Antigene.

Anticorpi

Funcţionalitatea sistemului imun se bazeazã pe complementaritatea stericã dintre doi “parteneri”:

1. Antigenul - non-self, are capacitatea de a induce modificări
biologice ale sistemului imun, care constau, în esenţă în apariţia:

- efectorilor imuni umorali (anticorpi)

- efectorilor celulari (limfocite sensibilizate).

2. Receptorul pentru antigen - din partea organismului
- anticorp în ser şi secreţii
- receptor pentru antigen când se constituie ca parte componentă a membranei celulare a limfocitelor (BCR pentru limfocitul B şi TCR pentru limfocitul T).

I. Deutsch – 1899 – orice substanta care este recunoscuta ca straina de organism si este capabila sa declanseze reactii imune specifice si sa interactioneze cu produsele acestor reactii • Reactii imune • • • • Sinteza de anticorpi Activarea proliferarii policlonale sau monoclonale Instalarea memoriei imunologice Exagerate (Hipersensibilitate) sau Anulare imunologica) (toleranta . ANTIGENE • Istoric: L.

Polizaharidele si Lipopolizaharidele nu sunt buni imunogeni – cuplare cu proteine .Proteinele cele mai imunogene .Proprietati • • Antigenitate – Capacitatea de a reacţiona specific cu efectorii imuni a căror producere o induc – Proprietatea potentiala de a declansa reactii imune Imunogenitate – Capacitatea de a induce un raspuns imun – Proprietatea cinetica de a declansa reactii imune - Conditii de antigenitate / imunogenitate Greutate moleculara > 4 KDa Rigiditate (stabilitatea structurii sterice)– gelatina Persistenta in organism – – – – Doza Ritm Calea de administrare Cuplarea cu un adjuvant: • componentele de suprafaţă ale bacteriilor care sunt asociate corpului bacterian cu rol de adjuvant - Natura chimica: .Acizii nucleici si lipidele slab imunogene .

Organizare structurala • Epitopi (grupari determinante) – SPECIFICITATEA • Grupari purtatoare (carrier) – ACCESIBILITATEA – unul sau mai multi epitopi (“mozaic de antigene”) pe o grupare purtatoare – Valente • Poziţia epitopilor – esenţială în recunoaşterea lor de către limfocitele T sau B . Aceşti epitopi liniari se numesc epitopi secvenţiali sau epitopi T. Ei sunt recunoscuţi de limfocitelele T doar după procesarea antigenului de către macrofag şi după ce ajung la suprafaţa acestuia.Epitopii care vor fi recunoscuţi de anticorpi sau limfocitele B sunt proeminenţe ale unor molecule ghemuite la suprafaţa antigenului şi se numesc epitopi structurali sau epitopi B.Limfocitele T recunosc doar epitopi situaţi în interiorul moleculei de antigen şi care sunt peptide scurte (8-10 aminoacizi). Aceşti epitopi nu sunt antigenici decât în stare nativă. denaturarea proteinei modificând aspectul lor . .

izotipica De grup . Potentialul de stimulare a raspunsului imun si de a reactiona cu anticorpii formati – Antigene complete – majoritare in natura.Criterii de clasificare 1.alotipica De organ - • • Specificitate – – – . declanseaza raspuns imun si reactioneaza cu produsii raspunsului imun .IMUNOGENICE – Antigene incomplete (Haptene) – nu declanseaza raspuns imun dar pot reactiona in vitro cu produsii raspunsului imun – ANTIGENICE  necesita asociere cu carrier • Mod de formare – Naturale • Animale • Vegetale • Microbiene – Artificiale Sursa – – Exogene Endogene De specie .

Criterii de clasificare • – – – – Provenienţa antigene alogenice. – – Relatia cu limfocitele T timodependente stimulând sistemul imun prin intermediul limfocitelor T după prelucrare macrofagică (proteine) timoindependente care stimulează direct limfocitele B. antigene singenice. sunt antigenele bacteriene 1. foarte importante în patologia umană. nemaifiind recunoscute ca “self” de sistemul imunitar antigene xenogenice sunt antigene care provin de la o altă specie. fără intervenţia limfocitelor T (polizaharide. epitopi repetitivi) . în stare nativă. Un exemplu de astfel de antigene sunt antigenele eritrocitare care determină grupele sanguine. Astfel de antigene. care sunt substanţe proprii organismului ce au suferit o modificare. care provin de la indivizii aceleiaşi specii şi împart specia în grupe. care provin de la acelaşi organism autoantigene.

β1. β2) – doar pe APC (pe macrofage) – MHC III • • MHC I şi MHC II . deci iniţiază raspunsuI imun .recunoaşterea Ag de către LT. α2.Antigenele de histocompatibilitate • Un grup de gene de pe cromozomul 6 la om .Complex Major de histocompatibilitate (MHC)  codifică glicoproteine membranare împotriva cărora se îndreaptă raspunsul imun – Antigene de histocompatibilitate  cauză a rejetului de grefă – MHC I (domenii: α1. α3.baza rezistenţei antiinfecţioase dobândite Responsabile de “restricţia imunologică” MHC I MHC II .β1) – pe toate celulele nucleate (absente pe hematii) – MHC II (domenii: α1. α2.

prin modificarea structurii antigenice de suprafaţă (prin pătrundere de virus. . în cazul microorganismelor intracelulare.Antigenele de histocompatibilitate • LT recunosc Ag străine doar dacă sunt în asociaţie cu MHC – LTh (CD4) recunosc Ag doar în asociaţie cu MHCII. • vânează celulele organismului care devin non-self. sau a transformării tumorale). • Ag vor fi prezentate LTh doar de macrofage şi LB (baza restricţiei imunologice) – LTc (CD8) Recunosc Ag de suprafaţă doar în asociaţie cu MHC I.

.

Se leaga la MHC clasa I – CD19 – marker pt limfocitul B – CD16+/CD56+ .Markeri antigenici • Modulatie antigenica – alternanta exprimarii in timp a diferitilor markeri • Citometrie in flux (flow citometrie) pune in evidenta markerii antigenici cu anticorpi monoclonali marcati fluorescent numiti CD (Cluster designation) • peste 200 markeri cunoscuti – CD3 – marker pan T – CD4 – marker pt Th. se leaga la MHC clasa II.marker pt celule NK . Molecula tinta pt virusul HIV – CD8 – marker pt Tc/Ts.

dar au structuri alfa-beta si gamma-delta care fixeaza antigenul doar in prezenta MHC) .LT (Nu sunt imunoglobuline.LB (IgM monomer. IgD) .Receptori pentru antigene • le recunosc specific – numai pe suprafata membranei plasmatice a limfocitelor .

• antigenele de perete (antigenul O din peretele bacteriilor gram-negative.Antigene bacteriene • antigenele capsulare (Streptococcus pneumoniae. antigenul de înveliş Vi al bacilului tific. Bacillus anthracis. fibrinolizinele streptococului beta-hemolitic de grup A etc. • exoenzimele (coagulaza.). antigenul K al E coli enteropatogen etc. proteina M a streptococului de grup A). Klebsiella. • exotoxinele (difterică.). tetanică. hemolizinele secretate de Staphylococcus aureus.) . diferitele enterotoxine etc.

Superantigene • Sunt Ag care stimulează în mod dramatic. • Nu induc un răspuns adaptativ ci o activare a masivă a citokinelor cu febră. imunosupresia şi şoc. ci de partea laterală a TCR şi a moleculelor MHC a APC. necontrolat proliferarea LT. care au în structura receptorului lor pentru Ag anumite specificităţi.toxina şocului toxic) • Nu se leagă de TCR. fără să se supună restricţiei MHC • Ex: Toxine bacteriene (enterotoxinele stafilococice. hipertoxicitate sistemică. • Nu necesită prelucrare macrofagică .

II. .

.

.

.

.

epsilon.Clasele de imunoglobuline.2. A.predomina in ser (75%) din Ig . si piesa secretorie). M. Lant J.monomeri (2L si 2H).4) IgG .3. si miu) G.sunt Ig de raspuns secundar IgA – serica (15-20%) si secretorie (mucoase) (80-85%) . D Au subclase antigenice IgA (1. dupa specificitatea antigenica a lanturilor H (alfa. trimeri (6L si 6H) IgA1 – mono sau dimeri IgA2 – monomer particular (lant L in interior) . Functii 5 CLASE .2) si IgG (1. E.sub forma de : . gamma. delta.apararea mucoaselor . dimeri (4L. 4H.

capacitate f.5-10% din totalul Ig serice .monomer – fixate pe membrana limfocitelor (receptor pentru antigen) dar si in ser in lupus si in macroglobulinemia Waldenstrom – tendinta de polimerizare – creste vascozitatea sangelui . Functii IgM . mare de activare a complementului (C1q) .pentamer (5 unitati monomer + lant J) – in ser .Clasele de imunoglobuline.sunt anticorpi de stimul primar .

lupus. Functii IgD .Nu au capacitate de activare a complementului . boala Hodgkin.creste concentratia la gravide.Clasele de imunoglobuline.1% din totalul Ig .leucemie limfatica cronica .000/ celula (10-40 mii normal) .se leaga citofil de bazofile si mastocite – la alergici nr de molecule > 500. lunga – sensibile la actiunea proteolitica enzimatica .regiunea balama f.Au functie de Anticorpi IgE – rol in alergie (reagine) .conc crescuta in colostru .monomer – fixate pe membrana limfocitelor B dar si libere .

Raspunsul imun umoral .

Anticorpogeneza .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful