Sunteți pe pagina 1din 6

C.A.J. VRANCEA C.A.L. JARI TEA

LUCR RI DE ÎNTRE INERE APLICATE ÎN VITICULTUR ÎN PERIOADA DE VEGETA IE

În cursul perioadei de vegeta ie a vi ei de vie se intervine asupra vegeta iei butucului prin lucr ri i opera ii ,,în verde,,în scopul regl rii proceselor de cre tere i rodire . Majoritatea lucr rilor i opera iilor în verde influen eaz mai ales latura calitativ a produc iei, ceea ce face ca ele s fie folosite pe o scar mai larg în cultura soiurilor de struguri pentru consum în stare proasp t . Lucr rile i opera iile în verde , cunoscute i practicate în viticultur sunt numeroase, gruparea lor fiind f cut dup mai multe criterii:

- dup obligativitatea execut rii ;

- dup frecven a cu care se întrebuin eaz ;

- dup p r ile plantei pe care se aplic . Dup obligativitate, lucr rile i opera iile se împart în dou mari grupe:

obligatorii (plivitul, legatul l starilor)

ocazionale (ciupit, copilit, cîrnit, desfrunzitul par ial). Dup frecven a cu care se folosesc, lucr rile i opera iile opera iile în verde se împart în dou mari grupe: lucr ri i opera ii în verde aplicate mai mai des(plivitul, legatul sau dirijarea l starilor, cârnitul) i lucr ri i opera ii în verde mai rar aplicate(ciupitul,copilitul, r rirea num rului de inflorescen e, scurtarea inflorescen elor, desfrunzitul). Dup p r ile plantei pe care se aplic , ele se pot grupa în lucr ri i opera ii în verde aplicate l starilor(plivit, ciupit, legatul l starilor,copilit cârnit), lucr ri în verde aplicate inflorescen elor i strugurilor ( normarea înc rc turii de inflorescen e pe butuc- r rirea inflorescen elor, suprimarea unor por iuni din inflorescen ) i cele aplicate frunzi ului(desfrunzitul par ial). La acestea se adaug i tratamentelor chimice cu diferite produse sau substan e bioactive, care completeaz efectul lucr rilor i opera iilor în verde.

Opera ii în verde pentru reglarea înc rc turii butucilor

Din aceast categorie fac parte: plivitul l starilor i normarea înc rc turii de inflorescen e - struguri.

Plivitul l starilor. Prin plivit se în elege înl turarea de pe butuci a unui anumit num r de l stari socoti i a fi de prisos, i anume: l starii crescu i din portaltoi, l starii f r rod care pornesc din butuc i lemnul mutianual, l starii de pe tulpini, o parte din l starii f r rod de pe coardele anuale.Prin aceast opera ie se urm re te corectarea înc rc turii de rod l sate la t iere pe fiecare butuc, crearea de condi ii favorabile cre terii i dezvolt rii r ma i pe butuc i mic orarea riscului contamin rii primare a frunzi ului cu man . Mic orarea num rului de l stari afla i pe butuc are ca efect fortificarea celor r ma i, în sensul cre terii în lungime i grosime, cu formarea unui aparat foliar bogat, capabil s furnizeze cantit i mari de saubstan e asimilate. Plivitul se execut numai dup apari ia inflorescen elor, pentru a se putea deosebi l starii sterili de cei fertili, când au lungimea de 5-10 cm i pot fi suprima i u or cu mâna. Normarea înc rc turii de inflorescen e- struguri. Aceast lucrare se impune la soiurile pentru struguri de mas . Num rul exagerat de inflorescen e pe butuc poate s rezulte fie din atribuirea unor înc rc turi mari de ochi la t iere, fie datorit fertilit ii ridicate a soiului. În aceste condi ii strugurii se dezvolt neuniform, boabele se dezvolt neuniform, boabele r mân mici, neuniforme ca m rime i culoare, iar maturarea lor este întârziat . Prin înl turarea unor inflorescen e se creeaz celor r mase condi ii mai bune de cre tere i maturare, având la dispozi ie o cantitate mai mare de substan e nutritive. Lucrarea se execut imediat dup legatul florilor(5-7 zile de la c derea corolei), când s-au format florile, se îndep rteaz inflorescen ele mici, cele la care legarea florilor s-a realizat defectuos, de obicei cele cu pozi ie superioar pe l star. Reducerea num rului de inflorescen e de pe butuc are ca efect, în primul rând m rirea greut ii medii a unui a unui strugure, pe seama cre terii dimensiunii boabelor, a greut ii lor cu implica ii pozitive asupra con inutului în zah r.

Lucr ri i opera ii în verde aplicate l starilor.

Legatul sau dirijarea l starilor .Lucrarea se execut de 3 ori în timpul perioadei de vegeta ie: primul legat, înainte de înflorit, pe la mijlocul sau sfâr itul lunii mai, când l starii au lungimea de 40-60 cm, al doilea la sfâr itul lunii iunie, iar al treilea legat, înainte de intrarea strugurilor în pârg (sfâr itul lunii iulie, începutul lunii august). Ca materiale, pentru legat se folosesc: teiul topit, rafia sintetic , de eurile textile, fibre de cânep . În viile sus inute pe spalier cu sârme duble, l starii se dirijeaz cu mâna printre sârme, înlocuindu-se astfel legatul în propor ie de 70-80%.

Ciupitul l starilor.Const în suprimarea vârfului de cre tere sau coroni ei l starilor fertili, înainte de înflorit. Prin aceasta se întrerupe cre terea l starilor pe perioada înfloritului(8-12 zile), pentru a se putea favoriza procesul de fecundare a florilor. Pentru a se îmbun t i condi iile de hr nire a florilor, este necesar, mai ales la soiurile care înregistreaz un procent ridicat de c derea a florilor. La aceast interven ie reac ioneaz soiurile de mas ( Coarn Neagr , Bicane, Ceau ), precum i un grad mare de scuturare a florilor(Muscat de Hamburg). Efectul ciupitului se manifest prin cre terea procentului de boabe legate, prin m rirea greut ii medii a unui strugure i în final a produc iei. Cârnitul l starilor. Aceast opera ie în verde const în suprimarea vârfurilor tuturor l starilor, indiferent dac poart sau nu rod, la intrarea strugurilor în pârg , odat cu încetinirea cre terii l starilor. Se îndep rteaz cu foarfeca, vârfurile l starilor împreun cu frunzele tinere(5-7), care nu au ajuns la m rime normal i deci consum substan e asimilate. Prin cârnit, substan ele hr nitoare sunt redistribuite, fiind dirijatec tre alte organe ale planteicu cerin e mari în substan e asimilate: cre tera i maturarea strugurilor, maturarea coardelor. În cazul în care se face cârnitul prea devreme, înainte de intrarea strugurilor în pârg , când l starii sunt în plin cre tere, sau mai sever, cu un num r mai mare de frunze, se formeaz un num r mai mare de copili ce consum substan e asimilate în detrimentul produc iei de struguri i al matur rii lemnului. Copilitul . Const în suprimarea total a l starilor, care se formeaz din mugurii de var de la subsuoara frunzelor . Prin copilit se urm re te mic orarea masei vegetative, reducerea gradului de umbrire a frunzelor i u urarea execut rii tratamentelor fitosanitare. Copilitul se execut atunci când copilii au 6-7 frunze, l sând 4-5 frunze de la baz . Primul copilit se execut odat cu primul legat. Dac este nevoie, opera ia se repet de 1-2 ori, pe m sura ce se formeaz i cresc noi copili.

Desfrunzitul par ial . Prin desfrunzit se în elege îndep rtarea frunzelor din zona strugurilor, atât la soiurile pentru struguri de mas , cât i la cele pentru vin, cu scopul de a asigura strugurilor condi ii mai bune de iluminare, aerisire, i u urarea aplic rii tratamentelor fitosanitare. Este indicat îndeosebi în toamnele reci, i ploioase, la soiurile cu frunzi bogat, la cele cele cu boabe neuniform colorate, precum i la soiurile pentru vinuri superioare, sensibile la mucegai( Sauvignon, Furmint, Gras de Cotnari). Prin aceast lucrare se amelioreaz microclimatul,din jurul strugurilor, se intensific aerisirea i gradul de iluminare. Efectele pozitive asupra calit ii strugurilor sunt urm toarele: colorarea uniform a boabelor la soiurile pentru struguri de mas , sporirea con inutului de în zaharuri, mic orarea atacului de mucegai i ob inerea unor recolte s n toase.

Opera ii în verde aplicate inflorescen elor i strugurilor. Suprimarea unei p r i din inflorescen . Este o opera ie în verde, specific soiurilor pentru strguri de mas cu inflorescen e lungi i boabe mari(Cardinal, Afuz Ali, Muscat de Adda). Boabele din vârful ciorchinilor sunt mai mici, neuniforme i se maturizeaz ultimele. Aceste defecte pot fi înl turate prin suprimarea unei por iuni din inflorescen i anume a vârfului axului principal. Opera ia de suprimare a unor p r i din inflorescen se recomand s fie efectuat imediat dup înflorire cu ajutorul unor forfecu e inoxidabile, uneori concomitent cu normarea inflorescen elor pe butuc. Calitatea strugurilor se îmbun t e te prin uniformitatea m rimii boabelor, a coloritului i matur rii lor. R rirea boabelor. Este o opera ie cu influen puternic asupra calit ii strugurilor, f r a se modifica forma lor. Se mai execut mai ales la soiurile de mas , în vederea ob inerii unor struguri cu calit i comerciale excep ionale.Boabele r mase pe strugure dup r rire se dezvolt mai bine, cresc în volum i greutate i sunt uniforme ca m rime, culoare i maturare. Se recomand ca opera ia s se execute imediat dup înflorit, când cre terea boabelor se realizeaz prin înmul irea num rului de celule i prin sporirea dimensiunii lor. Combaterea bolilor i d un torilor la vi a de vie Vi a de vie este afectat de un num r însemnat de boli i d un tori, de aceea m surile de protec ie fitosanitar ocup un loc important în tehnologiile de cultur . Majoritatea soiurilor de vi de vie sunt sensibile i chiar foarte sensibile la boli i d un tori ceea ce face ca m surile de protec ie s constituie o verig destul de important pentru ob inerea unor produc ii mari i de calitate. Dintre bolile care produc cele mari pagube în planta iile de vii uneori pân la compromiterea total total a produc iei, sunt: mana, f inarea i putregaiul cenu iu al strugurilor. Mana vi ei de vie- Plasmopara viticola Ciuperca atac toate organele verzi ale plantei: frunze, l stari, inflorescen e, boabe. Frunzele sunt atacate din primele vârste, dar pe m sur ce frunzele cresc i esuturile îmb trânescele devin mai rezistente i infec iile de man se produc mai greu. Ciuperca p trunde în esuturile frunzei, pe fa a inferioar iar dup câteva zile pe fa a superioar apar pete g lbui –untdelemnii. Dup 1-2 zile, în func ie de temperatura i umiditatea atmosferic , pe partea inferioar a frunzelor în dreptul petelor untdelemnii apare un puf albicios reprezentând fructifica iile ciupercii. Pe m sur ce boala avanseaz , esuturile din dreptul petelor se brunific i se usuc . Aceasta este faza de arsuri pe frunz . Pe boabele tinere,puful care se formeaz este de culoare gri; pe boabele complet dezvoltate , în uma atacului se brunific . În ambele cazuri boabele atacete se desprind de ciorchine i cad.Ciuperca ierneaz sub form de oospori pe frunzele moarte. Prim vara, în prezen a apei i a unei temperaturi de mai mari de 11 0 C, ace tia germineaz , contaminând organele erbacee apropiate de sol.

Durata de incuba ie este de 8-15 zile uneori 3 s pt mâni pân la apari ia petelor untdelemnii. Atacul de man trebuie prevenit, deoarece dup ce s-a produs infec ia, ciuperca nu mai poate fi comb tut decât foarte greu.Combaterea chimic este m sura cea mai important de protec ie contra manei. Substan ele acuprice care au o ac iune bun fa de ciuperca patogen sunt: Captadin 0,2%, Dithane 0,2%, Folpan 0,2%. Produsul Quadris în doz de 0,75% s-a dovedit foarte eficace nu numai în combaterea manei ci i a f in rii. Pesticidele în amestec, con inând un produs de contact i unul sistemic sunt superioare ca eficacitate i anume: Ridomil Gold MZ 68 WP 2,5 kg/ha, Curzate Super V 3kg/ha, Mikal 3 kg/ha. F inarea – Uncinula Necator Aceast boal a devenit tot mai p gubitoare, pe m sur ce s-a restrâns folosirea fugicidelor cuprice în combaterea manei. Ciuperca atac toate organele verzi ale plantei, pe care dezvolt un miceliu pâslos de culoare alb-gri acoperit cu o pulbere cu aspect de ,,f inare,, . Cel mai periculos este atacul pe strugure; boabele atacate imediat dup legarea florilor se usuc , iar cele atacate mai târziu crap i se brunific . Soiurile mai sensibile sunt cele pentru struguri de mas . Pentru

prevenirea f in rii, foarte importante sunt lucr rile care se aplic la plant i sol. T ierea înl tur în bun parte sursele de infec ie i permite dezvoltarea mai aerisit a butucului; de asemenea plivitul i desfrunzitul au acelea i efecte. Sesibilitatea maxim a strugurilor la atacul f in rii se situeaz între stadiile reper ,,butoni florali separa i,, i stadiul ,, încheierea strugurilor,, . Dintre pesticidele folosite în combaterea f in rii, sulful de ine un loc de frunte, fiind folosit de aproape un secol i jum tate. Prim vara devreme, înainte de pornirea în vegeta ie, se aplic un tratament cu zeam sulfocalcic , ce are

Când l starii au crescut pân la 5-7 cm, se va

eficacitate i asupra unor d un tori

aplica primul tratament în planta iile cu atac de f inare în anul precedent. Pân la înflorit i dup înflorit se aplic câte un tratament. Tratamentul se repet , ultimul aplicându-se în perioada intr rii în pârg a strugurilor . Pentru

combatere se recomand : sulf muiabil 0,4% , Kumulus 0,3%, Systhane 0,2l/ha, Topsin 0,1-0,12%, Thiovit 3 kg/ha, Karathane 0,05% , Tilt 0,2 l/ha, Rubigan 0,25 l/ha .

Combaterea d un torilor Moliile strugurilor - În climatul nostru temperat, moliile strugurilor sunt reprezentate prin dou specii: eudemisul ,frecvent în podgoriile din sudul rii i cochilisul, r spândit în regiunile mai nordice. Cochilisul dezvolt dou genera ii pe an în timp ce eudemisul trei . Larvele rod butonii florali i inflorescen ele , boabele verzi i cele mature. Organele atacate sunt înf urate cu o re ea de fire m t soase albe. Împotriva moliilor se recomad tratamente cu Fastac 0,075l/ha, Decis 0,2 l/ha, Karate

0,25l/ha, Sinoratox 0,2%, Victenon 0,05%, Confidor 0,05%, Actellic 0,15%, conform buletinelor de avertizare. Acarianul ro u comun (Tetranycus urticae) în eap esuturile frunzelor,la început formându-se pete mari caracteristice , de culoare cenu ie lucioas , apoi ro ietice- brune i se curbeaz . Ca urmare frunzele se usuc i cad treptat, încât la un atac puternic are loc defolierea timpurie a butucilor. Dup pornirea în vegeta ie, când l starul are 5-7 cm lungime se poate stropi cu unul din produsele: Apollo 0,4l/ha, Neoron 0,05-0,1%, Danirun 0,6 l/ha, Omite 1,5 l/ha,Tedion 0,15-0,20%, Torque 0,05%.

SCHEME DE TRATAMENT RECOMANDATE

FUNGICIDE DE CONTACT

VONDOZEB-

0,2%

KUMULUS- 0,3%

THIOVIT

0,3%

NOVOZIR

MANCOZEB-

-

0,25%

0,2%

SULFOMAT- 0,3% -

CAPTADIN -

0,2%

+

COSAVET-

4 kg/ha

POLYRAM COMBI- 0,2%

DITHANE-

0,2%

BRAVO

-

0,15%

FOLPAN -

0,2%

MERPAN -

0,2%

FUNGICIDE SISTEMICE

MELODY DUO

- 0,2%

FOLICUR SOLO-0,4l/ha

EQUATION

- 0,04%

+ ORIUS

- 0,4l/ha

GALBEN

- 2,5kg/ha

TRIFMINE

- 0,3kg/ha

ELECTIS

- 1,5-1,8kg/ha

TOPSIN

- 0,07-0,1%

ÎNTOCMIT CAMERA AGRICOL LOCAL JARI TEA Jude ul Vrancea Ing. CEPOIU GEORGETA