P. 1
51158715 Antigene Si Anticorpi

51158715 Antigene Si Anticorpi

|Views: 4|Likes:
Published by Gabriela

More info:

Published by: Gabriela on Jan 24, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2014

pdf

text

original

Antigene.

Anticorpi

Funcţionalitatea sistemului imun se bazeazã pe complementaritatea stericã dintre doi “parteneri”:

1. Antigenul - non-self, are capacitatea de a induce modificări
biologice ale sistemului imun, care constau, în esenţă în apariţia:

- efectorilor imuni umorali (anticorpi)

- efectorilor celulari (limfocite sensibilizate).

2. Receptorul pentru antigen - din partea organismului
- anticorp în ser şi secreţii
- receptor pentru antigen când se constituie ca parte componentă a membranei celulare a limfocitelor (BCR pentru limfocitul B şi TCR pentru limfocitul T).

ANTIGENE • Istoric: L.I. Deutsch – 1899 – orice substanta care este recunoscuta ca straina de organism si este capabila sa declanseze reactii imune specifice si sa interactioneze cu produsele acestor reactii • Reactii imune • • • • Sinteza de anticorpi Activarea proliferarii policlonale sau monoclonale Instalarea memoriei imunologice Exagerate (Hipersensibilitate) sau Anulare imunologica) (toleranta .

Proprietati • • Antigenitate – Capacitatea de a reacţiona specific cu efectorii imuni a căror producere o induc – Proprietatea potentiala de a declansa reactii imune Imunogenitate – Capacitatea de a induce un raspuns imun – Proprietatea cinetica de a declansa reactii imune - Conditii de antigenitate / imunogenitate Greutate moleculara > 4 KDa Rigiditate (stabilitatea structurii sterice)– gelatina Persistenta in organism – – – – Doza Ritm Calea de administrare Cuplarea cu un adjuvant: • componentele de suprafaţă ale bacteriilor care sunt asociate corpului bacterian cu rol de adjuvant - Natura chimica: .Polizaharidele si Lipopolizaharidele nu sunt buni imunogeni – cuplare cu proteine .Acizii nucleici si lipidele slab imunogene .Proteinele cele mai imunogene .

denaturarea proteinei modificând aspectul lor . Aceşti epitopi nu sunt antigenici decât în stare nativă.Limfocitele T recunosc doar epitopi situaţi în interiorul moleculei de antigen şi care sunt peptide scurte (8-10 aminoacizi). Ei sunt recunoscuţi de limfocitelele T doar după procesarea antigenului de către macrofag şi după ce ajung la suprafaţa acestuia.Organizare structurala • Epitopi (grupari determinante) – SPECIFICITATEA • Grupari purtatoare (carrier) – ACCESIBILITATEA – unul sau mai multi epitopi (“mozaic de antigene”) pe o grupare purtatoare – Valente • Poziţia epitopilor – esenţială în recunoaşterea lor de către limfocitele T sau B . .Epitopii care vor fi recunoscuţi de anticorpi sau limfocitele B sunt proeminenţe ale unor molecule ghemuite la suprafaţa antigenului şi se numesc epitopi structurali sau epitopi B. Aceşti epitopi liniari se numesc epitopi secvenţiali sau epitopi T.

IMUNOGENICE – Antigene incomplete (Haptene) – nu declanseaza raspuns imun dar pot reactiona in vitro cu produsii raspunsului imun – ANTIGENICE  necesita asociere cu carrier • Mod de formare – Naturale • Animale • Vegetale • Microbiene – Artificiale Sursa – – Exogene Endogene De specie .izotipica De grup . declanseaza raspuns imun si reactioneaza cu produsii raspunsului imun .Criterii de clasificare 1. Potentialul de stimulare a raspunsului imun si de a reactiona cu anticorpii formati – Antigene complete – majoritare in natura.alotipica De organ - • • Specificitate – – – .

nemaifiind recunoscute ca “self” de sistemul imunitar antigene xenogenice sunt antigene care provin de la o altă specie. – – Relatia cu limfocitele T timodependente stimulând sistemul imun prin intermediul limfocitelor T după prelucrare macrofagică (proteine) timoindependente care stimulează direct limfocitele B. Un exemplu de astfel de antigene sunt antigenele eritrocitare care determină grupele sanguine. epitopi repetitivi) .Criterii de clasificare • – – – – Provenienţa antigene alogenice. fără intervenţia limfocitelor T (polizaharide. foarte importante în patologia umană. care provin de la indivizii aceleiaşi specii şi împart specia în grupe. în stare nativă. care provin de la acelaşi organism autoantigene. Astfel de antigene. antigene singenice. care sunt substanţe proprii organismului ce au suferit o modificare. sunt antigenele bacteriene 1.

β2) – doar pe APC (pe macrofage) – MHC III • • MHC I şi MHC II .Antigenele de histocompatibilitate • Un grup de gene de pe cromozomul 6 la om .baza rezistenţei antiinfecţioase dobândite Responsabile de “restricţia imunologică” MHC I MHC II .Complex Major de histocompatibilitate (MHC)  codifică glicoproteine membranare împotriva cărora se îndreaptă raspunsul imun – Antigene de histocompatibilitate  cauză a rejetului de grefă – MHC I (domenii: α1. β1. α3. deci iniţiază raspunsuI imun . α2.recunoaşterea Ag de către LT.β1) – pe toate celulele nucleate (absente pe hematii) – MHC II (domenii: α1. α2.

prin modificarea structurii antigenice de suprafaţă (prin pătrundere de virus. • vânează celulele organismului care devin non-self. .Antigenele de histocompatibilitate • LT recunosc Ag străine doar dacă sunt în asociaţie cu MHC – LTh (CD4) recunosc Ag doar în asociaţie cu MHCII. • Ag vor fi prezentate LTh doar de macrofage şi LB (baza restricţiei imunologice) – LTc (CD8) Recunosc Ag de suprafaţă doar în asociaţie cu MHC I. sau a transformării tumorale). în cazul microorganismelor intracelulare.

.

marker pt celule NK .Markeri antigenici • Modulatie antigenica – alternanta exprimarii in timp a diferitilor markeri • Citometrie in flux (flow citometrie) pune in evidenta markerii antigenici cu anticorpi monoclonali marcati fluorescent numiti CD (Cluster designation) • peste 200 markeri cunoscuti – CD3 – marker pan T – CD4 – marker pt Th. Molecula tinta pt virusul HIV – CD8 – marker pt Tc/Ts. Se leaga la MHC clasa I – CD19 – marker pt limfocitul B – CD16+/CD56+ . se leaga la MHC clasa II.

Receptori pentru antigene • le recunosc specific – numai pe suprafata membranei plasmatice a limfocitelor . IgD) .LB (IgM monomer. dar au structuri alfa-beta si gamma-delta care fixeaza antigenul doar in prezenta MHC) .LT (Nu sunt imunoglobuline.

hemolizinele secretate de Staphylococcus aureus. • exotoxinele (difterică. proteina M a streptococului de grup A). fibrinolizinele streptococului beta-hemolitic de grup A etc. Klebsiella. antigenul de înveliş Vi al bacilului tific. Bacillus anthracis. antigenul K al E coli enteropatogen etc. diferitele enterotoxine etc.). tetanică.Antigene bacteriene • antigenele capsulare (Streptococcus pneumoniae. • exoenzimele (coagulaza. • antigenele de perete (antigenul O din peretele bacteriilor gram-negative.).) .

ci de partea laterală a TCR şi a moleculelor MHC a APC. care au în structura receptorului lor pentru Ag anumite specificităţi. hipertoxicitate sistemică. • Nu necesită prelucrare macrofagică . necontrolat proliferarea LT. imunosupresia şi şoc.Superantigene • Sunt Ag care stimulează în mod dramatic. • Nu induc un răspuns adaptativ ci o activare a masivă a citokinelor cu febră.toxina şocului toxic) • Nu se leagă de TCR. fără să se supună restricţiei MHC • Ex: Toxine bacteriene (enterotoxinele stafilococice.

.II.

.

.

.

.

si miu) G. dimeri (4L. delta. M.3. A. 4H.monomeri (2L si 2H).sunt Ig de raspuns secundar IgA – serica (15-20%) si secretorie (mucoase) (80-85%) .2.predomina in ser (75%) din Ig . epsilon. E.4) IgG .Clasele de imunoglobuline.sub forma de : . trimeri (6L si 6H) IgA1 – mono sau dimeri IgA2 – monomer particular (lant L in interior) . D Au subclase antigenice IgA (1. Functii 5 CLASE . dupa specificitatea antigenica a lanturilor H (alfa. Lant J.2) si IgG (1.apararea mucoaselor . si piesa secretorie). gamma.

mare de activare a complementului (C1q) .Clasele de imunoglobuline.pentamer (5 unitati monomer + lant J) – in ser .capacitate f.monomer – fixate pe membrana limfocitelor (receptor pentru antigen) dar si in ser in lupus si in macroglobulinemia Waldenstrom – tendinta de polimerizare – creste vascozitatea sangelui .sunt anticorpi de stimul primar . Functii IgM .5-10% din totalul Ig serice .

lupus.Clasele de imunoglobuline.000/ celula (10-40 mii normal) . boala Hodgkin.Nu au capacitate de activare a complementului .1% din totalul Ig .conc crescuta in colostru .creste concentratia la gravide. Functii IgD .leucemie limfatica cronica .se leaga citofil de bazofile si mastocite – la alergici nr de molecule > 500.Au functie de Anticorpi IgE – rol in alergie (reagine) .monomer – fixate pe membrana limfocitelor B dar si libere .regiunea balama f. lunga – sensibile la actiunea proteolitica enzimatica .

Raspunsul imun umoral .

Anticorpogeneza .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->