Sunteți pe pagina 1din 56

VACCIN RI OCAZIONALE N DIFERITE SITUA II EPIDEMIOLOGICE

Vaccinarea antigripal
Gripa este boal infecioas acut cu o perioad de incubaie de 1-3 zile, maxim 5; Este determinat de irusul gripal cu mai multe serotipuri; !aracterizat clinic prin manifestri respiratorii "i generale se ere; Epidemiologic printr-o mare contagiozitate; !u apariia de epidemii la inter ale de 3-5 ani "i pandemii la inter ale de 1#-$# de ani; %ltima pandemie a fost &negistrate &n 1'()*

Gripa este cea mai important dintre irozele respiratorii at+t prin pre alen, c+t "i prin se eritate; ,re o e oluie autolimitant, cu durat de zile; Epidemiile sau pandemiile de grip se &nsoesc de mortalitate general crescut prin cre"terea mortalitii, prin pneumonie, interes+md &n general +rstele extreme*

.suri nespecifice de pre enire a gripei/ 0 prote1area mecanic a tusei "i a strnutului; 0 e itarea aglomeraiei &n sezonul epidemic; 0 autoizolarea precoce a persoanelor bolna e; 2munoprofilaxia specific nu poate pre eni o pandemie, dar poate controla circulaia tulpinilor cunoscute; 3trategia accinal urmre"te reducerea complicaiilor "i a mortalitii asociate gripei prin cuprinderea &n accinare a persoanelor susceptibile de a face grip*

4ersoanele susceptibile de a contracta gripa/ 0 persoanele peste (5 de ani, 0 persoanele cu boli cornice cardio-pulmonare, diabet za5arat, 5emoglobinopatii, afeciuni renale, 0 persoanele instituionalizate indiferent de +rst, 0 persoanele care urmeaz tratament cronic cu aspirin, 0 personalul medical,

Vaccinarea const &n dou inoculri la inter ale de $ sptm+ni pentru copii mai mici de ) ani, sau o administrare pentru persoanele cu +rst peste ) ani; 6a copii se recomand folosirea accinului antigenic; 4entru cellalte categorii se poate folosi "i accinul corpuscular inacti ; 4rotecia post accinal este de 1 an; Eficiena accinurilor antigripale este de (#)#7 cu proccente mult sczute &n cazul persoanelor +rstnice instituionalizate*

Gripa a fost "i rm+ne o problem de sntate public; 4entru a &ncerca s in sub control continua ariaie genetic a irusului gripal uman, 8.3 a pus &n funciune o reea mondial de peste 1## de laboratoare; !omparati cu irsului gripal uman, care prezint numeroase ariaii genetice, irusul gripal a iar nu a suferit sc5imbri &n ultimii 5# de ani*

4andemia cea mai de astatoare din instoria recent 9 gripa spaniol : 1'1); - , a produs mai mult de <# de milioane de decese "i peste <## de milioane de &mboln iri; Gripa a +nd un potenial important de periclitare a ieilor omene"ti, a fost inclus pe lista agenilor bioterori"ti;

Vaccinarea antitifoidic
=ebra tifoid este o boal infecioas acut, transmisibil, specific omului, determinat de baccilul tific; !linic, boala se manifest prin / febr, stare tific, pete lenticulare, splenomegalie "i tulburri digesti e; 4entru profilaxia febrei tifoide se utilizeaz un accin corpuscular inacti *

4reparatele accinale folosite sunt/ 0 accin antitifoidic pentru administrare subcutanat : fiole de #,5 "i 1 ml;; 0 accin antitifoidic pentru administrare intradermic de tip pediatric : fiole 1 "i 5 ml;; 0 accin antitifoidic pentru administrare intradermic la persoane peste 1< ani : fiole de 1 "i 5 ml; Vaccinul se pstreaz la >$; >1# grade;

4opulaia eligibil pentru a fi accinat este reprezentat de persoane &n +rst de 5-55 de ani din zone cu risc/ 0 zone endemice de febr tifoid; 0 purttor de salmonella; 0 persoanele din localitile &n care alimentarea cu central cu ap &nregistreaz defeciuni repetate; 0 populaia din cartierele cu condiii precare de igien; 0 persoanele care lucreaz &n ser iciul de salubritate; 0 persoanele internate &n unitile de bolna i psi5ici cronici*

3c5ema de accinare; 4rimo accinarea cnst &n administrarea a dou doze de accin tifoidic la inter al de 3# de zile; 4entru persoanele cu +rsta &ntre 5 "i 1< ani se administreaz #,<5 ml din preparatul pentru administrare subcutan sau #,1 ml din preparatul intradermic de tip pediatric; 6a persoanele &ntre 1< ani "i 55 de ani, se administreaz #,5 ml din preparatul petru administrare subcutan, sau #,1 ml din preparatul pentru administrare intradermic de tip adult*

?e accinarea const &n trei rapeluri anuale, administrate 3 ani consecuti "i se administreaz/ 0 #,<5 ml subcutan sau #,1 ml intradermicdin preparatul pentru uz pediatric; 0 #,$ ml subcutan sau #,1 ml intradermic din preparatul pentru aduli* 6ocul de elecie pentru administrarea subcutan este regiunea deltoidian sau subscapular; 4entru administrarea intradermic, regiunea deltoidian*

,dministrarea accinului se face &n primul trimestru al anulu; 3e respect iter alul de 3# de zile &ntre < accinri : cu excepia ,@4,;; An cazul administrrii accinului antitifoidic &n fiecare focarele de bolna i sau purttori sunt cuprinse &n accinare persoanele &ntre 5-55 de ani, lu+ndu-se &n considerare urmatoarele/ 0 dac a efectuat primo accinarea "i nu atrecut mai mult de 1 an, se administreaz re accinarea 2; 0 dac s-a dep"it 1 an de la primo accinare, se reia sc5ema de accinare din nou

4entru persoanele care au efectuat re accinarea "i nu a trecut mai mult de 1 an de la ultima re accinare, se prectic re accinarea urmtoare p+n la accinarea complet; Bac inter alul dintre accinri este mai mare de 1 an, se a practica accinarea de la &nceput; 8 accinare complet asigur o imunitate pentru o perioad de 5 ani*

!ontraindicaiile accinrii antitifoideice/ 0 focarele acti e de @C!, 0 accidente asculare cerebrale, 5ipertensiune, cardiopatie isc5emic, 0 ulcerul gastrointestinal, insuficiena 5epatic, 0 unele boli neurologice : scleroza &n plci;; ?eacii ad erse post accinale/ 0 reacii locale, : limfangit, limadenit, nodul eritem;, 0 reacii generale : febr, curbatur, cefalee;; Eficiena accinri este de (#--#7; 4otecia dup o accinare complet dureaz 5 ani*

?abia este o boal infecioas acut determinat de irusul rabic; @ransmis la om prin musctur de ctre animale; !linic se manifest ca o encefalit acut cu e oluie rapid letal; =iind o zoonoz, o important msur de profilaxie o reprezint controlul rabiei la animale, &n special la cele domestice* 6ipsa unui tratament etiotrop impune aplicarea larg a metodelor de profilaxie &n cazul mu"cturilor de animale

Vaccinarea antirabic

Vaccinarea antirabic se efectueaz &n scop profilactic/ 0 persoane agresate de anmale turbate, sau suspecte de turbare, 0 persoane agresate de animale disprute sau necunoscute, 0 persoane care sunt expuse riscului infeciei rabice prin profesie* ,titudinea profilactic este &n funcie de plaga rabigen 9 plgile profunde produs &n zone bogat iner ate : zone considerate periculoase;

An funcie de/ numrul, profunzimea "i localizarea plgilor prin agresiune din partea unor animale, leziunile produse se clasific &n $ grade de gra itate/ 0 gra itate 2/ sali a animalului agresor ine &n contact cu escare recente : sub <$ de ore;; 0 gra itate 22/ sali a animalului agresor ine &n contact cu esciriaii la fa, g+t, m+ini, organe genitale, plus mu"cturi superficiale "iDsau zg+rieturi pe trunc5i sau membre; 0 gra itate 222/ zg+rieturi "iDsau mu"cturi superficiale, localizate la g+t, fa, organe genitale "i mu"cturi multiple, superficiale, sau mu"cturi puine, profunde, localizate la membrele inferioare; 0 gra itate 2V/ leziuni produse de animale slbatice, sau mu"cturi multiple, profunde la trunc5i "i membre*

,titudinea profilactic depinde de gra itatea leziunilor/ 0 pentru leziunile de gradul 2 "i 22, dac animalul agresor este sntos a fi supra eg5eat de ctre eterinar o perioad de < sptm+ni; 0 dac animalul agresor este suspect de turbare, accinarea se &ncepe imediat "i se &ntrerupe din ziua a 5-a dac animalul poate fi supra eg5eat "i se infirm boala; 0 dac animalul agresor este turbat, mort, neexaminat sau necunoscut, se efectueaz accinarea complet; 0 leziunile de gradul 222, dac animalul este sntos, se administreaz ser antirabic "i se continu accinarea numai &n cazul &n care sunt semne de turbare la animal : clinic "i de laborator;, animalul a fi supra eg5eat < sptm+ni;

0 dac animalul este suspect a fi turbat se administreaz ser antitetanic "i accin antitetanic, care se &ntrerupe din ziua a 5-a, dac se confirm c animalul este sntos; dac animalul rm+ne necunoscut sau moare, se continu sero accinarea complet;

0 pentru leziunile de gradul 2V, indiferent dac animalul este sntos sau suspect de turbare, se aplic sero accinarea* Vaccinarea se &ntrerupe &n ziua a 5-a, dac se infirm boala la animalul agresor; 0 dac animalul este turbat, moare, sau este neexaminat, se practic sero accinarea complet*

3c5ema de accinare/ Vaccinarea antirabi pre enti , se practic la persoanele expuse prin profesie la riscul infeciei rabice "i const in administrarea a 3 doze a c+te #,<5 ml accin, intradermic, &n perioada februarie - martie la inter al de 3 sptm+ni, urmat apoi de un rapel anual; An cazul persoanelor cu plgi mu"cate se practic accinarea antirabic prescurtat, sau sero accinarea*

Vaccinarea antirabic prescurtat, const &n inocularea zilnic, timp de - zile a < ml accin : 1 ml sub 1# ani;, subcutan &n regiunea periombilical; dup care se administreaz c+te #,<5 ml intradermic pe faa anterioar a antebraului &n dou puncte diferite &n zilele 1#, 1$, 3# "i '# de la &nceputul accinrii; Bac se administreaz accin dup administrarea de ser, accinarea &ncepe la <$ de ore "i const &n inocularea zilnic a < ml de accin timp de 1$ zile : 1 ml sub 1# ani; "i apoi rapeluri intradermice a c+te #,<5 ml pe faa anterioar a antebraului &n dou puncte diferite &n ziua <$, 3$ "i '# de la &nceputul accinrii*

?eacii ad erse locale/ noduli, prurit 5iperemie; ?eacii generale/ cefalee, subfebriliti; =oarte rar apar accidente ner oase prin mecanism imunoalergic &ntre zilele ) 9 <1 de la &nceputul accinrii : ne rite, paralizii, poliradiculone rite, encefalit;; ,pariia reaciilor post accinale generale : febr, semne neurologice;, se &ntrerupe accinarea; 3e interzice consumul de alcool, surmena1ul "i expunerea la soare, dup accinare*

Eoile accinuri antirabice sunt mai puin reactogene, se administreaz subcutan &n zilele #; 3; -; 1$, cu rapeluri la 3# "i '# de zile; Burata proteciei accinale este de 1 an, dup care, &n cazul apariiei plagilor prin agresiune de ctre animale, se prectic accinarea; 2munoprofilaxia se &nsoe"te de msuri de asepsie a plgilor "i de profilaxie antitetanic

Vaccinarea antidizenteric
Bizenteria bacilar este o boal infecioas, acut; !linic, se manifest prin dureri abdominale, tenesme, scaune diareice cu mucoziti, s+nge, puroi "i fenomene toxice generale; Bizenteria este o noiune clinic, tablul de dizenterie put+nd fi deteriminat de cauze etiologice diferite/ s5igella, salmonella, protozoare, etc;

Vaccinarea este indicat &n colecti iti de copii cu risc crescut de &mboln ire; 3e practic &naintea sezonului epidemic de ara-toamn; 2nter alul fa de alte accinri este de 3# de zile; 4rimo accinarea const din administrarea a 5 doze de accin la 3 zile inter al, &ncep+nd de la +rsta de 1 an;

?e accinarea const &n administrarea a 5 doze de accin la inter al de 3 zile &n ritm de < re accinri pe an, la inter al de ( luni; ,dministrarea se face dimineaa &naintea micului de1un, &n lapte sau ceai rcit "i alcalinizat cu #,5 ml bicarbonat de sodiu pentru 1## ml de laptela copii sub 1< ani "i 1,5-< ml bicarbonat de sodiu la copii peste 1< ani; ?eacii ad erse/ greuri, rsturi, 1-< scaune de consisten redus; 4rotecia dureaz $-( luni de la administrarea ultimei doze de accin; Efectul imunoprotector este in 1ur de )#7

Vaccinarea anti5epatit ,
,sigur protecie fa de infecia cu irusul 5epatitei , la copii "i aduli; Este un accin inacti at "i absorbit de sruri de 5idroxid de aluminiu; 3e prezint sub < forme/ 0 tip pediatric, care se administreaz : de la +rsta de 1-< ani;, &n doz de #,5 ml; 0 tip adult : peste 1< ani;, care se administreaz &n doz de 1 ml

3e administreaz intramuscular; o singur doz; 4entru protecie de lung durat se recomand administrarea a < doze la inter al de (-1< luni; Vaccinarea se recomand persoanelor expuse riscului crescut de infecie cu VF, "i persoanelor care doresc s se prote1eze de aceast infecie; 4ersoane expuse riscului crescut/ 0 persoanele care cltoresc sau lucreaz &n ri cu un ni el endemic ridicat sau mediu al infeciei cu VF,; prima doz de accin se administreaz cu cel puin $ sptm+ni &nainte de plecare;

0 copiii din comuniti cu inciden crescut a 5epatitei , "i cu focare de 5epatit , frec ente; 0 persoanele expuse riscului datorit comportamentului sexual/ 5omosexuali, persoane cu partenerii sexuali multiplii; 0 utilizatorii de droguri; 0 persoanele cu afeciuni 5epatice cronice : 5epatite cronice; transplant renal;; 0 persoanele cu tulburri de coagulare; 0 persoanele care manipuleaz alimente "i care pot contacta sau pot transmite aceast boal*

Vaccinul Pneumococic
Vaccinurile pneumococice sunt preparate antigenice utilizate pentru imunizari impotriva diferitelor afectiuni determinate de Streptococus pneumoniae. Scopul vaccinarii il reprezinta: - prevenirea bolii pneumococice invazive, amenintatoare de viata; - prevenirea altor infectii cu localizari diferite.

Pneumococul este o bacterie care colonozeaza in mod natural: - tractul respirator superior - tractul intestinal - mucoasele uro-genitale Purtatorii sanatosi de pneumococ sunt estimati la 30-70 din populatie. !acteria este conditionat patogena

"#ista mai multe tipuri de vaccin pneumococic: - vac. poliza$aridic capsular fractionat - vac. poliza$aridic con%ugat - vac. celular pentru administrare nazala Primul vac. Poliza$aridic capsular fractionat acoperea &' de serotipuri de pneumococ; in prezent acopera (3 de serotipuri. Se foloseste pentru imunizari la copii de peste ( ani. Vaccinul nu induce memorie imunologica de durata, necesitand administrari repetate.

Vaccinul pneumococic con%ugat )ncepand cu anul (000 a fost introdus vaccinul poliza$aridic con%ugat de prima generatie, $eptavalent, destinat sugarilor si copiilor mici de pana la varsta de * ani. )ncepand cu anul (00+ s-a introdus vaccinul poliza$aridic con%ugat de generatia a ))-a, decavalent, destinat imunizarii sugarilor si copiilor pana la varsta de ( ani.

Se estimeaza ca vaccinul heptavalent confera o acoperire de peste 50% fata de serotipurile invazive si cel putin 2/3 fata de serotipurile generatoare de afectiuni pneumococice in general. Vaccinul decavalent acopera cel putin 2/3 din serotipurile invazive la copiii cu varsta sub 5 ani si 80% din serotipurile circulante.

,ercetarile actuale vizeaza: - producerea de vaccin pneumococic celular pentru administrare nazala; se considera ca ar imbunatatii eficienta vaccinarilor si ar limita nr. de in%ectii necesare administrarii. - dezvoltarea unor tipuri de vaccin con%ugat polivalent vizand includerea mai multor serotipuri intr-un singur vaccin -&3 valente.

/rupele de risc la care se recomanda vaccinarea pneumococica


Varste e#treme: copiii mici si persoanele peste 0* ani; !oli cardiovasculare; !oli pulmonare cronice; 1fectiuni $epatice cronice; 23, )4,, 5eoplazii Persoane institutionalizate mai ales in colectivitati aglomerate

Preparate comerciale
Prevenar 6 $eptavalent, contine 7 antigene pneumococice poliza$aridice con%ugate fiecare cu o anato#ina difterica. S7nflori# 6 decavalent, contine &0 antigene pneumococice poliza$aridice con%ugate cu un tip de proteina purtatoare a 8.)nfluenzae, anato#ina tetanica si anato#ina difterica. Prevenar &3 6 contine &3 tipuri antigenice pneumococice poliza$aridice con%ugate cu anato#ina difterica si absorbite pe fosfat de aluminiu.

)ndicatii si doze
Sugarul sub 0 luni: primovaccinare cu trei doze de vaccin administrate de la varsta de ( luni cu interval intre doze de & luna; se recomanda rapel la &( 6 &* luni. Sugarul intre 0 - && luni: primovaccinarea cu ( doze administrate la interval de minim & luna; rapel la varsta de &( - &* luni. 9a copilul &( 6 (3 de luni: se administreaza ( doze la interval de ( luni. 9a copilul de ( 6 * ani nevaccinat anterior se administreaza o singura doza, prevenar 7 sau prevenar &3. 5u se administreaza S7nflori# copiilor de peste ( ani.

1dministrarea vaccinului pneumococic con%ugat nu inlocuieste utilizarea vaccinului pneumococic poliza$aridic (3 valente la copilul cu varsta de (' de luni sau mai mare. )ntervalul minim dintre administrarea de vaccin pneumococic con%ugat si vaccin pneumococic poliza$aridic este de : saptamani.

Vaccinul pneumococic necon%ugat este vaccinul care contine antigene pneumococice poliza$aridice; nu sunt imunogene la sugar si copilul mic; sunt indicate pentru vaccinarea copiilor de peste ( ani si adultilor din categorii de risc. Vaccinul necon%ugat este folosit in unele tari in combinatie cu vaccinul gripal

Vaccinurile pneumococice poliza$oridice contin antigene reprezentate de poliza$aridul capsular. 1u fost utilizate in perioada celui de al 2oilea 4azboi ;ondial. 2upa introducerea antibioticelor si in special a penicilinei, utilizarea caestui vaccin a scazut ca importanta. Vaccinarea s-a reluat dupa anul &+07, dupa aparitia rezistentei la antibiotice a penumococului.

Vaccinurile pneumococice con%ugate


Se obtin prin con%ugarea cu proteine a poliza$aridelor capsulare fapt ce permite e#tinderea capacitatii imunologice a vaccinurilor si la grupa de varsta de sub ( ani. Sunt vaccinuri sigure si imunologice dar prezinta dezavanta%ul unui nr. ;ic de serotipuri acoperite vaccinal -7, &0 respectiv &3 din cele +0 de serotipuri pneumococice e#istente. <;S recomanda introducerea vaccinarii pneumococice in P5) in toate tarile cu mortalitate infantila ridicata

Vaccinul anti 6 8PV


Sunt folosite doua tipuri de vaccin: - ,ervari# - Silgard ,ervari#: este un vaccin recombinat neinfectios pentru tulpinile 8PV oncogene &0 si &:. =ipurile &0 si &: sunt responsabile de apro#imativ 70 din cazurile de cancer cervical. Vaccinul ,ervari# se administreaza in 3 doze -0,(,0 luni.

Silgard: este un vaccin recombinat pentru tipurile de 8PV 0, &&, &0 si &:. =ipurile 0 si && sunt responsabile de verucile genitale. 1dministrarea vaccinului Silgard previne: leziunile cervicale, carcinomul cervical, leziunile vulvare si verucile genitael e#terne. Vaccinul se administreaza in 3 doze: 0, (, 0 luni; la persoanele de se# feminin intre &0 si (0 de ani

IMUNIZAREA PASIV

2munizarea pasi poate fi conferit prin administrarea a 3 tipuri de produse biologice/ 0 imuno globluline totale; 0 imuno globuline specifice; 0 seruri specifice;

2munoglobulinele sunt soluii sterile care conin anticorpi pro enind din plasma uman; 3e folosesc < tipuri de imnoglobuline/ 0 imunoglobuline totale, care conin anticorpi de tip 2gG, care reflect spectrul infeciei "i imunizrii prin care au trecut persoanele donatoare; se utilizeaz &n profilaxia 5epatitei , "i a ru1eolei; 0 imunoglobulinele specifice se obin de la persoane imunizate &n preaabil sau trecute prin infecie "i conin anticorpi specifici unui determinant antigenic sau microorganism

Exist numeroase tipuri de imunoglobuline specifice/ antitetanice, antirabice, anti5epatit C, anti F2V, anti5erpetice etc* 3e folosesc de rutin/ imunoglobulinele specifice antitetanice "i antirabice; !ellalte imunoglobuline se folosesc &n profilaxia "i tratamentul bolilor infecioase la pacienii cu risc de boal se er, prin condiii morbide preexistente* 8 poziie particular o reprezint imunoglobulina anti5epatit C : 4.3; EE;

3erurile specifice sunt soluii de anticorpi care se obin din serul animalelor imunizate cu antigene specifice; 3eruri existente &n ?om+nia/ ser anticrbunos, antibotulinic, antidifteric, antirabic "i antitetanic; 3e administreaz &n scop terapeutic, cu excepia serului antitetanic "i antirabic, care se administreaz "i profilactic pst expunere;

IMUNOMODULATORI

3unt ageni de origine biologic sau de sintez, care pot influena sistemul imun a +nd aciune stimulatoare : c+nd aciunea imun este deficitar;, sau de in5ibare : rspuns imun excesi ;; 3unt diferii de accinuri; ,cioneaz nespecific; %tilizarea lor este indicat/ 0 infecii cronice orofaringiene, sinusale , genitale, 0 pre enirea infeciilor respratorii recidi ante, 0 neoplazii sau stri de imunosupresie

!antastim, este un extract fosfolipidic, izolat dintr-o tulpin patogen de 4seudomonas aeroginosa; se folose"te pentru pre enirea afeciunilor recidi ante ale aparatului respirator, &n cazul inter eniilor cu risc de infecii postoperatorii &n stafilocociile recidi ante, paradontopatii "i leucemie; Vaccinul C!G, se folose"te cu efect de in5ibare a cre"terilor tumorale dup rezecii de colon, melanom malign, tumori bron5opulmonare "i mai ales &n cancerul ezicii urinare, sau &n infecii cu 6isteria, E*coli*

%ro-Vaxon, este un extract bacterian din E*coli, cu indicaii &n infecii urinare cronice &n asociere cu antibioticoterapie; Cronc5o 9 Vaxon, este un lizat bacterian cu indicaii &m infecii acute "i cronice ale aparatului respirator "i ale sferei 8?6 : bron"ite, amigdalite, faringite, rinite, sinuzite;; 4olidin, este un preparat polimicrobian, obinut din 13 tulpini de ageni patogeni omor+i; stimuleaz producia de interferon, proliferarea "i diferenierea limfocitelor C, producia de 2g,, 2gG serice "i 2g, secretori; se recomand &n rinofaringite, otite, alte infecii ale aparatului respirator si 8?6, nfecii urinare, genitale si neoplazii

,erodin, preparat polimicrobian din 1# tulpini microbiene omor+te, se folose"te &n pre enia infeciilor nespecifice ale aparatului respirator "i dup intr enii c5irurgicale &n sfera 8?6; ?ibomunGl, se obine din fraciuni glicoproteice membranare, din Hlebsiella "i ribozomi bacterieni ai sreptococcus pneumonie, 5emofilus infuenzae, streptococcus pGogenes "i Hlebsiella pneumonie, este indicat &n infecii respiratorii "i 8?6; 6e amisol, produs de sintez c5imic, cu rol de imunomodulator &n poliartrita reumatoloid, ciroza biliar primiti , neoplazii;