Antigene.

Anticorpi

Funcţionalitatea sistemului imun se bazeazã pe complementaritatea stericã dintre doi “parteneri”:

1. Antigenul - non-self, are capacitatea de a induce modificări
biologice ale sistemului imun, care constau, în esenţă în apariţia:

- efectorilor imuni umorali (anticorpi)

- efectorilor celulari (limfocite sensibilizate).

2. Receptorul pentru antigen - din partea organismului
- anticorp în ser şi secreţii
- receptor pentru antigen când se constituie ca parte componentă a membranei celulare a limfocitelor (BCR pentru limfocitul B şi TCR pentru limfocitul T).

I. ANTIGENE • Istoric: L. Deutsch – 1899 – orice substanta care este recunoscuta ca straina de organism si este capabila sa declanseze reactii imune specifice si sa interactioneze cu produsele acestor reactii • Reactii imune • • • • Sinteza de anticorpi Activarea proliferarii policlonale sau monoclonale Instalarea memoriei imunologice Exagerate (Hipersensibilitate) sau Anulare imunologica) (toleranta .

Proprietati • • Antigenitate – Capacitatea de a reacţiona specific cu efectorii imuni a căror producere o induc – Proprietatea potentiala de a declansa reactii imune Imunogenitate – Capacitatea de a induce un raspuns imun – Proprietatea cinetica de a declansa reactii imune - Conditii de antigenitate / imunogenitate Greutate moleculara > 4 KDa Rigiditate (stabilitatea structurii sterice)– gelatina Persistenta in organism – – – – Doza Ritm Calea de administrare Cuplarea cu un adjuvant: • componentele de suprafaţă ale bacteriilor care sunt asociate corpului bacterian cu rol de adjuvant - Natura chimica: .Proteinele cele mai imunogene .Acizii nucleici si lipidele slab imunogene .Polizaharidele si Lipopolizaharidele nu sunt buni imunogeni – cuplare cu proteine .

Limfocitele T recunosc doar epitopi situaţi în interiorul moleculei de antigen şi care sunt peptide scurte (8-10 aminoacizi). .Epitopii care vor fi recunoscuţi de anticorpi sau limfocitele B sunt proeminenţe ale unor molecule ghemuite la suprafaţa antigenului şi se numesc epitopi structurali sau epitopi B. Aceşti epitopi nu sunt antigenici decât în stare nativă.Organizare structurala • Epitopi (grupari determinante) – SPECIFICITATEA • Grupari purtatoare (carrier) – ACCESIBILITATEA – unul sau mai multi epitopi (“mozaic de antigene”) pe o grupare purtatoare – Valente • Poziţia epitopilor – esenţială în recunoaşterea lor de către limfocitele T sau B . Ei sunt recunoscuţi de limfocitelele T doar după procesarea antigenului de către macrofag şi după ce ajung la suprafaţa acestuia. Aceşti epitopi liniari se numesc epitopi secvenţiali sau epitopi T. denaturarea proteinei modificând aspectul lor .

declanseaza raspuns imun si reactioneaza cu produsii raspunsului imun .alotipica De organ - • • Specificitate – – – .IMUNOGENICE – Antigene incomplete (Haptene) – nu declanseaza raspuns imun dar pot reactiona in vitro cu produsii raspunsului imun – ANTIGENICE  necesita asociere cu carrier • Mod de formare – Naturale • Animale • Vegetale • Microbiene – Artificiale Sursa – – Exogene Endogene De specie .Criterii de clasificare 1.izotipica De grup . Potentialul de stimulare a raspunsului imun si de a reactiona cu anticorpii formati – Antigene complete – majoritare in natura.

antigene singenice. Un exemplu de astfel de antigene sunt antigenele eritrocitare care determină grupele sanguine.Criterii de clasificare • – – – – Provenienţa antigene alogenice. – – Relatia cu limfocitele T timodependente stimulând sistemul imun prin intermediul limfocitelor T după prelucrare macrofagică (proteine) timoindependente care stimulează direct limfocitele B. care provin de la indivizii aceleiaşi specii şi împart specia în grupe. care provin de la acelaşi organism autoantigene. nemaifiind recunoscute ca “self” de sistemul imunitar antigene xenogenice sunt antigene care provin de la o altă specie. Astfel de antigene. epitopi repetitivi) . fără intervenţia limfocitelor T (polizaharide. care sunt substanţe proprii organismului ce au suferit o modificare. foarte importante în patologia umană. în stare nativă. sunt antigenele bacteriene 1.

β1. α2.Antigenele de histocompatibilitate • Un grup de gene de pe cromozomul 6 la om . α3. β2) – doar pe APC (pe macrofage) – MHC III • • MHC I şi MHC II . α2.β1) – pe toate celulele nucleate (absente pe hematii) – MHC II (domenii: α1.Complex Major de histocompatibilitate (MHC)  codifică glicoproteine membranare împotriva cărora se îndreaptă raspunsul imun – Antigene de histocompatibilitate  cauză a rejetului de grefă – MHC I (domenii: α1.baza rezistenţei antiinfecţioase dobândite Responsabile de “restricţia imunologică” MHC I MHC II . deci iniţiază raspunsuI imun .recunoaşterea Ag de către LT.

• Ag vor fi prezentate LTh doar de macrofage şi LB (baza restricţiei imunologice) – LTc (CD8) Recunosc Ag de suprafaţă doar în asociaţie cu MHC I. • vânează celulele organismului care devin non-self. . sau a transformării tumorale). prin modificarea structurii antigenice de suprafaţă (prin pătrundere de virus.Antigenele de histocompatibilitate • LT recunosc Ag străine doar dacă sunt în asociaţie cu MHC – LTh (CD4) recunosc Ag doar în asociaţie cu MHCII. în cazul microorganismelor intracelulare.

.

se leaga la MHC clasa II.marker pt celule NK .Markeri antigenici • Modulatie antigenica – alternanta exprimarii in timp a diferitilor markeri • Citometrie in flux (flow citometrie) pune in evidenta markerii antigenici cu anticorpi monoclonali marcati fluorescent numiti CD (Cluster designation) • peste 200 markeri cunoscuti – CD3 – marker pan T – CD4 – marker pt Th. Molecula tinta pt virusul HIV – CD8 – marker pt Tc/Ts. Se leaga la MHC clasa I – CD19 – marker pt limfocitul B – CD16+/CD56+ .

LB (IgM monomer.LT (Nu sunt imunoglobuline. dar au structuri alfa-beta si gamma-delta care fixeaza antigenul doar in prezenta MHC) .Receptori pentru antigene • le recunosc specific – numai pe suprafata membranei plasmatice a limfocitelor . IgD) .

). diferitele enterotoxine etc.) . tetanică. fibrinolizinele streptococului beta-hemolitic de grup A etc. antigenul K al E coli enteropatogen etc. • antigenele de perete (antigenul O din peretele bacteriilor gram-negative. • exotoxinele (difterică.). hemolizinele secretate de Staphylococcus aureus. proteina M a streptococului de grup A). antigenul de înveliş Vi al bacilului tific. • exoenzimele (coagulaza. Klebsiella. Bacillus anthracis.Antigene bacteriene • antigenele capsulare (Streptococcus pneumoniae.

ci de partea laterală a TCR şi a moleculelor MHC a APC. • Nu necesită prelucrare macrofagică .toxina şocului toxic) • Nu se leagă de TCR.Superantigene • Sunt Ag care stimulează în mod dramatic. imunosupresia şi şoc. fără să se supună restricţiei MHC • Ex: Toxine bacteriene (enterotoxinele stafilococice. • Nu induc un răspuns adaptativ ci o activare a masivă a citokinelor cu febră. hipertoxicitate sistemică. care au în structura receptorului lor pentru Ag anumite specificităţi. necontrolat proliferarea LT.

II. .

.

.

.

.

M.predomina in ser (75%) din Ig . trimeri (6L si 6H) IgA1 – mono sau dimeri IgA2 – monomer particular (lant L in interior) . delta. E.3.2. Lant J.2) si IgG (1. si miu) G. 4H. epsilon. dimeri (4L.Clasele de imunoglobuline.4) IgG . Functii 5 CLASE .apararea mucoaselor . si piesa secretorie). D Au subclase antigenice IgA (1.monomeri (2L si 2H).sub forma de : . dupa specificitatea antigenica a lanturilor H (alfa. gamma.sunt Ig de raspuns secundar IgA – serica (15-20%) si secretorie (mucoase) (80-85%) . A.

Functii IgM .sunt anticorpi de stimul primar .5-10% din totalul Ig serice .monomer – fixate pe membrana limfocitelor (receptor pentru antigen) dar si in ser in lupus si in macroglobulinemia Waldenstrom – tendinta de polimerizare – creste vascozitatea sangelui . mare de activare a complementului (C1q) .Clasele de imunoglobuline.capacitate f.pentamer (5 unitati monomer + lant J) – in ser .

000/ celula (10-40 mii normal) .regiunea balama f. boala Hodgkin.Clasele de imunoglobuline.creste concentratia la gravide. Functii IgD . lunga – sensibile la actiunea proteolitica enzimatica .leucemie limfatica cronica . lupus.conc crescuta in colostru .Au functie de Anticorpi IgE – rol in alergie (reagine) .1% din totalul Ig .Nu au capacitate de activare a complementului .se leaga citofil de bazofile si mastocite – la alergici nr de molecule > 500.monomer – fixate pe membrana limfocitelor B dar si libere .

Raspunsul imun umoral .

Anticorpogeneza .