Sunteți pe pagina 1din 21

Functiile fundamentale ale organismului uman

Functiile de relatie Sistemul nervos - clasificare


- dupa structura si functie: 1) S.N.Somatic ( de relatie ) (SNC, SNP) ) S.N.!egetativ 1)SNC maduva spinarii" encefal trunc#i cere$ral cere$el diencefal emisfere cere$rale SNP nervi spinali %1 perec#i (micsti) cranieni 1 perec#i (motori, sen&itivi, micsti) ganglioni nervosi

simpatic (actionea&a in conditii neo$isnuite, stress) parasimpatic (intervine in conditii o$isnuite) -am$ele componente au: - portiune centrala (centrii nervosi, SNC) - portiune periferica (e'ista in SNP) repr de nervi vegetativi, fi$re vegetative si de ganglioni vegetativi latero-verte$rali" pre-viscerali intra-murali Neuronul conducere centripeta (dendrite) conducere centrifuga (a'on)

)S.N.!.

Sistemul nervos (latin Systema nervosum ) al unui animal (incluznd omul) coordoneaz
activitatea muchilor, monitorizeaz organele, primete i prelucreaz informaiile primite prin organele de sim i iniiaz aciuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru meninerea homeostaziei (echilibrul intern al corpului). Elementele principale ale sistemului nervos sunt neuronii i celulele gliale (cu rol de susinere i de protecie). Cu ct urcm pe scara de evoluie a organismelor, sistemul nervos devine tot mai complex, iar posibilitile lui de a recepiona, interpreta i reaciona corespunztor informaiilor din mediul nconjurtor sunt tot mai perfecionate.

Neuronul
Neuronii sunt celule diferen(iate, care au o$(inut func(ii specifice. )i transmit, generea&* +i recep(ionea&* impulsul nervos. Spre deose$ire de alte celule, ei nu se divid. Neuronul este o celul* adaptat* la recepionarea i transmiterea informaiei, unitatea elementar* (celular*), em$riologic*, anatomic*, funcional*, trofic* i meta$olic* a sistemului nervos. Structura
Teaca de mielina

Axonul neuronilor SNP

Axonul Neuronilor SNC

de celulele , Produsa de , Produsa Schwann(o celula produce oligodendrocite(o celula pentru un singur axon) produce pentru mai multi axoni) discontinuitati , Prezinta numite noduri Ranvier, care reprezinta spatiul dintre 2 celule Schwann. , Se dispune in jurul tecii de mielina,fiind formata de celulele Schwann membrane , Separa plasmatica a celulei Schwann de tesutul conjunctiv din jur. , re rol in permeabilitate si re!istenta

Teaca Schwann

Teaca Henle

Transportul transmembranar
-em$rana plasmatica: )ste formatadintr-un $istrat fosfolipidic si un mare numar de proteine care plutesc .n acest $istrat ( de e'emplu receptorii mem$ranari ), sau .l stra$at complet (canalele si pompele ionice ). Fosfolopidele pre&intaun capat #idrofil orientat spre lic#idul interstitial .n stratul e'tern si spre citoplasma.n cel intern . Capetele #idrofo$e ale fosfolipidelor sunt orientate spre interiorul $istratului pentru a evita apa. Nefiind misci$ile nici cu lic#idul interstitial nici cu citoplasma, fosfolipidele repre&inta o $ariera, .n special pentru apasi su$stantele #idrosolu$ile,dar nu si pentru cele liposolu$ile, cum ar fi o'igenul , a&otul, alcoolul, #ormonii derivati din colesterol. , Proteinele .ntrerup continuitatea $istratului fosfolipidic constituind o alternativa de transport prin mem$rana plasmatica. /ceste proteine pot fi canale ionice de scurgere ,canale volta0 dependente, carrieri , pompe ionice, receptori mem$ranari, mar1eri.

, Structura comple'aa mem$ranei, asigurapermea$ilitatea selectiva a acesteia. 2ransportul pasiv. /re loc prin difu&iune, osmo&a, difu&iune facilitata- .ntotdeauna .n sensul gradientului de concentratie, ( de la o conc. mare la o conc. mica) fara consum de energie meta$olica. )'ista mai multe tipuri de transport pasiv: , 3ifu&iunea directaprin $istratul fosfolipidic-caracteri&ea&asu$stantele liposolu$ile ( care se pot di&olva .n $istratul fosfolipidic). 3intre su$stantele enumerate mai sus, o'igenul are cea mai mare vite&ade difu&iune, dat fiind marea importanta a acestui element c#imic pentru o'idarile intracelulare 3ifu&iunea apei(4S-45/) ,/pa difu&ea&aprin canale speciale , recent descoperite, care sunt e'trem de mici si foarte numeroase. /stfel se e'plicade ce , .n ca&ul #ematiei, difu&ea&a prin mem$rana .n am$ele sensuri .n fiecare minut, un volum de apade o sutade ori mai mare dec6t volumul acestei celule. Cantitatile care difu&ea&a .n am$ele sensuri sunt ec#ili$rate, de aceea volumul celulelor ram6ne constant. unde .ndeplineste rolul de solvent. /stfel pot sa apara , 7neori apa face parte dintr-o solutie si pentru apadiferente de concentratie de o parte si de alta a mem$ranei. 8n aceste conditii se produce un flu' transmem$ranar net de apa.
) ,iar daca paraseste celula , aceasta se &$6rceste( , 3aca apa intra - celulele se umfla ( turgescenta ratatinare ). 7ltimul proces poate sa apara .n dia$etul &a#arat si determina cresterea cantitatii de apa din s6nge. 9inic#ii vor elimina prin urina e'cesul de apa

( poliurie ) iar $olnavul va consuma cantitati mai mari de lic#ide pentru a .nlocui apa pierduta ( polidipsie ). , /cest flu' net de apa cau&at de o diferenta de concentratie a acesteia de o parte si de alta a unei mem$rane se numeste osmo&a. 3ifu&iunea ionilor. :onii fiind .ncarcati electric nu pot stra$ate mem$rana prin $istrat, deoarece sarcinile electrice atrag numeroase molecule de apa. /par astfel ioni #idratati de dimensiuni mari, care sunt respinsi de capetele #idrofo$e ale fosfolipidelor. /stfel fosfolipidele restrictionea&a pasa0ul mem$ranar al ionilor. /cestia vor intra sau vor iesi din celula, folosind canale ionice cu o mare specificitate. 3aca apa intra -celulele se umfla ( e'ista canale de sodiu,potasiu, calciu, clor). Canalele care permit difu&iunea continuaa ionilor .n sensul gradientului de concentratie se numesc canale de scurgere. , )'istasi canale volta0-dependente preva&ute cu porti proteice care modifica temporar permea$ilitatea mem$ranei pentru un anumit ion. Portile acestor canale se desc#id numai .n anumite conditii-de e'emplu atunci c6nd asupra a'olemei ( mem$rana a'onului ) actionea&a un e'citant cu intensitate egala sau mai mare ca a pragului. /stfel permea$ilitatea mem$ranei pentru sodiu, potasiu sau anioni, poate fi reglata

prin sistemul de porti al canalelor volta0-dependente. /cestea contri$uie la aparitia potentialelor de actiune la nivelul neuronilor e'citati. , 7nele canale ionice se desc#id datorita actiunii unor mediatori c#imici-de e'emplu acetilcolina desc#ide canalele de sodiu din mem$rana postsinaptica neuronala 3ifu&iunea facilitata. 9epre&intao modalitate de transport pasiv cu a0utorul unor proteine caraus (carrier) din mem$rana. /cestea facilitea&atrecerea unei su$stante cu molecula mai mare dec6t a ionilor prin mem$rana plasmatica. Proteinele caraus .si pot sc#im$a $rusc conformatia spatiala dupace au legat o su$stanta care tre$uie transportata prin mem$rana. /stfel aceasta a0unge la interiorul celulei, apoi proteina revine la po&itia initiala. Procesul facilitea&a de e'emplu difu&iunea gluco&ei, a aminoaci&ilor etc. 2ransportul activ 7nele su$stante necesare celulelor se afla.n concentratie mai mare .n citoplasma dec6t .n lic#idul interstitial ( de e'emplu ionul de calciu este de %; de ori mai concentrat .n interiorul celulei). /lte su$stante sunt mai concentrate .n mediul e'tracelular ( de e'mplu ionul de sodiu de 1< ori) iar celula tre$uie samentina concentratia interna a acestui cation la valori reduse. )ste evident faptul careintroducerea potasiului si e'pul&ia sodiului nu se pot face prin difu&iune. 2re$uie sae'iste o altasursade energie care saasigure transportul acestor cationi .n sens opus gradientului de concentratie ( adicade la o conc. mica la o conc. mare)-eflu' de sodiu si influ' de potasiu. 2ransportul unei su$stante .n sens opus gradientului ei de concentratie, pe $a&a unui consum de energie se numeste transport activ. 2ransportul activ primar 8n acest ca& energia este furni&ata .n urma descompunerii /2P-ului. Cel mai studiat mecanism de transport activ este pompa de sodiu si potasiu -o /2P-a&a care se afla .n mem$rana tuturor celulelor. =a neuron are rolul de a mentine gradientele de concentratie ale sodiului si potasiului si de a genera indirect un potential negativ pe fata interna a mem$ranei. /tunci c6nd la capatul intern al pompei se leaga % ioni de sodiu, la cel e'tern se fi'e&a ioni de potasiu. 8n acel moment proteina #idroli&a&a /2P-ul la /3P, fosfat si energie, care va fi utili&atapentru reintroducerea potasiului si e'pul&ia sodiului. )nergia necesara refacerii /2P- ului se o$tine prin o'idarea gluco&ei. /stfel se e'plica de ce mentinerea potentialului mem$ranar de repaus si conducti$ilitatea nervoasa, repre&inta procese care necesita mari cantitati de gluco&a si o'igen.

2ransportul activ secundar. 8n acest ca& energia necesara transportului unei su$stante .mpotriva gradientului este furni&ata de o alta su$stanta care va patrunde sau va iesi din celula conform gradientului sau de concentratie.

2ransportul activ de sodiu .n afara celulei si permea$ilitatea mai redusa a mem$ranei

pentru acest cation, determina cresterea concentratiei e'terne a acestuia. Sodiul e'tracelular .n e'ces, av6nd multa energie are tendinta de a difu&a .n celula folosind si alte cai dec6t canalele specifice de scurgere. tre$uie introdusa .mpotriva gradientului ( e'emplu gluco&a) la alt situs. )nergia gradientului de sodiu asigura transportul prin mem$rana a am$elor su$stante cotransport de sodiu si gluco&a.n intestinul su$tire , .n cursul procesului de a$sor$tie intestinala.

4 proteinacarrier dinmem$ranava fi'a sodiul la un situs de legare si su$stanta care

,8n ca&ul contra-transportului (antiport) sodiul tinde sadifu&e&e .n celulaiar alti ioni

( de e'emplu protonii) tind sa paraseasca celula .n sens contrar gradientului de concentratie. /ntiportul sodiu-#idrogen are loc .n tu$ii uriniferi si contri$uie la eliminarea protonilor .n urinapentru a mentine p>-ul normal al s6ngelui, concomitent cu recuperarea unor importante cantitati de sodiu din urina.

Potentialul de mem$rana
2oate celulele organismului uman au un potential electric. /cest potential electric este re&ultatul diferentei de potential dintre fata e'terna a mem$ranei celulare incarcata po&itiv si fata interna a memnranei celulare incarcata negative. :ncarcarea po&itiva a fetei e'terne se datorea&a unei densitati mari de ioni de Na (sodiu) de sarcini positive. :ncarcarea negative a fetei interne se datorea&a densitati mari a anionilor care re&ulta din procesele $ioc#imice intracelulare. /cesti ioni negative aflati pe fata interna a mem$ranei celulare deo$icei nu fac o$icetul transferului transmem$ranar. Fac de o$icei acest transfer numai prin transportori speciali. 3iferenta de potential dintre cele fete incarcate po&itiv si negative determina valoarea potentialului de mem$rana respective potentialul de repaus mem$ranal ? -@<m! pentru celulele musculare, a'oni neuronilor gigantic. Fata intrena a mem$ranei celulare este cu @<m! mai negative decat fata e'terna.

Potentialul de repaus mem$ranal este important pentru viata celulei, pentru ca asigura acestora sc#im$ul de materiale prin mem$rane celulara cu interstitiu. 4rice modificare a valori potentialului mem$ranal implica si modificari ale acestui transportor de materie prin mem$rane celulara dinspre interstitiu inspre citoplasma si invers. Potentialul de repaus mem$ranal constituirea acestuia stau mecanisme : la

- transportul ionilor prin mem$rane celulara dinspre o fata spre cealalta in virtutea concentratiei ionilor respective pe cele fete ale mem$ranei (gradient de concentratie) - mecanismul active prin pompa de Na si A /tunci cand asupra celulei actionea&a un stimul se produce o modificare permea$ila mem$ranei celulare pentru ioni, lucru care duce la inlocuirea potentialului de repaus cu potentialul de activ care determina nasterea de impulsuri electrice de unde sau format la centri nervosa informatia este prelucrata si transmisa eferent la efectul organismului inclusive musc#i care prin contractie determina locomotia organismului prin care organismul se integrea&a in mediu.

3aca in mod ipotetic consideram ca mem$rane unei cellule este permea$ila in e'clusive numai pentru ioni de A si tinand cont de faptul ca concentratia in interiorul celulei pentru ioni de A ? 1B< m)gCl iar la e'terior Bm)gCl atunci in virtutea gradientului de concentratie ioni de A trec prin difu&iune din interiorul celulei in e'teriorul acsteia purtand sarcini positive in felul acesta se acumulea&a pe fata e'terna a mem$ranei sarcini positive la aceasta incarcare po&itiva a fetei e'terne are loc imigrarea de sarcini negative din structura citoplasmei pe fata interna a mem$ranei celulare. :n felul acesta fata e'terna devine electropo&itiva iar fata interna devine electronegative intre cele fete incarcarea diferit se crea&a o diferenta de potential care prepre&inta potentialul mem$ranal la acel moment dat . pe masura ce continua e'o'ul, ioni de A din celula prin mem$rane are loc cresterea transportata de diferenta de potential intre cele fete ale mem$ranei. Pe masura ce creste aceasta masura de potential se a0unge incat aceasta valoare a diferentei de potential sa devina atat de mare incat sa se opuna cont. e'odului

ionilor de A din celula. /cest microm care durea&a 1- milisecunde a valori diferentei de potential poarta denumirea de

P42)N2:/= N)9NS2 pentru ionul de A. Cand este atinsa valoarea potentialului Nernst
pentru ionul de A aceasta valoare a potentialului creat c#iar are tendinte sa reprie&e ioni de A din e'terior in interior cellular. 3aca mem$rana este permea$ila numai pentru Na datorita faptului ca ionul de Na se afla la e'terior in concentratie 1B m)gCl iar la interior 1Bm)gCl atunci in virtutea gradientului de concentratie are loc o patrundere din e'terior in interior. Se acumulea&a sarcini positive pe fata interna in replica pe fata e'terioara se acumulea&a sarcini negative care provin din interstitiu se crea&a o electropo&itivitate pentru fata interna si o electronegativitate pentru fata e'terna. /ceasta incarcare duce la nasterea diferentrlor de potential. :onul de Na intra in celula, creste si diferenta de potential intre cele fete a mem$ranei celulare. 3ar aceasta diferenta de potential creste pana cand diferenta de potential se opune in continuare la intrarea ionilor de Na in celula P42)N2:/= N)9NS2 pentru ionul de Na la nivelul mem$ranei celulare. =a nivelul mem$ranei celulare functionea&a pentru reali&area potentialului de repaus mem$rane si pompele de A si Na. /ceste pompe sunt structurate proteic care manifestea&a in dfunctie de anumite conditi permea$ile pentru ioni de Na si A. /ceste pompe functionea&a pe $a&a consumului de energie eli$erat din /2P respective din a treia legatura macroenergetica a /2P-ului. /ceasat pana cu fiecare ciclu de functionare scoate din interiorul celulei % ioni de Na si introduce in interiorul celulei ioni de A. atat ioni de Na si A sunt purtatori de sarcini positive re&ultand ca la fiecare ciclu functional al pompei de Na si A $ilantul este scoaterea din celula a unei sarcini electrice p&itive prin intermediul unui ion de Na. 3aca valoarea potentialului Nernst pentru ionul de A este -@Bm! inseamna ca se manifesta ceva la nivelul me$ranei celulare pentru a se a0unge la valoarea de -@Bm!. =a nivelul mem$ranei celulare se gasesc niste canale ionice numite canale de pierdere NaA care sunt mai permea$ile de 1<< de ori mai mult pentru A comparative cu Na. Prin aceste canale de pierdere NaA ionul de Na este scos din celula la e'terior duce pe fata e'terioara a mem$ranei sarcini positive care dau electropo&itivitate fetei e'terne a mem$ranei iar prin aceste canale de pierdere NaA intra o cantitate mica de ioni de Na sarcinile po&itiveD purtate de ioni de Na vor determina ani#ilarea a sarcinilor negative aflate pe fata interna acest lucru va face ca electronegativitatea fetei interne a mem$ranei sa scada putin asa incat diferenta de potential intre cele calcule prin microelectro&i - -EFm!. Potentialul de repaus mem$ranal este foarte important pentru ca reglea&a relatia functionala intre citoplasma celulara di mem$rane e'terna. -odficarea potentialului de mam$rana este raspun&ator de activitatea secretoare , asterea potentialului de actiune essential pentru euform.

Potentialul de actiune
3aca asupra mem$ranei celulare actionea&a un stimul care are o anumita intensitate (prag) atunci are loc la nivelul unde actionea&a stimulul, o modificare a permea$ilitati celulare pentru ioni de Na si patrunderea catorva &eci de milisecunde a ionului de Na din e'terior in interiorul celulei si prin aceasta are loc inversarea polaritati mem$ranei celulare aceasta devine po&itiva la interior si negative la e'terior in replica sarcini electrice negative care au fost atrase la nivelul fetei e'terne din interstitiu. /cum ia nastere potentialul de actiune se va deplasa in mem$rane celulei fie intr-o parte fie in cealalata, in conditii normale , deplasarea pote$tialului de actiune respective a procesului de e'citatie se face numai centripet adica de la periferie spre centru nervos datorita pre&entei sinapselor intre neuroni care permit transmiterea unidirecte a impulsului nervos. Propietatile potentialului de actiune : - potentialul de actiune se supune legi totul sau nimic, atunci cand un stimul actionea&a asupra structuri $iologice si determina o depolari&are care sa duca la pragul de e'citatie se numeste stimul liminal. - toti stimuli care prin actiunea lor duc lla depolari&ari se numesc stimuli su$prag, iar stimuli care sunt mai mari decat valoarea su$pragului se numesc stimuli supraprag. - in ca&ul legi totul sau nimic orice stimul care are valoarea proag sau c#iar si valoare mai mare decat prag determina potentialul de actiune care are aceasi alura sau amplitudine. - potentialul de actiune odata nascut, se deplasea&a fara decrementa. - potentialul de actiune pe timpul derulari lui presupune perioada de refractare.

3aca stimulul e aplicat structuri $iologice atunci cand se dereulea&a panta ascendenta a potentialului de actiune acest stimul nu mai are nici un effect asupra structuri $iologice c#iar daca are valoare proag sau nu. :n aceasta perioada structura $iologica este refractara total. /plicarea unui nou stimul de valoare prag la nivelul pantei descendente poate sa de un raspuns din partea structurii $iologice. Cu cat stimulul este aplicat mai aproape de $a&a acestei pante descendente.

3aca aplicarea noului stimul la nivelul potentialului atunci timpul de aparitie a unui nou potential de actiune este mai rapid decat in ca&ul precedent. Spunem ca in aceasta perioada a pantei descendente spunem ca structura are o #iper'cita$ilitate. /tunci cand aplicam un nou stimul in timp derulam postpotentialul po&itiv atunci timp de apartitia potentialului de actiune se reali&ea&a intr-un timp mai indelungat , structura $iologica este #ipoe'cita$ila.

Celulele Gliale
Celulele gliale mai poart i denumirea de celule nevroglice i au rolul de sus inere a neuronilor, de hrnire a acestora, de transmitere a influxului nervos, de digestie a resturilor neuronale. Celulele gliale sau nevrogliile sunt capabile de diviziune, spre deosebire de neuron care nu este. Din punct de vedere al numrului, celulele gliale se gsesc n organismul uman n raport de 10/1 fa de neuroni.

-H37!/ SP:NH9::

=ocali&area, morfologia +i particularit*(i structurale ale m*duvei spin*rii =ocali&area - -S este locali&at* .n canalul verte$ral ( format prin suprapunerea orificiilor verte$rale), pe care nu .l ocup* .n .ntregime" - ea se .ntinde de la gaura occipital* C1 p6n* la verte$ra = ( faptul c* m*duva .+i are limita inferioar* .n dreptul verte$rei = se e'plic* prin ritmulde cre+tere a coloanei verte$rale, mai rapid dec6t cel de cre+tere a m*duvei) " - m*duva se termin* cu conul medular, prelungindu-se cu filum terminale (p6n* .n dreptul verte$rei coccigiene ), aceasta, .mpreun* cu r*d*cinile o$lice +i alungite ale nervilor spinali (lom$ari +i sacrali) formea&* coada de cal. -orfologia /re form* cilindric* pu(in turtit* antero-posterior, lungimea .ntre B%-B; cm. Pre&int* dou* umfl*turi (cervical* +i lom$ar*), responsa$ile de inerva(ia mem$relor (superioare +i, respectiv, inferioare).

Particularit*(ile structurale

- su$stan(a cenu+ie este dispus* .n interior, iar cea al$* .n e'terior. Su$stan(a cenu+ie con(ine corpuri neuronale +i fi$re amielinice, iar su$stan(a al$* fi$re mielinice grupate .n fascicule" - su$stan(a cenu+ie are forma literei > +i pre&int*: dou* coarne posterioare (lungi +i su$(iri, cu rol sen&itiv), dou* coarne anterioare 1(scurte +i groase, cu rol motor), dou* coarne laterale, la nivel toracic +i lom$ar (cu rol vegetativ). Iara transversal* a >-ului poart* numele de su$stan(* intermediar* (JJJ comisura cenu+ie), fiind str*$*tut* de canalul ependimar care con(ine lic#id cefalora#idian (=C9) (JJJ+i care .n sus se dilat* +i la nivelul trunc#iului cere$ral formea&* ventriculul :!). 8n su$stan(a intermediar* se afl* neuroni visceromotori +i viscerosen&itivi. - su$stan(a reticulat* este dispus* su$ form* de insule de celule a+e&ate .n 0urul canalului ependimar, .ntre cornul lateral +i $a&a cornului posterior. - su$stan(a al$* este dispus* la e'teriorul m*duvei, fiind format* din trei perec#i de cordoane: dou* posterioare, dou* anterioare +i dou* laterale. )le sunt formate din fascicule ascendente, descendente +i de asocia(ie.

-eningele - organele SNC-ului sunt acoperite de sistemul meningian, format din trei mem$rane, care se succed de la interior spre e'terior, astfel: piamater, ara#noida +i duramater. - spa(iul cuprins .ntre ara#noid* +i piamater con(ine lic#id cefalora#idian, care amorti&ea&* +ocurile produse asupra SNC-ului .n timpul activit*(ilor motorii. =ic#idul cefalora#idian .ndepline+te rol de protec(ie a (esutului nervos" constituie o $arier* .n calea p*trunderii .n (esutul nervos a unor su$stan(e d*un*toare din s6ngele circulant.
N)9!:: SP:N/=:

Nervii spinali apar(in sistemului nervos somatic periferic. )l constituie c*ile de conducere a impulsurilor nervoase (receptori centrii nervo+i medulari organul efector). Nervii spinali sunt -:CK2:, .n num*r de %1 de perec#i: - E cervicali" - 1 toracali" - ; lom$ari" - ; sacrali" - 1 coccigian. )i sunt dispu+i simetric de o parte +i de alta a m*duvei +i metameric. Nervul spinal este format din dou* r*d*cini, trunc#i +i ramuri. 9*d*cina posterioar*, sen&itiv*, are pe traiectul ei un ganglion spinal, .n care se g*sesc neuronii (JJJ neuroni pseudounipolari) de origine pentru fi$rele sen&itive neuroni somatosen&itivi +i viscerosen&itivi. Prelungirile periferice ale neuronilor men(iona(i a0ung la structurile receptoare, iar cele centrale intr* .n m*duva spin*rii.
1

9*d*cina anterioar*, motorie, con(ine fi$re motorii, a'oni ai neuronilor din coarnele medulare (anterior +i lateral). con(ine a'onii neuronilor somatomotori din cornul anterior al m*duvei +i a'onii neuronilor visceromotori din cornul lateral. 2runc#iul nervului spinal re&ult* din unirea celor dou* r*d*cini, .nainte de a p*r*si canalul verte$ral. Con(ine fi$re: sen&itive, motorii (somatice +i vegetative) este mi't. 3up* ie+irea din canalul verte$ral, trunc#iul se divide .n patru ramuri: ventral*, dorsal*, comunicant* al$* +i meningian*, care sunt mi'te. Prin a cincea ramur*, comunicanta cenu+ie, fi$ra vegetativ* simpatic* postganglionar* intr* .n nervul spinal 9amura dorsal* se distri$uie tegumentului +i mu+c#ilor din regiunea posterioar* a trunc#iului. 9amura ventral* con(ine fi$re nervoase: somatosen&itive +i somatomotorii, care se distri$uie la tegumentul +i mu+c#ii din partea anterolateral* a trunc#iului +i a mem$relor +i visceromotorii (postganglionare simpatice). /ceste ramuri sunt mi'te +i se distri$uie metameric la nivelul regiunii toracice, form6nd cele 11 perec#i de nervi intercostali somatici, iar .n rest, particip* la formarea ple'urilor nervoase somatice (cervical, $ra#ial, lom$ar, sacral +i coccigian). 9amura comunicant* al$* con(ine fi$re nervoase: viscerosen&itive +i preganglionare simpatice mielinice, cu originea .n neuronii visceromotori dintr-un centru vegetativ, din cornul lateral medular. )le a0ung la ganglionul paraverte$ral simpatic, unde ma0oritatea fi$relor fac sinaps*. 7n num*r redus de fi$re trec prin ganglion f*r* sa fac* sinaps*, fiind cele care alc*tuiesc nervii splan#nici, forma(i din fi$re preganglionare simpatice. 9amura meningian* con(ine fi$re viscerosen&itive (care se desprind din trunc#iul nervului spinal) +i vasomotorii, care provin din ramura comunicant* cenu+ie. )le inervea&* meningele spinal +i vasele de s6nge de la acest nivel. 9amura comunicant* cenu+ie reali&ea&* leg*tura dintre ganglionul paraverte$ral +i trunc#iul nervului spinal. )a con(ine fi$re postganglionare simpatice amielinice, cu originea .n ganglionul amintit. /cestea inervea&* mu+c#ii nete&i ai firului de p*r, ai glandelor sudoripare +i se$acee, precum +i ai peretelui vascular.

-*duva spin*rii .ndepline+te dou* func(ii: refle'* +i de conducere a impulsurilor nervoase. Func(ia refle'*. =a $a&a activit*(ii sistemului nervos stau actele refle'e. /ctul refle' este r*spunsul fi&iologic la stimulii care ac(ionea&* asupra unui c6mp receptor. Su$stratul anatomic al actului refle' .l constituie arcul refle' care cuprinde: - calea aferent*, constituit* din prelungirile periferice (a0ung la receptori) +i centrale (spre centrii nervo+i medulari) ale neuronilor sen&itivi, cu originea .n ganglionul spinal" - centrii reflec+i primesc informa(ii de la receptori, le prelucrea&* +i generea&* impulsuri nervoase" - calea eferent* este format* din a'onii neuronilor somato- sau visceromotori cu originea .n coarnele (anterior +i lateral) m*duvei spin*rii. Fi$rele eferente se .ndreapt* spre organul efector, somatic sau vegetativ. 8n centrii nervo+i din m*duva spin*rii se .nc#id arcurile refle'e somatice +i vegetative. 9efle'ele somatice medulare se clasific* dup* num*rul de sinapse din arcul refle' .n: - monosinaptice (refle' $icipital, tricpital, rotulian, a#ilian)" - polisinaptice (refle' de fle'ie). 8n conclu&ie: arcul refle' monosinaptic este format din doi neuroni" perioada de laten(* este foarte scurt*, deci arcul refle' se reali&ea&* pe c*i rapide de conducere +i nu iradia&*. 9efle'ele polisinaptice. 9efle'ul de fle'ie este un refle' de ap*rare, provocat de un agent nociv (atingerea de un o$iect fier$inte, .n(ep*tur*, curent electric), care stimulea&* receptorii durerii (termina(iile nervoase li$ere din tegumentul m6inii, spre e'emplu). )l const* .ntr-o contrac(ie muscular* $rusc*, ce permite .ndep*rtarea m6inii de agentul nociv. 8n conclu&ie: arcul refle' polisinaptic include un num*r varia$il de neuroni intercalari, situa(i .ntre neuronul somatosen&itiv +i cel somatomotor" perioada de laten(* este mai lung* +i se supune legii iradieri.
2ipuri Num*r de neuroni 2ipuri de neuroni 2imp de laten(* Grad de iradiere 9eceptori specifici )'emple 9)F=)L) S4-/2:C) 9efle'e -4N4S:N/P2:C) (de .ntindere) Sen&itiv +i motor Foarte scurt Strict limitate nu iradia&* proprioceptori 9otulian, a#ilean, $icipital, tricipital, Ia$ins1i, a$dominal 9efle'e P4=:S:N/P2:C) (de fle'ie) Cel pu(in % Sen&itiv, intercalari, motor =ung :radia&* diferit, .n func(ie de intensitatea e'citantului )'teroceptori, proprioceptori 3e ap*rare, e'ecutate prin fle'ie.

9efle'ele vegetative sau autonome sunt simpatice +i parasimpatice.

Neuronii visceromotori simpatici din su$stan(a intermediar* a m*duvei spin*rii sunt grupa(i .ntr-un nucleu .n form* de coloan* lung*, el fiind cel care determin* formarea cornului lateral. Neuronii viscerosen&itivi se afl* tot .n su$stan(a intermediar*, .ntre canalul ependimar +i nucleul amintit, de asemenea .ntr-o coloan*, dar mai scurt* dec6t prima. Neuronii visceromotori ai parasimpaticului sacral sunt mai pu(in numero+i" ei se afl* .n nucleul parasimpatic, cuprins .n m*duva sacral*, .ntre segmentele S +i SB.
Nr. crt.
1. 1. 1. 1. 1. 1. 1. 1. 1. 1. 1.

3enumirea refle'ului Pupilodilatator Cardioaccelerator !asoconstrictor Sudoral

Centrul -*duva cervicotoracal* -*duva cervicotoracal* -*duva cervicotoracolom$ar* -*duva cervicotoracolom$ar*

2ipul refle'ului 9efle' simpatic 9efle' simpatic 9efle' simpatic 9efle' simpatic 9efle' simpatic 9efle' simpatic 9efle' simpatic 9efle' simpatic 9efle' parasimpatic 9efle' parasimpatic 9efle' parasimpatic

-otilitatea gastrointestinal* -*duva toracolom$ar* -ic(iune 3efeca(ie Se'ual -ic(iune 3efeca(ie Se'ual -*duva lom$ar* -*duva lom$ar* -*duva lom$ar* -*duva sacral* -*duva sacral* -*duva sacral*

C/:=) 3) C4N37C)9) /=) SNC G)N)9/=:2/2:


Caile de conducere ale SNC repre&inta tracturi sau fascicule de fi$re nervoase cu aceeasi functie si acelasi traiect, dar cu origini si destinatii diferite. )'ista trei categorii de cai, si anume: cai ascendente (centripete, aferente), cai descendente (centrifuge, eferente) si cai de asociatie, care leaga .ntre ele diferiti centrii nervosi.

C/:=) /SC)N3)N2)
/cestea transmit spre scoarta cere$rala informatii receptionate la periferia organismului sau la nivelul viscerelor. )le se .mpart .n cai destinate trunc#iului si mem$relor si cai destinate capului si g6tului. Caile destinate trunc#iului si mem$relor sunt repre&entate de cai e'teroceptive, proprioceptive si interoceptive.

Caile e'teroceptive sunt cai de conducere lenta, care ve#iculea&a sensi$ilitatea e'teroceptiva tactila protopatica(grosiera) si sensi$ilitatea termoalge&ica. )le sunt repre&entate de cele doua tracturi spinotalamice, anterior (tactil) si posterior (termo-alge&ic). =a nivelul trunc#iului cere$ral cele doua tracturi urca .ndepart6ndu-se .ntre ele. 2ractul anterior urca .n a'ul median al trunc#iului, .napoia lemniscului medial, iar cel lateral se grupea&a cu tracturile ru$rospinal, spinocere$elos anterior si spinotectal pentru a forma fasciculul #eterogen. 8n eta0ul me&encefalic cele doua tracturi spinotalamice se regrupea&a, apoi a0ung .n nucleul ventral posterior de talamus, aici gasindu-se al treilea neuron al caii. /'onul acestui neuron traversea&a$ratul posterior al capsulei interne si se termina .n ariile %, 1 si Irodman din girusul parietal ascendent. Caile proprioceptive fac si ele parte din caile destinate trunc#iului si mem$relor, si ve#iculea&a informatii primite de la proprioceptorii din musc#i, tendoane, oase si articulatii. Caile proprioceptive constiente transmit si sensi$ilitatea e'teroceptiva tactila fina (epicritica), si sunt cai rapide de conducere. /'onii deutoneuronilor din nucleii Goll si Iurdac# trec de partea opusala nivelul decusatiei sen&itive Spit&1a si formea&a .n traiectul lor ascendent spre talamus lemniscul medial. /l treilea neuron al caii se gaseste .n nucleul ventral, posterior de talamus, a'onii sai a0ung6nd prin $ratul posterior al capsulei interne .n girusul parietal ascendent, mai e'act .n ariile %, 1 si Irodman.

C/:=) 3)SC)N3)N2)

Caile descendente reali&ea&alegaturile centrilor corticali si su$corticali cu neuronii motori din nucleii nervilor cranieni din trunc#iul cere$ral sau din coarnele anterioare ale maduvei spinarii, si sunt de doua feluri, si anume piramidale si e'trapiramidale. C/:=) P:9/-:3/=) sunt cai $ineuronale, deci vor avea doi neuroni, unul central iar altul periferic, si sunt cai care transmit rapid influ'ul nervos. /cestea sunt de doua feluri, corticonucleare si corticospinale. Caile piramidale corticonucleare sau geniculate .si au originea .n scoarta cere$rala, .n 1C; inferioara a girusului frontal ascendent. Fi$rele sale stra$at centrul oval si a0ung la genunc#iul capsulei interne, fiind ase&ate su$ forma a doua tracturi, unul anterior, iar altul posterior, care se dispun .ntr-un traiect descendent spre trunc#iul cere$ral, la nivelul caruia fi$rele se vor distri$ui nucleilor motori ai nervilor cranieni de partea opusa 8n me&encefal, componenta anterioara(fi$rele propriu&ise) este situata medial, iar fi$rele acesteia se .ncrucisea&a pe linia mediana si se distri$uie succesiv nucleilor masticator, atasat trigemenului, nucleului nervului facial, nucleului nervului #ipoglos si nucleului am$iguu (:L, L, L:). Fi$rele componentei posterioare se distri$uie nucleilor motori ai nervilor cranieni :::, :! si !: de partea opusasi se termina .n nucleul spinal al nervului accesor de partea opusa. Caile piramidale corticospinale sunt si ele constituite din doi neuroni. Primul neuron are origine corticala, .n aria B Irodman de la nivelul girusului frontal ascendent. 3e la origine fi$rele se orientea&a .n 0os si medial, trec prin centrul oval si capsula interna pentru a a0unge la trunc#iul cere$ral. =a nivelul centrului oval fi$rele se torsionea&aastfel .nc6t cele cu origine .n portiunea inferioara a girusului postcentral ocupa e'tremitatea anterioara a $ratului posterior al capsulei interne, iar cele cu origine la nivelul lo$ulului paracentral ocupa e'tremitatea posterioaraa $ratului posterior. 8n portiunea inferioara a eta0ului $ul$ar se dispun su$ forma a douacontingente, si anume tractul piramidal direct si tractul piramidal .ncrucisat. /cestea a0ung .n coarnele anterioare ale maduvei pedoua cai diferite. Fi$rele .ncrucisate, care repre&inta E<M din fi$re, trec de partea opusa prin decusatia motorie, a lui -istic#elli stra$at maduva .n cordonul lateral, apoi se termina la nivelul nucleilor motori din coarnele anterioare. Fi$rele directe a0ung .n cordonul anterior al maduvei spinarii si se termina.n neuronii motori din coarnele anterioare de partea opusa ale maduvei. 8ncrucisarea se produce .n eta0ele medulare la fiecare nivel.