Tehnologia Cresterii Plantelor Cerintele plantelor leguminoase fata de factorii de mediu Cerintele fata de temperatura

1-Factorul climatic-cel mai important care limiteaza cultura legumelor intro zona sau alta este temperatura. In functie de temperatura in tara noastra sunt delimitate 3 zone de favorabilitate a legumelor si anume: Zona 1 cupinde partea de S si V a tarii in care intra judetele lt !olj "eleorman #iurgiu $rad "imis si %i&or.aceasta zona se caracterizeaza prin temperaturi mediii de 1'-11 grade (precipitatii de )'' -*'' mm anual. +miditatea relativa a aerului este de *' -,' la suta. Zona a -- ocupa . lteniei si . /unteniei(campia /oldovei si o mica parte din "ransilvania.$ceasta ocupa judetele 0aras severin( !ambovita ( $rges( Valcea( Vaslui( %acau( Suceava( %otosani Satu /are $ceasta zona se caracterizeaza prin temperaturi medi anuale de 1 grade precipitatii de **',*' mm annual si umiditatea relativa a aerului de ,'-2' la suta. Zona 3- este mai putin favorabila culturii legumelor si ocupa o suprafata mai mica in judetele Sibiu %rasov %istrita /ures 0luj Salaj si /aramures ."emperaturi medii anuale a zonei se gasesc intre 1-1(* la suta precipitatii peste ,'' mm annual si umiditate relativa a aerului de 2'-2* la suta. 3a infiintarea culturilor legumicole trebuie sa se tina seama deoparte de zona de favorabilitate iar de pe cealalta parte de traditia cultivara doar a anumitor specii de legume in anumite zone c&iar daca uneori profitul obtinut este mai mic In functie de cerintele fata de temperaturi speciile leguminoase se clasifica astfel: 1-specii f rezistente la frig .$ceste specii suporta tempetaruri de -1' grade pana la --' grade (motiv pentru care pot ramane peste iarna afara.45:morcovul(&reanul. --Specii rezistente la frig:$ceste specii suport temperaturi de ' grade:e5: salata spanacul ceapa ustoriul verde."ot in aceasta categorie mai intra legumele radacinoase legumele bulboase legumele din grupa verzii. 3:Specii semirezistente la frig.$ceste specii necesita temperaturi pozitive temperaturi de ' grade ducand la distrugerea partii aeriene.6eprezinta tipic al acestei grupe este cartita )-specii pretentioase la caldura:care necesita pentru crestere si fructificare -*-3'(si pentru germinarea semintelor la pana la 1* grade.!e regula aceste specii se cultiva prin rasad iar plantarea in camp are loc numai dupa ce a trecut perioada legumelor si ing&eturilor tarzii de primavara.!in aceasta grupa fac parte tomatele ardeii vinetele *-specii rezistente la caldura-aceste specii suporta temperaturi foarte ridicate de peste 3* grade (in aceasta categorie intra castravetii pepenele galben si pepenele verde. 7entru ca plantele legumicole sa nu sufere din cauza temperaturii prea scazule sau prea ridicate trebuiesc luate unele masuri astfel: -primavara la infiintarea culturilor trebuie sa se respecte epoca de infiintare in functie de zona si de speciile cultivante -protejarea culturilor cu tunele joase in situatia in care apar accidental temperaturi scazute care ar putea afecta negativ plantele -alegerea pentru speciile pretentioase la caldura a terenurilor care se afla in bataia soarelui -cultivarea legumelor pe terenuri adapostite natural -evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata -in timpul verii cand temperatura este prea ridicata se intervine cu irigarea pentru asigurarea necesarului de apa si pentru racorirea atmosferei

-in zonele unde temperatura creste e5cesiv culturile legumicole pot fi intercalate in plantatiile de pomi si in plantatiile de vita de vie -evitarea terenurilor cu e5pozitie sudica deooarece aceasta se incalzeste e5cesiv -respectarea epocilor de infiintare a culturilor si alegerea speciilor

Cerintele fata de lumina:

-pe teritoriul 6omaniei e5ista lumina sufienta pentru cresterea si dezvoltarea plantelor dar aceasta difera in functie de anotimp.7erioada cu intensitatea luminoasa ridicata este aprilieseptembrie perioada care coincide cu aceasta a infiintarii majoritatii culturii legumicole.Speciile care necesita ointensitate luminoasa mai mare sunt:ardeii(vinetele(castravetele etc. $lte plante legumicole( cum ar fi ridic&ele de luna( morcovul( matrunjelul pesternacul telina varza conopida( au cerintele mai reduse fata de lumina motiv pentru care aceste culturi se pot infiinta primavara devreme cand intensitatea luminoasa este mai scazuta. Speciile legumicole care se preteaza la infiintarea culturilor din toamna sau primavara foarte devreme sunt considerate plante nepretentioase la lumina .!in aceasta punct de vedere plantele se impart in 3 grupe: a-plantele legumicole de zi lunga-care fructifica la o durata a zilei de 1*-11 zore.!in aceasta grupa fac parte:spanaculmsalata(ridic&ele(ceapa(varza(morcovul si mazarea. b-plante legumicole de zi scurta:-aceaste plante cresc si fructifica la o durata a zilei de 1ore.!in aceasta grupa fac parte tomatele ardeiul vinetele castravetii dovlecelui si fasolea. c-plantele legumicole indiferente:-aceste plante cresc si fructifica atat in conditii de zi scurta cat si in conditii de zi lunga. !in aceasta grupa fac parte unele serii de tomate si de salate. 7entru crestere si fructificare speciile legumicole pe langa intensitatea luminoasa au nevoie si de o anumita calitate a intensitatii luminii. !in spectrul vizibil al luminii solare(cele mai puternic absorbite sunt radiatiile rosii care au rol important in sinteza glucidelor si in procesul de inflorire al plantelor.6adiatiile albastru violet sunt absorbite mai mult de plantele de umbra si au rol important in formarea partilor comestibile la unele specii(cum ar fi salata spanacul si varza. 6adiatiile VV in cantitate mica participa la sinteza unor vitamine.6adiatiile vv pot duce la distrugerea tesuturilor si a celulelor.In practica compozitia legumelor in rasadnite(in solarii si in acoperirea cu folietina sau cu sticla.$ceaste materiale au capacitatea de a lasa sa patrunda numai o parte din radiatiile solare astfel(plantele de radiatiile puternice.

Cerintele fata de apa:

-apa are un rol important in cultura legumelor.7rezenta apei in partile comestibile ale plantei face ca acestea sa fie tari(vin calorii si cu calitati organoleptice superioare. 3ipsa apei duce la deprecierea calitativa a legumelor la imposibilitatea valorificarii in conditii normale si la pierderea unor parti importante din productia obtinuta. In functie de zona geografica din care probine plantele legumicole manifesta cerinta diferite fata de umiditatea din sol si fata de umiditatea din aer. $stfel speciile care provin din zone umede necesita cantitati de apa mai mari pentru cresterea si fructificarea comparativa cu cele care provin din zonele secetoase. !in punct de vedere al cerintelor fata de umiditate din sol(plantele legumicole se clasifica in: a-plante legumicole cu cerinte foarte ridicate fata de unul din sol :varza conopida gulia ridic&ele ceapa pprazul. b-plante legumicole cu cerinte ridicate:castravetii tomatele vinetele fasolea c-plante legumicole cu cerinte moderate :morcovul patrunjelul pestarnacul d-plante legumicole cu cerinte mici:pepenele galben pepenele verde In functie de cerintele fata de umiditatea relative a aerului se clasifica in: a-plante legumicole care necesita aumiditate relativa foarte ridicata cuprinsa intre 85-95 la suta:castravetii spanacul telina

b-plantele lg care necesita umiditate relativa ridicata cuprinsa intre 7 -8 la suta :morcovul patrunjelul mazarea c-plante legumicole care necesita umiditate relativa moderata cuprinsa intre 55-!5 la suta :tomata ardei vinete d-plante legumicole care necesita umid relativa scazuta cuprinsa intre "5-55 la suta :pepenele galben pepenele verde "inand seama de pretentiile plantelor legumicole fata de apa din sol si fata de umiditatea relativa a aerului (aplicarea apei se face diferentiat astfel: -la speciile care necesita cantitati de apa mai mari se uda mai des si cu cantitate de apa mai mare fata de speciile cu pretentii scazute(la care administrarea apei se face numai In situatia in care lipsa apei este de durata mai lunga 45cesul de umiditate daca nu se inlatura la timp determina in prima faza ofilirea plantelor si in final moartea acestora. In aceasta situatie locul aerului este luat de apa iar in lipsa - radacinile se afi5iaza si plantele mor.$stfel de situatii apar pe terenurile supuse inundatiilor pe terenurile grele sau cand sunt foarte multe precipitatii. 3ipsa apei din sol duce la des&idratarea treptata a plantelor(pierderea turgestentei si la ofilirea ireversibila. 7rovenirea acestor fenomene se face prin administrarea apei in sol si prin lucrari care sa impiedice pierderile de apa cum ar fi: $fi5ierea superficiala a solului /ulcirea cu diferite materiale !istrugerea buruienilor /entinerea unei densitati optime a plantelor la unitatea de suprafata

Cerintele fata de sol:

1-sa aiba fertilitate naturala ridicata --sa fie ferite de inundatii 3-sa aiba drenaj bun care sa permina eliminarea e5cesului de apa )-sa fie bine structurate ceea ce influenteaza circulatia apei(temperaturii si gazelor din sol *- reactia solului brut sa aiba p& intre ,(*-2(,-solurile destinate cultivarii legumelor trebuie sa aiba insusirea naturala de a nu se opune sc&imbarii p&-ului cauzata de aplicarea nerationala a ingrasamantelor c&imice 7t a evita acidificarea sau alcanizarea solurilor nu se aplica ingrasamante acide pe terenuri cu reactie acida sau ingrasaminte alcaline pe terenuri cu reactie alcalina8 2-solurile trebuie sa aiba o activitate microbiologica intensa (activitate care participa la fi5area azotului si la descompunerea materiei organice.

#$%&'T#()* P'*$T)'+( '),&%#C+')

-reprezinta proprietatea plantelor de a se multiplica respectiv de asi spori permanent numarul de indivizi. 0unoasterea acestor procese are importanta deosebita in lucrarile de ameliorare si selectie in producerea de seminte si in producerea de material saditor.7lantele legumicole se inmultesc pe care se5uata prin samanta si pe care ase5uata vegetativa prin intermediul diferitelor organe. #nmultirea prin seminte: 7rezinta unele avantaje cum ar fi: a-de la o singura planta se poate obtine un numar foarte mare de indivizi b-semintele depozitate in conditii normale se pot pastra o perioada lunga de timp apro5imativ )(* ani in functie de specie c-in timpul pastrarii semintelor ocupa un volum redus si pot fi manipulate usor d-inmultirea prin seminte permite efectuarea rapida a lucrarilor de inflorire a culturilor prin semanare mecanizata

e-prin inmultirea cu ajutorul semintelor se pot crea rezerve de seminte pentru situatii critice f-permite introducerea in cultura a &ibrizilor valorosi 7regatirea semintelor pentru semanare cuprinde o serie de masuri cum ar fi: -sortarea si calibrarea acestor operatiuni se e5ecuta in scopul separarii de impuritati a semintelor intregi si sanatoase -umectarea-se aplica la semintele cu tegumentul tare la care radacina se produce mai incet -inmultirea fortata-reprezinta o continuare a operatiei de umectare de regula incoltirea fortata se practica pentru completarea golurilor la culturile semanate direct in camp si la infiintarea culturilor timpurii si succesibile. -calirea semintelor-aceasta operatie consta in tinerea semintelor timp de -) de ore la temperaturra camerei dupa care se tin alte -) de ore la temperaturi scazute intre 1-) grade. !upa cateva zile de socuritermice semintele se pot semana. -!irijarea semintelor-acoperirea semintelor mici cu un amestec organomineral marind in acest fel volumul acestor si dand semintelor o forma sferica -!ezinfectia-se e5ecuta pentru distrugerea unor agenti patogeni(se poate face pe cale c&imica si pe cale termica $mestecarea semintelor-mici care rasad mai greu cu diferite materiale sau cu alte seminte ale unor plante care rasad mai usor9salata(ridic&i: care sunt folosite ca plante indicatore.

#nmultirea vegetativa
-este cea mai vec&e si cea mai simpla metoda de inmultire care se foloseste la speciile de plante legumicole care in conditiile climatice de la noi din tara nu formeaza seminte9&reanul(cartoful usturoiul: sau la speciile care formeaza seminte putine si sterile9leusteanul:. 7rin aceasta metoda de inmultire se transmit la descendenti insusirile valoroase pe care le au plantele mama dar prezinta si unele dezavantaje cum ar fi: 1-0oeficientul de multiplicare mic --0antitatea de material folosita pentru inmultire este mai mare 3-7astrarea este mai greoaie din cauza continutului ridicat de apa )-Volumul mare al materialului vegetativ impune spatii de pastrare corespunzatoare si c&eltuieli mai mari pentru mentinerea in limitele corecte de temperatura si umiditate in timpul pastrarii. *-7lantarea mecanizata este mai greu de realizat.In practica legumicola se utilizeaza de obicei urmatoarele metode de inmultire vegetativa: -prin bulbi sau bulbili9usturoiu: -prin tubercula9cartoful: -prn rizomi9la &rean: -prin despartirea tuplii9leustean:

C+$ST(&CT## -+'+S#T) #$ '),&%#C&'T&(*

$mplasamentele folosite in procesul de cultivare al plantelor sunt constructii diversitate utilizate in special pentru obtinerea legumelor in perioadele nefavorabile ale omului. +nele dintre aceste constructii sunt prevazute cu instalatii automatizate costisitoare ceea ce impune folosirea celor mai eficiente metode de e5ploatare care sa determine amortizarea eficienta a investitiilor si obtinerea unei rentabilitati sporita. Constructiile legumicole cele mai utilizate sunt: -serele -solariile -tunelele joase -rasadnitele Serele:-sunt constructii comple5e care pot asigura in optim toti factorii de vegetatie.7ot fi utilizate la producerea rasadurilor pentru spatii protejate pentru infiintarea culturilor in camp si la producerea de legume pe tot parcursul anului.

In functie de regimul de temperatura serele pot fi : 0alde Semicalde 6eci In serele reci se pot obtine legume in perioada toamna iarna si in perioada iarna primavara9salata(ceapa verde(spanacul(usturoiul verde(mararul(patrunjelul pentru frunze:. In functie de activitate desfasurata se intalnesc: Sere pentru legume si flori de productie Sere inmutitor pentru producerea de rasaduri Sere cu activitate speciala-pentru cultivarea si inmultirea plantelor e5otice )lementele constructive ale unei sere sunt: -fundatia din beton -stalpii de sustinere -coama -contrafisele -jgiabul pentru scurgerea apei 7entru o buna crestere si dezvoltare a plantelor (serele sunt prevazute cu instalatii de incalzire(instalatii de aerisire(instalatii de fertilizare si instalatii de umbrire #nstalatia de incalzire are rolul de a asigura temperatura optima pentru cultura diverselor specii legumicole #nstalatia de aerisire -este reprezentata de ferestrele de pe acoperisul si desc&iderea si inc&iderea acestor ferestre se realizeaza pe baza unui program de calculator #nstalatia de fertilizare-irigare-asigura administrarea &ranei si a ape.Functionarea acestor instalatii are loc tot pe baza unui program de calcule #nstalatia de umbrire -permite reducerea intensitatii luminoase si scaderea temperaturii in interiorul serei. Serele moderne sunt prevazute cu un sistem de umbrire realizat din diferite materiale sintetice care sunt derulate in interior sub acoperire. Solariile:-spre deosebire de sere(solariile sunt constructii mai simple acoperite cu materiale plastice sau cu sticla incalzita pe baza radiatiei solare si folosite pentru cultura protejata a legumelor si florilor sau pentru producerea de rasaduri. Solariile permit infiintarea cultulor si obtinerea de recolte in avans de 3() saptamani fata de cultura in camp. In practica se folosesc: Solarii acoperite cu sticla "unel %loc acoperite cu folie Solariile acoperite cu sticla -au latimea de , metri ulgimea cuprinde intre )1-,' metri avand acoperisul in panta de 3* la suta care sa permite alunecarea zapezii in timpul iernii. Solaru cu sticla-au acoperisul si sc&eletul in intregime metalic la acoperis se foloseste sticla de ) mm latime iar la peretii laterali de 3 mm. $erisirea la acest tip de solar se face prin: Ferestrele de la coama si ferestrele din parti laterale &darea se face prin aspersiune sau prin picurare 0orpurile de solarii acoperite cu sticla se aseaza in paralel la apro5imativ * m distanta intre ele.Intre grupurile de solarii se lasa drumuri de acces de -(*-3 m latime cu spatii de 2(*-1m. Solarii tunel acoperite -cu folie de polietilena au sc&eletul confectionat din arce de teava care la capete este mai groasa iar la arcele intermediare mai subtire.7entru sustinerea foliei se monteaza o retea de sarma care se intinde pe intreg sc&eletul solarului.+sile de inc&idere si

desc&idere sunt confectionate din teava metalica.$ceste usi sunt rentabile(ceea ce permite accesul utilajelor pentru efectuarea lucrarilor (preagatirea solului. Fi5area foliei se face tranversal iar ambele capete se ingroapa in sol. %ucatile de folie se suprapun una peste alta pe o portiune de -*;3' cm. Solariile se monteaza in paralel la aproimativ --3 m distanga unul de celalalt. Solarul tunel are latimea de *(*-, m si lungimea de )1-,' m. In practica mai ales in gospodariile populatiei e5ista diferite variante de solarii tunel cu dimensiuni mai mici care pot avea latimea de 3() metri(lungimea de 1'-3' m. si sc&eletul confectionat din teava metalica din fier sau din pvc. Solarul bloc-are lungimea de 1*' m(si latimea de 33-3* m. Sc&eletul de rezistenta se compune din :stalp de beton care se aseaza in randuri la distanta de 3 m unul de celalalt si se ingroapa in pamant la o adancime de ,' cm.$cest tip de solar se acopera cu folie. Tunele .oase sunt:amenajari simple cu un sc&elet usor acoperite cu folie si sunt folosite in general pentru cultura timpurie a legumelor. $ceste amenajari permit realizarea a doua sau trei culturi anuale. -au latimea de 1'-1'' cm (& de )'-*' cm(si lungimea de 1*--' cm de alunecari de rac&ita asezate la 1-1(* m unul de altul. Fi5area foliei se face in felul urmator: -una dintre marginele foliei se fi5eaza cu pamantul iar cealalta cu bucati de caramida sau piatra asezate din loc in loc ceea ce permite ridicarea foliei pentru aerisire si pentru e5ecutarea altor lucrari.3a coama arcele de sustinere a foliei se consolideaza cu sarma care la capete se ancoreaza de un tarus din lemn cu o lungime de apro5imativ *' cm. (asadnitele:sunt constructii simple care se folosesc pentru producerea de rasaduri si mai rar pentru cultura fortata a unor plante legumicole. 4lementele principale care diferentiaza un tip de rasadnite de altul sunt: -numarul pantelor -modul de incalzire -mobilitatea tocurilor In functie de caracteristicile functional constructive rasadnitele se pot clasifica astfel: /-dupa gradul de incalzire: a-reci care au sursa de energie radiatia solara si in care se realizeaza o temperatura de 1(1grade.$cest tip de rasadnite se folosesc primavara si toamna la producerea de rasaduri pentru varza conopida si gulii b-semicalde:in aceste rasadnite se realizeaza temperaturi de 1*--' grade.$ceste rasadnite sunt folosite pentru producerea de rasaduri la urmatoarele culturi:varza timpurie salata si gulii.In acest timp se mai pot folosi si pentru cultura fortata a spanacului si a salatei. c-calde-in care se realizeaza temperatura de -'-3' grade.$ceste tipuri de rasadnite se folosesc pentru obtinerea de rasaduri la speciile de legumicole cu pretentii ridicata la caldura9tomate(ardei(vinete:. 0-dupa sursa de incalzire: a-rasadnite cu incalzire biologica sursa de caldura este gunoiul de cabaline sau bovine la care se adauga rumegus(paie sau frunze in descompunere. b-cu incalzire te&nica pot fi incalzite cu ajutorul combustibilor termici industriali cu ape geotermale sau cu curent electric 1-dupa numarul pantelora-cu acoperisul intro singura panta b-cu acoperisul in - pante !intre biocombustibili cel ma iutilizat este gunoiul de grajd rezulta din cresterea cabalinelor.$cest gunoi degaja cea mai ridicata caldura prin descompunere.

)')%)$T)') C+%P+$)$T) *') &$)# (*S*2$#T) S#%P')3

-topul rasadnitei confectionat din scandura de brad cu grosimea de -(3 cm si cu latimea de -*-3' cm. lungimea rasadnitei simple este de )m iar inaltimea de 1-1(* m.$cest tip de scandura este demontabil si prezinta avantajul ca dupa fiecare zezon se poate desface si se pastra in diferite adaposturi prelungindu-se astfel durabilitatea"ransversal-locul se intareste cu 3 rigle din lemn care au capetele ingropate in scandurile laterale.$ceste rigle sunt asezate la 1 m distanga una de alta. $stfel incat topul de rasadnita este impartit in ) parti egale.$coperirea rasadnitelor se face cu sticla sau cu panouri din material plastic in functie de posibilitatile financiare. Ferestrele obisnuite de rasadnita au rama de 1(* m lungime(1 m latime iar panoruile din material plastic au lungimea de -m si latimea de 1(* m. Producerea rasadurilor de legume:7roducerea rasadurilor de legume reprezinta o etapa te&nologica foarte importanta in cultura legumelor deoarece foarte multe specii de cultura prin rasaduri. 6asadurile sunt plante legumicole tinere produse in sere(in solarii sau in rasadnite si care ulterior se planteaza la loc definitiv in camp sau in spatii protejate.7roducerea rasadurilor prezinta o serie de avantaje cum ar fi: 1-posibilitatea largirii arealului de cultura al unei specii legumicole in zone unde infasiarea culturii prin semanat direct nu este posibila din cauza intarzierii frunctificarii. --scurtarea per de vegetatie a culturilor cu posibilitatea de a cultiva specii pretentioase la caldura si in zonele mai reci 3-obtinerea de productii mai timpurii comparativ cu culturile infiintate prin semanat direct in camp. )-economie de samanta la unitatea de suprafata *-asigurarea densitatii optime la speciile de seminte mici si cu germinarea greoaie e5 telina ,-posibilitatea folosirii intentise a terenului prin culturi succesive 2-esalonarea productiei pe o perioada cat mai lunga asigurandu-se asfel legume proaspete pe tot parcursul anului

*%)ST)C&(# 2) P*%*$T -+'+S#T) '* P(+2&C)()* (*S*2&'&#:

-un amestec bun pentru producerea de rasaduri trebuie sa aiba urmatoarele insusiri: a-sa fie bogat in elemente nutritive b-sa asigure sc&imbul de gaze cu atmosfera e5terioara c-sa aiba p& corelat cu cerintele speciei pentru care se foloseste. d-sa nu contina microorganisme fitopatogene e-sa aiba un continut scazut in saruri f-sa nu permite sc&imbarea valorii p&-ului sub actiunea udarilor cu apa cu continut ridicat de calcar sau din cauza aplicarii fertilizarilor faziale. g-sa fie usor permeabile si cu capicatitate buna de retinere a apei /aterialele folosite la pregatirea amestecurilor nutritive sunt: -mranita -turba -unele composturi -nisipul %ranita-este un gunoi de grajd foarte bun descompus care se obtine prin fermentarea gunoiului de grajd proaspat pe o perioada de minim - ani. -se caracterizeaza printrun grad ridicat de afanare si permeabilitate -are culoare brun negricioasa -este foarte bogata in elemente nutritive -are un p& alcalin

-prezinta dezavantajul ca este purtatoare de seminte de buruieni si de agenti patogeni motiv pentru care este necesara dezinfectia amestecurilor in compozitia carora intra Turba-se gaseste sub forma de zacaminte naturale in diferite zone ale tarii si se formeaza in urma descopmnuerii lente a vegetatiei. -are un continut scazut de elemente minerale -nu contine seminte de buruieni si agenti patogeni -are o mare capacitate de retinere a apei si punere a acesteia la dispozitia plantelor Compostul-un ingramasant organic rezultat in urma descompunerii diferitelor resturi vegetale si animale dupa o prealabila umezire(amestecare si adaos de ingrasaminte minerale $isipul-se foloseste la pregatirea amestecurilor de pamant deoarece asigura un grad ridicat de afanare si permeabilitate -de regula se foloseste nisip de rau care trebuie sa fie curat fara bolovani sau resturi vegetale< 7rocurarea materialelor si pregatirea amestecurilor trebuie sa se faca din toamna. /ai intai se alege reteta de amestec in conformitate cu scopul pentru care se foloseste si cu cerintele speciei pentru care se foloseste. Structura-pe o platforma betonata componentele din amestec se aseaza in straturi alternative. 3a baza se aseaza mateirale usoare iar la varful gramezii materiale mai grele. $mestecarea componentelor se face prin clopatare(de o parte si de alta a gramezii initiale formandu-se astfel - gramezi mai mici dupa care se reface din nou gramada initiala. $mestecul astfel pregatit se dezinfecteaza dupa care se acopera cu folie de polietilena si se etic&eteaza.7e etic&eta se trece reteta folosita(proportia componentelor si data pregatiri amestecului.0u apro5imativ - saptamani inainte de folosire se introduce in spatiul de introducere a rasadului pentru a se incalzi sau daca este posibil se introduce de la inceput in magazin sau in alte spatii disponobile. Semanatul-momentul efectuarii semanatului pentru producerea de rasaduri se stabileste un raport de :4poca de plantare in camp Varsta rasadului 7osibilitatea rasadului pobisilitatii de lumina si temperatura. Semanatul se poate face in randuri la )-1 cm distanta daca rasadurile se repica si la 1.1' cm cand nu se repica sau mai rar prin imprastiere !upa semanat semintele se acopera cu un strat de pamant de '(* cm care se taseaza usor (se uda si se acopera cu geamuri peste care se pune folie de solar.. 3ucrarile de ingrijire aplicate de la semanat la rasarire constau in urmarirea evolutiei temperaturii din stratul de pamant si mentinerea ei la valoarea optima. -aerisirea -udarea la nevoie lucrarile aplicate dupa rasarire: -reglarea temperaturii -reglarea luminii -reglarea umiditatii -repicatul -combaterea buruienilor -combaterea bolilor si daunatorilor -calirea 2darea-cand rasadurile sunt mici se uda cu apa calduta folosindu-se de regula -(3 litri pe metru patrat iar mai tarziu cand rasadurile cresc cantitatea de apa ajunge la 1-1' litri pe metru patrat. (epicatul:consta in transplantarea la distante mai mari a rasadurilor din semanare deasa in scopul asigurarii conditiilor optime de lumina si de &rana si de apa si de aer.

In practica repicatul se e5ecuta la apro5imativ 1' zile de la rasarire sau cand plantele au format primele - frunze. Inainte de repicat rasadurile se uda foarte bine pentru a se scoate cu cat mai multe radacini si se repica cu 1(- cm mai adanc decat au fost ele initial. Combaterea buruienilor-se face prin plevit sau prin ierbicidare. Combaterea bolilor si daunatorilor:se face prin tratamente cu solutii de insectofungicide in concentratiile si momentele indicate pe ambalajele in care se comerciealizeaza . Calirea =consta in pregatirea rasadurilor pentru condiitiile din camp.se realizeaza prin aerisiri repetate pana la descoperirea totala a rasadurilor atat ziua cat si noaptea precum si reducerea udarilor timp de 2-1' zile

-+'+S#()* (*T#+$*'* S# #$T)$S#4* * T)()$&'&# #$ '),&%#C&'T&(*

Folosirea intensiva a terenului presupune cresterea randamentului de utilizare a acestuia prin obtinerea de productii ridicate cantitativ si calitative pe aceeasi unitate de suprafata ceea ce se poate realiza prin -culturi succesive -culturi asociate -culturi intercalate. *solamentele legumicole reprezinta repartizarea in timp si spatiu a culturilor legumicole in concordanta cu sistemul de lucrari si cu sistemul de fertilizare al plantelor. 7entru aplicarea rationala a asolamentului terenul destinat cultivarii legumelor se imparte in parcele a caror suprafata poate fi de la cativa metri patrati pana la cateva &a in functie de suprafata totala e5istenta. 6epartizarea culturilor in cadrul asolamentului se face pentru fiecare parcela in parte dupa care se urmareste rotatia acestora in timp in asa fel incat pe aceeasi suprafata (acea cultura sa revina numai dupa )(* ani.7racticarea monoculturii9cultivarea unei specii mai multi ani pe acelasi termen.are efecte nefavorabile asupra structurii solului se inmulteste numarul de buruieni(creste atacul de boli si daunatori iar elementele nutritive sunt folosite irational(toate aceste cauze ducand in final la scaderea productiei pe unitatea de suprafata. Principiile care stau la baza intocmirii asolamentelor legumicole sunt: a-speciile legumicole care intra in rotatie sa nu e5iste aceleasi familii botanice b-speciile cu inradacinare profunda superficiala se cultiva dupa specii cu inradacinare mai profunda c-speciile care intra in rotatie sa nu aiba boli si daunatori comuni deoarece creste riscul compromiterii culturii si numarul de tratamente c&imice aplicate culturilor ceea ce duce la fitoto5icitatea legumelor obtinute. .umarul de ani dupa care o specie poate reveni pe aceeasi suprafata depinde de sensibilitatea speciei respective la agentul patogen de gradul de infestare al solului si de forma de rezistenta al agentului patogen.In general in decurs de apo5imativ -(3 ani agentii patogeni se pot distruge practicandu-se o rotatie rationala iar daca terenul este foarte infestat cu agenti patogeni distrugerea acestora se poate face numai dupa *( ,ani. d-folosirea unor ierbicide care prezinta selectivitatea pentru majoritatea speciilor din asolament e-modul de recoltare a partilor comestibile influenteaza rotatia culturilor astfel la o cultura la care recoltarea se face esalonat pe o perioada mai lunga de timp si pe teren umed(structura solului se deterioreaza si pe acel sol numai pot fi cultivate specii cu toleranta redusa la solurile structurate f-respectarea epocii de infiintare a culturilor si de desfiintare al acestora la sfarsitul ciclului de productie pentru a se permite o pregatire optima a patului germinativ.

C&'T&(# S&CC)S#4)
-reprezinta sistemul de culturi prin care pe aceeasi suprafata de teren in acel an se succed mai multe specii legumicole.7entru reusita sistemului de culturi succesive trebuie sa se tina seama de urmatoarele aspecte: 1-folosirea de specii si soluri cu perioade de vegetatia diferite --utilizarea in succesiune a speciilor cu sistem radicular profund de speciile cu inradacinare superficiala 3-respectarea cerintelor plantelor fata de apa )-utilizarea de specii cu pretentii diferite fata de temperatura pentru a se putea cultiva acelasi teren o perioada cat mai lunga de timp.

C&'T&(# *S+C#*T)
-reprezinta - sau mai multe culturi de legume care ocupa acelasi teren in acelasi timp.!e regula in practica legumicola se asocieaza - culturi pentru a se putea asigura conditii optime de crestere optima si fructificare.7rin acest sistem de cultura cresc veniturile la unitatea de suprafata dar in acel timp este nevoie de foarte multa forta de munca. 0ulturile asociate reprezinta un sistem adecvat producatorilor de legume pe suprafete mici mai ales pentru consumul familial deoarece din cauza densitatii mari a plantelor lucrarile de intretinere se e5ecuta manual. 3a alegerea speciilor si intocmirea sc&emelor de culturi asociate trebuie sa se tina seama de urmataorele aspecte . a-aprovizionrea solului cu elemente nutritive in cantitati suficiente pentru ambele culturi. b-asocierea unor specii de legume cu pretentii diferite fata de lumina si cu cerinte apropriate fata de ceilalti factori de mediu. c-asocierea de specie cu inaltime diferita d-aplicarea de tratamente sanitare unice dintre culturi care sa nu afecteze in mod negativ cealalta cultura. e-prospectarea pietei cu privire la consumul de legume si la speciile preferate de consumatori f-respectarea densitatii optime pentru cele doua culturi pentru a se putea intretine in mod corespunzator

C&'T&(# #$T)(C*'*T)-sunt acele culturi legumicole care se infiinteaza in plantatiile viticole sau pomicole in primii * ani de la plantare timp in care pomi fructiferi si vita de vie nu valorifica eficient spatiul dintre radacini . Speciile legumicole care se cultiva intercalat in plantatiile de pomi si vita de vie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1-sa nu concure specia de baza in consumul de apa si de &rana --sa aibe talie redusa pentru a nu umbri pomii si vita de vie 3-la cultivarea intervalului dintre randuri este necesar sa se lase o banda de o parte si de alta a randului de pomi sau de vita de vie pentru a se putea efectua lucrarile de intretinere )-speciile folosite contribuie la inbunatatirea fertilitatii naturale a solului. Speciile legumicole care se preteaza pentru cultura intercalata sunt: 6adacinoasele Fasolea pitica /azarea Varza "omatele si castravetii sustinuti pe araci 0eapa si usturoiul Infiintarea culturilor legumice se face pe fiecare interval sau din - in - intervale de pomi sau de vita de vie iar numarul de randuri varieaza cu distantele de plantare a pomilor si vitei de vie si cu specia legumicola folosita.

T)5$+'+,#* ,)$)(*'* 2) #$-##$T*() * C&'T&(#'+( 2) '),&%)

Infiintarea culturilor legumicole necesita un ansamblu de masuri te&nice lucrari si operatiuni specifice anuale sau periodice.4le se e5ecuta diferentiat in functie de conditiile climatice(pedologice(dintro anumita zona si de particularitatile biologice speciilor cultivate. *legerea si organizarea terenului pentru cultivarea legumelor in camp -alegerea terenului pentru cultivarea diferitelor plante legumicole se face pe baza studiilor pedologice a studiilor metereologice si a celor agroc&imice. 7entru cultura legumelor se aleg terenurile cele mai fertile care nu contin de &umus intre )* la suta sa fie adapostite de vanturi de curentii reci de aer (sa se gaseasca in apropierea unei surse de apa pentru irigat cu debit asigurat in tot cursul anului.3a alegerea terenului se va tine seama si de unii factori sociali economici cum ar fi:apropierea de pietele de desfacere -de caile de comunicatie -de comple5ele zoote&nice pentru a evita transportul gunoiului de grajd la distante prea mari

Pregatirea tenerului pentru culvirarea legumelor in camp

3ucrarile de pregatire a solului au drept scop asigurarea conditiilor optime de crestere si dezvoltare a plantelor.$ceste lucrari se e5ecuta toamna primavara si vara in special pentru culturile succesive "oamna se face pregatirea de baza care consta in -desfiintarea culturii anterioare -nivelarea -fertilizarea -aratura !esfiintarea culturilor anterioare consta in -indepartarea resturilor vegetale -maruntirea si incorporarea lor in sol cu grapa cu discuri -nivelarea are drept scop corectarea denivelarilor aparute ca urmare a lucrarilor intretinere aplicate culturii anterioare cat si a tasarii neuniforme pe anumite parti. !e regula nivelarea se e5ecuta toamna inaintea fertilizarii sau in anumite situatii primavara. Fertilizarea consta in administrarea de ingrasamite organice si de ingrasamite c&imice cu 7 si >.!ozele de ingrasamite aplicate se stabilesc in functie de structura de fertilitate a solului stabilite prin analize agroc&imice si de cerintele speciei astfel pe un sol mediu aprovizionat se aplica -'-)'tone de gunoi de grajd(1''-3'' ?g ingrasamite cu 79superfosfatul: si 1)'-1*' ?& ingrasaminte cu >. $ratura-se efectueaza pentru incorporarea ingrasamintelor si a resturilor vegetale ramase de la cultura anterioara pentru afanarea si aerisirea solului.$dancimea araturii de baza e de -1-3' cm iar in cazul araturii de vara pentru culturile succesive 11--' cm. 7rimavara-se fac urmatoarele lucrari: /aruntirea si afanarea solului Ierbicidarea /odelarea terenului /aruntirea si afanarea solului-se fac pentru asigurarea unui pat germinativ si a unui mediu de plantare cat mai bun. data cu aceasta lucrare pot fi incorporate in sol ierbicidele si ingrasamintele cu azot. Ierbicidarea =se poate face la pregatirea terenului sau in timpul efectuarii lucrarilor pentru intretinere a culturii 3a pregatirea terenului se face de regula o ierbicidare totala situatie in care ierbicidele trebuiesc incorporate in sol in cel mult -' de minute de la aplicare. 3a aplicarea ierbicidelor se tine cont de culturile succesive si asociate de de rotatie pastrandu-se o evidenta stricta a cantitatilor de ierbicide administrate pe aceeasi parcela de a lungul anilor.

%odelarea terenului-este operatiunea de formare a unor brazde inaltate pe care se face semanatul sau plantatul legumelor.$ceste brazde sunt marginite de rigle care servers la dirijarea apei in cazul aplicarii irigatiei si la deplasarea tractoarelor si a celorlalte masini folosite in procesul de productie.

Pregatirea terenului pentru cultivarea legumelor in spatii prote.ate

-spatiile protejate prin modul intensiv de utilizare al terenului implica anumite particularitati in modul de pregatire al acestuia . 3ucrari de pregatire a terenului in sere consta in: 4vacuarea resturilor vegetale Fertilizarea de baza /obilizarea /aruntirea !ezinfectia /arcarea randurilor 4vacuarea resturilor vegetale-ale culturii anterioare se face dupa inc&eierea fiecarui ciclu de productie pentru a se inlatura germenii bolilor si daunatorilor. Fertilizarea de baza-se efectueaza inaintea fiecarui ciclu iar cantitatile de ingrasamite aplicate sunt stabilite de laboratorul de agroc&imie dar in general aceste cantitati sunt duble fata de cele aplicate culturilor in camp. %obilizarea solului-se face inaintea fiecarui ciclu de productie la o adancime de -*-3' cm iar odata la 3() ani se face o mobilizare mai adanca la )'-*' cm. 2ezinfectia-se face pentru distrugerea agentilor patogeni -se realizeaza pe cale termica si c&imica dezinfectia termica-consta in acoperirea solului cu folie si introducerea la 3'-)' cm adancime a apei incalzite la @' grade dupa care se lasa apro5imativ - saptamani pentru refacerea florei bacteriene.!e regula dezinfectia termica se e5ecuta vara inaintea ciclului de productie. 2ezinfectia chimica consta in tratarea solului cu produse c&imice in cantitati diferite in functie de produsul folosit dupa care terenul se lasa in pauza 1) -3' zile.timp in care terenul se lucreaza de -(3 ori pentru aerisire si pentru disparitia remanentei produselor folosite. %arcarea randurilor-pe care se planteaza rasadurile se face cu un dispozitiv special iar distanta dintre randuri e diferita in functie de specie si de sistemul de cultura 7regatirea terenului in solari-prezinta unele particularitati astfel dupa desfiintarea culturii in octombrie noimebrie se e5ecuta fertilizarea de baza si aratura.!aca se planteaza imediat solul se marunteste iar daca nu se lasa pana in primavara.

Semanatul si plantatul legumelor-epoca de semanat direct in camp a legumelor varieaza in functie de zona de perioada cand dorim sa obtinem productie de temperatura minima de germinare a semintelor si de temperaturile accidentale care pot aparea dupa rasadirea plantelor. $dancimea de semanat depinde de: /arimea semintelor "ipul de sol +miditatea soului 4poca de semanat 0a regula generala adancimea de semanat este egala cu - 5 si jumatate din diametrul semintelor. Semanatul se poate face prin imprasrtiere in randuri simple in culturi. 3a plantarea in camp a rasadurilor se respecta cu strictete cerintele speciilor fata de temperatura. 3egumele pretentioase la caldura:tomatele(ardei(vinete(castraveti se planteaza dupa data de 1' mai.

3egumele rezistente la frig:varza(conopida(gulie(salata si se planteaza dupa 1* martie pentru consumul timpuriu iar pentru consumul de toamna la sfarsitul de iunie inceput de iulie. !e regula rasadurile se pot planta la aceeasi adancime ca in rasadnita cu 1(- cm mai adanc sau in pozitie culcat in situatia rasadurilor alungite. 7lantarea se poate face in : /anual Semimecanizat /ecanizat