Capitalismul moral si marea criza financiara din 2008

Multi zic ca lacomia a dus la prabusirea marilor banci de investitii de pe Wall Street. Autor cartii: "Capitalism Moral", Steaven Young sustine ca totusi nu lacomia a fost cauza principala a crizei. Lacomia, interpretata ca dorinta de a obtine profit sau avanta e in tranzactiile de afaceri, uneori poate fi c!iar benefica pentru binele comun. "ezvoltarea Americii si bunastarea economica a acesteia s#a bazat pe piete de capital solide. $ara aceste pieti, nu ar fi e%istat astazi companii ca &M, $ord, 'oeing, Microsoft. "eciziile imprudente luate de catre bancile de investitii, intermediari de credite ipotecare si companiile de asigurari din S(A si )uropa, figuri c!eie a acestor pieti de capital, precum si consumatorii, sunt cele ce au declansat criza retelei financiare internationale . Aceasta fiind cea mai mare criza economica dupa cea din *+,-. "upa criza din *+,- guvernul a intervenit pentru ai prote a pe cei vulnerabili si a remedia criza. .n cazul crizei din /--0 insa, in mod ironic, politicile guvernamentale si masurile inadecvate, au fost cele care au contribuit in diferite moduri la administrarea negli enta a riscurilor de catre pietele financiare, devenind astfel raspunzatoare pentru criza actuala. "incolo de rezolvarea consecintelor crizei, sarcina cea mai grea va fi inlaturarea factorilor ce au cauzat criza, printr#o reforma menita sa restabileasca increderea in pietele financiare. C!iar daca dupa criza, institutiile financiare functionale nu reusesc sa isi respecte obligatiile, oricum ele ramin esentiale pentru o economie de piata libera. Lic!iditatile fiind e%trem de reduse, iar in lipsa lor capitalismul nu poate functiona la parametrii optimi. Ceea ce a declansat criza prezenta a fost lipsa prudentei in procesul de acordare a creditelor, a rigorii in cel de evaluare si a transparentei in M& 1nu au urmat calea de mi loc, avea prea multa incredere2. Mari banci au acordat credite si si#au asumat obligatii prin contracte supraevaluate. .n momentul in care supraevaluarea a devenit evidenta capitalul bancii s#a dovedit a fi insuficient pentru a face fata raspunderii asumate. 3iscurile au fost incorect administrate4 amploarea lor nu a fost bine inteleasa nici de catre cei ce le#au generat , nici de catre cei ce aveau sarcina sa le reduca. Aceasta lipsa de prudenta s#a datorat unui M& disfunctional si orbit de stimulente financiare si remuneratii substantiale. Salariile e%agerate ale directorilor e%ecutivi, ale directorilor de vinzari si ale administratorilor de fonduri au fost dovada lacomiei si a lipsei de interes fata de obiectivul de a cre prosperitate pe termen lung. 3ecompensele e%agerate au orbit managerii inteligenti , care au luat decizii incorecte. 3ecompensele vizau disponibilitatea asumarii unor riscuri e%agerate. Motivati de interesele pe termen scurt si de promisiunea cistigului imediat , cei ce aveau competenta de a lua decizii au luat mult prea putin in seama acumularea riscurilor. 5econtrolarea riscului a fost dublata de faptul ca s# a permis ca unele activitari si practici ale pietei sa ramina nereglementate. 6rofitul imediat obtinut, a fost inr ealitate impratit intre cei ce au generat criza, iar ierderile au fost lasate pe seama oamenilor de rind, care si#au pierdut increderea in mediul de afaceri. Actuala criza a reprezentat cea mai recenta si cea mai grava consecinta a negli arii importantei eticii si reponsabilitatii in procesul decizional in mediul de afaceri. .n cazul unor politici corecte de pret, utilizarea unui managment a riscului mai bun si a transparentei in procesele de avaluare , aceasta criza putea fi evitata.

6rincipalii vinovati pentru aceste probleme ale pietei au fost directorii companiilor implicate, asadar esecul pietei s#a datorat unui management ineficient. Cauza , au fost cantitatea prea mare de bani imprumutati si in consecinta supraindatorarea. "e e%emplu in cazul companiei Le!man 'rot!ers, raportul dintre banii imprumutati si cei priprii era de ,- la *, in momentul falimentului. "e ce a fost nevoie sa impumute atitea bani78 L)!m '3o. voiau sa cumpere actiuni si alte titluri de valoare pentru a obtine profit din revinzarea lor. La fel ca alte banci de investitii compania Le!man cumpara si vindea orice tip de titluri de valuare pentru a specula modul in care fluctuau preturile. .nsa, acest tip de tranzactie nu reprezinta in realitate investitii. Comertule ce se face pe termen scurt nu este menit sa asigure pe termen lung venitul si cresterea capitalului unei companii. Comertul nu este o practica specifica a capitalismului, menita sa asigure prosperitatea economica. Comertul a e%istat din totdeauna, cu mult inaintea aparitiei capitalismului. Capitalismul insa foloseste capitalul pentru a investi pe o perioada lunga de timp, in companii ce au nevoie de lic!iditati. 6entru un capitalism eficient, este nevoie de investitii bine gindite. 9 piata dominata de speculatii devine un fel de casinou. Comertul si investitiile se dezvolta prin stimulente diferite si incompatibile. Comerciantii percep o ta%a pentru orice tip de tranzactie, iar investitorii isi asteapta dividendele si isi vind actiunile cind acestea cresc.

Criza finaciara a anilor /--0, a inceput din /--* , /--/ dupa ce mari sume de bani au intrat pe piata mobiliara din S(A, preturile caselor incepind sa creasca simtitor. "atorita dobinzilor bancare mici, costurile imprumuturilor erau e%trem de reduse. .mprumuturile pentru investitii in bunuri imobiliare pareau , e%trem de atragatoare. Apoi, casele financiare au inceput a vinde obligatii colaterale de datorie investitorilor din intreaga lume.6entru a le mari valoarea , s#a apelat la contracte default s:ap, instrumente derivate pentru transferul riscului de credit , prin care institutiile financiare plateau o prima catre o alta entitate ce se anga a sa le plateasca o suma de bani prestabilita in cazul in care debitorii nu se ac!itau de obligatiile ce le reveneau. Astfel, miliarde de dolari de pe pietele pietele internationale au intrat pe piata americana de credite imobiliare cu risc foarte ridicat, fapt pentru care valuarea bunurilor au a uns a fi e%trem de e%agerate, iar riscurile de neplata a datoriilor se amplificau tot mai mult. Astfel, au fost inregistrate cazuri de acordare a creditelor cind era evident ca imprumutul nu avea cum sa fie restitui. S#au falsificat c!iar si acte ce dovedeau venitul debitorului. .n /--; a fost atins apogeul, preturile caselor s#au oprit din crestere, iar apoi au inceput sa scada. 5umarul cazurilor de nerestituirea imprumuturilor ipotecare a inceput sa creasca alarmant. Astefel s#au pierdut mii de miliarde si s#a a uns la colapsul marilor banci de investitii. Lumea si#a pierdut increderea in piata financiara. Capitalismul nu poate prospera fara credite bancare. 6ietele financiare se intrepatrund cu cele de productie a bunurilor si serviciilor. niciuna nu poate functiona bine in lipsa celeilalte. 6entru a salva pietele de productie, a fost nevoie de recistigarea increderii in pietile financiare si de reluarea imprumuturilor si a investitiilor. Astfel , s#a a uns din nou la interventia &uvernului si trezoreriei a S(A.

6e scurt , doua lucruri nu au functionat. .n primul rind riscul a fost negli at, iar in a /#lea rind evaluarea bunurilor de pe piata a fost superficial realizata. Analiza riscului, si cea a evaluaii sunt interconectate. Cu cit riscul e mai mare cu atit pretul mai redus si invers. Cum credeti, ar fi putut fi evitate criza, daca insitutiile financiare care au generat#o ar fi urmat o etica a afacerilor7 "epasirea lacomiei si a propriilor interese pe termen scurt este scopul celor ce promoveaza luarea de decizii responsabile in afaceri. Cau% 3ound tavle 1C3<2 este prima organizatie care a publicat un set de principii etice pentru afaceri., *++=. Sunt singurele principii de acest gen formulate de catre lideri de afaceri. 6rincipiile C3< ar fi putut fi de folos daca ar fi fost integrate in deciziile trategice ale institutiilor financiare care au contribuit la criza actuala. 6incipilul .: "'eneficiile sociale create de mediul de afaceri sunt date de bunastarea si locurile de munca generate, de produsele si serviciile oferite consumatorilor la un pret corect in raport cu calitatea. Aceste beneficii nu pot fi create decit de o companie profitabila si sanatoasa din punct de vedereeconomic...". "eoarece in urma crizei au falimentat cele mai mare case financiare si bancisi a fost nevoie de interventia guvernului pentru a salva multe alte companii, realizam ca aceste companii nu si#au indeplinit obligatia de a#si pastra puterea economica si viabilitatea. 6entru viabilitatea unei companii e nevoie de investitii pe termen lung, nu pe termen scurt, astfel multi oameni au ramas fara locuri de munca. .n a /#lea rind, criza a fost cauzata de lipsa unei corelatii intre pret si calitate. preturile multor credite ipotecare cu risc mare au fost gresit stabilite. 6incipiul ..: "Companiile au rolul de a imbunatati conditiile de viata ale clientilor, anga atilor si actionarilor lor, impartind cu acestia bunastarea creata". Aici au gresit cei ce au creat pietele creditelor ipotecare cu risc mare si ale obligatiilor colaterale de datorie, au distrus bunastarea si au inrautatit vietile multor clienti, anga ati, proprietari, creditori. 6rincipiul ...: " Companiile trebuie sa constientizeze faptul ca sinceritatea, transparenta, onestitatea si respectarea anga amentelorcontribuie nu doar la propria lor credibilitate si stabilitate, si si la eficienta si in indepartarea dificultatilor din tranzactiile comerciale , indeosebi la nivel international" Criza pietei financiare a fost cauzata de insuficienta transparentei din evaluarila obligatiilor colaterale de datorie. 6rincipiul i>: "1Companiile2 trebuie sa aiba in vedere faptul ca desi legale, unele actiuni pot avea consecinte nedorite " "esi toate actiunile au fost legale, si produsele vindute tot. .nsa, faptul ca au fost vindute e%cesiv si nu au fost gindite consecintele a dus la urmari dramatice, ce puteau fi anticipate.

"irectorul general si directorii e%ecutiviai unei companii sunt anga ati pentru a#i reprezenta interesele, nu doar cu loialitate, ci si cu pricepere Astfel, crizele financiare pot fi prevenite daca principiile de afaceri C3< sunt preluate de catre companiile din domeniul serviciilor financiare. Astfel oamenii vor avea incredere in ele. principiile capitalismului moral arata ca acolo unde nu e%ista incredere, oamenilor le e teama sa se implice in relatii de dependenta. lipsa de incredere mareste mereu riscurile unui proiect. &ri a pentru binele comun presupune abordarea unui comportament responsabil. Avem obligatia de a lua in considerare consecintele actiunilor noastre, ce pot influenta viitorul in bine sau rau. "in gri a pentru urmasii nostri, avem responsabilitatea de a fi prudenti in tot ceea ce facem. .n urma multor abuzuri , traim timpuri carecterizate printr#o stare de izolareneincredere si resemnare. Acest mediu este daunator, pentru ca in!iba acele valori ce ne unesc pentru realizarea binelui comun, iar pentru un capitalism moral, e nevoie de mai mult, insa trebuie sa raminem optimisti si sa continuam sa speram intr#un viior frumos.