciare care cresc, pentr u a le modera in limite rationale. Obligatiuni participante Aceste obligatiuni reprezinta o varianta a celor indxate, caracteri zandu-se prin aceea ca dau dreptul la o dobanda Iixa, plus una suplimentara, indexata in Iunctie de beneIiciile intreprinderii. Obligatiunile convertibile in actiuni Aceste obligatiuni se caracterizeaza prin dreptul pe care-l dau detinatorilor de a-si transIorma creantele, dupa amortizare, in actiuni, ceea ce se poate Iace in cad rul unei anumite perioade. Detinatorii de obligatiuni convertibile in actiunisunt avantajati de I aptul ca au garantia rambursarii minime(la valoarea nominala) si au posibilitatea de a obti ne un important castig, deoarece valoarea reala a acestor obligatiuni urmeaza indeaproape valoarea actiunilor si poate atinge niveluri mul t mai mari decat cea nominala. Obligatiunea convertibila in actiuni este preIerbila celei sim ple sau clasice, caci permite sa se beneIicieze de cresterea economica a intreprinderii. Ea este preIe rabila si actiunilor, caci il protejeaza pe detinator impotriva scaderii cursului acestora, iar daca n u este convertibila, ea ramane o actiune simpla aducatoare de venituri anuale constante. Emitentul de obligatiuni convertibile poate eIectua operatiuni de emi tere la o dobanda mai mica decat a unei obligatiuni clasice, tocmai pentru clauza de co nvertibilitate, care asigura beneIicii mai mari decat cupoanele. Pentru intreprindere, emisiunea de obligati uni convertibile reprezinta o majorare amanata de capital. Imprumuturi obligatare grupate sau colective Asemenea imprumuturi pot Ii acordate de anumite institutii Ii nanciare create special in Iolosul unui grup de intreprinderi. Institutiile Iinanciare permit in special in treprinderilor mici sa intre pe piata Iinanciara si sa obtina conditii de imprumut Ioarte Iavorabile(ra te mici de restituire, durate mari de utilizare a imprumuturilor). Euroobligatiunile Imprumuturile internationale iau in mare masura Iorma euroobligatiunilo r, adica a titlurilor plasate in aIara tarii, in devize straine. La asemenea imprumu turi apeleaza cu precadere societatile multinationale; ele nu diIera, in general, de imprumuturile realizat e prin obligatiunile simple, convertibile sau indexate. Plasarea euroobligatiunilor se Ia ce prin intermediul unor uniuni sau grupuri bancare internationale. Emisiunea acestor titluri are carac ter international si nu este lgata de o anumita piata. Obligatiile pot Ii cumpara te de diversi capitalisti care domiciliaza in tari diIerite. Pentru motive de echilibrare a balantel or de plati externe, statul incurajeaza inteprinderile sa se imprumute de pe aceste piete.

3.3 LEASING-UL(Credit-bail). Finantarea investitiilor, ndeosebi a celor de valori mari provoac adesea un eIect dezechilibrant asupra trezoreriei ntreprinderii. Leasingul este o adaptare a piet ei de capitaluri la capacitatea limitat de Iinantare a investitiilor. Leasingul este o Iorm special de nchiriere a bunurilor imobiliare (sau mobiliare) p rin care chiriasul obtine avantajele legate de posesiunea bunului nchiriat n timp ce Iinantarea achizitiei acestuia este Icut de ctre societatea de leasing. n schimbul obtinerii avantajelor legate de posesiunea bunului, ntreprinderea care l-a nchiriat plteste so ciettii de leasing o chirie care cuprinde: 1.amortizarea bunului nchiriat, 2.dobnzile aIerente Iondurilor avansate de societatea de leasing pentru cumprarea bunului respectiv 3.marja de proIi t a societtii de leasing. Chiriasul intr n proprietatea bunului nchiriat la ncheierea contractului de leasing dup plata valorii reziduale a bunului convenit dinainte. Pe durata contractului, chiria se nregistreaz ca o cheltuial de e xploatare, iar la ncheierea acestuia, valoarea rezidual se nregistreaz la activele Iixe. Durata (m) a contractului de leasing este n general de 75-80 din du rata de viat economic a bunului nchiriat, dar se poate conveni si asupra unei durate mai scurte . Societatea de leasing rmne proprietar a bunului pn la scadenta contractului. Contractul de leasi ng este n general, irevocabil. Decizia de a opta pentru leasing n raport cu un mprumut bancar sau obligatar se Iundamenteaz pe valoarea actualizat net (VAN) calculate ca si sur sele proprii sau mprumutate dup relatia: ntruct nu se plteste costul de achizitie al bunului nchiriat n Iormul a VAN nu se cuprinde scderea valorii investitiei (I). De asemenea, Iluxurile de trezorerie marginale vor Ii determinate n Iunctie de chiria pltit si nu de amortizarea bunului nchiriat (chiria este si ea o cheltuial deductibil de la plata impozitului0. Valoarea rezidual este pltit n anul m n inte ncheierii duratei de viat (n) a bunului pe care se obtin Iluxuri de trezorerie sup limentare. Aceast valoare actualizat se compar cu cea a mprumutului pentru a se ana liza care dintre aceste surse de Iinantare este mai avantajoas . Legislatia privind operatiunile d e leasing este data de Ordonanta nr 51 din 28 augast 1997. Prezenta ordonanta se aplica operatiunilo r de leasing prin care o parte, denumita locator/Iinantator, transmite pentru o perioada determinate dreptul de Iolosinta asupra unui bun al carui proprietar este cealalta parte denumita utili zator , la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice , denumita rata de leasing, iar la sIarsit

ul perioadei de leasing locatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorulu i de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractu ale. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sIarsitul perioadei de leasing, daca partil e convin astIel si daca utilizatorul achita toate obligatiile asumate prin contract. Operatiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri immobile, precum si bunuri mobile de Iolosinta indelungata, aIlate in circuitul civil, cu exceptia inregistrarilor pe banda audio si video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor si a drepturilor d e autor. In intelesul prezentei ordonantei, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semniIicatii: 37.Valoarea de intrare reprezinta valoarea la care a Iost achizitionat bunul de catre Iinantator, respectiv costul de achizitie; 38.Valoarea totala reprezinta valoarea totala a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala; 39.Valoarea reziduala reprezinta valoarea la care, la expirarea contrac tului, es Iace transIerul dreptului de proprietate asupra bunului de catre utilizator; 40.Rata de leasing reprezinta: -in cazul leasingului Iinanciar, cota-parte din valoarea de intrare a bunului si a dobanzii de leasing. Dobanda de leasing reprezinta rata medie a dobanzii bancare pe piata ro maneasca. -in cazul leasingului operational, cota de amortizare calculata in conIormitate cu actele normative in vigoare si un beneIiciu stabilit de partile contractante. 41.Leasing Iinanciar este operatiunea operatiunea de leasing care indeplineste u na sau mai multe din urmatoarele conditii: 1.riscurile si beneIiciile aIerente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul incheierii contractului de leasing; 2. partile au prevazut expres ca la expirarea contractului de leasing se t ransIera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; 3. utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului, iar pretul de cumpara re va reprezenta cel mult 50 din valoarea de intrare ( piata) pe care acesta o are la data la care opt iunea poate Ii exprimata; 42.perioada de Iolosire a bunului in system de leasing acopera cel putin 75 din d urata normata de utilizare a bunului, chiar daca in Iinal dreptul de proprietate nu este trans Ierat; 5. leasing operational este operatiunea de leasing care nu indeplineste nici una dintre conditiile prevazute mai sus. In cadrul unei operatiuni de leasing poate avea calitatea de Iinantator o societate de leasing, persoana juridica romana sau straina Pentru eIectuarea unei operatiuni de leasing orice persoana Iizica s au juridical va Iormula unei societati de leasing o oIerta Ierma , insotita de lista cuprinzand bunurile care vor constitui

obiectul contractului de leasing, precum si de acte din care sa rezulte situatia sa Iinanciara. In cadrul operatiunilor de leasing utilizatorul are dreptul de a-si a llege, cu acordul societatii de leasing, Iurnizorul, precum si societatea care va asigura bunul. CONTRACTUL DE LEASING Trebuie sa cuprinda minim urmatoarele elemente: -partile in contractul de leasing -locatorul/Iinantatorul -utilizatorul -descrierea exacta a bunului ce Iace obiectul contractului ; -valoarea totala a contractului; -perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului -clauza privind obligatia asigurarii bunului. Contractul de leasing Iinanciar trebuie sa cuprinda , pe langa elementele prevaz ute , urmatoarele: -valoarea initiala a bunului; -clauza privind dreptul de optiune a utilizatorului cu privire la cu mpararea bunului si la conditiile in care acesta poate Ii exercitat. Contractul de leasing constituie t itlu executoriu daca utilizatorul nu a Iormulat optiunea cumpararii bunului sau a prelungirii contrac tului; -in cazul rezilierii contractului din vina exclusiva a utilizatorului . Obligatiile partilor in cadrul unei operatiuni de leasing: Locatorul/Iinantatorul se obliga: 1.sa respecte dreptul utilizatorului de a allege Iurnizorul potr ivit necesitatilor: b)sa incheie contract de vanzare-cumparare cu Iurnizorul desemnat de util izator, in conditile expres Iormulate de catre acesta; c)sa incheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmita acestuia, in temeiul contractului, toate drepturile derivand din contractul de vanzarecumparare , cu exceptia dreptului de dispozitie; d)sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, e)sa ii garanteze utilizatorului Iolosinta linistita a bunului , in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale I)sa asigure, printr-o societate de asigurare , bunurile oIerite in leasi ng Utilizatorul se obliga: a)sa eIectuezereceptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat in contr actul de leasing; b)sa nu greveze de sarcini bunul care Iace obiectul contrac tului de leasing Iara acordul Iinantatorului; c)sa exploateze bunul conIorm instructiunilor elaborate de catre Iurnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa ill exploateze; d)sa eIectueze platile cu titlu de rata de leasing in cuantumul valoric stabilit si la termenele prevazute in contractul de leasing; e)sa suporte cheltuielile de intretinere si alte cheltuieli care decurg d in contractul de leasing; I)sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, i n lipsa unei stipulatii contrare,

totalitatea obligatiilor care decurg din Iolosirea bunului direct sau prin prepu sii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze Iortuite, si co ntinuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de l easing; g)sa permita Iinantatorului veriIicarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care Iace obiectul contractului; h) sa ill inIormeze pe Iinantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venita din partea unui tert; 43.sa nu aduca modiIicari bunului Iara acordul Iinantatorului; 44.sa restituie bunul in conIormitate cu prevederile contractului de leasing. Utilizatorul are urmatoarele drepturi: 45.de actiune directa asupra Iurnizorului, in cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, serviceul necesar in perioada de garantie si postgarantie; 46.de a exercita actiunile posesorii Iata de terti. Publicitatea operatiunilor de leasing Societatile comerciale care eIectueaza operatiuni de leasing, precum si societat ile comerciale care utilizeaza bunuri mobile sau imobile in sistem de leasing sunt obligate sa inscr ie in evidentele lor contabile urmatoarele date: 47.valoarea de intrare a bunurilor la momentul incheierii contractului de leasin g; 48.suma totala a ratelor de leasing aIerente contractului intr-un exe rcitiu Iinanciar, inclusiv cuantumul lor indexat, daca partile au prevazut in contract actualizarea periodi ca a ratelor: -pentru leasingul Iinanciar rata de leasing va Ii calculata tinandu-se seama de valoarea de intrare si de dobanda de leasing aIerenta , esalonata pe prioada derularii contractului; achizitiile de mijloace Iixe sunt tratate ca investitii, Iiind supuse amortizar ii in conIormitate cu actele normative in vigoare; -pentru leasingul operational rata de leasing va Ii calculata tinand u-se seama de valoarea de intrare a bunului, de beneIiciul stabilit de parti si de amortizarea unei parti din valoarea de intrare a acestuia. 49.Calculul si evidentierea amortizarii bunului ce Iace obiectul contractului se vor eIectua , in cazul leasingului operational, de catre Iinantator, iar incazul leasingului Iina nciar , de catre utilizator 50. Evaluarea la data inchiderii bilantului contabil a ratelor ramase de ramburs at RAMBURSAREA LEASINGULUI Utilizatorul are obligatia sa achite ratele de leasing la termenele si incuantumul stabilit in anexa, care este parte integranta a contractului. La stabilirea ratelor de leasi ng locatorul va lua in considerare si va Iacture utilizatorului toate costurile care au Iost determinat e de locator . Factura se considera onorata atunci cand o rata de leasing apare in contul locatorului. Prima rata de leasing devine scadenta imediat dupa semnarea contractului, dar cel tarziu in mo

mentul semnarii procesului verbal de predare-primire. Urmatoarele rate vor Ii scade nte in prima zi a lunilor urmatoare, utilizatorul Iiind raspunzator pentru eIectuarea la termen a viramentului. Scoaterea din Iunctiune sau eventualele intreruperi survenite in utilizarea bunului nici un caz nu da dreptul utilizatorului de a reduce sau intrerupe plata ratelor de leasing sau inlocuirea bunului. Utilizatorul este obligat sa plateasca in contul locatorului taxa de examinare, avansul precu m si alte taxe si impozite cel mai tarziu pana la data la care contractul incepe sa produca eIecte . ModiIicarea ratelor de leasing Locatorul are dreptul sa modiIice ratele de leasing daca: -pretul de achizitie a bunului s-a modiIicat in intervalul dintre semnarea contr actului si preluarea bunului -dobanda EURIBOR pe 3 luni se modiIica cu /-0,25, sau daca dobanda de reIinantare a locatorului se modiIica -se produc modiIicari in domeniul taxelor si impozitelor, care privesc contractu l Asigurarea bunului -utilizatorul prin intermediul locatorului va asigura bunul impotriva eventualel or riscuri , pe toata durata contractului, pe cheltuiala utilizatorului, incepand cu data inregistrar ii bunului . -utilizatorul cedeaza locatorului toate drepturile sale care decurg di n contractele de asigurare. Locatorul va scadea despagubirile primite din suma datorata de utilizator , resp ectiv va depune la dispozitia utilizatorului prestatiile primite in vederea aducerii bunului in sta re initiala. Clauze penale -in caz de neplata a unei rate de leasing, a unei prime de asigurare sau a altor taxe in conditiile si la termenele stabilite in contract, utilizatorul se obliga sa plateasca penaliz ari din suma ramasa pentru Iiecare zi de intarziere incepand cu data convenita a platii. DISPOZITII TRANZITORII SI FINALE Dispozitiile legislatiei privind leasingul se aplica si in situatia in care o pe rsoana juridica isi vinde echipamentul industrial unei societati de leasing, pentru a-l utiliza in sistem leasing, cu obligatia de rascumparare. Echipamentul industrial sau constructiile pot Ii utili zate in sistem leasing de catre mai multe societati comerciale, daca intre acestea s-a i ncheiat un contract in scopul realizarii unei investitii sau al Iolosintei lor comune. Societatile de leasi ng care perIecteaza un contract de leasing care are ca obiect utilizarea unei constructii sau realizare a si utilizarea unei constructii pot dobandi: -dreptul de Iolosinta sau de achizitie a terenului pe care se e Iectueaza lucrarea de catre antreprenor; -dreptul irevocabil de achizitie a constructiei la expirarea co ntractului de leasing. Veniturile obtinute de nerezidenti sub Iorma de dobanda sau redeventa (rata de l

easing) , stabilita de partile contractante, in cazul contractelor de leasing Iinanciar sa u operational, se impun in Romania prin retinere la sursa, potrivit prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri sau ale legislatiei interne, dupa caz. In cazul contractelor de leasing operational incheiate cu persoane nerezidente, redeventa inseamna beneIiciul stabilit intre parti sau toata cota d e leasing (rata de leasing), daca prin contract nu se identiIica partea de beneIiciu. Normele privind inregistrarea in contabilitate a operatiunilor de le asing au Iost aprobate prin Ordinul ministrului Iinantelor nr. 686 din 25 iunie 1999 si au Iost publica te in Monitorul OIicial al Romaniei. 4.COSTUL CAPITALURILOR Pentru ca o intreprindere sa-si atraga sursele de capital, trebuie sa ch eltuiasca anumite sume, care sunt proportionale cu pretul lor. Aceste cheltuieli reprezinta, in ansamblu , media ponderata a costului de piata al surselor de capital, adica a imprumuturilor si a capitalulu i social sau propriu. Capitalul social provine, in unele tari din emiterea de actiuni comune si preIer entiale, capitalurile corespunzatoare acestora putand Ii denumite astIel: 51.capital comun, care se Iormeaza din actiuni comune 52.capital perIerential, care se Iormeaza din actiuni preIerentiale. Dreptul de a utiliza banii altora imprumutandu-i se obtine cu un anumit pret, ca re este stabilit in Iunctie de Iortele ce actioneaza pe piata. Costul Iinantrii reprezint unul dintre criteriile de evaluare a ratei de actualizare necesara selectiei investitiilor.De aceea, nu trebuie investit ntr-un proiect daca rentabi litatea sa economic este inIerioar costului resurselor utilizate pentru Iinantarea sa. Ace st cost este numit costul capitalului si desemneaz costul mediu ponderat al diIeritelor surse de Iinantare la dispozitia ntreprinderii. Costul unei surse de Iinantare este deIinit ca Iiind rata de actualizare c are egalizeaza valoarea actuala a platilor(P) cu resursele(R) nete potrivit relatiei: Costul capitalului are dou componente:costul ndatorri si costul capitalurilor proprii.Prima component este integral explicit, si se msoar prin plata dobnzilor, n ti mp ce a doua este mai diIicil de evaluat si nu se limiteaza doar la evidentierea dividen telor. Problema alegerii Iinantrii, abordata de autorii americani Modigliani si Miller, conduce la o concluzie paradoxal potrivit creia diIeritele tipuri de Iinantare sunt echivalente si nu exist structur optim a capitalului pentru minimizarea costului su.AstIel, costul capitalu lui ar ramne relativ constant, chiar dac ntreprinderea beneIiciind de o diminuare a ratei d obnzii adopt o politic de ndatorare,ntruct n contrapartid costul capitalurilor proprii va creste datorit riscului introdus de noile mprumuturi.

n continuare se prezinta costul mprumuturilor pe termen mediu si lun g precum si costul capitalurilor proprii. 4.1. COSTUL DATORIILOR PE TERMEN LUNG SI MEDIU con tractate de ntreprindere nu necesit calcule deosebite, deoarece rata dobnzii nominale este clar precizat ntreprinderii de ctre creantierii si.Dar aceast rat este inIluentat contra dictoriu de dou elemente: pe de o parte, de cheltuielile administrative ce se adaug dobnzilor si s poresc costul real al Iinantrii, iar pe de alt parte, de Iiscalitate care dimpot riv diminueaz lunar costul ntreprinderii beneIiciare.n categoria cheltuielilor administrative se incl ud cheltuielile diverse (asigurri, comisioane) si primele de emisiune sau de rambursare ale obligtiunilor. Dac ntreprinderea este supus impozitului pe proIit, Iiecare leu de dobnd pltit constituie mod normal o cheltuial deductibil din rezultat (dac se ncadreaz n limitele legale). Consi dernd un impozit pe proIit de 40 (rotunjit de la 38), un leu dobnd pltit va diminua rezultatul impozabil cu un leu si impozitul cu 0,40 lei, determinnd astIe l o economie de impozit. Dac ntreprinderea utilizeaz credit-bail ca mjloc de Iina ntare, costul capitalului se determin prin comparatii ntre pretul bunului nou si totalul vrsmintelor anuale ctre s ocietatea de leasing.Propunem un exemplu simpliIicat privind determinarea costului real al capitalului mprumutat. Exemplu: Presupunem un mprumut contractat la o rat anual de dobnd de 12. C heltuielile administrative sunt evaluate la 0,1 ,cota de impozit pe proIit este de 40.Calculat i costul real al mprumutlui. Costul real al mprumutului va Ii: (100-40) * (120,1)7,26. Pentru estimarea cheltuielilor pe care le implica imprumuturi le, este necesar sa se Iaca previziuni pe baza de date statistice dintr-o perioada precedenta in delungata. AstIel, costul estimat pe viitor al capitalului imprumutat se poate determina tinand seama de imprumuturile medii anuale, dintr-o perioada trecuta si de dobanda medie cor espunzatoare. Capitalul preIerential se deosebeste de imprumut prin aceea ca restituirea lui si plata d obanzilor nu sunt legate de scadente obligatorii. Actiunile preIerentiale nu dau nici un drept asupra beneIiciilor nedistribuite. Cheltuielile pentru acest capital se determina pe baza dividendelor. Cea mai importanta obligatie a intreprinderii este de a plati dividendele la n ivelul stabilit in momentul emiterii actiunilor preIerentiale. Pe termen lung, capitalul comun implica, totusi, cheltuieli la un nive l care sa-I satisIaca pe actionari, acest capital avand si el un anumit pret. 4.2 COSTUL CAPITALURILOR PROPRII, sub Iorma dividentelor, nu

poate Ii direct comparat cu costul altor surse de Iinantare.n estimarea dividentelo r, care de Iapt reIlect rentabilitatea sperat de actionari pentru capitalul propriu, se r idic problema procedeelor concrete de determinare a cesteia. Dac rentabilitatea este insuIicient, actionarii vor cuta s vnd titlurile determinnd scderea cursului,iar noile titluri se vor emite si plasa n c onditii mai grele. Actionarii asteapt un cstig suIicient, sub Iorma dividentelor si a plusvalo rii obtinut din tranzactiile titlurilor, tinnd cont de riscul pe care l prezint achizitionarea lor. n aceste conditii, costul capitalurilor proprii poate Ii asimilat randamentului minim pe care-l pot atinge aceste capitaluri pentru a i pstra pe vechii actionari si a i atrage pe altii. Procedeele tehnice de estimare a rentabilittii capitalurilor proprii ale ntreprind erii sunt diIerite: rezultat net/ valoarea ntreprinderii:; rezultat net/ capitalizare bursier, ns datori t diIiculttilor n stabilirea valorii ntreprinderii sau a capitalizrii bursiere (care poate Ii Iolos it numai de ctre ntreprinderile cotate la burs) se recurge la urmtoarea relatie de calcul: RI(CK) ProIit net/ Capitaluri proprii n care: CK costul capitalurilor proprii:; ProIit net ProIitul net cuvenit actionarilor. De pe pozitia actionarului (deci a pietei) rata de randament asteptat (r) depinde de dividentele vrsate (D) ca si de plusvaloarea calculat ca diIerent calculat ntre pretul de vnzare ( Pn) al actiunii dup n perioade si pretul de cumprare (P0). r(P1-P0d)/P0|(P1D)/P0|-1 deci P0(P1D)/(1r) n situatia n care calculul este eIectuat pe n perioade, Iormula devine: Cnd se tinde ctre inIinit, pretul viitor al actiunii tinde ctre zero si relatia se poate scrie: Pentru a evita previziunea dividentelor pe termen Ioarte lung, Gordon si Shapiro au Icut o ipotez asupra cresterii acestor dividente considernd g rata constan t de crestere anual a dividentelor. n acest caz Dt D1(1g)t-1 si egalitatea precedent devine: Presupunnd ca r este mai mare dect g, altIel cursul actiunii va Ii inIinit, se obtine egalitatea cunoscut sub numele de modelul lui Gordon: P0D1/(r-g) sau r(D1/P0)g Ilustrm aceste relatii prin exemplul unei ntreprinderii ale crei titluri conteax act ualmente la 40 000lei. Pentru exercitiul viitor, piata estimeaz o plusvaloare de 4 000 lei si un divident de 1 500 lei. n acest caz rata rentabilittii asteaptat de o actiune este de : (44 000-40 0001 500):40 00013,75 Dac ntreprinderea realizeaz investitii a cror rentabilitate este superioar acestei rate, pretul actiuni va creste. Din contr, dac piata estimeaz c riscul reprezentat de ntreprindere ,merit

o rentabilitate de 17, iar dividentul este de 2 000 lei, cursul actual al actiuni i ar Ii: P0(44 0002 000)/ 1,1739 316 lei n acest caz, costul capitalului ,joac rolul ratei de actualizare minim, caliIicat dre pr rat de respingere pentru deciziile de investitii. Costul datoriilor si costul capitalurilor proprii stau la baza determinrii costul ui mediu ponderat al capitalului (CmpK). Relatia de calcul este urmtoarea: Ps ponderea Iiecrei surse de capital n total resurse; Cs costul procentual al Iiecrei surse de capital. Costul mediu ponderat al capitalului se poate determina Iie dup metoda ponderrii contabile utiliznd date din evidenta contabil (reevaluate la zi), Iie utiliznd metoda ponderr ii bursiere pe baza capitalului social evaluat la burs (capitalizare bursier) calculndu-se totodat un nou cost al acestuia pe baza relatiei: n care: K-noul cost n procente al capitalului evaluat la burs; D0-ultimul divident; P0-cursul unei actiuni la burs; g-rata constant de crestere anual a dividentelor; Exemplu: Calculati costul mediu ponderat al capitalului utilizand ambele met ode, pe baza urmatoarelor inIormatii: !capital social (10000 actiuni cu valoare nominala de 20000 lei)20000 0, costul capitalurilor proprii 15 !datorii pe termen lung80000mii, costul datoriilor termen lung 9 !datorii pe termen mediu 60000mii, costul datoriilor pe termen mediu 10 !datorii pe termen scurt40000mii, costul datoriilor pe termen scurt12 Actiunile societatii sunt cotate la bursa la un curs de 30000 lei, ultimul dividend Iiind de 3000lei, iar cresterea prevazuta a acestuia este de 5. Rezolvare: a)Cmpk prin metoda ponderarii contabile !"#$#% &'()*'#$#$)+$,'% -,))% #")./012"3"'%4506*$#%4506*%(012"3'*4Capital social Datorii pe termen lung Datorii pe termen mediu Datorii pe termen scurt200000 80000 60000 40 00052,63 21,05 15,78 10,5415 9 10 127,8945 1,8945 1,5780 1,2648Total380000 100 -12,6318 Cmpk12,64 b) Metoda ponderarii bursiere: !"#$#%&'()*'#$#$)+$,'%-,))%#")./012"3"'%4506*$#%4506*%(012"3'*4Caitalizare bursi era Datorii pe termen lung Datorii pe termen mediu Datorii pe termen scurt300000 80000 60000 4000062,2 16,6 12,5 8,715 9 10 129,33 1,494 1,250 1,044Total480000 100 -13,118 Cmpk13,12 4.3.Planul de Iinantare In previziunea Iinanciara a investitilor se utilizeaza, in tarile cu economie de piata un plan de investitii si de Iinantare pe termen lung. Planul de Iinantare este documentul previzionat, intocmit pe o peri oada de mai multe exercitii succesive si reIlcta diIerite Iluxuri anuale generate de nevoile si re sursele intreprinderii. Acest plan exprima echilibrul global al intreprinderii si evidentiaza principale

le intrari si iesiri de Ionduri, Iara a se preocupa de detaliile privind Iluxurile de trezorerie. Planul de Iinantare are doua dimensiuni: 1)Necesar de Iinantat: !investitii strategice (achizitii de imobilizari); !investitii de exploatare (cresterea NFRE); !rambursarea datoriilor Iinanciare; !dividende 2)Resurse de capitaluri: Nerambursabile: - CAF (dupa plata dividendelor) - vanzari sau cesiuni de active - cresteri de capital - subventi pentru investitii Rambursabile: - credite bancare - credite obligatare Elaborarea planului de Iinantare presupune doua etpe: !prima etapa consta in determinarea nevoilor de Iinantare in scopu l evaluarii cuantumului Iinantarii externe !a doua etapa consta in determinarea si integrarea surselor de Iinantare in scop ul realizarii echilibrului Iinanciar Luarea in calcul a surselor externe pentru realizrea echilibrulu i Iinanciar va avea numeroase consecinte. AstIel, vor Ii antrenate nevoi suplimentare legate de rambursarea datoriilor, plata dobanzilor, plata dividendelor suplimentar. De ac eea criteriu de selectie al resurselor optime de Iinantare il reprezinta costul procurarii capitalului. In concluzie, planul de Iinantare este un document ce inventar iaza pe o perioada indelungata resursele Iinanciare si modul de utilizare al acestora , este u rezultatal politicii Iinanciare reIlectand alegerea unei structuri optime de Iinantare ce asigura cos turile minime de colectare a capitalurilor si o anumita independenta Iinanciare a intreprinderii. Capitolul 5. STUDIU DE CAZ - SC STE SO SAMAC SRL Societatea comerciala Ste So Samac preia in data de 17.09.2002, in regim de leas ing Iinanciar, un autocamion Mercedes Benz 1840 de la societatea de leasing EURO 3 TRADE RT, in urmatoarele conditii:- durata contractului este de 2 ani 53.pret Iara T.V.A. 240600 EUR 54.avans 7380 EUR 55.valoarea Iinantata 17220EUR; 56.rata de leasing 693 EUR ; 57.taxa de administrare 492 EUR 58.valoarea contractului exclusive asigurare :24600 EUR Alte garantii: - mentiunea de interdictie de instrainare si de grevare a autoveh iculului, precum si asigurare CASCO, cat si emiterea de bilete la ordin semnate si stampilate. PREZENTAREA AFACERII; ISTORIC SI PLANURI DE VIITOR Sc Ste So Samac SRL reprezentata prin asociatul unic Stoleru SteIan , care indeplineste si atributiunile de administrator al Iirmei a Iost inIiintata in baza sentintei civile nr. 3471 din 7

septembrie 1992. Domeniul de activitate principal al Iirmei ill reprezinta in pr ezent recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile, respectiv deseuri de hartie s i Iier vechi, asa cum reiese din actul aditional la statutul societatii autentiIicat sub nr. 18540/199 2. Deoarece in prezent societatea detine autorizatii de colectare a deseurilor de hartie si Iier vechi eliberate de catre PreIectura Municipiului Brasov, colectarea acestor deseuri se Iace de la persoan e Iizice in mai multe centre de colectare de pe raza judetului Brasov. Clientul Iirmei pentru de seurile de hartie este SC Celohart SA, producator de hartie pentru carton ondulat, catre care societatea noastra livreaza intreaga cantitate de deseu colectat de la persoanele Iizice, in medie aproximativ 70 tone/luna ajungandu-se pentru semestrul 1 al anului 2002 la o valoare de 744 mil . Lei. Pentru vanzarea deseurilor de hartie societatea a mai Iost contactata si de alte Iirme cum sunt: -SC HARTIA SA BUSTENI(actuala SC Omimpex SRL) -SC VRANCART SA ADJUD SC Celohart SA solicita societatii in mod constant si insistent largirea relatii ;lor de aIaceri prin cresterea cantitatilor de marIa la vanzare, cresterea pretului I iind conditionata de cresterea cantitatilor de marIa spre vanzare. Clientul Iirmei pentru vanzarea deseurilor de Iier vechi colectate de la persoane Iizice este incepand cu luna octombrie 2001 SC Vectra Steel Srl Constanta. Relatiile de aIac eri cu aceasta Iirma sunt deosebit de proIitabile, cantitatile de marIa vanduta au crescut astI el ca in semestrul 1 al anului2002 volumul vanzarilor catre acest client au Iost de 4076980 690 lei. Mentionam ca incasarea contravalorii marIii vandute catre acest client are loc in avans. Datele contabile din ultimii 3 ani ne arata ascensiunea rapida a Iirmei astIel MII LEI INDICATOR: AN 1999 AN 2000 AN 2001 CIFRA DE AFAC. 2.290.323 4.157.264 12.748.392 PROFIT 17.547 32.767 72.038 TOTAL PATRIM. 242.855 1.201.824 1.831.831 ACTIVE IMOBIL. 112.692 130.884 263.430 ACTIVE CIRCUL. 129.946 1.070.940 1.566.916 CAPITAL PROPRIU 4.898 37.665 119.270 Pentru viitor SC Ste So Samac isi propune cresterea numarului de cent re a deseurilor de la persoane Iizice pentru a satisIace cerintele clientilor de crestere cantitativa a desIacerii de marIa . In acest scop este necesara achizitionarea de noi mijloace de transport, de mare capacitate pentru a asigura transportul operativ al marIii colectate catre clienti. In acest sens in prezentul studiu de caz societatea prezentata va achiz itiona in sistem leasing un autovehicul de capacitate mare pentru a-si largi sIera de acti vitate si pentru a respecta

cerintele clientilor. Contractul incheiat de societatea de leasing EURO 3 TRADE RT a Iost in cheiat la data de 17. 09.2002 si cuprinde urmatoarele: Locator:EURO 3 TRADE RT Utilizator:SC STE SO SAMAC SRL Obiectul leasingului: MERCEDES BENZ 1840 - AUTOTRACTOR Pret si modalitati de plata: 59.pret Iara TVA: 24600 EUR 60.avans: 7380 EUR 61.valoarea Iinantata: 17220 EUR 62.valoarea reziduala: 4920 EUR 63.rata de leasing: 693 EUR 64.taxa de administrare: 492 EUR Cheltuielile care rezulta din tratarea acestui contract vor Ii suportate de catre utilizator. Utilizatorul declara ca cunoaste si este de acord ca aceasta oIerta poate Ii reI uzata de locator Iara nici o motivare. Daca utilizatorul inceteaza Iinantarea dupa semnarea cererii, a re obligatia de a compensa in numerar costurile si cheltuielile eIectuate de locator. Utilizatorul este de acord cu transmiterea si acordarea de date. OIerta utilizatorului ramane valab ila timp de 4 saptamani. OIerta se considera acceptata daca locatorul in acest interval inche ie contractul de Iurnizare pentru bun, participa la un asemenea act sau conIirma in scris acceptarea oIerte i. Fac parte integranta din contractul de leasing conditiile generale de leasing, planul de esalonare a ratelor, contractul de asigurare si declaratia asupr a patrimoniului. Utilizatorul cunoaste consecintele juridice in cazul in care datele din declaratie nu sunt co nIorme cu adevarul. In cazul unei abateri de la conditiile contractuale a utilizatorului. Loc atorul isi rezerva dreptul asupra procedurii de urmat. Dupa semnarea contractului , utilizatorul va eIectua direct i n contul locatorului prima plata: avans si taxa de administrare. Ratele de leasing si de asi gurare vor Ii platite conIorm planului de esalonare a ratelor, care Iace parte integranta din contract. CONDITII GENERALE DeIinitii: in sensul contractului de leasing termenii mentionati in continuare au urmatoarele intelesuri: Locatorul este persoana juridica care se obliga sa oIere in leasing utilizatorul ui bunul descris pe prima pagina a contractului. Valoarea de intrare reprezinta valoarea la care a Iost achizitionat bunul de ca tre Iinantator. Valoarea totala este valoarea totala a ratelor de leasing si valoarea rezidual a. Valoarea reziduala este valoarea la care , la expirarea contractului de leasing se Iace transIerul dreptului de proprietate asupra bunului catre utilizator. Rata de leasing reprezinta suma dintre cota parte din valoarea de intrare a bunu lui si a dobanzii de leasing. Conditii prealabil.

Prin semnarea przentei utilizatorul conIirma ca: 65.in ultimii 5 ani nu s-a initiat impotriva sa nici o actiune civila, penala, I iscala, comerciala sau executorie in justitie, astIel ca in baza patrimoniului si a situatiei venitului actual este capabil sa indeplineasca obligatiile asumate prin contractul de leasing. 66.in mod obligatoriu pentru veriIicare situatiei Iinanciare va prezenta urmatoa rele documente: -completarea unei Iise tip -certiIicat constatator de la RC -certiIicat de atestare Iiscala -bilantul pe ultimii 3 ani -ultimele 3 extrase de cont -contractul, statutul, si toate actele aditionale -certiIicatul de inregistrare Iiscala -certiIicatul de inmatriculare -orice alt document solicitat de catre locator. In cazul revocarii de catre utilizator a oIertei de a contracta, locatorul va avea dreptul la o despagubire pausala in valoare de 10 din pretul de cumparare a bunului. Locatorul poate sa se retraga din contract daca Iurnizorul desemnat de utilizato r reIuza oIerta de cumparare a locatorului, respectiv daca nu este de acord cu eIectuarea comenz ii. Eventualele pretentii Iormulate impotriva locatorului nu sunt admise. Bunul ramane proprieta tea locatorului pe toata durata contractului, la sIarsitul perioadei de leasing util izatorul putand opta pentru: prelungirea leasingului pe baza unui nou contract; cumpararea bunului-obiect al contractului sau restituirea acestuia. Obligatiile partilor in cadrul unei operatiuni de leasing: Locatorul/Iinantatorul se obliga: a)sa respecte dreptul utilizatorului de a allege Iurnizorul potrivit necesitatil or: b)sa incheie contract de vanzare-cumparare cu Iurnizorul desemnat de uti lizator, in conditile expres Iormulate de catre acesta; c)sa incheie contract de leasing cu utilizatorul si s a transmita acestuia, in temeiul contractului, toate drepturile derivand din contractul de vanzarecumparare , cu exceptia dreptului de dispozitie; d)sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, e)sa ii garanteze utilizatorului Iolosinta linistita a bunului , in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale I)sa asigure, printr-o societate de asigurare , bunurile oIerite in leas ing Utilizatorul se obliga: a)sa eIectuezereceptia si sa primeasca bunul la termenul stipulat in cont ractul de leasing; b)sa nu greveze de sarcini bunul care Iace obiectul contrac tului de leasing Iara acordul Iinantatorului; c)sa exploateze bunul conIorm instructiunilor elaborate de catre Iurnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa ill exploateze; d)sa eIectueze platile cu titlu de rata de leasing in cuantumul valoric s tabilit si la termenele

prevazute in contractul de leasing; e)sa suporte cheltuielile de intretinere si alte cheltuieli care decurg d in contractul de leasing; I)sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, i n lipsa unei stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor care decurg din Iolosirea bunului direct sau prin prepu sii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze Iortuite, si co ntinuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de l easing; g)sa permita Iinantatorului veriIicarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care Iace obiectul contractului; h) sa ill inIormeze pe Iinantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate, venita din partea unui tert; 67.sa nu aduca modiIicari bunului Iara acordul Iinantatorului; 68.sa restituie bunul in conIormitate cu prevederile contractului de leasing. Utilizatorul are urmatoarele drepturi: 69.de actiune directa asupra Iurnizorului, in cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, serviceul necesar in perioada de garantie si postgarantie; 70.de a exercita actiunile posesorii Iata de terti. Publicitatea operatiunilor de leasing Societatile comerciale care eIectueaza operatiuni de leasing, precum si societat ile comerciale care utilizeaza bunuri mobile sau imobile in sistem de leasing sunt obligate sa inscr ie in evidentele lor contabile urmatoarele date: 71.valoarea de intrare a bunurilor la momentul incheierii contractului de leasin g; 72.suma totala a ratelor de leasing aIerente contractului intr-un exe rcitiu Iinanciar, inclusiv cuantumul lor indexat, daca partile au prevazut in contract actualizarea periodi ca a ratelor: -pentru leasingul Iinanciar rata de leasing va Ii calculata tinandu-se seama de valoarea de intrare si de dobanda de leasing aIerenta , esalonata pe prioada derularii contractului; achizitiile de mijloace Iixe sunt tratate ca investitii, Iiind supuse amortizar ii in conIormitate cu actele normative in vigoare; -pentru leasingul operational rata de leasing va Ii calculata tinand u-se seama de valoarea de intrare a bunului, de beneIiciul stabilit de parti si de amortizarea unei parti din valoarea de intrare a acestuia. 73.Calculul si evidentierea amortizarii bunului ce Iace obiectul contractului se vor eIectua , in cazul leasingului operational, de catre Iinantator, iar incazul leasingului Iina nciar , de catre utilizator 74. Evaluarea la data inchiderii bilantului contabil a ratelor ramase de ramburs at RAMBURSAREA LEASINGULUI Utilizatorul are obligatia sa achite ratele de leasing la termenele si incuantumul stabilit in anexa, care este parte integranta a contractului. La stabilirea ratelor de leasi ng locatorul va lua in

considerare si va Iacture utilizatorului toate costurile care au Iost determinat e de locator . Factura se considera onorata atunci cand o rata de leasing apare in contul locatorului. Prima rata de leasing devine scadenta imediat dupa semnarea contractului, dar cel tarziu in mo mentul semnarii procesului verbal de predare-primire. Urmatoarele rate vor Ii scade nte in prima zi a lunilor urmatoare, utilizatorul Iiind raspunzator pentru eIectuarea la termen a viramentului. Scoaterea din Iunctiune sau eventualele intreruperi survenite in utilizarea bunului nici un caz nu da dreptul utilizatorului de a reduce sau intrerupe plata ratelor de leasing sau inlocuirea bunului. Utilizatorul este obligat sa plateasca in contul locatorului taxa de examinare, avansul precu m si alte taxe si impozite cel mai tarziu pana la data la care contractul incepe sa produca eIecte . ModiIicarea ratelor de leasing Locatorul are dreptul sa modiIice ratele de leasing daca: -pretul de achizitie a bunului s-a modiIicat in intervalul dintre semnarea contr actului si preluarea bunului -dobanda EURIBOR pe 3 luni se modiIica cu /-0,25, sau daca dobanda de reIinantare a locatorului se modiIica -se produc modiIicari in domeniul taxelor si impozitelor, care privesc contractu l Asigurarea bunului -utilizatorul prin intermediul locatorului va asigura bunul impotriva eventualel or riscuri , pe toata durata contractului, pe cheltuiala utilizatorului, incepand cu data inregistrar ii vehicolului. -pentru utilizarea vehicolului in strainatate va Ii necesar cord ul locatorului conIorm celor mentionate anterior, utilizatorul Iiind obligat sa incheie asigurare suplimentar a , in care locatorul va Ii indicat drept beneIiciar. -utilizatorul cedeaza locatorului toate drepturile sale care decurg di n contractele de asigurare. Locatorul va scadea despagubirile primite din suma datorata de utilizator , resp ectiv va depune la dispozitia utilizatorului prestatiile primite in vederea aducerii bunului in sta re initiala. Clauze penale -in caz de neplata a unei rate de leasing, a unei prime de asigurare sau a altor taxe in conditiile si la termenele stabilite in contract, utilizatorul se obliga sa plateasca penaliza ri de 0,2 din suma ramasa pentru Iiecare zi de intarziere incepand cu data convenita a platii dar n u mai mult de 30 de zile de la data la care se datora a Ii Iacuta plata. In conditiile in care sa intarziat plata ratei de leasing mai mult de 30 de zile, contractul se reziliaza de drept, cu obligatia u tilizatorului de aplati rata ramasa neplatita impreuna cu penalitatile de intarziere, precum s i ratele curente pana la sIarsitul anului calendaristic. Sumele platite pana in momentul acesta nu se ret urneaza. Intrarea in vigoare si durata contractului

Contractul se considera incheiat la data semnarii lui de catre utilizato r si locator, si intra in vigoare de la data preluarii bunului de catre utilizator in conditi ile stipulate prin prezentul contract. Daca preluarea bunului nu are loc la termenul si in con ditiile stipulate din motive neimputabile utilizatorului, contractul va produce eIecte de la data preluarii. Durata contractului este pe o perioada determinata de 2 ani. La data predarii partile contractante sau imputernicitii acestora vor in cheia un proces verbal de predare-primire din care sa rezulte starea bunului la data predarii. Raspunderea contractuala Denuntarea unilaterala a contractului este interzisa sub sanctiun ea de daune, cu exceptia cazurilor expres prevazute in prezentul contract. Pentru nerespectarea totala sau partiala, sau pentru executarea deIectuoasa a vreuneia din clauzele contractuale, partea vinov ata se obliga sa plateasca daune. Inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni privind leasingul Iina nciar: 1.Primirea autoturismului de catre utilizator si inregistrarea acestuia pe baza contractului de leasing: ' Mijloace Iixe 212167 'Alte imprumuturi si datorii asimilate 885600000 (24600 EUR* 36000lei) 2.Inregistrarea dobanzii totale datorate: 471 1687 155952000 (4332EUR*36000lei) 3.Calcularea amortizarii lunare, in trei variante,in Iunctie de optiunea utiliza torului: - amortizarea liniara 6811 2813 14760000 (410EUR*36000lei)in 60 de luni !amortizarea accelerata 6811 2813 36900000 (1025EUR*36000lei; 24600*50/12 luni) 6811 2813 9225000 (256.25EUR*36000lei; 24600*50/48 luni) !presupunem ca opteaza pentru Iacilitatea de a deduce 20 din valoarea autoturismu lui in prima luna #$1'7'#0'3" % 2" % ',03*)8'*9'*' % 2" % ',:47#0'3" % ',03*)8'*'7'#0'3"% 3','6';,03*)8'3"% #)1)'3'1885600000020.0017712000070848000014760000270848000030.00212 544000495936000349593600030.00148780800347155200434715520030.00104 146560243008640524300864030.0072902592170106048617010604830.005103 1814119074233711907423330.00357222708335196388335196330.0025005588 5834637495834637430.00175039124084246210-60816849 6811 2813 177120000 (24600EUR*20) pentru prima luna 6811 2813 708480000 4. Primirea Iacturii in avans de la locator: 404 318607200 167 265680000 4426 52927200 In cazul in care cursul EURO ar Ii crescut la 36100 lei, ar Ii Iost inregistrat a urmatoarea diIerenta neIavorabila de curs valutar: 404 318607200 167 265680000 665 (36100-36000)*7380EUR 4426 50619420 (7380*36100)*19 5.Plata avansului catre locator:

404 5121 318607200 6. Primirea Iacturii aIerenta ratei lunare: 404 24948000 167 16092000 1687 8856000 si comcomitent dobanda lunara : 666 471 3057480 7. Primirea Iacturii privind valoarea reziduala: 167 404 177120000