Luni, 09 Aprilie 2007 CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE PSIHOLOG CU DREPT DE LIBER PRACTIC Codul deontologic este un sumum de principii

si standarde etice de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica si care instituie regulile de conduita ale psihologului cu drept de libera practica, denumit n continuare psiholog. Codul ofera o baza consensuala pentru luarea de atitudine colecti a mpotri a unor e entuale comportamente apreciate a ncalca principiile eticii profesionale. Acest cod pe l!nga aloarea sa normati a are rolul de a orienta si regla numai acele acti itati ale psihologilor n care acestia se anga"eaza ca psihologi, nu si pe cele din iata pri ata a acestora. Comportamentul personal al psihologului poate fi luat n discutie numai daca este de o asemenea natura nc!t aduce pre"udicii profesiei de psiholog sau ridica serioase ndoieli pri ind capacitatea acestuia de a#si asuma si ndeplini responsabilitatile sale profesionale ca psiholog.

PRINCIPIUL I # RESPECTAREA DREPTURILOR I DEMNITII ORICREI PERSOANE. $sihologii or a ea permanent n atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa#i fie apreciata aloarea nnascuta de fiinta umana si ca aceasta aloare nu este sporita sau diminuata de cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orientare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, !rsta, statut socio#economic sau orice alta caracteristica personala, conditie sau statut. Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli: Art. %.&. $sihologii si desfasoara acti itatea, manifest!nd respect fata de trairile, experientele, cunostintele, alorile, ideile, opiniile si optiunile celorlalti. Art. %.2. $sihologii nu se anga"eaza public n pre"udicierea imaginii celorlalti si nu or manifesta inechitate pe criterii de cultura, nationalitate, etnie, rasa, religie, sex, orientare sexuala si nici nu se anga"eaza n remarci sau comportamente ce aduc pre"udicii demnitatii celorlalti. Art. %.'. $sihologii or utiliza un limba" ce exprima respectul fata de demnitatea celorlalti at!t n comunicarea scrisa c!t si n cea orala. Art. %.(. $sihologii e ita ori refuza sa participe la acti itati si practici ce nu respecta drepturile legale, ci ile, ori morale ale celorlalti. Art. %.). $sihologii or refuza sa consilieze, sa educe ori sa furnizeze informatii oricarei persoane care, dupa opinia lor, a utiliza cunostintele si ndem!narea dob!ndita pentru a iola drepturile fundamentale ale omului. Art. %.*. $sihologii respecta drepturile celor care beneficiaza de ser icii psihologice, participantilor la cercetare, anga"atilor, studentilor si altora, prote"!nd astfel propria lor demnitate. Art. %.7. $sihologii se or asigura ca, sub nici o forma, consimtam!ntul informat al clientului+participantului nu este dat n conditii de coercitie sau sub presiune.

&

Art. %.,. $sihologii or a ea gri"a ca, n furnizarea de ser icii psihologice ori n acti itatea de cercetare stiintifica, sa nu ioleze spatiul pri at personal sau cultural al clientului+subiectului, fara o permisiune clara si o garantie ca pot sa faca acest lucru. Art. %.9. Acti itatea psihologilor nu trebuie sa pre"udicieze dreptul sacru la demnitate umana si nici dreptul persoanei la propria imagine.

PRINCIPIUL II # RESPONSABILITATE PROFESIONAL I SOCIAL $sihologii manifesta o maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui indi id, familiei, grupului ori comunitatii fata de care si exercita rolul de psihologi. Aceasta preocupare include at!t pe cei direct c!t si pe cei indirect implicati n acti itatile lor, prioritate a !nd cei direct implicati. Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli: Art. %%.&. $sihologii or prote"a si promo a starea de bine si or e ita pro ocarea de daune clientilor, studentilor, participantilor la cercetare, colegilor de profesie si a celorlalti, asum!ndu#si cu responsabilitate consecintele propriilor lor actiuni. Art. %%.2. $sihologii or respecta dreptul persoanei de a sista, fara nici o "ustificare, participarea sa la ser iciul furnizat, n calitate de client, sau la acti itati de cercetare stiintifica, n calitate de subiect. Art. %%.'. $sihologii or refuza sa ndrume, sa instruiasca ori sa furnizeze informatii celor care, dupa "udecata lor, or putea utiliza gresit cunostintele si deprinderile, oluntar sau in oluntar, n dauna celorlalti. Art. %%.(. $sihologii nu or delega acti itati psihologice spre persoane care nu au competentele necesare pentru acele acti itati. Art. %%.). $sihologii or promo a si facilita dez oltarea stiintifica si profesionala a anga"atilor, a celor super izati, studentilor, participantilor la programe de formare profesionala etc. Art. %%.*. $sihologii or contribui la dez oltarea psihologiei ca stiinta si a societatii n general, prin cercetarea libera si prin achizitia, transmiterea si exprimarea libera a cunostintelor si ideilor, exceptie fac!nd acti itatile ce intra n conflict cu obligatiile etice. Art. %%.7. $sihologii or sustine cu responsabilitate rolul psihologiei ca disciplina, n fata societatii si or promo a si mentine cele mai nalte standarde ale disciplinei. Art. %%.,. $sihologii or sesiza Colegiului $sihologilor cazurile de abatere de la normele de etica si deontologie profesionala, daca rezol area informala, amiabila a situatiei nu a fost posibila. Art. %%.9. $sihologii or respecta legile si reglemantarile societatii, comunitatii n care acti eaza. -aca legile sau reglementarile intra n conflict cu principiile etice, psihologul a face tot posibilul sa respecte principiile etice. Art. %%.&0. $sihologii nu or contribui si nu se or anga"a n cercetare sau orice alt tip de acti itate care contra ine legilor umanitare internationale .de ex. dez oltarea metodelor de tortura a persoanelor, dez oltarea de arme interzise, terorism sau acti itati de distrugere a mediului/. Art. %%.&&. $sihologii nu or furniza ser icii psihologice si nu or face cercetari, indiferent cine # psiholog sau nepsiholog# ncearca sa#i oblige sa procedeze mpotri a eticii profesionale.
2

Art. %%.&2. 0n cadrul lor de competenta profesionala, psihologii or decide alegerea si aplicarea celor mai potri ite metode si tehnici psihologice. 1i raspund personal de alegerile si consecintele directe ale actiunilor lor n functie de atestarea profesionala primita. Art. %%.&'. $sihologii se or consulta si cu alti specialisti sau cu di erse institutii pentru a promo a starea de bine a indi idului si societatii. PRINCIPIUL III # INTEGRITATE PROFESIONAL $sihologii or cauta sa manifeste cel mai nalt grad de integritate morala si profesionala n toate relatiile lor. 1ste de datoria psihologului sa prezinte onest pregatirea si calificarile sale oriunde se afla n relatii profesionale si de asemenea sa nu permita sau sa tolereze practicile incorecte si discriminatorii. Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoarelor reguli: Art. %%%.& $sihologii or prezenta ntr#o maniera onesta domeniile de specialitate n care sunt atestati, competentele, afilierile si experienta profesionala, nefiind acceptate nici un fel distorsiuni, omisiuni sau false prezentari n acest sens. Art. %%%.2. $sihologii nu practica, nu ngaduie, nu instiga, nu colaboreaza si nu consimte sau faciliteaza nici o forma de discriminare. Art. %%%.'. $sihologii or onora toate promisiunile si anga"amentele asumate prin orice tip de con entie. -aca apar situatii de forta ma"ora, psihologii or informa si or oferi explicatii complete si sincere partilor implicate. Art. %%%.(. $sihologii or promo a acuratetea, obiecti itatea, onestitatea si buna#credinta n acti itatile lor profesionale. 0n aceste acti itati psihologii nu or fura, nsela, si nu se or anga"a n frauda, eludari, subterfugii sau denaturari intentionate ale faptelor. Art. %%%.). $sihologii or e ita orice imixtiuni care afecteaza calitatea actului profesional, fie ca e orba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip. Art. %%%.*. $sihologii or e ita sa ofere recompense exagerate pentru a moti a un indi id sau un grup sa participe ntr#o acti itate care implica riscuri ma"ore si pre izibile. Art. %%%.7. $sihologii or e ita relatiile multiple .cu clientii, subiectii, anga"ati, cei super izati, studenti sau persoane aflate n formare/ si alte situatii care pot prezenta un conflict de interese sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiecti i si impartiali. Art. %%%.,. $sihologii or e ita sa participe la acti itati care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei ca profesie, or explica rolul psihologului tuturor celor interesati. Art. %%%.9. $sihologii or fi reflexi i, deschisi si constienti de limitele lor personale si profesionale. Art. %%%.&0. $sihologii nu or contribui, fie singuri, fie n colaborare cu altii, la nici un fel de practici care pot iola libertatea indi iduala sau integritatea fizica sau psihologica a oricarei persoane.

'

STANDARDE ETICE GENERALE # IV. STANDARDE DE COMPETEN Cunoaste ea !o"#etente$o Art. %2.&.$sihologii au obligatia sa#si cunoasca foarte bine limitele de competenta n oferirea de ser icii psihologice, n acti itatea de predare sau de cercetare. Art. %2.2. $sihologii sunt datori sa actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, n ederea formarii si practicarii la standarde c!t mai nalte a propriilor competente profesionale. Se %&!&& #s&'o$o(&!e )n a!o * !u !o"#etenta Art. %2.'. $sihologii se or anga"a numai n acele acti itati profesionale pentru care au cunostintele, aptitudinile, atitudinile, experienta si atestarea necesare. P e+enta ea onesta a !o"#etente& Art. %2.(. $sihologii nu or prezenta fals limitele competentei lor si nu or prezenta pregatirea sau formarea lor ntr#un mod care sa le fa orizeze nemeritat pozitia sau imaginea publica, indiferent de tipul de acti itate profesionala desfasurata. L&"&ta ea !o"#etente& Art. %2.). Atunci c!nd psihologii urmeaza sa desfasoare ser icii psihologice, cercetari sau sa predea dincolo de limitele de competenta acestia or cauta sa obtina c!t mai rapid competenta necesara .care a presupune, dupa caz, studiu, e aluare si super izare/ si numai apoi se or anga"a n desfasurarea acti itatilor izate. .exceptie %2.7./ Consu$ta ea )n !a+ *e $&"&ta a !o"#etente& Art. %2.*. 0n exercitarea profesiei, atunci c!nd psihologii constata ca a"ung ntr#un impas profesional sau sunt n postura de a#si depasii limitele de competenta, or consulta colegii sau super izorul. Se %&!&& #s&'o$o(&!e )n a,a a !o"#etente& Art. %2.7. 0n cazul n care pentru un tip de ser iciu psihologic solicitat nu exista standarde generale recunoscute, nici programe de formare profesionala, nici specialisti atestati si disponibili n acel domeniu si totusi psihologii sunt solicitati, acestia or depune toate eforturi pentru obtinerea unui standard minimal de competenta a !nd permanet gri"a sa prote"eze clientii, studentii, super izatii, participantii si pe toti cei implicati pentru a nu produce acestora daune sub o forma sau alta. 0n acest caz ser iciul a continua p!na c!nd solicitarea nceteaza sau p!na c!nd un specialist cu competenta recunoscuta n acel domeniu de ine disponibil. P e(at& ea !ont&nua Art. %2.,. $sihologii au obligatia sa depuna permanent un efort de mentinere si dez oltare a competentelor lor prin informare permanenta, programe de formare profesionala de specialitate, consultari cu ceilalti specialisti din domeniu ori prin cercetari care sa conduca spre cresterea competentei profesionale, conform standardelor Colegiului $sihologilor din 3om!nia. O-&e!t&%&tatea Art. %2.9. $sihologii au obligatia de a fi constienti de limitele procedurilor folosite, indiferent de tipul de acti itate. $sihologii or a ea gri"a ca furnizarea ser iciilor, cercetarea stiintifica,
(

prezentarea rezultatelor concluziilor sa fie facuta cu maxima obiecti itate, e it!nd orice tendinta de prezentare partiala sau cu tenta subiecti a. De$e(a ea Art. %2.&0. $sihologii care delega acti itati profesionale spre anga"ati, super izati, cercetatori, asistenti or lua toate masurile pentru a e ita ncalcarea standardelor de competenta ale prezentului Cod. A,e!ta ea !o"#etente& Art. %2.&&. Atunci c!nd psihologii realizeaza ca din moti e de sanatate ori din cauza unor probleme personale nu mai pot sa ofere n conditii de competenta o anumita acti itate profesionala, acestia or cere spri"in si asistenta profesionala pentru a decide daca trebuie sa#si limiteze, suspende sau sa ncheie respecti a acti itate profesionala.

V. STANDARDE CU PRIVIRE LA RELAIILE UMANE Res#e!t s& # eo!u#a e Art. 2.&. 0n relatiile lor profesionale, psihologii or manifesta preocupare fata de clienti, studenti, participanti la cercetare, super izati sau anga"ati, caut!nd sa nu produca acestora daune sau suferinta, iar daca acestea sunt ine itabile le or minimiza pe c!t posibil. E%&ta ea 'a tu& && Art. 2.2. $sihologii nu se or anga"a sub nici un moti ntr#o forma sau alta de hartuire fie ca aceasta este sexuala, emotionala, erbala sau non erbala. E%&ta ea a-u+u$u& Art. 2.'. $sihologii nu se or anga"a n comportamente de defaimare sau de abuz .fizic, sexual, emotional, erbal sau spiritual/ fata de persoanele cu care in n contact n timpul acti itatii lor profesionale. E%&ta ea e$at&e& "u$t&#$e Art. 2.(. $sihologii or e ita pe c!t posibil relatiile multiple, adica relatiile n care psihologii ndeplinesc simultan mai multe roluri ntr#un context profesional. Cons&"ta".ntu$ )n !a+ *e e$at&& !u te t& Art. 2.). $sihologii or clarifica natura relatiilor multiple pentru toate partile implicate nainte de obtinerea consimtam!ntului, fie ca ofera ser icii psihologice ori conduc cercetari cu indi izi, familii, grupuri ori comunitati la cererea sau pentru a fi utilizate de catre terti. A treia parte poate fi scoala, instanta "udecatoreasca, di erse agentii gu ernamentale, companii de asigurari, politia ori anumite institutii de finantare, etc. None/#$oata ea Art. 2.*. $sihologii nu or exploata si nu or profita, sub nici o forma, de persoanele fata de care, prin profesie sau pozitie, manifesta un ascendent de autoritate .clienti, studenti, participanti la
)

cercetare, super izati, anga"ati/. 4rice forma de exploatare sau abuz de autoritate fiind strict interzisa. Pa t&!&#a ea a!t&%a $a *e!&+&& Art. 2.7. $sihologii or a ea gri"a, sa permite participarea acti a si deplina a celorlalti la deciziile care i afecteaza direct, respect!nd dorintele "ustificate si alorific!nd opiniile acestora, ori de c!te ori este posibil. Ne&nt a ea )n o$ Art. 2.,. $sihologii se or abtine de la intrarea ntr#un rol profesional atunci c!nd din moti e de ordin personal, stiintific, legal, profesional, financiar5 .&/ poate fi afectata obiecti itatea, competenta sau eficienta acti itatii lor profesionale .2/ fata de clienti+ subiecti exista riscul exploatarii sau producerii unor daune. U (enta ea !ons&"ta".ntu$u& Art. 2.9. 0nainte de nceperea oricarui tip de ser iciu psihologic .e aluare, terapie, consiliere, etc./ psihologii or obtine consimtam!ntul informat din partea tuturor persoanelor independente sau partial dependent implicate, exceptie fac!nd circumstantele n care exista ne oi urgente .de ex. tentati e sau actiuni suicidare/. 0n astfel de circumstante, psihologii or continua sa actioneze, cu asentimentul persoanei, dar or cauta sa obtina c!t se poate de repede consimtam!ntul informat. As&(u a ea !ons&"ta".ntu$u& Art. 2.&0. $sihologii se or asigura ca n procesul de obtinere a consimtam!ntului informat urmatoarele puncte au fost ntelese5 scopul si natura activitatii6 responsabilitatile mutuale6 beneficiile si riscurile6 alternativele6 circumstantele unei ncetari a actiunii6 optiunea de a refuza sau de a se retrage n orice moment, fara a suferi vreun prejudiciu6 perioada de timp n care e valabil consimtamntul6 modul n care se poate retrage consimtamntul daca se doreste acest lucru. De$e(a ea *e !ons&"ta".nt Art. 2.&&. 0n cazul n care, persoana care urmeaza sa beneficieze de un ser iciu psihologic este n imposibilitatea de a#si da consimtam!ntul, se accepta obtinerea acestuia de la o persoana apropiata acesteia care poate sa#i apere interesele n mod legal sau de la o persoana autorizata care, conform legii, este n masura sa o reprezinte. Cont&nu&tatea se %&!&u$u& Art. 2.&2. -aca din moti e de boala sau datorita unor e enimente sur enite n iata psihologului acesta nu mai poate continua oferirea ser iciului n bune conditii, a depune toate eforturile pentru a se asigura de continuitatea ser iciului oferit, ndrum!nd clientul spre un coleg de profesie cu competenta necesara si pe c!t posibil cu consimtam!ntul clientului. D e#tu$ $a o#o+&t&e Art. 2.&'. Cu exceptia cazurilor de forta ma"ora, de urgenta .perturbari ale functionarii psihice, n termenii pericolului iminent, care necesita inter entie imediata/, psihologul actioneaza respect!nd dreptul clientului de a refuza sau a opri prestarea unui ser iciu psihologic.

VI. STANDARDE DE CONFIDENIALITATE 0nt e u#e ea se %&!&u$u& *&n "ot&%e *e !on,&*ent&a$&tate Art. 2%.&.3elatia dintre psihologi si beneficiarii ser iciilor lor este adesea o relatie foarte sensibila ce necesita realizarea unei aliante pentru desfasurarea n bune conditii a acti itatii profesionale, moti pentru care confidentialitatea este obligatorie. Atunci c!nd din moti e ce nu pot fi e itate, psihologul nu mai poate pastra confidentialitatea, acesta a nceta sa mai ofere ser iciul respecti . P ote1a ea !on,&*ent&a$&tat&& Art. 2%.2. $sihologii or prote"a confidentialitatea tuturor informatiilor adunate n timpul acti itatilor lor profesionale si se or abtine de la dez aluirea informatiilor pe care le detin despre colegi, clientii colegilor, studenti si membrii organizatiilor, exceptie fac!nd situatiile5 pentru protectia sanatatii publice, pentru pre enirea unui pericol iminent, pentru pre enirea sa !rsirii unei fapte penale sau pentru mpiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte ori pentru nlaturarea urmarilor pre"udiciabile ale unei asemenea fapte. -i ulgarea, de catre psihologi, a unor date care le#au fost ncredintate sau de care au luat cunostinta n irtutea profesiei, daca aceasta este de natura a ncalca clauza de confidentialitate, este interzisa. L&"&te$e !on,&*ent&a$&tat&& Art. 2%.'. $sihologii clarifica ce masuri se or lua pentru prote"area confidentialitatii si ce responsabilitati familiale, de grup ori comunitare au pentru prote"area confidentialitatii, atunci c!nd desfasoara acti itati de cercetare sau ofera ser icii. 0nainte de primirea consimtam!ntului psihologul a informa clientul cu pri ire la limitele confidentialitatii si conditiile n care acesta poate fi ncalcat, precum si asupra utilizarii posibile a informatiilor rezultate n urma acti itatii sale. De+%a$u& ea *e &n,o "at&& Art. 2%.(. $sihologii pot mpartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtam!ntul celor izati ori de o asa maniera nc!t cei izati sa nu poata fi identificati, exceptie fac!nd situatiile "ustificate de lege sau n circumstante de iminenta sau posibila atamare fizica sau crima. Con,&*ent&a$&tatea *e !o$a-o a e Art. 2%.). 0n cazul n care cu acelasi client lucreaza doi psihologi n acelasi timp, acestia or colabora pe c!t posibil, fara restrictii de confidentialitate, exceptie fac!nd situatia n care exista o opozitie clara din partea clientului n acest sens. -e asemenea personalul auxiliar a pastra confidentialitatea informatiilor la care are acces prin natura acti itatiilor sale. Ut&$&+a ea &n,o "at&&$o Art. 2%.*. 3ezultatele, documentarile si notitele psihologului pot fi folosite numai ntr#o formula care pastreaza cu rigurozitate anonimatul. Con,&*ent&a$&tatea ,ata *e te t& Art. 2%.7. 0n cazul n care exista terti implicati n acti itatea profesionala a psihologului, acesta a clarifica cu partile implicate limitele confidentialitatii, conditiile de pastrare a confidentialitatii si nu a da curs nici unei solicitari, enite de la o terta parte n dez aluirea de informatii confidentiale, dec!t n conditiile respectarii legi si limitelor confidentialitatii.

VII. STANDARDE DE CONDUIT COLEGIAL Con*u&ta !o$e(&a$a Art. 2%%.&. $sihologii or manifesta fata de colegii lor de profesie, onestitate, corectitudine, loialitate si solidaritate, conduitele lor fiind n acord cu standardele profesionale. Res#e!t Art. 2%%.2. $sihologii or manifesta respect fata de colegii lor de profesie si nu or exprima critici nefondate si etichetari la adresa acti itatii lor profesionale. E%&ta ea *en&( a && Art. 2%%.'. $sihologii nu or actiona, sub nici o forma, n maniera denigratoare la adresa colegilor de profesie si nu or mpiedica clientii sa beneficieze de ser iciile lor, daca nu exista un moti serios si cu implicatii etice n acest sens. Res#onsa-&$&tatea # o,es&ona$a Art. 2%%.(. Atunci c!nd exista o intentie "ustificata de ncetare a ser iciului psihologic oferit clientului si de ndrumare a acestuia spre un alt coleg de profesie, psihologii or mentine un contact suporti si responsabil fata de clienti p!na c!nd acel coleg si asuma continuarea ser iciului n cauza. Autoses&+a ea Art. 2%%.). 0n cazul n care psihologii constata ca exista abateri ale unui coleg de la normele prezentului Cod, or manifesta preocupare fata de iolarea de catre acesta a standardelor sau principiilor etice, or atrage atentia acelui coleg asupra conduitei neadec ate cu maxima discretie si colegialitate, si se or adresa Comisiei de -eontologie si -isciplina a Colegiului $sihologilor din 3om!nia doar n cazul n care comportamentul non#etic persista. S# &1&nu$ !o$e(&a$ Art. 2%%.*. $sihologii or cauta sa spri"ine pe c!t posibil eforturile profesionale ale colegilor n limita disponibilitatilor participati e si a timpului disponibil. Con!u enta ne$o&a$a Art. 2%%.7. $sihologii nu or practica concurenta neloiala. 7unt interzise si se considera concurenta neloiala urmatoarele5 tentati a sau actiunea de atragere sau deturnare de clienti, prin denigrarea sau discreditarea altui psiholog6 practicarea unor onorarii sube aluate n mod intentionat a !nd cunostinta de oferta anterioara a altui psiholog6 folosirea unei functii publice pe care psihologul o detine n scopul atragerii de clienti n interes propriu6 preluarea unui contract pe care un alt psiholog l#a denuntat n temeiul pre ederilor prezentului Cod6 furnizarea de date false pri ind competenta si+sau atestarea profesionala n scopul de a#l induce n eroare pe beneficiar.

VIII. STANDARDE DE 0NREGISTRARE2 PRELUCRARE I PSTRARE A DATELOR O-t&ne ea #e "&s&un&& Art. 2%%%.&. $sihologii trebuie sa obtina permisiunea clientilor+subiectilor sau a reprezentantilor lor legali nainte de a efectua nregistrari audio, ideo sau scrise n timpul furnizarii ser iciilor sau n cercetare. Past a ea *ate$o Art. 2%%%.2. $sihologii or colecta numai acele date care sunt rele ante pentru ser iciul oferit si or lua toate masurile pentru a prote"a aceste informatii. 4riginalul si e entualele copii ale acestor informatii pot fi pastrate numai cu acordul clientilor. P ote1a ea *ate$o Art. 2%%%.'. $sihologii se or asigura ca nregistrarile asupra carora au control ram!n identificabile numai at!t timp c!t sunt necesare pentru scopul pentru care au fost realizate si prezinta ca anonima ori distruge orice nregistrare aflata sub controlul lor si care nu mai e ne oie sa fie identificabila personal. T ans,e u$ *ate$o Art. 2%%%.(. -atele colectate, nregistrate si pot fi transferate catre psihologii care preiau clientii, consultate si utilizate de colegi de profesie indiferent de forma de atestare, daca persoanele izate si#au dat n mod neechi oc consimtam!ntul, iar acest consimtam!nt nu a fost retras. D&st u(e ea *ate$o Art. 2%%%.). -aca psihologul renunta la practica sa profesionala prin intermediul careia a realizat acele nregistrari sau daca acesta se pensioneaza, a cauta sa distruga nregistrarile respecti e. 0nregistrarile pot fi plasate catre un alt psiholog numai cu consimtam!ntul celor implicati, obtinut n prealabil, pentru acele nregistrari. 0n situatia suspendarii sau ncetarii dreptului de libera practica datele or fi distruse, daca nu se impune transferarea lor.

I3. STANDARDE DE ONORARII I TA3E D e#tu$ $a ono a && Art. %8.&. $entru orice ser iciu profesional oferit de psihologi, acestia au dreptul sa primeasca onorarii sau salarii negociate n mod liber cu beneficiarul sau cu o terta parte. A!o *u$ #ent u ono a &u Art. %8.2. $sihologii or cauta sa stabileasca, de comun acord cu beneficiarul ser iciului oferit, care este aloarea si modalitatea de percepere a onorariului n conditiile legilor n igoare si fara o falsa prezentare a cuantumului acestui onorariu. Rene(o!&e ea Art. %8.'. -aca din moti e "ustificate, ser iciul oferit necesita restr!ngeri si limitari, acordul initial a fi renegociat c!t mai cur!nd posibil. $sihologii si rezer a dreptul de a modifica aloarea
9

onorariului n functie de situatiile obiecti e noi aparute, cu notificarea prealabila si cu acordul clientului. Re"une a ea # &n te t& Art. %8.(. -aca psihologul ofera un ser iciu .consultanta, administrati , clinic etc./ n care onorariul nu se percepe de la beneficiar, ci re ine sub forma unei remunerari de la o a treia parte, remunerarea se a face, pe c!t posibil, pentru ser iciul oferit si nu pe alte criterii specifice acestor terti .di erse institutii/. L&"&te$e ono a &u$u& Art. %8.). 4norariul fixat a depinde de calitatea ser iciului oferit si competentele profesionale ale psihologului, nsa psihologii or a ea gri"a sa nu ceara un onorariu disproportionat fata de aloarea ser iciului oferit. $sihologii nu or exploata beneficiarii ser iciilor lor si or explicita, daca e cazul, aloarea onorariului stabilit.

3. STANDARDE PENTRU DECLARAII PUBLICE I RECLAM Onest&tatea )n e!$a"a Art. 8.&. $sihologii si pot face publicitate numai pe baza propriilor realizari, e it!nd promo area unui palmares profesional fals sau exagerat si cu conditia sa nu puna n cauza acti itatea unui coleg de profesie. 9u sunt considerate actiuni publicitare acele manifestari n care numele sau aspecte ale acti itatii lor profesionale sunt mentionate n materiale scrise sau audio izuale realizate de catre terti n scopul informarii publicului si nici acele inter entii publice ale psihologilor cu referiri la acti itatea sau creatiile lor, daca acestea nu sunt comandate si platite de catre acestia. Res#onsa-&$&tat& *e e!$a"a Art. 8.2. .a/ $sihologii care anga"eaza persoane fizice sau "uridice n scopul de a creea si+sau difuza mesa"e care sa promo eze practica lor profesionala, produsele sau acti itatile lor si or pastra responsabilitatea profesionala pentru mesa"ele respecti e6 .b/ $sihologii nu or oferi remunerari anga"atilor din presa scrisa si audio izuala sau alte forme de comunicare a informatiei catre public pentru a li se face publicitate n cadrul programelor+sectiunilor de stiri 6 .c/ $ublicitatea facuta acti itatii unui psiholog trebuie sa fie explicita si identificata ca atare. Art. 8.'. $sihologii care se ocupa cu anunturile, cataloagele, brosurile sau reclama pentru simpozioane, seminarii sau alte programe educationale si care nu au o calificare adec ata se or asigura ca descriu cu precizie publicul tinta, programul, obiecti ele educationale si taxele. Re# e+enta ea )n *e!$a at&& Art. 8.(. $sihologii or clarifica daca actioneaza ca simpli cetateni, ca membrii ai unor organizatii sau grupuri specifice, atunci c!nd dau declaratii sau c!nd sunt implicati n acti itati publice. De!$a at&& #u-$&!e Art. 8.). Atunci c!nd psihologii ofera informatii, exprima puncte de edere pe teme profesionale si fac declaratii publice prin mi"loace de informare n masa, publicatii de specialitate sau n format
&0

electronic, se or asigura ca acestea se nscriu n limitele competentelor profesionale si nu contra in pre ederilor prezentului Cod. S&tuat&& #u-$&!e Art. 8.*. $sihologii si asuma responsabilitatea deplina pentru aparitia lor publica, care trebuie sa fie n acord cu principile si standardele din prezentul cod. $sihologii or oferi informatii corecte referitoare la5 experienta si calificarea lor, titlurile academice, lucrarile publicate si rezultatele studiilor lor, statutul profesional si afilierea la diferite organizatii, ser iciile pe care le acorda si calitatea acestora, taxele percepute.

STANDARDE SPECIFICE # 8%. 1-:CA;%1 <% =43>A31 Ca$&tatea o,e te& e*u!at&ona$e s& ,o "at&%e Art. 8%.&. $sihologii or manifesta preocupare fata de programele educationale si cele de formare profesionala, asigur!ndu#se ca acestea furnizeaza cunostintele si experienta necesare si suficiente pentru pregatirea studentilor si super izatilor la standarde corespunzatoare atestarilor, diplomelor sau gradelor academice+profesionale care urmeaza sa fie obtinute. Cunostintele oferite trebuie sa se bazeze pe date experimentale si pe o argumentatie stiintifica. T ans#a enta Art. 8%.2. $sihologii care raspund de programele educationale sau de formare se or asigura ca exista o descriere recenta si precisa a acestora5 obiecti e, continut, beneficii si obligatiile care trebuie ndeplinite pentru absol irea programului, inclusi modalitatile de e aluare si taxe. Aceste informatii trebuie sa fie disponibile pentru toate partile interesate. Res#onsa-&$&tate e*u!at&ona$a Art. 8%.'. $sihologii se or asigura ca programele cursurilor acopera tematica propusa, ca informatia este prezentata cu acurate, ca exista modalitati adec ate de e aluare a progresului si ca tipurile de experiente descrise la curs sunt rele ante. $sihologii pot sa modifice continutul sau cerintele cursului atunci c!nd considera aceste schimbari necesare sau dezirabile din punct de edere pedagogic, at!ta reme c!t studentii si cei implicati sunt anuntati din timp de aceste modificari. L&"&te !a* u2 *e &n,o "a e Art. 8%.(. $sihologii nu or cere studentilor sau celor super izati sa dez aluie informatii personale n acti itatile de curs sau n cadrul unor programe de formare profesionala+super izare. Con,$&!te )n e%a$ua e Art. 8%.). $sihologii din institutiile de n atam!nt superior care e alueaza performanta academica a studentilor ntr#o forma de terapie nu or oferi si ser icii de terapie studentilor pe care i e alueaza, pe durata acestei e aluari. 0n cazul unui curs+ program n care terapia indi iduala sau de grup este specificata ca si cerinta obligatorie, psihologii responsabili cu derularea programului or permite studentilor+cursantilor sa opteze pentru ser iciile specialistilor neafiliati la respecti ul program.

&&

Ha tu& e s& e$at&& se/ua$e Art. 8%.*. $sihologii nu or hartui sexual si nu se or anga"a n relatii sexuale cu studentii sau cu super izatii din departamentul, centrul sau din institutia n care lucreaza si asupra carora acestia au sau pot a ea o autoritate e aluati a. A-u+u$ *e auto &tate Art. 8%.7. =iind constienti de influenta pe care o au ca profesori sau coordonatori asupra ele ilor, studentilor, participantilor la cursuri, celor aflati n super izare, psihologii nu or face abuz de autoritatea lor si nu or umili sau ameninta n nici un fel integritatea sau imaginea de sine a acestora. Ca$&,&!a & s#e!&a$e Art. 8%.,. $sihologii nu or forma persoane care nu au absol it o forma de n atam!nt superior, nu au specializare, experienta de lucru sau orice alta do ada de calificare atunci c!nd formarea izeaza folosirea metodelor sau tehnicilor speciale .de ex. hipnoza, biofeedbac?, tehnici a ansate de testare etc./

8%%. @13A$%1 <% C497%L%131 In,o "a ea !$&entu$u& Art. 8%%.&. 0n obtinerea consimtam!ntului informat din partea clientilor, psihologii or informa n prealabil clientul cu pri ire la forma de terapie utilizata, metodele folosite, riscuri, alternati e, limitele confidentialitatii, implicarea unor terti, onorarii si or da curs oricarei alte cereri de informare solicitata de client n acest sens. -aca teraputul se afla nca n super izare, dar poate desfasura n mod legal si profesional acti itatea terapeutica pentru care se afla n super izare, a aduce la cunostinta clientului acest lucru c!t mai cur!nd posibil si de asemenea a face cunoscut numele terapeutului care#l super izeaza. Cons&"ta".ntu$ #ent u *e+%a$u& e Art. 8%%.2. 0n cazul sedintelor de terapie sau consiliere, nregistrarile pot fi transferate si spre cei care preiau clientii respecti i, put!nd a ea acces la acestea at!t colegii de profesie c!t si super izatii ce se afla ntr#un proces de formare teraputica, dar numai cu consimtam!ntul dat n prealabil de cei izati n acele nregistrari. Int&"&tatea e$at&e& # o,es&ona$e Art. 8%%.'. Clientii or beneficia de ser icii de consultanta, consiliere sau terapie din partea psihologilor fara prezenta unor terti, aceasta fiind permisa numai daca exista un acord n acest sens, at!t din partea clientului c!t si din partea psihologului. P e!&+a ea !$&entu$u& Art. 8%%.(. Atunci c!nd n procesul terapeutic sunt implicati, fie partenerul de iata, fie alti membrii de familie, psihologii or clarifica de la nceput relatiile pe care le au, cu fiecare persoana implicata si or preciza cine este clientul5 o anumita persoana, relatia de cuplu, familia. $sihologii or preciza de asemenea care sunt limitele confidentialitatii.
&2

P e!&+a & su#$&"enta e )n te a#&a *e ( u# Art. 8%%.). 0n cadrul terapiei de grup psihologii or preciza regulile de grup, rolurile si responsabilitatile ce re in tuturor participantilor si de asemenea limitele confidentialitatii. Ana$&+a o,e te& *e se %&!&u !o"#$e/ Art. 8%%.*. 0n cazul n care clientii primesc de"a ser icii psihologice si de la alti psihologi sau de la alti specialisti din alte domenii, psihologul a examina posibilitatea anga"arii sale ntr#o relatie terapeutica .daca aceasta este solicitata/ prin analiza conditiilor, beneficiilor potentiale ale clientului, riscurilor de conflict sau a confuziilor care pot sa apara. $sihologul a discuta cu clientul aceste limitari nainte de obtinerea consimtam!ntului. Int&"&tatea se/ua$a !u !$&ent&& sau a# o#&at& a& a!esto a Art. 8%%.7. $sihologii nu se or anga"a n relatii de intimitate sexuala cu clientii lor, cu persoanele despre care stiu ca se afla n relatii apropiate cu clientii lor .rude, prieteni, alti cunoscuti/ si nici nu or ncheia terapia pentru a nu intra sub incidenta acestui standard. Te a#&a !u #a tene & se/ua$& Art. 8%%.,. $sihologii nu or accepta n terapie persoane cu care au a ut relatii de intimitate sexuala. Re$at&a se/ua$a !u ,ost&& !$&ent& Art. 8%%.9. $sihologii nu se or anga"a sub nici o forma n relatii de intimitate sexuala cu fostii clienti pentru o perioada de cel putin 2 ani de la ncheierea terapiei. Aceasta nu nseamna ca dupa aceasta perioada acestia pot sa ntretina relatii de intimitate cu fostii clienti, exceptie fac!nd doar circumstantele n care acestia pot face do ada ca nu a existat nici o forma de exploatare n timpul sau n cei 2 ani de dupa terminarea terapiei. 0n!'e&e ea te a#&e& *&n $&#sa *e -ene,&!&& Art. 8%%.&0. $sihologii or ncheia orice forma de terapie cu clientii lor daca exista e idente clare ca acestia nu mai au nici un beneficiu prin continuarea terapiei sau n cazul n care continuarea acesteia poate produce daune clientilor. 0n!'e&e ea te a#&e& *&n a$te "ot&%e Art. 8%%.&&. $sihologii or ncheia terapia daca clientul intra ntr#o relatie cu o persoana cunoscuta sau apropiata terapeutului si apare riscul unei relatii multiple, daca exista o agresiune din partea clientului asupra terapeutului sau daca exista o solicitare clara n acest sens din partea clientului . 0nt e u#e ea s& !ont&nua ea te a#&e& Art. 8%%.&2. -aca din moti e de boala sau de indisponibilitate a psihologului terapia trebuie ntrerupta pentru o perioada mai lunga de timp, atunci psihologul a cauta sa#i ofere clientului o posibilitate de continuare a terapiei cu un alt coleg psiholog care are disponibilitatea si competenta necesara continuarii terapiei si care a putea fi informat cu pri ire la stadiul n care se afla terapia, demersurile teraputice ncepute sau finalizate p!na n acel moment, cu consimtam!ntul clientului. Cont&nua ea te a#&e& !u un a$t te a#eut Art. 8%%.&'. $sihologul care preia un client, de la un coleg care din moti e "ustificate nu mai poate continua actul teraputic, a examina cu atentie continutul demersului, potentialul de risc,
&'

beneficiile, iar daca e ne oie poate consulta pe cei ce au fost implicati n procesul teraputic si abia apoi a decide modalitatile de continuare a terapiei.

8%%%. 12AL:A31 <% -%AA94BC P e+enta ea !a a!te &st&!&$o #s&'o$o(&!e Art. 8%%%.&. $sihologii or oferi informatii despre caracteristicile psihologice ale indi izilor numai dupa ce au realizat o e aluare adec ata, care sa sustina stiintific si metodologic afirmatiile si concluziile lor, indiferent daca e orba de recomandari, rapoarte sau e aluari, preciz!nd limitele afirmatiilor, concluziilor si recomandarilor lor. -aca psihologii realizeaza ca .re/examinarea indi idului nu este "ustificata sau necesara, atunci acestia or explica aceasta optiune, preciz!nd sursele si documentele care stau la baza acestor concluzii. Con*&t&& *e ut&$&+a e a &nst u"ente$o Art. 8%%%.2. $sihologii or utiliza .administra, scora, interpreta/ metodele si tehnicile de e aluare n stricta conformitate cu normele instituite n acest sens de Colegiu.. Astfel psihologii or folosi numai instrumente de e aluare ale caror caracteristici tehnice . aliditate si fidelitate/ au fost stabilite, care detin etalon pentru membrii populatiei izate si sunt nsotite de manualul acestuia. 0n urma oricarei e aluari, psihologii or preciza beneficiarului limitele rezultatelor si interpretarilor. $sihologii or folosi metode de e aluare adec ate ni elului educational al indi izilor, n afara cazului n care folosirea unui limba" sofisticat sau a unei alte limbi este rele anta pentru scopul e aluarii. $sihologii or respecta de asemenea legislatia n igoare cu pri ire la drepturile de autor si de proprietate intelectuala pentru instrumentele de e aluare folosite, promo !nd si respect!nd astfel munca si acti itatea colegilor lor de breasla. Cons&"ta".ntu$ #ent u e%a$ua e4*&a(no+a Art. 8%%%.'. $sihologii or obtine consimtam!ntul informat pentru ser iciile de e aluare cu exceptia cazului n care .&/ acestea sunt ceruta de lege sau de reglementarile n igoare6 .2/ testarea este o acti itate educationala, institutionala sau organizationala pre azuta de reglementari interne6 consimtam!ntul informat include explicarea naturii si scopului de e aluare, costurile, implicarea unei a treia parti, limitele de confidentialitate si ocazii pentru cel e aluat de a formula ntrebari si de a primi raspunsuri. $sihologii or informa persoanele fara capacitate deplina de a#si da consimtam!ntul si persoanele pentru care testarea este ceruta de reglementarile legislati e, cu pri ire la natura si scopul ser iciilor de e aluare propuse, folosind un limba" usor de nteles pentru persoana care urmeaza sa fie e aluata. $sihologii care folosesc ser icile unui traducator or cere consimtam!ntul clientului pentru a folosi ser iciile acelui traducator, se or asigura ca se a mentine confidentialitatea rezultatelor, securitatea instrumentelor, inclusi a documentelor de e aluare+diagnoza. Date$e *e e%a$ua e4*&a(no+a Art. 8%%%.(. Datele obtinute pot fi scoruri brute si standardizate, raspunsurile clientului la stimuli sau la ntrebarile la test, notele, nregistrarile si consemnarile psihologului, declaratiile si comportamentul clientului n timpul unei examinari. $sihologii or oferi datele obtinute, sub forma
&(

de rezultate clientului si, daca e cazul, unor terti numai cu consimtam!ntul clientului, sau fara acordul acestuia n situatiile pre azute de lege. $sihologii or e ita sa faca publice datele obtinute, cu exceptia situatiilor pre azute de lege, prote"!nd clientul de orice forma de exploatare, abuz si pre enind de alorizarea datelor de e aluare+diagnoza. -atele de e aluare+diagnoza reprezinta proprietate a psihologului sau institutiei care realizeaza e aluarea+diagnoza si or putea fi administrate si utilizate doar de catre psihologi calificati n folosirea acestor instrumente. Const u!t&a *e &nst u"ente Art. 8%%%.). $sihologii care construiesc sau adapteaza teste si alte instrumente de masurare or folosi proceduri n acord cu normele internationale actuale pri ind proiectarea instrumentelor, standardizarea, alidarea, reducerea sau eliminarea erorilor si or preciza recomandarile pri ind folosirea oricarui instrument n manualul de utilizare. Inte # eta ea e+u$tate$o Art. 8%%%.*. 0n interpretarea rezultatelor e aluarii, fiind incluse aici si interpretarile computerizate, psihologii or lua n considerare scopul e aluarii, precum si numerosi alti factori, abilitatile de testare si caracteristicile persoanei e aluate .caracteristici situationale, personale, ling istice si culturale/ care pot afecta "udecatile psihologilor sau care pot reduce acuratetea intepretarilor. Ca$&,&!a ea )n testa e Art. 8%%%.7. $sihologii nu or promo a+ ncura"a folosirea tehnicilor de e aluare psihologica de catre persoane necalificate si neautorizate, dec!t n cadrul unei formari n care exista o super izare adec ata. A!tua$&tatea e%a$ua && Art. 8%%%.,. $sihologii nu si or baza deciziile sau recomandari pe teste depasite+n echite, pe date care nu mai sunt folositoare pentru scopul curent sau care nu corespund normelor de a izare ale metodelor si tehnicilor de e aluare si asistenta psihologica stabilite de Colegiu Res#onsa-&$&tatea a*"&n&st a && &nst u"ente$o Art. 8%%%.9. $sihologii care ofera ser icii psihologice de e aluare altor profesionisti or prezenta cu acuratete scopul, normele, aliditatea, fidelitatea si aplicarea fiecarei proceduri, precum si orice alta calitate a acestora. $sihologii si or mentine responsabilitatea pentru aplicarea, interpretarea si folosirea adec ata a instrumentelor de e aluare, indiferent daca or interpreta rezultatele ei nsisi sau or folosi o interpretare computerizata sau de alta natura. P e+enta ea e+u$tate$o #ent u !e& e%a$uat& Art. 8%%%.&0. %ndiferent daca cotarea si interpretarea sunt facute de psihologi, anga"ati ai acestora sau asistenti sau prin modalitati automate+computerizate, psihologii or oferi persoanei e aluate sau reprezentantului acesteia explicatiile necesare ntelegerii rezultatelor, exceptie fac!nd situatiile n care natura relatiei mpiedica acest lucru .situatii de e aluare organizationala, preanga"are si e aluari pre azute de lege/, acest fapt fiind adus la cunostinta persoanei e aluate naintea nceperii e aluarii. Mate &a$e$e Art. 8%%%.&&. Materialele de evaluare/diagnoza cuprind manualul instrumentului, instrumentul propriu#zis, protocoale, ntrebarile sau stimulii utilizati, alte fise sau formulare necesare si nu
&)

include datele de evaluare/diagnoza. $sihologii or mentine integritatea si securitatea materialelor testului si a altor metode de e aluare prin nenstrainarea lor catre persoane care nu au competenta necesara, respect!nd dreptul de proprietate intelectuala pre azut de lege si obligatiile de tip contractual pri ind utilizarea instrumentului.

8%2. C13C1@A31 <@%%9;%=%CC <% 2AL43%=%CA31A 31B:L@A@1L43 Stan*a *e &nte nat&ona$e Art. 8%2.&. 0n cercetarile lor psihologii or cauta, pe c!t posibil, sa promo eze cele mai noi metodologii de cercetare utilizate de comunitatea psihologica internationala, respect!nd at!t standardele de rigoare stiintifica c!t si standardele etice. A!o *u$ *e !e !eta e Art. 8%2.2. Atunci c!nd psihologii au ne oie de aprobare, din partea unei institutii, pentru desfasurarea cercetarilor, acestia or furniza toate datele necesare pentru acordarea aprobarii si or a ea n edere ca protocolul de cercetare sa corespunda aprobarilor primite. O-t&ne ea !ons&"ta".ntu$u& Art. 8%2.'. 0n obtinerea consimtam!ntului informat psihologii or aduce la cunostinta participantilor scopurile cercetarii, durata, procedurile utilizate, riscurile, beneficiile inclusi compensatiile financiare, limitele confidentialitatii, dreptul oricui de a se retrage din cercetare si n general toate datele pe care participantii le solicita si de care au ne oie pentru a#si da consimtam!ntul. 0n cazul n care exista posibilitatea producerii unor daune si suferinta, psihologii au obligatia sa o minimizeze pe c!t posibil. Ut&$&+a ea *e su#o t au*&o5%&*eo Art. 8%2.(. $sihologii or obtine consimtam!ntul informat de la toti participantii la cercetare pentru nregistrarile audio si ideo, naintea efectuarii acestora, oferind garantii ca acestea or fi utilizate numai ntr#o maniera n care identificarea nu poate produce daune celor implicati . L&"&ta & a$e &n,o "a && Art. 8%2.). $sihologii nu or face studii si cercetari care implica proceduri de prezentare ascunsa+falsa a modelului de cercetare dec!t daca alternati a de prezentare corecta nu este fezabila stiintific sau aduce o alterare e identa concluziilor cercetarii. 0n acest caz, participantii or fi informati de utilizarea unui astfel de model de cercetare si or participa numai daca si dau consimtam!ntul, put!nd oric!nd sa#si retraga datele din cercetare. Cercetarea, n acest caz, poate fi derulata numai daca nu poate produce suferinta sau daune participantilor. E/!e#t&a *e $a !ons&"ta".nt Art. 8%2.*. $sihologii se pot dispensa n cadrul cercetarilor de consimtam!ntul informat al participantilor numai daca .a/ cercetarea nu poate produce n nici un fel daune .obser atii naturale, practici educationale sau curriculare, chestionare anonima, cercetare de arhi e/ sau .b/ este permisa de reglementari legislati e.

&*

Pe soane s& ( u#u & %u$ne a-&$e Art. 8%2.7. $sihologii or cauta sa examineze etic, independent, adec at drepturilor omului si sa ia toate masurile de protectie pentru orice cercetare ce implica grupuri ulnerabile si+sau persoane cu incapacitate de a#si da consimtam!ntul informat, nainte de a lua decizia de a ncepe. E%&ta ea uno !ate(o && *e su-&e!t& Art. 8%2.,. $sihologii nu se or folosi de persoane cu incapacitate de a#si da consimtam!ntul n nici un studiu sau cercetare, daca studiul sau cercetarea a uta n edere poate fi finalizata la fel de bine cu persoane care au capacitatea deplina de a#si da consimtam!ntul informat. Man&#u$a ea # &n ! este ea !o"#ensat&&$o Art. 8%2.9. $sihologii or e ita sa propuna si sa acorde participantilor la cercetare compensatii financiare excesi e sau alte forme de stimulente pentru participarea la cercetare si care pot fa oriza obtinerea consimtam!ntului, cu at!t mai mult atunci c!nd sunt e idente clare ca exista riscul producerii de suferinta si daune n timpul cercetarii. Ut&$&+a ea an&"a$e$o )n !e !eta e Art. 8%2.&0. $sihologii care utilizeaza animale n cercetarile lor, or e ita pro ocarea de suferinta acestora, exceptie fac!nd cercetarile care nu presupun metode in azi e producatoare de suferinta sau leziuni. Co e!t&tu*&nea *ate$o Art. 8%2.&&. $sihologii nu au oie sa prezinte date false pentru care nu au fost facute n realitate masuratori. -aca or constata erori de prezentare a datelor sau de prelucrare a acestora or face toti pasii necesari pentru corectarea acestora, altfel or retrage si anula cercetarea. P$a(&atu$ Art. 8%2.&2. $sihologii nu or prezenta date sau rezultate din alte studii sau cercetari, ca apartin!ndu#le lor. A-u+u$ *e status Art. 8%2.&'. $sihologii or fi creditati pentru cercetarile facute c!t si pentru publicarea acestora numai n masura n care acestia au o contributie ma"ora. Astfel psihologii or face distictia ntre autor principal al cercetarii, contributie la cercetare, contributie minora si statusul sau pozitia pe care o detine respecti ul psiholog. Astfel pozitia academica, titlul academic sau pozitia sociala sau cea de sef de departament sau manager ntr#o institutie nu confera nimanui credit pentru o pozitie principala n cercetare, dec!t n masura n care exista o acoperire reala prin contributia adusa la cercetare si nu prin statusul social sau academic. T ans"&te ea *ate$o Art. 8%2.&(. Atunci c!nd exista solicitari de folosire sau de erificare a datelor din partea unui alt cercetator dec!t cei implicati direct n cercetare, psihologii or putea oferi datele de cercetare numai n masura n care se pastreaza confidentialitatea acestor informatii de catre cei carora li se ncredinteaza si daca exista o specificare clara a modului de utilizare a acestora.

&7

P ote1a ea *ate$o Art. 8%2.&). $sihologii or prote"a datele de cercetare, asigur!ndu#se ca acestea sunt pastrate n conditii de securitate. $rotocoalele de cercetare, datele de cercetare sistematizate sau cele de"a publicate pot fi pastrate fara restrictii dar n conditiile respectarii normelor etice. Onest&tate st&&nt&,&!a Art. 8%2.&*. $sihologii implicati n e aluarea, monitorizarea, realizarea si raportarea acti itatilor de cercetare stiintifica or manifesta impartialitate si obiecti itate si or respecta drepturile de proprietate intelectuala. 7electia proiectelor de cercetare, a rezultatelor cercetarilor realizate pentru a fi alorificate publicistic sau practic se a face doar pe criterii de rele anta stiintifica, excluz!ndu# se orice considerent personal sau de natura extraprofesionala. Buna !on*u&ta )n !e !eta ea st&&nt&,&!a Art. 8%2.&7. 0n acti itatea de cercetare stiintifica psihologii or e ita ascunderea sau nlaturarea rezultatelor nedorite, confectionarea de rezultate, nlocuirea rezultatelor cu date ficti e, interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor, plagierea rezultatelor sau a publicatiilor altor autori, neatribuirea corecta a paternitatii unei lucrari, nedez aluirea conflictelor de interese, deturnarea fondurilor de cercetare, nenregistrarea si+sau nestocarea rezultatelor, lipsa de obiecti itate n e aluari, nerespectarea conditiilor de confidentialitate precum si publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente de noutate stiintifica. -atele contradictorii, diferentele de conceptie experimentala sau practica, diferentele de interpretare a datelor, diferentele de opinie nu constituie abateri de la buna conduita n cercetarea stiintifica.

3V. DISPO6III FINALE Art. 82.&. Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica intra n igoare odata cu aprobarea lui de catre Con entia 9ationala a Colegiului $sihologilor din 3om!nia. Art. 82.2. $sihologii au responsabilitatea de a cunoaste si de a aplica pre ederile acestui Cod. 4rice fapte sa !rsite n legatura cu profesia care contra in pre ederilor prezentului Cod, anga"eaza raspunderea disciplinara a psihologilor. Art. 82.'. >embrii Colegiului $sihologilor din 3om!nia nu or recunoaste, ca fiind profesionala, acti itatea care este neconforma cu principiile si standardele acestui Cod. Art. 82.(. @oti psihologii or coopera cu Comisia de -eontologie si -isciplina a Colegiului $sihologilor din 3om!nia, at!t n super izarea conduitelor etice c!t si n promo area lor. 3efuzul cooperarii atrage de la sine iolarea pre ederilor acestui Cod si prin urmare sanctionarea psihologilor n cauza n conformitate cu Codul de procedura disciplinara. Art. 82.). $entru a mentine rele anta si actualitatea codului, acesta este re izuit de Comisia de -eotologie si -isciplina a Colegiului $sihologilor din 3om!nia dupa o perioada de ( ani sau atunci c!nd situatia o impune.

&,

$34C17:L -1 L:A31 A :91% -1C%B%% 1@%C1 @oate cele ' principii si cele 7 D ( standarde .7 generale D ( specifice/ trebuie sa fie luate n considerare pentru luarea unei decizii etice. @otusi exista circumstante n care principiile etice in n conflict si nu se poate acorda aceeasi greutate fiecarui principiu. Complexitatea dilemelor etice nu permite o ierarhizare ferma a principiilor. @otusi cele ' principii au fost ordonate n concordanta cu greutatea acordata. Acest proces trebuie sa fie unul relati rapid, conduc!nd spre o solutie simpla a unei situatii cu implicatii etice. Acest lucru e simplu n cazul n care exista standarde clare pentru acele situatii si nu apare nici un conflict ntre principii sau standarde. $e de alta parte unele aspecte etice .n special cele n care apare un conflict ntre principii/ nu se pot rezol a usor si necesita timp pentru deliberare. 0n continuare sunt prezentati cati a pasi, pasii de baza n luarea unei decizii etice.

&. %dentificarea aspectelor si practicilor rele ante etic 2. 1laborarea alternati elor posibile '. Analiza probabilitatii riscurilor si beneficiilor de scurta durata, de lunga durata si a celor n derulare .prezente/ pentru fiecare altenati a de actiune asupra indi idului + grupului implicat si de asemenea probabilitatea de a afecta clientul, familia sau colegii clientului, institutia n care este anga"at clientul, studentii, participantii la cercetare, disciplina, societatea. (. Alegerea celei mai bune directii de actiune dupa aplicarea constienta a principiilor si standardelor acestui Cod. ). 1 aluarea rezultatelor actiunii alese. *. Asumarea responsabilitatii pentru consecintele actiunii, incluz!nd corectarea consecintelor negati e, daca se poate, ori reanga"area n procesul de luare a deciziei daca situatia etica nu a fost solutionata.

$sihologii aflati ntr#un proces de deliberare, consumator de timp, sunt ncura"ati si li se recomanda sa se consulte cu colegii lor sau cu persoane a izate dintr#un corp de a izare a problemelor etice .ex. Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului/ ce pot aduce obiecti itate si clarificare n procesul de luare a deciziei. -esi decizia directiei de actiune apartine psihologului cautarea si apelarea la astfel de consultari reflecta maturitate profesionala si o abordare etica a procesului de luare a deciziei. -1=%9%31A @13>19%L43 0n sensul prezentului Cod urmatorii termeni se definesc astfel5

&. Ps&'o$o(u$ reprezinta orice persoana care este membru, asociat, absol ent afiliat, sau strain afiliat la C$3 2. C$&entu$ reprezinta o persoana, un cuplu .ca relatie/, o familie sau grup .inclusi organizatie sau comunitate/ caruia i se ofera ser icii psihologice din partea unui psiholog. Clientii, participantii la cercetari, studentii si orice alte persoane cu care psihologul ine n contact n timpul acti itatii sale profesionale sunt independenti daca n mod independent au stabilit un contract ori si#au dat consimtam!ntul informat. $ersoanele sunt partial dependente
&9

daca decizia contractului sau a consimtam!ntului informat este mpartita de doua sau mai multe parti .ex. parinti si conducerea scolii, muncitori si conducerea institutiei, adult si familia sa/. $ersoanele sunt considerate complet dependente daca acestea nu pot sau pot n foarte mica masura sa aleaga ntre a primi sau nu un ser iciu ori sa participe la o acti itate .ex. pacientii care au fost in oluntar n supusi unor inter entii psihiatrice, copiii foarte mici implicati n proiecte de cercetare/.

'. Su-&e!t reprezinta o persoana care participa la un proiect de cercetare stiintifica, fie ca face parte din grupul experimental, fie ca are rol de martor. (. Ce&$a$t& reprezinta orice indi id sau grup cu care psihologul ine n contact n decursul muncii sale. Acest termen include dar nu se limiteaza la participantii la cercetare6 clienti n cautare de a"utor6 studenti6 super izori6 anga"ati6 colegi6 patroni6 a treia parte si orice membru public n general. ). D e#tu &$e $e(a$e ori ci ile reprezinta acele drepturi prote"ate prin lege si recunoscute ca atare. *. D e#tu &$e "o a$e reprezinta drepturile fundamentele si inalienabile ale omului care pot fi sau nu prote"ate total de legile n igoare. :n loc aparte, ca semnificatie, pentru psihologi l ocupa spre exemplu dreptul la5 egala "ustitie6 onestitate6 dez oltarea unei intimitati adec ate6 autodeterminare6 libertate personala. $rote"area unor aspecte ale acestor drepturi pot implica practici care nu sunt continute sau controlate de catre legile n igoare. 0n plus drepturile morale nu se limiteaza la cele mentionate n aceasta definitie. 7. D&s! &"&na ea reprezinta acti itatea care pre"udiciaza ori promo eaza pre"udecati cu pri ire la persoane datorita culturii acestora, nationalitatii, etniei, culorii sau rasei, religiei, sexului sau orientarii sexuale, statutului marital, abilitatilor fizice sau intelectuale, !rstei, statutului socio#economic si oricaror alte preferinte, caracteristici personale, conditii sau statute. ,. Ha tu& ea se/ua$a include una sau ambele situatii5 .i/ :tilizarea puterii ori autoritatii n ncercarea de a forta o persoana sa se anga"eze sau sa tolereze acti itati sexuale. Aici intra intimidarea sau fortarea pentru noncomplianta ori promisiunea unor compensatii sau recompense pentru complianta. .ii/ Anga"area n mod deliberat si repetat n comentarii sexuale nesolicitate, anecdote, gesturi sau atingeri daca aceste comportamente sunt5 ofensatorii si nu sunt bine primite, creeaza un mediu de lucru ostil ori intimidant ori se asteapta sa fie daunator pentru client. 9. Ps&'o$o(&a ca disciplina presupune o aplicare stiintifica a metodelor, cunostintelor de psihologie, procedurilor si structurarilor folosite de psihologii n orientarea acti itatii lor n relatia cu societatea, cu membrii acesteiai a unora fata de altii. Re$at&a "u$t&#$a.

789.

4 relatie se considera a fi multipla si n cazul n care5 a. se exercita cel putin doua roluri profesionale n raporturile cu o persoana b. exista o relatie profesionala cu o persoana si cel putin o alta relatie cu o alta persoana dar care este ruda sau cunostinta apropiata a celei dint!i. c. exista o cunostinta comuna si apropiata at!t psihologului c!t si persoanei care beneficiaza de suportul psihologului.
20

1 itarea relatiilor multiple se face n spiritul respectarii principiilor prezentului Cod, pentru pastrarea obiecti itatii, competentei si eficientei acti itatilor desfasurate de psihologi.

&&. E/#$oata ea !$&entu$u& # exploatarea necunoasterii, a lipsei de experienta sau a starii de slabiciune a persoanelor ulnerabile datorita starii psihice, pentru a le determina sa accepte ser icii psihologice n conditii pre"udiciabile pentru acestea.

:ltima actualizare . Luni, && %unie 2007 /

2&