Antigene.

Anticorpi

Funcţionalitatea sistemului imun se bazeazã pe complementaritatea stericã dintre doi “parteneri”:

1. Antigenul - non-self, are capacitatea de a induce modificări
biologice ale sistemului imun, care constau, în esenţă în apariţia:

- efectorilor imuni umorali (anticorpi)

- efectorilor celulari (limfocite sensibilizate).

2. Receptorul pentru antigen - din partea organismului
- anticorp în ser şi secreţii
- receptor pentru antigen când se constituie ca parte componentă a membranei celulare a limfocitelor (BCR pentru limfocitul B şi TCR pentru limfocitul T).

Deutsch – 1899 – orice substanta care este recunoscuta ca straina de organism si este capabila sa declanseze reactii imune specifice si sa interactioneze cu produsele acestor reactii • Reactii imune • • • • Sinteza de anticorpi Activarea proliferarii policlonale sau monoclonale Instalarea memoriei imunologice Exagerate (Hipersensibilitate) sau Anulare imunologica) (toleranta .I. ANTIGENE • Istoric: L.

Polizaharidele si Lipopolizaharidele nu sunt buni imunogeni – cuplare cu proteine .Proprietati • • Antigenitate – Capacitatea de a reacţiona specific cu efectorii imuni a căror producere o induc – Proprietatea potentiala de a declansa reactii imune Imunogenitate – Capacitatea de a induce un raspuns imun – Proprietatea cinetica de a declansa reactii imune - Conditii de antigenitate / imunogenitate Greutate moleculara > 4 KDa Rigiditate (stabilitatea structurii sterice)– gelatina Persistenta in organism – – – – Doza Ritm Calea de administrare Cuplarea cu un adjuvant: • componentele de suprafaţă ale bacteriilor care sunt asociate corpului bacterian cu rol de adjuvant - Natura chimica: .Acizii nucleici si lipidele slab imunogene .Proteinele cele mai imunogene .

Ei sunt recunoscuţi de limfocitelele T doar după procesarea antigenului de către macrofag şi după ce ajung la suprafaţa acestuia. Aceşti epitopi liniari se numesc epitopi secvenţiali sau epitopi T.Organizare structurala • Epitopi (grupari determinante) – SPECIFICITATEA • Grupari purtatoare (carrier) – ACCESIBILITATEA – unul sau mai multi epitopi (“mozaic de antigene”) pe o grupare purtatoare – Valente • Poziţia epitopilor – esenţială în recunoaşterea lor de către limfocitele T sau B . denaturarea proteinei modificând aspectul lor . Aceşti epitopi nu sunt antigenici decât în stare nativă.Limfocitele T recunosc doar epitopi situaţi în interiorul moleculei de antigen şi care sunt peptide scurte (8-10 aminoacizi). .Epitopii care vor fi recunoscuţi de anticorpi sau limfocitele B sunt proeminenţe ale unor molecule ghemuite la suprafaţa antigenului şi se numesc epitopi structurali sau epitopi B.

declanseaza raspuns imun si reactioneaza cu produsii raspunsului imun .Criterii de clasificare 1.IMUNOGENICE – Antigene incomplete (Haptene) – nu declanseaza raspuns imun dar pot reactiona in vitro cu produsii raspunsului imun – ANTIGENICE  necesita asociere cu carrier • Mod de formare – Naturale • Animale • Vegetale • Microbiene – Artificiale Sursa – – Exogene Endogene De specie . Potentialul de stimulare a raspunsului imun si de a reactiona cu anticorpii formati – Antigene complete – majoritare in natura.alotipica De organ - • • Specificitate – – – .izotipica De grup .

Un exemplu de astfel de antigene sunt antigenele eritrocitare care determină grupele sanguine. foarte importante în patologia umană. fără intervenţia limfocitelor T (polizaharide. Astfel de antigene.Criterii de clasificare • – – – – Provenienţa antigene alogenice. în stare nativă. care sunt substanţe proprii organismului ce au suferit o modificare. care provin de la acelaşi organism autoantigene. sunt antigenele bacteriene 1. – – Relatia cu limfocitele T timodependente stimulând sistemul imun prin intermediul limfocitelor T după prelucrare macrofagică (proteine) timoindependente care stimulează direct limfocitele B. antigene singenice. epitopi repetitivi) . nemaifiind recunoscute ca “self” de sistemul imunitar antigene xenogenice sunt antigene care provin de la o altă specie. care provin de la indivizii aceleiaşi specii şi împart specia în grupe.

Antigenele de histocompatibilitate • Un grup de gene de pe cromozomul 6 la om .β1) – pe toate celulele nucleate (absente pe hematii) – MHC II (domenii: α1.recunoaşterea Ag de către LT. α2. α2. β2) – doar pe APC (pe macrofage) – MHC III • • MHC I şi MHC II .baza rezistenţei antiinfecţioase dobândite Responsabile de “restricţia imunologică” MHC I MHC II . β1. deci iniţiază raspunsuI imun . α3.Complex Major de histocompatibilitate (MHC)  codifică glicoproteine membranare împotriva cărora se îndreaptă raspunsul imun – Antigene de histocompatibilitate  cauză a rejetului de grefă – MHC I (domenii: α1.

• vânează celulele organismului care devin non-self. în cazul microorganismelor intracelulare. sau a transformării tumorale). • Ag vor fi prezentate LTh doar de macrofage şi LB (baza restricţiei imunologice) – LTc (CD8) Recunosc Ag de suprafaţă doar în asociaţie cu MHC I. prin modificarea structurii antigenice de suprafaţă (prin pătrundere de virus. .Antigenele de histocompatibilitate • LT recunosc Ag străine doar dacă sunt în asociaţie cu MHC – LTh (CD4) recunosc Ag doar în asociaţie cu MHCII.

.

Molecula tinta pt virusul HIV – CD8 – marker pt Tc/Ts.Markeri antigenici • Modulatie antigenica – alternanta exprimarii in timp a diferitilor markeri • Citometrie in flux (flow citometrie) pune in evidenta markerii antigenici cu anticorpi monoclonali marcati fluorescent numiti CD (Cluster designation) • peste 200 markeri cunoscuti – CD3 – marker pan T – CD4 – marker pt Th. Se leaga la MHC clasa I – CD19 – marker pt limfocitul B – CD16+/CD56+ .marker pt celule NK . se leaga la MHC clasa II.

dar au structuri alfa-beta si gamma-delta care fixeaza antigenul doar in prezenta MHC) .LT (Nu sunt imunoglobuline.LB (IgM monomer. IgD) .Receptori pentru antigene • le recunosc specific – numai pe suprafata membranei plasmatice a limfocitelor .

diferitele enterotoxine etc. tetanică. antigenul de înveliş Vi al bacilului tific. antigenul K al E coli enteropatogen etc. hemolizinele secretate de Staphylococcus aureus. Klebsiella. • exotoxinele (difterică.) . • antigenele de perete (antigenul O din peretele bacteriilor gram-negative.Antigene bacteriene • antigenele capsulare (Streptococcus pneumoniae. fibrinolizinele streptococului beta-hemolitic de grup A etc.). • exoenzimele (coagulaza. proteina M a streptococului de grup A). Bacillus anthracis.).

ci de partea laterală a TCR şi a moleculelor MHC a APC. fără să se supună restricţiei MHC • Ex: Toxine bacteriene (enterotoxinele stafilococice.Superantigene • Sunt Ag care stimulează în mod dramatic. imunosupresia şi şoc. care au în structura receptorului lor pentru Ag anumite specificităţi. • Nu necesită prelucrare macrofagică .toxina şocului toxic) • Nu se leagă de TCR. necontrolat proliferarea LT. • Nu induc un răspuns adaptativ ci o activare a masivă a citokinelor cu febră. hipertoxicitate sistemică.

II. .

.

.

.

.

Functii 5 CLASE .4) IgG .apararea mucoaselor . 4H.3. gamma.sunt Ig de raspuns secundar IgA – serica (15-20%) si secretorie (mucoase) (80-85%) . M.sub forma de : .Clasele de imunoglobuline.2. si piesa secretorie). dupa specificitatea antigenica a lanturilor H (alfa.predomina in ser (75%) din Ig . si miu) G. A. D Au subclase antigenice IgA (1. delta. Lant J.2) si IgG (1. E. trimeri (6L si 6H) IgA1 – mono sau dimeri IgA2 – monomer particular (lant L in interior) . epsilon.monomeri (2L si 2H). dimeri (4L.

monomer – fixate pe membrana limfocitelor (receptor pentru antigen) dar si in ser in lupus si in macroglobulinemia Waldenstrom – tendinta de polimerizare – creste vascozitatea sangelui .Clasele de imunoglobuline. mare de activare a complementului (C1q) .capacitate f.pentamer (5 unitati monomer + lant J) – in ser .5-10% din totalul Ig serice .sunt anticorpi de stimul primar . Functii IgM .

leucemie limfatica cronica . lunga – sensibile la actiunea proteolitica enzimatica .monomer – fixate pe membrana limfocitelor B dar si libere .regiunea balama f. lupus.000/ celula (10-40 mii normal) .Nu au capacitate de activare a complementului .creste concentratia la gravide. boala Hodgkin.Clasele de imunoglobuline.1% din totalul Ig . Functii IgD .Au functie de Anticorpi IgE – rol in alergie (reagine) .conc crescuta in colostru .se leaga citofil de bazofile si mastocite – la alergici nr de molecule > 500.

Raspunsul imun umoral .

Anticorpogeneza .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful