Despre procrastinare, planuri si limitari

Am participat in ultimele 3 saptamani la 3 evenimente deosebite: 2 Seri Mondays si un seminar despre procrastinare. La primul eveniment de la Mondays am aflat de la si impreuna cu Cabral mai multe despre branding-ul personal. Cateva din ideile pe care le-am retinut de la el sunt ca lenea nu ajuta la progres; ca este important sa ne cunoastem pe noi insine si sa ne acceptam asa cum suntem, inclusiv gradul propriu de egoism; ca este bine sa ne facem planuri, sa avem obiective si scopuri, si sa ne evaluam periodic evolutia in indeplinirea lor, dar mereu sa fim flexibili in functie de mediu si de schimbarile din jurul nostru planurile rigide nu conduc nicaieri. Fiecare din noi ne putem gasi directia in viata, putem fi buni pe un domeniu anume, dc este si una din pasiunile noastre, viata devine geniala si superb de trait. Este minunat sa fii bun la ceva, sa faci cu placere acel lucru, iar cei din jur sa primeasca valoare din ceea ce faci tu. Al doilea eveniment Mondays la care am participat l-a avut ca invitat pe Florin Georgescu, nevazatorul care a facut turul Romaniei pe bicicleta, iar impreuna am discutat despre limite si limitari. Florin este de parere ca societatea impune fiecaruia dintre noi anumite limite, dar practic de fiecare depinde dc si le interiorizeaza si le crede, devenind un robotel programat doar sa produca si sa consume, intr-o societate devenita superficiala si consumatorista. In final limitele fiecaruia dintre noi depind doar de propria perceptie de sine, de ceea ce lasi sa se aseze in tine in urma confruntarii cu tine insuti in fata greutatilor si esecurilor, a unor limite - bariere care pot fi de netrecut sau nu. Alina Buzatu a fost facilitatorul training-ului despre procrastinare la care am aflat foarte multe lucruri interesante despre de ce-urile? din spatele amanarilor. Alina a oferit multe explicatii si multe idei utile pentru a invinge amanarea, dar despre ele voi scrie mai pe larg in alt articol. Ideea de baza cu care am ramas in urma acestor evenimente si a intalnirii cu acesti oameni geniali pe care ii iubesc din tot sufletul este ca AUTOCUNOASTEREA este baza oricarei activitati si a vietii noastre, ca de noi depinde sa fim croitorii propriei vieti, sa facem ce ne dorim cu adevarat, sa tinem sau nu cont de parerile si gura lumii, sa ne autolimitam sau, din contra, sa ne autodepasim constant, sa dovedim ca suntem buni si ne iubim viata si ceea ce facem, oferind constant valoare noua insine si celor din jur prin gandurile, vorbele si actiunile noastre zilnice. Eu personal mi-am descoperit pasiunea si vocatia, incerc sa aduc valoare prin ceea ce fac si spun in vietile celorlalti si sunt fericita cand cineva imi spune ca se simte mai bine datorita a ceva ce am spus sau facut. Este absolut magnific sa iti traiesti viata visurilor tale , sa ai iubire, bunatate si altruism in jur, sa emani si sa primesti pozitivism si voie buna. Dar voi, cum este viata voastra?