Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei Substane adictive i modaliti de reabilitare

Data: 17.01.2013 Tema: u!stan"e adictive #i modalit$"i de rea!ilitare %odalitatea de &re'entare: Prelegere #i Pre'entare &o(er &oint Durata &re'ent$rii: 20)2* minute Pro&un$tori: B$!u#c$ +vidiu #i D$nil$ ,le-andru Simptomatol ogie -Labilitatea psiho-afectiva si tendinta de a comite acte impulsive -Contractia vaselor sanguine si scaderea presiunii sangelui, dilatarea pupilelor precum si hipertermia -n simptomatologie brahicardie - Depresia, agitatia, confuzia, dar mai ales teama de innebunire. Tratament iveluri de asisten!": ivelul # - identificarea, atragerea, motivarea $i trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesit"!ilor sociale $i medicale de baz" ale consumatorilor de droguri $i coordonarea necesar" cu resursele din nivelul % $i &. ivelul % - este constituit din unit"!i specializate din sistemul 'S $i din ( ( ce asigur" asisten!" specializat", monitorizarea $i trimiterea spre cel de al treilea nivel ca $i coordonarea necesar" )ntre toate nivelurile de interven!ie. *eprezint" nivelul central pentru )ntreg sistemul de asisten!". ivelul & - asigur" reinser!ia social" prin interven!ii specifice $i prin servicii cu nivel crescut de specializare care spri+in" nivelul %. intra de asmenea: salivarea, lacrimarea, voma, hipotensiune si

,sihologia s"n"t"ii

Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei Date statistice

-(gen!ia ationala (ntidrog. 1. Cele mai consumate droguri ilegale sunt: Cannabis -#,/0., Cocaina -1,20., 3cstas4 ,rofil bolnavului -1,&0., 5eroina -1,%0., (mfetamine -1,%0., LSD -1,%0. si ciuperci halucinogene -1,%0.. Trebuie avut )n vedere $i faptul c" drogul provoac" individului o sc"dere a puterii de -To6icomanul are constant sentimentul c" este altfel dec7t ceilal!i. con$tiin!a c" e6perien!a lui este 8unic"9 )l va face s" afirme frecvent fa!" de ceilal!i: 8Tu nu $tii cum este:9 - Ambivalena, duplicitatea sunt tr"s"turi care pot fi distincte la persoanele care consum" drog. 3i vor avea nevoie )n permanen!" de p"rerile $i suportul celor din +ur, tem7ndu-se )n acela$i timp de blamul sau critica altora. ;aptul c" cei din +ur )ntre!in sentimentele de vinov"!ie $i de autoacuzare ale to6icomanului este de domeniul eviden!ei. 8<maginea de sine atribuit" lumii9 este o component" de baz" o identit"!ii de sine, distorsiunea la nivelul acesteia accentu7nd perturb"rile )n planul autoevalu"rii. -Suspiciozitatea este o alt" caracteristic" manifestat" de to6icomani. Irascibilitatea, impulsivitatea, nelinitea, explozivitatea sunt frecvent )nt7lnite )n comportamentul lor - n aceast" stare, insatisfacia nu este numai afectiv $i organic. n condi!iile )n care subiectul a devenit dependent, simptomele somatice ap"rute ca urmare a lipsei drogului sunt foarte puternice, iar individul ar avea nevoie de foarte multe fore pentru a le putea dep"$i. 'odific"ri la =olnav (parin"tori sc"derea inteligen!ei $i a voin!ei> sl"birea ;amilia nivel memoriei, psihologic <mplicaii =olnav (parin"tori evoia de drog va conduce la c"utarea acelor sociale ale cercuri de indivizi )n care este disponibil ,sihologia s"n"t"ii

psihologic al )n!elegere a situa!iei )n care se afl":

Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei bolii drogul. Degradarea evident" a vie!ii profesionale $i n plan profesional sociale a vie!ii to6icomanului va fi un argument )n plus pentru identificarea sa cu rolul social de dependent. (cest rol implic" *elaia medic pacient cre$terea nevoii de drog ,acientul trebuie sa asculte toate sfaturile medicului necodintionat, fiind spri+it de familie ? deoarece de multe ori nu poate sa aiba puterea de decizie @bservatia atenta este mai obiectiva si mai discret facuta de un mediator, medic de familie, medic sau psiholog scolar. 3l va evalua atat efectele obiective ale consumului, cat si anamnestic motivatia consumatorului, precum si posibilitatile de interventie, pornind de la *elaia medic aparin"tori conditiile psiho-sociale. *elatia medic apartinatori este probabil cea mai importanta si trebuie sa fie foarte stransa ? pentru a a+unge la rezultate. <n cazul adolescentilor, este de mentionat ca suportul parental favorizeaza scaderea consumului de droguri mai mult la baieti. ;etele, mai ales daca au rezultate scolare slabe, sunt influentate preponderent de parerea colegilor. Stres boal" <ntervenia psihologului i ervicii &sihologice: - consiliere $i psihoterapie. Ti&uri de centre: - centru de &revenire. evaluare #i consiliere antidrog 'odalit"i de prevenie ) centru ti& comunitate tera&eutic$. locuin"$ &rote/at$. locuin"$ social$ (cest lucru depinde de starea persoanei , deoarece de multe ori se actioneaz" fara detinerea informatiilor necesare: ,roiectul Consolidarea sistemului integrat de asisten medical, psihologic i social pentru consumatorii de droguri din Romnia a+uta foarte mult la reabiltarea persoanelor bolnave ,rimul pas de preventie este informarea asupra efectelor negative e6ercitate de consumul moderat, respectiv de e6cesul de drog, la care se adauga constientizarea factorilor de risc personali -de e6emplu, contagiunea sociala, bagatelizarea efectelor, ignorarea propriilor probleme. <n cazul fazelor initiale este important ca pacientul sa doreasca sa se schimbe si sa nu fie pasiv, trimis la terapie fara voia lui. Chiar si un dependent de drog simte nevoia sa aiba un anumit grad de libertate.

Descrierea substan!elor adictive si efectele lor ,sihologia s"n"t"ii

Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei #. Cocaina este un drog foarte periculos, fiind un stimulant al sistemului nervos central si are capacitatea de a potenta efectele stimularii nervoase. (plicata e6tern, blocheaza impulsurile nervoase, producand o stare de toropeala. a !fectele negative ale cocainei" hemoragii na#ale, transpiratii reci, pierderi ale poftei de mancare, uneori sen#atia de gandaci care umbla pe corp, convulsii, varsaturi, soc anafilactic si moarte $o%icitatea cocainei nu este usor de apreciat& chiar do#e mici de drog, cu o umplutura nepotrivita sau ingerate de persoane alergice la aceste substante, pot fi letale b !fectele po#itive ,de scurta durata" -euforie, sen#atie de energie psihica si incredere in sine 'ependenta este insa foarte puternica, cocainomanului fiindu-i necesare cantitati din ce in ce mai mari Tratament : Tirosina, un aminoacid ce se gaseste de obicei in carne si grau, poate atenua depresia, oboseala si iritabilitatea care ingreuneaza cat mai mult renuntarea la cocaina. <n spitale de specialitate cocainomanilor li se administreaza acest aminoacid in suc de portocale, timp de #% zile. ,e langa tirosina, li se dau de asemenea vitamine = -tiamina, nicotinamida si riboflavina., vitamina C si hidro6ilaza corespunzatoare care a+uta tirosina sa actioneze in organism. %. @,<A'AL -,(,(B3* S@' <;3*A' face parte din clasa opiaceelor -euforice.. Se ob!ine din sucul secretat de tulpina, frunzele $i capsulele imature ale unui anumit tip de mac. (re aspect de plastilin" $i culoarea cafeniu )nchis. n medicin", se foloseste )n cantit"!i mici ca somnifer, calmant, analgezic $i ca materie prim" pentru fabricarea legal" a morfinei, a codeinei $i a altor deriva!i. arcomanii e6trag morfina, apoi, prin acetilare, se ob!ine heroina 3fecte : ,e termen scurt, provoac" ame!eli, v"rs"turi, cefalee, precum $i o depresie a centrilor respiratori. ,e termen lung, apar disfunc!ionalit"!i organice -constipa!ie, pierdere )n greutate $i apetit., precum $i o sc"dere a activit"!ii $i a interesului individului. ,entru consumatorii obi$nui!i, genereaz" toleran!", dependen!" psihic" $i fizic". &. (mfetamina ;ace parte din clasa stimulantelor $i are aspect de pulbere alb" sau lichid cu miros aromat, de culoarea coniacului. Se consum" oral -capsule., prizat", fumat" sau in+ectat". 3fectele amfetaminei: #. 3fecte pe termen scurt: acnee sever", nervozitate, uneori paranoia sau agresivitate, cre$terea pulsului $i a presiunii sanguine, migrene. %. 3fecte pe termen lung: ulcer, afec!iuni ale vaselor sanguine, psihoz", malnutri!ie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. ,oate afecta eficien!a pilulelor contraceptive. Bi!liogra0ie: htt&:11(((.ana.gov.ro1 ) ,gentia 2ational$ ,ntidrog htt&:11(((.antidrog.(innit3.ro1 ) ,sociatia de lu&a antidrog ,%, htt&:11(((.scri!d.com1doc1455*776511217ocaina)7ocaina htt&:11(((.mirela'ivari.ro1&ro0ilul)&sihologic)al)consumatorului)de)droguri

,sihologia s"n"t"ii