Sunteți pe pagina 1din 66

_

| "4ryr4]]..::Erry@fjr,$r*qlq!redm_I

^t:

.-

:.
"

'

?-IX v vsvlc n4ued pnuul{

BUBIUOJ AV

BrnlBrolll F

Bqull

nroABS

uzlrpv o rarsr-f .N.I I . pipol ulrold o or{f,v}sof uzlJpv


iluvr=3u=c ts tSlivcnos tnu3lslNtrr

itugwpd,tsou ptqca^ W $prDl ! Dlcs w{ps tpcag 'puydap ayop nc ,p7dn7 u_aulq rnta wunry n Tndocs $ a7oyaq11 ?_Dz!^aO
'Tugsnatd

'?uuiatc a Datsno lcpc ia1un{u_oacu? nc goat4

'tioq p8uls ,,,iaLtoota g,ro ,arpuaq7 u_piny,, 'amt u-nJtsot pcol nc ,aluut"to a1aiotq n3 'fiodaup4s tttiot to ,aungjnu Dug)woy 'auwtoS 'uo{alS ,lDqlry ,atqwn aiatpw ,lilvttd

iuorDq ap awnu un,a7dn1u! totplwmq

'alttntt un-p1n!nc wp4spd un1aald asoo" " "-iiS 'ttotuol ap a8ugs un a&tnc rcul rutgw a$D u_pJ rza\op wpp ps ,prnpolrlu lto wnJv

awry

ltuouinp lpt llznrc gia4t\cu-as ps afir


,attDos

DT

,plnporolu

tuud

,atJaottt

ap

p11n fi_a1iayorc lto *n"V i!u04t ap luoqr0q otnugtpo_,al aroc uJ pc puwas ulp ,au?wot ,ayp1doa1iaq

nNV
:oua

Tml
:anA
ncsE
auod uotuY :eclznw nuoiatnyy larpuy :LmsJeA

NVI
:1luat

lelugtuou

p
'f/rs

ep

'rump
nc

nuul

la

mlrqnn 'rFnqlp

6002

iff

lyotnY
op

upn^

1do 7e1des rorec

e,s rolepe;orr

n4ued erelueruncop ep rollcprle] ptepJoce lsoJ e gprceds erfuele g ,rrlcedser rnplolldec lnsuudnc r4 elrlu[rrB e1e1e1lc ,epr -rylnc erunriou'elriglueuosred erdsep [ieuuoJur 16 umcerd':o1.1r"1 ?crls{rls

-eer

ffJffJ#:f,:'{r:Hff#';:ffi

es eprm'1xe1 ep

ep n6sEns ep Jpunu un pJeJo erec ap opund frelueur8e4: 'e1dwe eudrolec elelrletil ul snporder lnlxt lnzecal,nes ipleldecer tJ e gzeeann e.rec reriee.rc epipluepcnred ep ,S ni"yrloan ep ererd -orde o rS eredrcrlue o elSergru.rn .pu., ;1rr1 ,p oluIBuI :ede1e elereolpurm ", eundnserd erec urlrro8p rnun rrrroJuoc "1n
y1n"rlroy .,n

rmd4 esrezrrp pwzr' nircrexe rmdord es eJBc ug 'giueJldy:g1,rrro" aJBnIBAfl i'c1e pcrluc eerrpugS 'pzrlerm ep eeplrcedec ,ecrls,lns-eiuertl Jorm eeJezrses 'eJecruruuoc ep gieqls elIJeJIp u1 roleleseur e erecnpord ep rS ereldeceJ ep eiueleduroc pwzr' 'esrezr'rp eiurrec RZeeInwJoJes eJc ug ,pplxal ueruroldxg luelerdrelur ep rs ere'eleiul ,rada.r

1s ppmlcn4s 'pcpeo,el ezrletJe ur eJ'seceu eldecuoc Jorm ele gieclloxe el'Jesur luns 9lnrerel epu'q ed 'eeueurese ec 'oJgBJS0Uqlq psa8n5 e^elgc strueJo ]uns 'leutg u1 Joll eF nes rnlruolne ele eJeJelrT eredo e11e nc 1llnlxeuoc ceJ isnpord ep rS seco;d ep ,gnuquoc ,qtn1it.rl :eJnlAe

.'IJolne

olocul(

ep

&.*0"* !:;{r"r,

l:11:y:f
-

XY

1T]:"]":

etetxet arDcrunrltoc
1n

rnrueruop

e{nru

li pqwll ,n-

"p;;;-;ud" uj ,pirr".r,,o, ur .rererrl


v

ln1pn1s

-Doryad, aqcaa. DpDoua d, auoluo"t lqrylnl a Io aryautDpunl :elnpoureleJolpurm p\o^zep rs rnFueruoueJ p craoiouJc 1em1pc Fererr 1'nr.alcupo plcedser 'efueledruoc ersec ep ericuq w .*rrLnhro',rrrirrlnnon*'inrr,,rliuoc un-4ulezorp,culssrsrerellnsr?Inrrnc;tJ#ffi f tJ,?;fi i,f,i-.T,,:xl:"11tr

*::"1i,"".:::'-"::j:f111'_".1 lr_rr*ec "1." rn 'rqu,il 1nd.1u, sundord Fi;;#;;i TITT::.f-j:jH'i:1y:: o"s,'*Lri* ; ir;;*i;i fi#"".,iii'fu'# "#;ifil:[::fi p*rpb* op
. /"--- .-^- -. . -

(punuo.r)r p4laqraru! opooua4,


-

.l13r:l

eze4relurs

c,

;*il ;;

luns

ss lqede wt ;5"1T::::T.? ^E,r,1*oro, "'"p +vv l:111::'11T::,::':y-"1-:::1i1"1"1n'*1,'eumcop'ep;;il;l:"*;ffiil; 's 4vlrrvy -uudep BerculroJ ed eercztleco1 :(WOOA e E_II e efype uE elpueruocer ele ec4srl'wl euuou elrou nc n"*rrir1r.,r*i;r"l;;;;

-nc

eSe)

_1,:::11"1.:":::li:lt'.:p- rueurses to$e'n pcsrceds 'eeece ep reucoJ .preu 'pue'oo-e1uoc ?eumr us'e'qesuedsrpur ;:T:r"::t"::"li1T:_:l^1t1-"1rj".nou"d roleiuepduroc eerep'1o'oo""i"';;r;';";;;;':; 7:r::?:,:::.:.f.:TlT:1ep oqw17 eurdrcsrp e1 1i ledrcuud Inlrperqo ,rn1nec11 1n ,orr"i.J 1nlcrc uJ

;;;;#

luoun6;v

(euog) ueler! !ry euuryoC


,g::jrlsuml
'RzerJeqle - doi 'gceetfloeu'gzeuuqye - .m"ryw) pldplnur ed:rirmtuumm nes (atnTsn"tq'pzuntq) plncsouncou erSolourlle pug^e er atersmrm
qqffi,

enlearJ e^
eerpg8erd

luns uotqotrc mlnpuoJ gufimde ps epqrldecsns eluL-,r:

eelnd re 'r -mop llre ep elnzP^e


eJcerJ ru

ln8unl e-ap

'lJel"r
oezr'leet -n-r8
a1e

'alnzart 'p,4nt 'p1,utdoi ,p&un4s ,pzpdnd ,ngtgd .patr,iryqr :lnm; 'p,mBpw oaluzu!.tt '1ow ozowntB ,pdoo,t8 ocodoc ,pzptna: T** ' unlp c' p indpc, oznq, ngttq, pntq, p z,m q, pqoq :ezerseqle ntLr ;r$lqm urtd ygq u1 ele4st8e.rug ,eu{nd AI}eleJ luns cp-oJen a;uumnm FInpuoJ puguylede ec eleJeprsuoc elelurlnc ,efuarua,ro-if lmlmL -uocur ecrJrJlc el ?s eJec eclgliuqS rzelop roun eiue!*.e ::t-

eelstr!

emc elepad

JVO.OJYUI NOIHOINV TNONO.{


'(gruaul rIWr ?uqel uI nu '(pgqrozr eugle1) p"m7pa, Dultq v! eelul8ros rs_4&ilonm 'aulwl ltqwry o plnn1nwott DJnpn,4s Tnufiuaut, pusuoJ Wl '1ce1uoc ur ]ruel e erel nc lqu4l atrle urp esJelrp op tgte -rs-Jnmmrur

erec r4'ese1

-erd erecar-

ewnl:roda
edlqce gno ericwg u1 ' -ord rm-rut -e}?Iu rlJ9r

-ol3^ glrrl
'13

?ltrsuoc es nlzJgl retr41 'ereq8eru oeueureJcn

-rudrug uI 'pc lqdeJ else lnurier ep lefuese else e3 Be:;r "pnrc 'esru'eze18ue ?ueud Mcm -erd eurleleu Iqru{ u1p eprqnum:ftu1 es-npuezrgeJeu,a"rz;u,::nl,:;u W secord un-4q 'glorueds IS guellp.ll ,gzeute4 eeuml o.!EO Ba-r4rrmrryr .ue8lnq ,eqres -lrmmrrL

,osJelrp

rfqos undr -epqs rS


natncg[luat

'qSecer8 rS rep 'e.te1s lerceds 14 um 1rynum.ldu4 "ingrrry nV'JolIJilueJA In8unl e-ep lenlolo e erec ,aunat auowoJ a$rroru,urru u3 ti onnq ul anq,o^,a1n7uauo njpltuouol D pullol Dqui1qeMum ere 1i1 ?ugruor eguq ?c gJeprsuoc rolqfrterceds nj1e1lotu"5*{
.

(ncseuplp3 lJuse.rf il-M64

toqn"t8nu lqnruataap

"p mun s:ieilr:rr. rnun o # 'puowo"t-o)Dp pzarurs ap 2ofnut sacotd a$a nlrugwor o aqtaA, o!,tols! pc ,ptaua8 4 ,p4daccn as r,ryJ!-F'cle a3r:!I'niul -e3-ocep uigrqenlrrrds rnmrsuedx e eze1,ut1e1 rnlnlueruels r-r.r{rorw

aJDFutrsD ap

fi

atnt&a1u,

,rua"orpr*r*m

e ereroldxa e erds esnd

-lqe$

0s er

'paguot
3c):u4uo8
-uelsru e

'enqecgrur
ed pzeeuu; -o1dxe as

euoel 'ecr1e8-ocep niplmu4uoc euoel ,ueruor rnlruodod s ts:rulrofi e ?upel md eeurEuo :eluepnlcuoc rzelop pJgJ nes ruou[Fqruuu uesepe oeslelrp rsw elec e4urp eJepol ep elcund etuw.m lsoJ ne ?cseeuuroJ ezeueEoule e1 erm.rrd nJ .ueruoJ rn[n-!cram![ e effruroJ ep lnsecord ep g1e8e1 otse eueruor llgru{ eau18}-rg

0p &lenpl.
rucnl ep EE
'erue1 csapr
rS

ruYrrr rrTflc'flrunrnd[JNl

esndord

dn ep psm

(pcr1e1u

ls

or

eluozord)
-3LIe13rU e

ougtuor llqull elinlono Is oltutEuo

uo]3

La acestea mai pot fi addugate citeva nume de rAuri - Arge;, Cri;, Motru, Mure;, Olt, prec'xr. qi alte cdteva elemente - in foneticI (vocala d, consoanele p Ei h) sau in morfosintaxd (modul de formare a numeralelor cardinale de la unsprezece la noudsprezece Ei a celor care denumesc zecile - doudzeci, treizeci).

I :l!

ROMANIZAREA. LATINITATEA LIMBII ROMANE


Majoritatea specialiqtilor consider[ c6 procesul romanizdrii a fost relativ indelungat, incepAnd cu secolul I i.H' 9i pAnb prin secolul al vll-lea d.H., vorbindu-se de mai multe perioade (care presupun inceputurile, expansiunea, generalizatea, definitivarea io-utri"erii). in genere, cercetdri mai noi tind sd disocieze fenomenul in rom aniz are lin gvis ti cd (regresul Ei eliminare a tteptatd a limbii autohtonilor, pe mdsura generalizdtii latinei vulgare) qi in romanizare nonlingtisticd (credinle 9i obiceiuri, tipuri de organi:lu

t:[
I;tu
rM

nlI

Decebal (basorelief Pe Columna lui Traian)

liitt]f,

Origini ;i dezvoltare, limba roman6, intre celelalte limbi romanice in raport


cu limba latind, are: a. trasdturi conseryatoare,inlexic (pistrarea unor cuvinte care nu se regdsesc in celelate limbi: aiutor, ceald, putred) ,si in morfologie (forme distincte de genitiv-dativ singular la substantivele feminine terminate in -d sau -e: casd/ unei case, vulpe/ unei vulpi, desinenla -e la substantivele masculine la vocativ singular); b. tr5saturi inovatoare, mai ales in fonetic[ qi in morfosintaxa. Din prima categorie constatim transformarea unor vocale latinegti urmate de consoanele -n, -n + alti consoani, -m + altd consoani:

zare administrativi qi a aqezirilor umane etc.). Conform Mariei Cvasnii Cdtdnescu, in Limba romAnd'

:*
L.TJL

^rr

lh

frul$

m]

t'l'c

lana - ldnd, bonus - bun, ventum - vdnt, bene - bine; modificarea unor consoane urmate de vocala -i: tibi - lie, dico - d'zic - zic sa'u a unor grupuri de consoane: octo - opt, includo - inchid, glemus ghem. Din cea de a doua menliondm articolul posesiv al, a, ai, ale qi demonstrativ cel, cea, cei, cele; actzativul obiect-direct construit

T(lml

lmfll:
.'ml;[

cu prepozilia pe, genitiv-dativul numelor proprii masculine cu articol hotirAt enclitic: lui Mihai' Din limba latini, limba romdnd preia, reorganiz6nd 9i simplificdnd, declindrile substantivelor (ttei, in romin6, fa!6 de cinci, in latini), sistemul cazurilor, patru tipuri de coniugare,
modurile

IIIil

mm

irgt

timpurile verbale, precum qi pronumele) mate parte a numeralelor, numeroas e adverbe, dar mai ales prepoziliile qi

1W010

;i

ri iilm

coniunctriile.

La nivelul lexicului, romAna preia o majoritate covArqitoare de * cuvinte, semnificativS fiind frecvenla lor in uzul curent substantive denumind pdrlile corpului (barbd, bral, cap, creier, dinte,fald, gurd, inimd, mdnd), membrii familiei (cumnat,frate, ginere, mamd, nepot, sord, tatd, unchi), elemente ale naturii (apd, cdmp, lac'
Traian (basorelief Pe Columna lui Traian)

Jiillit

'T1!i!1

tM H

JTb

minte, pdd,ure), elernente ale vegetaliei (arbore, ceapd, codru, bou, cal, .floare, grdu, iarbd, mdr), animale (albind, arici, armdsar,

(1s;lcuepy e; ep Inlueunuotu ed lelle.roseq) ueluoJ un l5 cep un a.r1u1 pgdn-1

' optunut

ontpo o)01

'1DJ'n

,pint,a
-uD$q1

ezrtlcelpe '(luawod'!lp1d,1cunw ,ryoBo1 ,tqnt ,rup"tq .!rupp -p m '!t!c) eqtett eleun ,n"u"_"rn giuerue,rord ?Aels ap 1un, 'tol1J 'niuaolq 'n1zop ,ctu"mtuoS) rJncol "q ir.r"rio*, ep nes (npo7.n8ma6 '?a$JgC 'uoq ,unpBog) eueosred ep erunu ,ntdo,td r_r,r*r"*, gS u1u1g1ug i@t1t s, atoou, ) oJottr, p )unut, p Iru, qnp)elce4sq,? * ;; '@tto1s 'qugts ,71qcs opuowod ,qouow ,ct:uacnut)-tlSecuesrq 'Qtcunl 'totzl ,zur ,pap ,Bug.lc)
'1

o q q_' zp rto' uo

atq) eune;

Fnfeu eF
7

elue{uel

ep eJec

13

:ng, @ i ! p,

n s, p j ruat

1u"*.u a ,(cot.rnnnr ;p pira o. gL,rr.ftril-,

13 ail e ege 'ato8n!,

'p{o,B ,osooJ ,a1ia1c,uncotc) eyelleun-rS crusec zrt ep eletroerqo -mfim 'Qtlsotau ,puzal7 ,eB ,pqnq) slgruJ rS puro csezlud eJsJ _asiw -oJ afiluqsqz,s sel reur euriuoc g,re1s
giuerue,rord ep 1ncrxel 'esru'eueeurelcn,epoJc-oqJgs .ere8lnq :am;as.

ep greJ rS pug;

JolrqurrT InrpeurJelu urrd ,e,re1s rm1murudu1 sl sJncer grr*muc. eqruq 'ecrrolsr edele eilroJlp uI .eel_IJIX I? m1nloces rolreryl oa,rczun*to,poonili 4 nqfnls m"

'arupoualo^

ti

a4ozauc uJ plotots

-a1cg[o tS

ttn,tang

ounuro"t_ovn1s

nc eur lIn4suo alD'!D ,


snwal ? nes ,r

na.toztuoB"toat pwna*uulq alorym eiulcesuoc lderp ere ?el-Ilx I 1nloces erlpc gugd es_ntu,em,*,U 'eel-x Ie - ?er-IJA Ie ereroces oJlur Arlc? ep lrqasoep ,ynseco.lg

lielpurse pulrg letderl

rS

gueuror-or"p

,ri"r

iwd

seJeclm
:PUeosu
11Seur1e1

nc edecul oueruoJ

nc pumienuoc 'rnlnr,rng InpJou el ep elec ed rS (pns .rds q** o nes ?uolqolne eriepdod gzeegrulse eprm) erpu.q ep pns q il elllJo_llJel ed rolnels erie;Bnu nc pl8po .eel_I^ Ie rnFlocos pan -Iro IIquI erdnse piuengur pluegodurr'n*

'Pxelmsc otdlna
-

""3

flNyr^rou

llsnil] \iludosy y^yfs viNsnT.L\l


.eruAlrsue{
urp Jolrugruor rolunlderp eanuSfinm

ele^rlus
-Joru rT
eJC

elul

yoder m

y13ug
-rue8ro
ug lS (ere

ru1ued tueurn8re eo o-lrsoloJ ne ,(ro;e4 n4e4 ,recur$ e$-l,aqg 'nclt{ pnrueg) auapp.tv tltoc| rrrerntr?c .eel_IIInX r:lrnnl Ie -oces lnlrSrggs erdg' uortlN, G Ag tttgt,ur1so3 wgt-iii tl.q*r1 ero8rrg) .fiqir:igi, ?ugruor e11rpi u1q rrecruorc ep ;oae #_u Ie snrd eded 'nlduexe erds) n1pentr F^g u1p pcul .lq?.!s njm:rlnlr -Jpc ep p]l?wues 'lgluJ Iru
,1so3:

e euruoJ

IIqu[ selelrmwl
:rlseuguror

-o4s1'ugwotoualBaw,ugruo"tocop ouguo,to
(ue1et1 !ry euunlog ed;elle.roseq) eedel e; ep e1dn1

Rwldene
ezercosrp seJeA4rml

erec)

epe

Ilpnls urrd rSoloyr; ep plncpJer

ru1ed rolec efiimde purrJ Inlellnzet,puoz ul ropre8pq e rS "ffi roy,.l.mm eemzeSe uud ,gcuolsr erinlo,re ep pgeds else eunuoo re*mfiril:t[ eetelru' '('e'3 p1eso' .yy,nrrecSn4 lpxes) gicnpep ,S ,^rrffi* lelueruncop !f,n's,nm

rc

uud pued e lppzluDt

lctu 'e1e1se1e IcIu elso nu eJsc ,@tnunutot_oon4 onynwoto1otd -rw -o"tp4s) panwo) DugtutoJ,le.reue8 ug ,p11unuep else _ e-trErrg tr pns el ep rS prou e1 ep rrSoruprls ep trncol Inrrotrrel B.lol ,a d*_ es eJec - eqcel FugruoJ equrrl ,re
IIJpUoAZep e RzeJ eullrd u1
o

fNyr

a i o o u n c, a r a ) 'a7u_n[n'atnpo)
7

n 7 L,t D

),

n ap p

c, r, q(? :lr: ?

::I' :#;T!|;;|:ffi
@uoui+n
.*

tS

acazatd

eleriuese runricu pc]pui erec aqrat"nl ; ' a4doou' pun1, pu,mt, pjoaurunp, 1zn uo) rnlndru4 ep

ep ppou)
-lteuoJ {{ 'ia8"tV - t

rigfr ;"*

il

il
l[
T

s
u

tr

I
T

l I

(drag, lacom, mdndru, prost, scump, viteaz, voinic, zdravdn, vese[), ca qi multe dintre sufixe (-ac, -alnic, -anie, -a;, -cd, -ean).

Q Selecteazi doud texte de circa 150-200 de cuvinte (10-15 rdnduri) din creafia unui poet qi a unui prozator qi identifici, apeldnd la un dic{ionar, tofi termenii de origine latin[, respectiv, slavi. Compari frecven{a celor doui categorii de cuvinte pentru a trage concluzii privind conhibu(ia lor la formarea limbii romdne.

ivrpnuwruruRrln lN r,rvrna RoMANA


Contactul romAnilor cu popoarele vecine qi cu altele mai indeplrtate, prilejuite de rela{iile politice, economice, sociale, culturale etc. pe parcursul unei istorii frdmdntate, pdnd in actualitate, a determinat intrarea in limba rom6nd a unor cuvinte din alte limbi, cele mai importante fiind citate mai jos in ordine alfabeticd: . bulgard: argat, bland, bogdaproste, borcan, bujor; . englez[: aisberg, barman, bi;nild, blufa, crenel,lider; . francezd: abajur, abandonao bursd, buton, cabind, caiet; . german6: abyibild, agenturd, bilan{, blat, cartof, diblu,;urub; . greac6: aerisi, anapoda, anost, buzunar, cais, castan, catarg, ieftin; . italiani: abate, agen{ie, armatd, asediu, balsam, drapel; . maghiard: alcdtui, alddma;, alean, arpacay, bdnui, cdtand; . neogreacd: agheazmd, agonisi, amvon, istericale, molimd; . turcd: abanos, acadea, acaret, ageamiu, alai, cafea, gealn; . ucraineand: bor;, burlac, calic, cu;cd, drug, holtei, horn.

suplimentare, folosind Dicgionarul explicativ

a Completeazi seriile de cuvinte de mai sus cu exemple' al limhii rom&ne


SCRISUL. TIPARITTIRILE

@En.

Dupi secolul al X-lea, existd un numdr mai mare de documente (in latinl, maghiari, slavon[), prin care se poate reconstitui, fie gi fragmentar, sistemul lexico-gramatical al limbii romdne.
Primul text scris in limba rominS, cunoscut qi pdstrat p0n[
astdzi, este ^Scrisoarea lui Neac;u din CAnpalung, adresat[ lui Johannes Benkner, judele Bragovului (datati de Nicolae Iorga la

6t yt &" in f., A1rttei.,,t ii "lh ro n'itr { m 7t lofifie n.f i' it q; AE ^ W,, -,,,i. . p,o #. aalrtr li.v' oila 7; n,, #vy te/ ;,:1;t "r: (Y',

&^"$,rfry!t.{fr.74;r4

y,{7y t
.

1fi

y#

fr

! :9

Scrisoarea lui Neacpu din Cdmpulung (15211

29130 iunie 1521). Despre dezvoltarea scrisului in limba romSni se poate vorbi abia dupd mijlocul secolului al XVI-lea, de cand existi numeroase mdrturii directe originale (acte diverse, donadi, testamente) sau texte religioase traduse (liturghierul" ptu.ti din Biblie, predici). inci de la sfArqitul secolului al D(-leq pe teritoriul rom6nesc cilugfui Chiril qi Metos-a folosit alfabetul chirilic, cmt de diu qi rlspdndit la bulgari, sirbi .si ruti; 9160 lotind va fi introdusi abia in timpul domniei lui Cuz4 in Trasilvania se trecuse la scrierea cu litere latine in timpul ftom *deJate. in situafii oficiale,

ry

zwooo

,e-11 'QSq erenerqe) 'r1Semcng e e{lpe 'errrue51 996g "Jnllpg '!!qtan a1o aiqtr49 ap ,nuoficgq ,(Xg( erenerqe) g66I ,nserncng 'crpedolcrcug sJelrul'I eJrulpg '.,llleso11 .1y - uepJol n8.lo1,, pc4snBurl ep lrqn1tlsq lugurog ururepecy ,e-11 e erip e ,aaguo,t gtgtutl 7n mloctldxa pnuo/c1q :eloJeo]grrrm luns gqu4l erArllnc uI

gleocS ep etrsoloJ olelueruprmJ eredo e11y

.(UlVg

erer,rerqe) gggT

'4Serncng 'TnJunug '11A pqug,orp '1 :eurnyol gnop ur ,eugruog rertuepecy BJnlIpg '.,Iilesog 'lV - uepJol n3ro1., pcrlsn8url ep Flnlqsul 'pugruoa eruepcv oauvuto"r gqryt ocpouto"tg tf QWOOO erevr.erqe) 9697'4Semcng'crpedolcrcuA srelrufl erruIpg 'o,lDesog 'lV - uepJol n8ro1" gcrlsrlSurl ep Inlnlrlsul 'pugruog Iruepecv'plfnppe rS glnzp,rer 'e-II e erlrpe'auguot llqrail p JtE

-o1ottow 13 cgda oyo' cr1[o.r&o1to Tnto uoliclq :AlluutJou ra pDrD rrl IJpJcnl ep erJes o 1rupde reJgc epr8e qns 'pugwoy Druapncv e$e ?lceJoc ereruudxe ep elerrrJou gcselqels ps gi"1ruqe erfnlrlsul '(1ecrxe1 lcedsu qns ueSouroeu r?ur 1ec'ctqn4a1aq lI$
r$ rroetm lrurnuep) rrl sluo 1n14 s' cr\ stcllqnd \ryu s, rt17n4 slulutpn - oc -rpt.m[ 7n7us'c11[1iu1gi plus :encumruoc ep 1n]ce uI n o erec ad e{cmg uud rS rolefeseu e gc4svr.Euq etezs:reErc ep epiplr.lelncrped uud e1e erlul qreJrp ec lelqlnc fequlU ep eturJel luns eelsecv 'eleuoricurg rmlrls etrlnru reur epurrdnc pJJelrT ?ugruoJ qrulT 'crlsn8ug mlruqrTrrloe

1e rS urnspur InflJlds ug teseceu else epun oloce'eetezrruepour pugdecce 'pstqcsap 'atoogntouy else rS Jp - eel-IAX IB Inlooas uud ep pcul e1rupde Joleuuou eaJeqruqcs ner8 pugldecce - a.molD^ -tasuor g,n4odoep else ellJepow eleuo{eu llqu4l e pnnl11 elrmu -eL'pronlll pqryl el3ewnu es (c4s11l1s-ocpu"ues,crpelurso;roru '1ecrxe1 'cpeuo; 1elru ef ilqru1 p]ADInc eJzrTrln ep euuou roun e euole8qqo eerepedser nc r$ llftrEug'1eroqele reru Iec lnlcedsy

(pgg; noSerg) yrygipaul nc elpqDuetrE

YUYUflrrl

YNYT TOU YsWrT 'Vp$e ruelSeounc

o erc ed un1cru1s uJ ArlrurJep ecrJrun es ?s pugruoJ equ41 (ggg1


0SS

gS

er1uJ) eloces re4 e Insrncrd ed ec .ellreJlp epe.r8 u1 ,leunuralap

psuJ lrsoloJ ne-s

ne oeurelur rolrrptugur?rg 13 1pg11o^zep InpuoJ ed ,(prnlerelry ep rrpcrecul relqc 00gI pdnp rer '1eiu1pS e etezrmlndod ep rrgrcnl rode 'eiesrdolel rS rcruoJc 1g1ug 1ew) tede etec elrJelJcs ,eseortqer rS erepdod r.irpc ep eprgldepe rS eluecnperl ,llcrresrg eiuengur qns sele reru 'rn1ruedr1 e rS mlnsucs e g1e1der1 eelpugdsga 'IgSI IS 09SI /69SI e4u1 ,,roSerg e1 elppdp purrJ tlnc ep liryc II Jolec eelelroleur 'rgs ropcruecn rS rsero3 mlnuocerp uri -rede pnlpgdrl eleum4'rrcrJesrg I Arsnlcxe lnr8eprrrrd else lndecug rulued 'rS ee1-1ny I rnlnloces pcolftru e1 ed erede 1rued11 'eulll rS euo,rels llsoloJ ne-s gcrJesrg u1 'eelelgeded nc nes ]sel-pJou urp IIurceA nc eluieler ug erepgcerd nc 'ur1e1 InleqeJle yS pupel equ41 15 dunl lseo? lol u1 'qSeuurop elrrJlecuc uI sels reru

----

EVALUARE CURENTA APLTCATil


1.

Consulti DEX qi extrage din el o listd de 30 de termeni care probeazd, afirma[ia ci limba romdnd este de origine latind. Consulti bibliografia de mai jos qi extrage citate pe care sd le prezin\i, cu scurte comentarii, despre una dintre urmdtoarele teme (la alegere): a. teorii despre originea limbii ;i a poporului romin; b. argumente despre latinltatea limbii romAne; c. influenle franceze (sau ale unei alte limbi) asupra limbii romdne;

EI
obiecti' futaliat

hstintl Ir00^v

ffiogre

d. dialectele limbii romdne;


e. inceputurile tiparului in lirile romAne; f. evolulia limbii romAne literare (pdni la 1850). 3.

MftK wtor p
prea.

twlrlnek

DEX

Cercetitori strdini au remarcat risipa de energie cu care nu numai romdnii, ci toate popoarele est-europene gi-au exprimat nevoia continui de autodefinire etnic[ (Katherine Verdery: Timp de trei secole, est-europenii au folosit istoria ;i interpretarea ei pentru a vorbi despre relaliile lor cu vecinii ;i despre identitatea lor nalionald). Exprimd-li opinia despre aceasti idee intr-un text de 20-25 de rdnduri, prin doui
argumente pro qi/ sau contra. G. Cdlinescu, in a sa Istorie a literaturii romdne de la origini pdnd fu prezent (1941), observa cd" amestecul de cuvinte de originile cele mai felurite 1...1 dd limbii romdne o bogdtie extraordinard de culori lirice, in ciuda unei aparente sdrdcii cantitative. Scrie un eseu de circa o pagin[, in care s[ ilustrezi afirmalia de mai sus, av0nd ca suport un text liric eminescian.
BrBLrocRAFtcE

Fa

wctu
I'WN
a,

qiunil

sffiuri
hc pec
nnnnr csegeri
erticolel

rea disri

4.

.{

mmie
rea lor

brnnrq

Suceslr

efc-. ce:

Ion Ghelie, Al. Mareg, Originile scrisului in limba romfrnd Ion Coteanu, Structura ;i evolulia limbii romdne (de la origini pdnd la 1860) Mircea Tomescu, Istoria cdrlii romhne;ti de la tnceputuri pdnd la
1918

Su DOOM]

peste 62

Grigore Brincug, Istoria cuvintelon Unitate de limbd si culturd


romAneascd

inm: s*n4 n de curir


m,

crrr-inur

Maria Cvasnii Citinescu, Limba romdnd. Origini $i dezvoltare

&red.

s-a folor Sul in esenti

DOOMI fulocdrt precum


5i norm Acodcm
descrier,
-tii care

lr,grreti-s

&eis

ntdnso ptoN

tpnou a"o.oq o adoo,tdo2AIOOg ulp ceJ srec gi -ueareluy eledycupd ep gZ gzeeuorfureul p1fipa ss' rtauzsap

uI'!ou low ap4pwp.r8

:'.,',1 l:ll}p,,,ailf1! ?oiob

'atQ1{,lu

el?qrugtx6rd,,, IsleAIttSFe 1*, roleumuord eerer; +fr1419' rcry,eg :a1s ;y4nldicul.td uetulntrde * y*liotoe . atznlcuoc' la4znlcuol so11f:to/o11{[oso7g{::e1ygefr

'(ui,*1i1ryi*;;'ni;4lii;{#*rffij't,ilf}#
Itil{t*:oi',*p' tlre;ip lFml soc\ naldutot :o}cuusrp
:trli,laa.adoi
,',,:',,,;,,:,:,.,';,',.t'",',,':l;71qauL*ai:1f,

urp tt1sa&ns al\un 16 os-npugqetd 'ppaapncy ac!$tworg nc pJoce ug'ec18o1o;rour elarurou rS pqiueur nc-s 'e1md arau prrr eec ul.waluns'iaruns :luns nc gfn lqnq.rsa eF eurroJ idun e ri umcerd

fi,nsu6*',,,erirew:,::U,,,,nilgt6 Eaullslp euuo;, : tXr'atnulutas 'a1auu 7t"tn1at or1iap '(etcn4) 1* nu

toleglanc fuopetul uI g'ns

FrI

eoJrnco1ul

ljli4doi:alialt

sp esndu4 ellrycrJrporu es-npugredo lhtrOOC u1p'ee18ologrotu gS ecgurSogo eleunou'pfuese q '1e.qspd n-s ,WOAA W'ngoqloc lcodse qng
'(D tppwetcxe lnrnues nc euucreru lrsoloJ e-s ' {1n1ogurs'ueraurerqe lereuorxsg aleuuog tpugr ep
igdec
e1

,a,s,,71ia4i'l*,,ainfidp'a Ttransdpc :lmld,ep nBs '|E'3,p*o-9.',a,7qqnEf.g./a.rio4'olgtulytptugoso\claca!


a,l,;Ifi,.,ttu,l,ipl41haot:qffi
:.::,4;',';',:,|',,',,:;,7{J}']#lF,i

anl
ptnnn)
o7

ulsapslaruro;-

ee4i;pdsop'uerenluecce'nll$,lnln1ug^nc
erpc uI

ptpuEt yplpunc 'J'4un pgu6 alFpruueco -

,{sdoal eec lS else grqroy erm..tdl 'e1e

euro$ Irgrlgtpour predo ne-s


OgE't'ecJIc elle T

elullnc

op

'(*) csuelse:nc

elpc.ruur rpuuc

-IJeruE vzelBue urp rJnlnrurudurl eged areru ug 'e1

pugd

ga1fln

,elqun:. .pgg.{!

t* nu'pmau"taJap /nnuuuot na ti nu otntnluoc na ptiaalosqn 1* nu'pd.1osqa :eleqJel errrJoJ :elelle puguuurTe r$ ereg11 eJBJelrI e]uerffA p-?. ;,iy,gg g 6'' eJ"uorysu eruroJ n?s egq4nc,'I0ufi,esJeiunuo;dlnas,4S ee;egcs pulagd
:,

.:,

lhtrooc urp rrPpuuoJer ?crJlpolu es .c /!&- aasqs /P- tttoqs f&otl,r eHol
|;cp'41!in'.Yo.tl
s
:

'uelcseu
rzeJlsnF

..*e8i!qo,ors+',,lgr$oq,14lnloelil

prulleJc nc BeJeuJs 'guguror qurl uI elnu$rqoeu


EIBur.J

e 4eiuamsep

lnpJps
alipSoq

t,Otffiiifiu.:6xc"ns*l,upiunuord'1$ erelrcs er,lI,II lllq -osoep pulze-rd Jorec eymlnum:dtul u.I


|:i:e}e.ta:$imrt:q{tr"
;

e.r6 roleiueulsep

-ul^nc ep 009'Z Bsrlo g8nepu es erc eI lrl trOOO urp elenlerd eeleluofuur 'elulrnc'op 999:69 elsed eu$uoc ,WSOA Altvt!rune leadse qng 'p,qse.tdxe e$cw1 nc le{unu psruued pulrJ Jol eor -ezlJIlll 'a1ep1ce erprelg uqturl mirude nu e5 ''cle eJs[IrugJ: 'qeuo18er teryrpeAq elq4no ossoreumu sl m ep r{cqsar Joun eeJ?rrruasuoc 'elxeluoc e}rumue uI Jole$pnc eerezl.lgn :icltsluts Tntcadso . !'u'S rolelocrlre grlsqo4 e 'eluclleruer8 uroEelec JoIm e 'srlqrol ep llirpd eerezrcord mllltug^nc InloilJu eI :plo)4ptuot3' oguau.odtaoJ '.
i'c1e ro 1r^mpumrdun esrezlcerd To1

/l#Ea,.

/, w?!\r,. ppflc'

a p,mp"ru o

ap alu! guttuo

-aurruored e 'slerired Joleruruotuo ? plculsrp eoJ -erJcs 'sues ep rrior4ser Joun 'pueurop /rmsues ;rrun vete4setd :pclquwuas olaauodwoa .

?nop u
erdsep ttuna

ti

-"olut t
:,{reprel leurudxt

nu

eJc

'

'

,Ery4t1.:;v!,u5,

/unpnoq /rupnoq /prnoq :puguror pqu4l u! ec eleiunuord reugruor llqu4l lnfeqJl urp ereryl q;pgiffi.Bs,,.leo,:snrtlnurrudwl q 1n1n1oc1ue ,,tsit*iulseql' putlto,rc o'ta{' estelvle ',u;1tlt$in6,,ffi ripuu1uonoi;;ffi g{y9,,';.,,!flffi _6EAA.--E|iffi 't1a {q7nr qqBnt 'tayod paqcod't1louad "O 791nuad :'tglry :l{qi6p:'!,,1!alq1or1!!olll}oc t catq yrynarg' s s o q '7so9;.:pq*9.,,u;p,,,guuog1,eu4ld,' n rlusd piuue;erd ,nc)i.,'eu1-t1;or,,ep,,;,;eqqlli u;p eer 13 rya ' 1u1depe ,@195',ryyi',;gldacot. es $eq{s eqind ApIer IrI :r4e,,|rtg16&trq,,,| $fuui.'' !fiatuoa''saqt oc' a&uoyoqi |ffujg,;;,,:',:ulusg3o,[oeu r,'ro11nur . leru u eu18po ep eeruiqnuo:d 1$,, eqagur8oilo q es -np 114t$O{I uI are&st8slul'tmlnum:dur1
',ru1.ueAor.. :Pqn,:.:.5ls:.,,IJ!o1g1potu,,1i gpuuruoca; . zWO O G

-oJ rrqur

ug leererrre'Jqe 'pugr ep rydet qeerrirgdsep 'eorei -unuord 'ecrloeluls lmdn-r8 Jorm ? 1$ .rollrmrinc -o[ s Fole]ullrn serelJcs puy4.rd'pwo{ 7n7c adsn pEuq ad- Z86I 'TIAtrOOO - I eftpi{ ep piil (a1na1rcww8 "to11"to1ort natpcrout rulua d n7 a7 -u!^nj pauol pa,eqwrq)s purqtd) ar&aloltout ap $,Q4eatot atoiunuotd) a1dao4"to ap filawnu n 6 alonlco aqoycgfo (arca.to,c nnt"tts) qagfat&o\.to top1nEa,t b: auputo"t tnwll apru!^no ry ptollopp oa,tnluazatd 1ed1cu1rd :,r11ce1qo

fi

'.'iis,,uoraer4e:urp:,elluglo;dqlgllnilgupelu1pnus
i;grypi}.Irl.11qurj1.a{E, uTp ::EzelSue u1p

oatotyldo sc gJ? ec
!. EFso11

'grttqlout"tou

.:

n"n.ap..g6l 6 ee4i cnportq eS

lmlnqmrdrug .f

tg7-ueprol n8rol'o ecrlsrl8rnT

atotJnl o elso ,WOOA


ep 1n1rupsul aleJolE|l

ep'augwoy ntwapocV eplEa qns 1eroqulg

el ?s erB
'9uI1

rS,[Jragoruo rfiilf,trucomro) flJrrsrAcNrr flwuoN [TroN


3HV3'Nn!ru03 ts YsHft"!

oJSC IUel

uivcn
YINsU

'Exeepliu, glupurile ortografie scrise Qu,eratimfl negative niciunul, lis[vrto; niciun, ruao (plio , ' ',(dini;&; l71gr-fi\sdh,' lariare i se recomandi' ins6; anilogie cu pronumele qi a$ectiwl nehotdrit ,r"unirl, vr"una, we14n, vreo sau cu adverbele ' pe iet posibil,,evitarea,desp{i$rii". Despdifileq :unull''''"' :dt$d'si;iili,ra-:sa pdaii':"aptiea h,:Ia,,limila negative hrc icdnd,' nicicum, niciuide); fliet dtit,.ihi*ent u.,unaii',.s:;r1ngu,':;Sp4ite,'$*. anl, *i, ntAi una/ o' se' v ar scrie. separat .efrnd sunt (loa-rea-soa-re-lui) ori cu niei :eiijincfiii+artical (Nu'eiiei un'atrr , "', scrise cu cratimd schimb, este acceppauzd.ln qi de linie cratimd un'',, ,ui' ffi1x1,;;,' -iohiu;4ctrie+natwlal {N'atn niei pu'lipf{L '. ;atd,'1a:.cipdfgtrr6ndutui,can6.coiuei&' ate.r"niei,,&aimulli):s:hY,..c0niunelietpronurne, ft 'ir ehi" iAiat' $rtit' a,:ve.nit niei'' unul, nicl: celdlsk),. : 1:. ,' dintle,,co@onentele,' cuvinteibr,;;forriatg;@ 4ngh|Lpia*pvian;a;eistffi,rli,..., 'r,,-';,g;,jn,r*irtntea,iesppi*t5'riu priycili i sin- ", ' affieit tinerti,',ia,ohoeraf igleacuvintelor;iop11gfifz::se;;,:' .''r' :..'.6;.Sege-neralize sei{ereacu'rnaju$eutd'a |i*odiis ptseard larg6,inparalel cu'anq,fnite,su:,, , unAi.rat i$;car4qter ryligios (Doan@.:fle:' :eonsta&d.in'imbin6ri''] '":agii fia':ffintt|l r;,,614ita',I bandlanrc), a ,vinterConrpUse, gi dublbt iiil# o.tii" *{ tnu'"resctlr (,,cuvjincio'{' :,'E ultr ,. articoluhi,sd arp.'.rlrtinule rl din 9opp,9nea!a:qrui, :.Muini,no*r,lt iine'cr (,'dqzvohatbinclf i,.. .',,melqt p.rsp-tli,sli6irc,{p,xrfogaan;. 1, ,,5; CI.,i siistoli0e.si e:everyl. :t9idili'e*le,bine,Crdscut,)etc,,,., : : ; 1''r':i' t,4", DOOIIZ; in',tunclie de'uzul',,1{terar''' :.menietor.i*to*ce'lmi1jOre,:inclu$iV,,rd-zbo.SiCtre.,.e,' ,,"' '*nt*1,trlpumaoddu etbarelensrme ortoepice: :'anvergpr$ iare au nume unig, preclplryi'1., .f',,r..:,,acgloutdsDOOM1 :,'$tifulifice;riri:arrtt$tie; seselgio.altifonrli', ,.numeior,,,rm-6dfeste r rna1i.ory$:$i'6jv.e,ts1$ 'd ''fus-sr14 Oe'apc are,Iin'variaqie 1ibr5, e$te'stabilit* o ''liinettitn a, ;'CWferw[a Natisnalf"alel:ertbril,, singpra forme de aCcentuare a'cuvinteloJr precurn :,,, Mgndint;'E tiii M'e ia;',Rdzboixl' aaia,qripa,lcgtlcat,caraetgr,qg;bah,d'9lqo,t,'inJim'"' il., bitjei&dzbai eerderssrynga-, t1sqtru":'gitnpozigh3v9rmyyt;: :: - ' ' r' :' ., ,',,,, da'Ihdei Aft.|dl;;Csubsantiv'e! ,,: if,,*ume1e:oficial.,al..u or.institOlii; d c'Ifidifilof, ' ,. ,l'; fornnei con;ideratdlineoreete]de DOOIvII, :' d, ..1$ub1ie .mon,al,,s6lilor'de:spe9lai devin, ioreste : a.vgri e, b ilum, b orm ag in ferlgd'' " ,,.1o'1e,.s11i$1i6er3i.,qpo.rtj,v $tpprlf ra b !n, regizon revizor; ,, :,,,,, u,bdrnite vffiante dUbler de ascentuafe; prin ac.:,iand,eunirtolositd:,etiild,lstwdentla;Dieptl''a nburtele,*np6e'de'Evafut$' C* ICepUrca,fo: totcoariderate'irporecteinD0oMl: I , ,,: li.: :seiiuiu.aratirrd;rdeiivhtg&rc* pre; ?-'ge gitt[l a*tk, caildtdl e aA.did, firgv/ firw,' hnligrd/ . ',. ,,.:fixtl:g,x,1,' iedi@|Fg4l,ascidentgli ,h,glt ,iltaifii,Isv, trqfic/ trafic' ;'. , : ,,, : ,... men{i.ne ,din DOOM1 varianteh literate'' .,,',iu.q&,pf Ofixe.(,nm@a*s,,,i$:;p.os7t:89,y:y: t r,la :, NAf 0f l',pie@ $.derivate1e"'cu, sufiry libbie'der'racobntlta& a cuviltlor: enwt/ gnost :tfi $ B i.'tsilt:f &+itil.$aude, r,: abrevierirliterale 'fais imil/,, fac simi l, intim/ int im ;, nii I o e /' m i I 8c, (X-ulescu). la litere pr,qf,ggor/'piafesgr,'vglor/vectgr;''' - : - accent{tarea cbtectb ra urm6toarelof eu' ' .:', r, :, ...,9'.gopreCiC.eazh:sihtatia'unor rrne. corect0: i : l; ',' ',' ,,,, vinte'se.lfacda*tf el:adsserdrn,bgtef i'Su:bdta[i),,,., ,,,inlCgqjugarga oa...v,g{bg::rlf ',,,,, . :',,,.-1ijv6frme tig#e'libers biruie@/ biruie, buitelibt'cardeit?r,' m'qtiir; prevedgre, regizor;; s evgr';' ,, :deznail,d*b,ar;dibtii :dit;uteste, tngdiml tng;ini| WX saaa nui'nelsr de familie Rotgiiu;,I&iilfu:;;' ; "'; ,' . i11r'poezie se admite gi folosiiea altor ' inj gheabd/ inj ghebeazd, reanimd/ reanimeazd ets'' , I :'rr -o,s.i ,tari corecti: absolv,ufi$,$, variante laccentuate U*"5t agle recornandate lde'' , ' :: :,'(s1j,',asaz6;:,Aiapdr,' agdl,:' aldt, ddinuie, igli*id; norrnele astuatre: caFgcter o dgsrn ai' mgtar' ete; ,",.'.(s*, tigiffi,.ntoi,rmEie, rellecfd (,,og1indeqte"), ete,, -.:,',1ui6t1*.dg gsnjllgslea a ll-a, de tipd.d ,r iCI'' ':,', silabe aewintelor colnpuse $i'a unsr deriVate, a pdrec, a pld'ceq', D O O iUtz recomand6ndu-se, otdinea' d esp drlite , ' , 454ss;il:dntpdiA4:.a(-i) displdcea, de indieativ forma la au ea *c. spreieddh,:a bazatd pe pronanlare/ despdrfire bqzatd'pe' I 9i a'Il'a, persoanele zent, qi .del:coniunffv's'truc tur s cuv dn'tului ; des p dtlirea dupi d' structut d (sd) cd{{ti; c'ddsml plwa.t, sincn{i: riccem-lpe nu mai este a&nisd dacE va eontravni regulilor etc' (sd) tdceli tdcqm/ arqi, ais enl,Ai $il pronunlirii sau daci vor rezulta secven{e care nu ',, -.Vpr-bele detcronjugarea a III-a, de tipUl,a' ,. . . mai sunto de fapt, silabe: o.biect, w ob'ieet/ su6s:')4'face, a merge au la indicativ.si"lal , pi 6sil,'7' generald etc.'Regula biect, nt sui'iect -'co4junetiv,:prezent, persoanele I 9i a Il-aplula!; obligattorie a despdrgirii suYintelor la capdt de '. ,.,i , #Cinrui pCiema: {sd} bqtem/ bstefi, (sd} fuerlt/. rAnd= este ;,interdicfia de a lisa la sffuqit sau la dsceli, (sd) fscem/ fsceYi. silab6.l este iriceput de rAnd o secven!5 care nu
, :
', :

atdi

{
d:JfiI tr--,L

r,6''ffi m

;\(i,,:

:lE
*'*ry

,,pOll

i- ::. !- 3l -l--

t4

. '

]i

{f

,,

i i fut1,k*

:ir:
;A" ^ "!l* Lf,-

'

..

b-

-u

:,

-:i,H

;:-.-'I
'l,i

irlr

-.=:gl

\L:cr
nmr,F
- ---

,tri

timsru

-.':arl

e"rl
::f. I

'ptueplcco
uPrugd ollsen ep

Iec rS puodu InuetuousJ a4urp elrrqrodetpt&Zlr.Jue

ler

e"ltoe

'{u
.:iI?J
.3J

:P

'

f!

-e1[ lcr4s Inrueuop ep olocurp eeJe1ecJec epurxe punpout puoad -otna nljozlprtlc lS pugutot onnnC uI ,nine rupuexelv .usllotualro 'wslulluDzlq 'awuuolpq ,wslu\qDq el pJeJeJ es JSaugaM nnEI lnuslaa)par uJ cnqtnN uacrrtr l .euedorne elrrnllnc ep pieJ eleuolieu -tolexeldruoc ulp gtncsry el oil "Arrcedsred 'nnuuuo) p1ndacut'pcuall"od "d, "riiu)i,a7'o711totru ojua$lxa el pJeJeJ es augraot lyryDt -arll $apxaldutor" $ ncsaunpS.g ug ,n1durr" trlUnlt n"rr[\
'en4cedsrsd rou ueld-ruud "pelrrptecreJ uJ cnpe iluecei rolrruq1n

'!1"p

ap

.e.--II

rplds,e1e'urepour-erirr;1fi

lil3':ffJ':,;:;ff

'1l;;T';ffijtr

':ry
,A F
i;9r

+!'-ifi1,.,r *1r$\.-1 tr{i rf,rt f :trtiuilt}.l"tr{d.l

vStJ,iI*

awat ::puq
lPle^! f;iap7

IepI ep etruaJnc gnop rolec reiuelsrsred


'

-n8re godns ec ,1ce4pu1nes peJrp ,egsolog lgperrp lrms uJ es-npuglJe .esndo Besepe ulrzod ed ep "rn1.*-ryoo, elndecred luns repr ep elueJnc gnop elec ,gc11eg;e1ul epeoued uJ sel .nilzod erlurp 1e141 e11e ed nes ?rm ed luecce ep pgseldep r$ Fruezrer nc .eiueregrelur nc le1pn AIleleJ lolJeret rm .erueJl ug .ne e1e Beec" ep rsucoJ .(ecp -ouoco 'e1um1pc ,ect8oloqrsd.ecrlrlod) esJelrp rru elec elurp luns
rS

rsliuede

eprieru1o141

,ie,l,y
r'":i:::il

n c sa s.uea:e4

errse^ m1 e

ere

do,.,nru"?rTi,f;

eJc e4uJ 'sere1u1 rurxeru ep elcrmd Aelgc el3eoun3:pisr1euodryea


(to1 r u g tu

ljTT#Htii#:

i.ryaru
;,$*lne
t_BJ.:-,ep

ot

lelsruquryl1opy)

ee;rry u e.u oA
'erc1ndod

ril, u
.'idtd

eoJeluerJo nc lelturs" purrJ rJo ellruu .pcqeqtelur ep epeoued uI r"1" reru 'relrun urind reur nes llruu luur ,repr ep luemc rm ?c ?z?eJnluoc eS 'cp-oce4 plieds urp er8olollur nrlued 16 gzeue8oqe n4ued ropc -uueruor Inserelw nc gppo eiuezetd glliu4s eceg r3g putsnoe

'?li$47

-ueuala pjulntg1s eeop :Juns

-u! utp Joltugwor e uresu ep ilWun eaapt :areqJeq JopugAgu ueUeJnV ap Pleuopueqe epeo u! uewor rnnJ
eJeJ

pqep $ pnpcgo Joun e euewoJ rcjuase eep :euewor !!qw!l !!ipl!u!l -el eaep 'te ep ilncq ppo11te7 6e4

n1r;

lerced

u7)

-sep e;dsap eeap pugJ putltd

o c16.o1 funcep ple ep :puereq epeG u1 fie1ue1dsue4 tuewoJ 111S1uo1oc urp Jolugwu e guewu ejuapuet
u1

-ueweldwoc rcp e;r,aov .lolugwoJ e aleluewoJ ep eclJolsl rcuo6a1ea lnlqwesue u1p eyed ceJ eJeg rep 'alueoetpe g eypntul ppt ap eues

ro^ es upre8exe Jo$ecs ell4odrul .Qnwsynd)-eoun1"., ,o1ri**ny" JoJn$l urp eer?rn1p1ul .Iqrul e 16 rnlruodod e gueuror rnd " Fqu4l esurEuo - pgreEexe elueprle rS pzeelourord Ie _ ,rgrn1 1n1n.q"31n urgldope selelrsecou,euugrmp-pns rrurErro e .elsuoriur8l_r r"r.ror1 eeJelquoc rS rolrugruot ee elrnurluoc rS eelelltm _ eseoJolel repr ep !*ryrv '(roleyq rup4 'pcu1$ eq8.roeqg
'ncr141 pnure 91

lrutun1 tlueluezerder ,pugr

,"-rr}"?irttl'irt

aualptv

aJse erseacy ,Jo\ugwoJ rtjp\tueuot

eaep uud ua6a1eju1 gs

eC

111ocg !!fiie1uezetdcu uud lneEode pugauun frue1ue3 eplirulC ep ouyznceilre3 urlulsuoJ 1S Incrulols ep rode ,(eclnce51 uo1 'ut1so3 uorrlnl 'eqcer6l ero8ug) eey-1i,,fX _ sel_IAX tn Ie elelooes - rolrrecruoJc erieraue8 ep ?l glaurrlJe erg gs edacuj Ioy ,7i7io17o1 ep eepJ 'FugruoJ emlerelll 16 em11nc tqp4s ec repr ep eluemo

Enop Rznernuesep erc eldecuoc lutrs ruuslcop

$ niwtlignT

rus!3ep Is elel!u!le-l
J zoJ op n/pnls

Evocarea romantici a infruntirii dintre daci qi romanil momentul zero al etnogen;;;l-^


$i-n zenit opri o;tirea-i peste armia romand. - Decebal! el strigd-n nouri _ ti detun, ii iau tn goand $i Danubiul o sd beie a lor sacre legiuni. Decebal s-aratd palid tn fereastra naltd_ngustd

$i coroana;i-o ridicd cdtr_imaginea augustd $i se uitd cu durere la itu;trii sdi strdbuni.


Populafie geto-daci
(basorelief pe Columna lui Traian)

Iar pe plaiuri verzi de munte ostile_urbei risipite Privesc cerul, zeii dacici, armiite lor pornite _ Rupt e ;irul lor pe-alocuri, de al soaielui ro; foc. Pe un trunchi inalt de stdncd chiar cezarul std_n uimire: - Ridicali semnele urbei inspre_a cerului o;tire $i strigali: Cu noi e Roma! _ Codri_addnci;i_ntuneco;i
Clocotesc de lungul freamdt ;i de_a armelor slmare. Armia: ,,Cu noi e Roma!" Acvilele_i ard in soare. 'Van din Sarmisegetuza vin sdgeli in ropii ploi, S_cuturi se tndrept spre ddnsa, oprind grindina de_aramd, Zeii urld - stdnci se clatin, norii_n fa;ii se destramd $i de fulgeri lungi ;iroaie curg in muntii rupli ;i goi. (Mihai Eminescu, Memento morit)

r&

{il

neam neinvins, iar celdtalt cet din


urmd. (lnsemndtatea victoriei lui Traian asupra lui Decebal, reliefatd

pierdut niciodatd nddejdea; pe l6ngd acestea, doud triumfuri, din eare unul a fost cel dint1i impotriva unui

Faci bine cd te pregdtegti sd scrii despre rdzboiul dacic. Cdci ce subiect poate fi mai actual, mai bo_ gat, mai vast, in sflrgit rnai ptin de poezie gi mai de domeniul legende_ lof degi este vorba de lucruri foarte adevdrate? Vei c6nta r6uri noi, fluvii conduse peste c6mpii, noi poduri aruncate peste fluvii, tabere agezate pe coastele abrupte ale munlitor, un rege alungat din regedin{a sa, izgonit chiar din viald, fdrd ca sd fi

eminesciand, evocarea cuceririi Daciei de cdtre romani este vizutr la dimensiuni cosmice. care sunt elementele din textul poetic care probea zd aceastd afirma{ie?

q in accepfie

"M

ilf,

Q Zalmoxe, zeul tutelar al dacilor, participd la lupt6 ca simbol al rezistenlei tuturor forlelor pimdntului strdbun in fala ,o,ourritor. ce alte opere eminesciene mai conlin tema rezistenlei in fala cotropitorului? Ce momente ale istoriei nalionale evocd ele? Decebal aparc aicinu in ipostaza eroicd, ci palid, privind. cu durere la ilu;trii sdi strdbuni. ce expricalie po{i oa acestui rapti

TM

ro

,m

dm

.MT

Adora{ia,,Maicii Rome,'
intre surupate temple, obelisce coloane, ;i C_a un turn de fier intreagd std columna lui Traian; Pre ea vdd: Istrul se pleacd lasienei legioane, Cum cu patria sa pere-a Decebalului istean $i cum tn de;arta Dacie popor nou se_ntemeiazd, De-unde limba, legt nrlme a romdnilor dereazd. ;i
lmemento mori

mw
-l

@r

-s

Jli@

de plinius celT6nrir)

,[&

(lat;

sA.r-ti

u-i.rt" a. **rt"

(rsglcuepy
el op lnlueunuour ed ;e;leloseq) gin.lpc ut pu!.rolptpo lcee

'ornplpJ

aquJ "to1tiowp,t1s alo

p,luot n) apifiptqry rti wuo"tco n. arol ad otaco ap tw !!i arulunw ualuns :nou nJcnl a n^[ 'uqolau n4soa ryTnpuoloqotar g

u! utnpw

Dtuowto 6 nt4autg 'ajun4iuoc

'Jsauoutot p1n\ag[ns ap anzgfn\aut utn,alDo alrulJugp7 pn81nt a.nc nun4.ml ap zuDraug{s r"rcasapo a au purtDl crwa4nd purJp,spJ ,lnlnln)sounJau
u3

,utt"t1odrug

,lult^

u
e

(r

Dlo,toc urp uoaun apuutdsap as utv-au ry)Uo aJDJ ti luo"nqnxa bu.4-o^Dls ruapl puot loSoq un psuJ ua^v .trp"mlp) piualacxa urtd ti pltliluq 'Daptlullzl pluDurulop a )sauDutor p71t1ds ug pc aunds a1ood as - ns oa1nqtldwts ut toqp&umuol ap ryW c13o1o1q D$acD ln4uawrtadra nc atSo1ouo p\oypdap4 o-ttul 'pw)a4 oatoopualds ptDot u! du17 u3 dwtl urp *n7o7 pwg[o at ,1i ,Dunoap -gog n.4uad a4np,otd lnzar) m-a1 rnins4 aflqcaA .!da4in at nu pru pug) ,Dtsrry utp a"tru)nqn o g 't"rog[a4oryap) alo alDrn) a1utins4 fi "rodna"t a4o1utnp8a"t prypnlc a"tocfiatno nr pugr uJ pugr utp p psu! qpa^op o-s 'aqp gf"tot a4nw lDru aln prDopunq la.mo\rugdp\s tuns ap a4ulp otaun ap.ninsq - ttogfpnop )olal oa"touna.tdw3 ulp cszu as aJ pnou alninnua8 u! pC in$a)D Ulupln) puuuasur aJ .elrmut'ur -op apllunu-nio a"tdsap )saq"nl 113o1o1g 'tjpqat"toa finra1acn n aliot o a.m o gf nc a q1o rto gf nun n tp i rc n t cu3 lln1 ua uua dxa uta io o un3 l"'l'ppauzp"tpuJ pqnw n)ut nc osnd mqa4 tD a"tDJ 'awalqo,td nun 1n4xa4a"td arnillsuoJ 'ptttsDoa niulg[ 4 a1ia4oc -op ac 'co4 1i ,to\s a8ugs ap ruaco"td lnryuuasuJ .qnw r2ut waluns paor^au-pug,t^ top - lrlsnp 'putol ap Uoryqn! ,fio4pdwnc ,uouoti -ot 'uadwtl - lultol :lDlD toutnu w{ps uali :a4snou n.mllnc 7n71"t1ds a,rdsap Mlqro4 'iwts-unq ap Usdll a uy 'tioBnfqns nDtot au jatd anto n) uDi ,olrunat p n7uocofqoq psgr ul"ntns ps Unqaq D pug) loun oalrualioru a a4sDou ttipt1u11n7 ID nuo&Jo $aJV rJnlua"t^

ullBlou nrlsou lnFpuoJ Bllo^eu


3adott

g n1so-utpp"t|.lelletl

eerupruuerd oceJ es
o else erzeod

p,rqcedsred ec

urq 'awov rntzry pleuqcul ppo

(lsllcuepy
el op lnluaunuou ad;e;geloseq) esep louel

Lpzoarap rnlruusrsq -Je lxeluoc rrJ rnqrJle eriecryruures e).auunu gi $a7 ,DquU eriereru -nue uud glerurrdxe else ugruor rnlruodod 1fpllupsl eiuesg 4p

pezeue8oqe ezeql nels ec elueruruele ep ilrmrseccns ele eJeolecole grrumloJ ed ep elueurele re4 elec lrms eJC e
rceq urp euruoJ nm6e1 reun elewnu - auoor&al nuaNDJ rer8 .elrqro,r. :ersuetrxe urrd iprn8 - (.qre) .u.s,1so,t

uvNotigto

I
!JB

(olpq z7'rqcesy'qg) iaruur^,to1 n-aja,u-ps ti unqugw"tou "tol n-ad ap nutpj aruJps ps oc 'runqp4s 01 aua D\JDQ l0 uguot un 'sndnl ap ft ptou q ap ,larp4uD rurop ap ruUd 'punpo-s oatntnd ato) ,truwop ti t,tolcs Dwnl D ad
sndns o cawntun uttd ,ntuowo ,ntn4nd 'puns aqnp plsor apun ,ndo"ta.g nqso-urppt8 u1

ti

'"'lllllllililllllrF---

din motive istorice;i politice; dar avem;i strdmo;i pe care ii tratdm ca pe ni;te copii vitregi ai no;tri. Atitudine lipsitd de tnlelepciune, deoarece cu cdt ii yinem mai mult tn frdul intunericului, cu- atdt va Ji mai asprd, mai tumultoasd - putdnd sd devind fatatd ,,privile-

-h
iw
,nik4

Jiri

gialilor" de azi. Istoria noastrd


decdt tn trecut.

se proiecteazd

mai mult in viitor

(Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin, in revista Gdndirea)

^Uium

-)t

.fie3

Care este premisa de la care porne$te Lucian Blaga in argu-

mentare?

Inscriplie romani descoperiti


la Sarmizegetusa

pe care le aduce in sprijinul ideii de ,fnixtur6" intre fondul latin qi cel nelatin? Sub ce semn situeazi poetul qi filozoful acest amestec de trds[turi ale romflnilor? Cum interpretezi aceasti afirma{ie a lui Lucian Blaga: Istoria noastrd se proiecteazd mai mult in viitor decdt in trecut?

q in ce constau argumentele

mr

t}

,,IUffi

Polimorfismul creqtinisrnului romenesc


Cre gti n i sm u daco-rom a ni I or, ca gi limba lor, este de caracter latin

gi adoptarea lui a avut loc treptat, prin difuzarea in masa locuitorilor,


nicidecum printr-o hotdrdre a unei autoritdli centrale (rege, principe),

ca giin alte pdrli.


(Dinu C. Giurescu,

lstoria ilustratd a romdnilor)

incre;tinarea romdnilor - fie cd e vorba de ipoteza dragd bisericii care se legitimeazd de la misionarismul Apostolului Andrei, aducdnd cdteva dovezi cd acesta ar fi predicat ;i tntemeiat comunitdli cre;tine tn Dobrogea 1...1, fie cd admitem o evolulie mult mai lentd, necanonicd, mai degrabd populard decdt ecleziald ;i oricum hibridizatd de elementele superstiliilor culteror ;i riturilor precre;tine ori cohabituale - trebuie vdzutd procesual, polimorf mai ;i curdnd ca o suitd de modificdri morfologice decdt ca o conversiune radicald Si definitivd 1...1. Nu trebuie omise nici cele cdteva conjecturi care, oricdt de aproximativ, ar fi putut prernetge formele cre;tinismului romdnesc: pretinsul rnonoteism geto-dac, al lui Pdrvan, compatibilitatea formald afigurii lui zalmoxe cu cea a lui Isus Hristos, suslinutd de Eliade, dar ;i, cu multe secole tnainte, poate pentru prima oard, de Celsus, secolele II-III d.H., predispozilia sufletului dac de a adopta un dumnezeu tnfelul celui cre;tin, idee tmpdrtd;itd de rlntitd Horia.1...1 Retragerea administrariei romane la sfar;itul secolului III nu determind revenirea dacilor la mai vechile lor credinle, ci mai degrabd o asimilare ldrgitd a cre;tinismului, intre timp Isus Hristos Pantocratorul inlocuind tn mentalul corectiv.figura lui zalmoxe.
t...1

$qfl
mrm

,ugui

uumff

'utrfr
ilmr!In
m*rmft
tDEim:u

:mfirum

lrc

rr

rrTp$*

Este limpede cd in primele secole cre;tinismul romdnesc este defacturd latind; ca exemple putem invoca numere unor sdrbdtori: Criciun, Paqti, Florii, Rusalii sau termeni frecven{i ca: botez, cu_ nunie, cruce, pdcat, lege.

r&filem mmnm
pilfirTf,:t

lnscriplie romani

Lipsitd de administrarie statald dupd retragerea aureliand, populalia Daciei trdie;te vretne de mai multe sute de ani tn.forme de organizare rurald in care probabil cd Legea cre;tind devine treptat singurul criteriu de rectitudine, dar preluatd;i respectatd in formuld orald, cutumiard. Din nefericire, niciodatd itrdio;ii no;tri nu au avut cultul textului scris, nici daco-gelii (pe care, flatdndu_i, Pdrvan ii compard ca nivel de culturd cu grecii), nici daco-romanii.

'! 'll

!4 u!
au

a
'p -nc

:u
a$
'axa sols

iepllpqrsod o Jeop rc'eurpnlprec o purudxe nu lruo1np pc tzaln ec ep 'reuolsr ?oJelprus urp r eI eJec ed roprieruro;q ezeqed'@c pqoqotd) Uipt{tqeqord puures qns gsnd etsa p,ru?wnyE 'g,lnro plnurot 4 p7n4cadsat # pwrya"td tDp 'aurpryg)ar ap nyatu:, p"rn&uts ptda.q amtap pqqia,tc oa&al rnlntolne elieurgy g
eeepr

lDw

Els"s*

nu

an

t"j

'snq
JDP,
PTD

u{sns ec eyeluerun8re }xel uJ lrms eJeJ 'e1incs1p uI ecnp? o erec ed eu?ruoJ-oc?p rerielndod ole1rnu4uoo ep 11epl plcedse qns 'g4seou e,r4cedsred urp 'plueserelur else ueSem141 rurer^ InI ?zel 'elJoru rS ecrle el"s eleurou 'rnlnulsrurl3erc eiuese crruru nc EsuI pcrJrpou nu 46euguror gigllleqgds 1e l4ueurepunJ lueurele m+sece erd'rrr
e,rrlcedsred reqe eeJsurtrdxe gc e$ue1e ureEe4e ps

ernqe{'FWr

:csau

oncuesrg e glrqlo 1n1o1sody e4pc ep rugu4Serc ezey gydecce erec eec ep gllreJ1p 'rolruguror nrpuqierc erdnse eriecgdxe gllqlsod o ?JeJo slelsece 1nu1[rds uI esnpe alelueurnEre rS snsl ml e ?ec nc exoarlaz rn1 rrur8erur e Alpap) InIDruaw uI rrJrncoluJ ezel s
eeepr glseece urfsns erec xel ulp elelueurn8re luns aJ"C 'pd:1\tug[ap # p\onpu aunrstaM.to) o Dc lg)ap au3o7 -ottow 1.tpcgftpout ap pryns o n) pugrnc ruu # ttowt1od 'Tonsacand mprpnls lruolne ep g$ry^ else rolrugruor eeruu4Ser3 qp

ap
aunrs

lDw l

-atd,
MnJ lnw
-nuo 'latpu -!q p

uolep'elerour'eermrier

(eel-nX rounH

ge

lnpcas)

nc elilrrrJoJuoc lelulrrecurs
tS uurnl lqg3rggs erdsep

'e1e1derp

ep

lgds

- '!s 'awprrllpa,t

eaJllsPuEru el ep PuPoc! 's.rsfao aptew

gseotE11er purrtcop

eli1p4 urrd ppldopu 'psucseu lderp ep erruou - (ml) 'g's'pwrync puercpoleyd gmlcJ ep cerE JosolrJ - snsleJ

lody ep 1ecepnf '1's 'atSolotuqsa

D!,totsI

uvttotlc6

wenl
IIEPI

-n8re
(oa.npu outlo7au

(ounqul lsrleJ uI )sauouto,t y1nusyp*an Tnusgftoutglo2r'ue$em141 nuern) 'DarJ/){ lD lnlocas


'

,toilt^

-apqtd'
DA lg,lD 'aunnda,

uttd pupd '1un ap alw o ap dut7 'puonn1s u3 act&tnltl alnqco,td nc plond 4 itoluoryqrps ti ,topuuop ,or.muorow '11jp717n7uaw pruD7 'au. o1i1po4 auglupt .tn1ndod TnwnuuiatS 'arrunwoc ps wn) Da^D nu psuolrurpa,tc oio1ndod atoc u! Dun '!oa.d ap cwo?aw Waipt -uJ DasapD 'auotDls lnwn o (J m1nrua1qw n a4.md onop n utp) tntas -rq ur nalalnpoJtu! '^!ruloslp tuauap oc 'pBnopo as otsD D7 'pIoJo mpwud o p4liatc oJrylnc ppol iqora $arD u!(I
oun atsa muaful

wptDtt l

Altar dacic la
Sarmisegetusa

De-a lungul timpului, disputele cu privire la conceptele de latinitate qi dacism au provenit dintr-o tt..roi" de autodefinire identitard. Aga cum a ardtat Dumitru Micu, in culturd a fost necesar sd ne intoarcem mereu Ia inceputuri, sd reludm iar ;i iar totul de la capdt. Mereu ne-am vdzut obligali 1...1sd repetdm cd ,,de la Rdm ne tragem", cd suntem romdni ;i vorbim romdne;te, cd e normal sd scriem cu caractere latine, de vreme ce limba noastrd derivd din latind, cd^n-am pdrdsit nicicdnd nicio clipd, meleagurile pe care locuim. " in mentalul colectiv, limba, obiceiurile, credlnla qi convingerea statorniciei noastre au fost pilonii de rezistenld a romdnilor.

@ffi

1.

2. 3. 4.

in 10-15 minute.

La alegere: a' Redacteazi un raport care sd finarizeze investiga{ia despre tema Latinitate ;i dacism, pe care sr-l pofi prezenia'coregiioa

procedeazi ia fel si cu alte texte pe care le-ai consultat, din proprie iniliativi sau la indicalia profesorului tdu. Extinde cercetarea la intreg poemul eminescian Memento mori ;i explici intr-un text de circa o jumdtate de pagind cum pri_ veqte poetul ideea de latinitate. comenteazd,, ink-un text de 20-30 derAnduri, ideile exprimate de Lucian Blaga in eseul Revoltafondalui nostru nelitin.
se par relevante.

dintre ideile care !i

citeqte integral textele care au fost reproduse in manual. Fxtrage pe fiEe de lecturd pasaje ilustrative pentru fiecare

ffi

SM

mffi

,Wr@lt

freut
frm

,df iflmflitt

mtr
nitiilf"lF

rry WftE
filnlG

b. impreuni cu un grup de colegi, rcalizafiun proiect cu tema Latinitate ;i dacism.prezentatj-lcolegilor sub forma unei

fr

de l0-15 minute, pundndu-le la dispozilie

sinteze

ll
mdiidi@ffi

colectate.

materialele
iir6l

tr

,[

Suceslt

BtBLtocRAFtcE

frmrp:r

lui cdlinescu la aceastd problemd prin afirmarea vechimii poporului gi limbii romane, prin explicarea sensului tradi{iei, prin atitudinea fa\d, de ruralism etc. G. cilinescu, Istorin riteraturii romane de ra origini pfrnd tn prezent - consultarea primelor capitole, mai cu searnd ince_ puturile qi Descoperirea occidenturui [i-ar permite sd descoperi direct de la sursd argumentalia criticului istoricului ;i literar despre care scrie Mircea Martin.
I

Mircea Martin, G. Cdlinescu ;i ,,complexele,, literaturii romfrne _ cartea explicl natura gi motivalia,,complexelor,, culturii nafio_ nale raportate la cele europene prezintd contraargumeniele ;i

&

&
e-cfu*[

,n

fr

&

dn Td ,f, frd Jnrmfu mm0ssn -

rS

'euguioJ !!qutl eoJecuun erinlona n.4ued piuepodur e.leu o

'

{Psd'(0/9

ln^e ne a;es a;unlupd['(0/91,) a/r, t) n1qtuny1'rr;eqbuena


ru1ed iolec e ,uauersel ,noil ulp eiecnpeJl o '(t.gSt,) pqbuenae4al '(OgSl. ut plnlpde 'r;ursqareC ap elaurnu qns rS glncsouno elelcn;)

pcseau6Satc eenqa4ul :puguloJ equrl u! unppd[ lg]ulp elsc pzeetol -ep es r rn1 'rlSeuguro.r rS lep 'euon -e;s ri.rpc e3tltJtqc eJeltl nc el6e.rpdrg epun 'noSerg e; gode 'egno6.rgl e; pzeoJcnl 'JolpcnpeJl
-od!t '(egg
rS

loype ';el6

'c-019 t. 'c) ;sero3

(lSSl)

p1 pleq 6uenae4ot u;p gu;6e3

lsalol

@c soaup*an Datoqaqul'lsero3) D Jryp ) aulutn) -' o a Ju!? n 'Inzapq - o4nd o 'rulsotl lplol - Dla"u o ,ncsoau4ia.tc oj4patc - nop D 'nazaulun1 q alo al?Juo.tod acoaz * lgluaq :sundspy zoalonD s-apffiJ :aroqa4uJ 'alnnnl nutS :sundspy iuqiatc ptuo aqi ns aqinlnqatl a.nucnl atgJ :arDqaquJ plipupulliau Dutopppr n4i pc DtDarD n3 :sundspfr eolp^ap0 uat a) n) qnw lDu nJ :aJDqa4uJ 'sotsr"tH snsJ u! zatc # Tugls ry1nqnp $ m1rugf* m7p7q apunu u! pzapq MD-utpJ DlDarD n3 :sundspg 147iatc gia pc Drp^apD lnl ar n) :arDqa4ul isolsuH n7 aq :sundspy 2u4ia,n lwaqr al aup q a(J :arDqa4uJ 'sotsqH snsJ uatd "tot1 u! Dp nL as t pr 'nazauurne 'qugls p7n7 DI ap .rcprucpd oaumtptt4 apoalz aup uto DPJD D^ps 'solsuH ry appaw)ol luns wn) pzola fi apoatc sotsryH uJ aulJ uo olaJD a4sot u14ia"n 7nw6 :sundspy 247iatc Inwo a aproJ :a.ruqaquJ

'u4iat3 :sundsprt

2uia uuiatS :aroqa4uJ


-f11er rogirpc eluerdure
1eg1se

'rryerSodrl elsece urp lr3er nu eJec eseo ggeod eseor8rler rrJnleJeyl rrJoz
eeJecrJrrm l

'eJJelII euguroJ

IIqu[

ernqrluoc ri csepugd

-spJ es sseorSryer e1f-rgc 'rn1nreq4 I lrlodo4rur srmle ueerroplou polerol 0p nIJ 'FII,ro14l n4ad Inl lnullrrds nc eleiurgul oprge.6odu uIJd 'pl"mllnc eJBJolAuI ep lcode rerm plndecuJ lecJeru ne ,eloplol I

er; gs edecul 'pcrresrq uI u4p inlnrcn-res rlJercrJo equrq ,guozreys eqrurT ?el-IIAX Ie Inloces nc pugdecul .eulluezlq lelilpu.r1 elrrTeru -et ed leuro; xeldruoc nlieds rm .red6mg InllrgsgJ urp elumllno
IeIJe In1xquoc ep eleEel lrms eugruoJ rrmleJelll egrqndecul

ug'ndn1 eIsA ri 'eue1rmtr41 u3'qereseg IoIBI I FI eyruruoe 'plu"uttuop else'nrpey41 rnlnlg gcrlsue1ceJec .pseor8rler Bs1lllelueu pc gzee4suouep eugruor Irgi Ie4 elec urp Frnllnc ep elepv.(pe1 ep undroc) eley,rerd rS (c11qlq rqqxel eeu8rew ed epqo,rzep el"roru rml -giplul pugzurrdnc 'elecqdxe rrleqSuerra) elurrezec nu Belsecv lsoJ 'rrSorcurperc riol eroleu neel? eJBc op eseorEryar rirgc lrrgdn ne-s snperl ne-s pp"orJed glseece u-I 'pugruoJ eqrurT nc lelderl lrncolul
rS

p
a
D

loiuolslxe e Fseo;6;1e.1 eounlsuorulg

!,

a zal ep n,pn+s

Drclotan
viiazd, vb.

pac{

mis
de
tu.

- traieqte tocmealele, s.f. - rdnduielile sau

d"p

veri * fomtd arhaicd Pentru ,,vei" a p6inii cuminecdturd, s.f. - gustarea de cdtre credincioqi a vinului 9i sfinlite de preot, simbol al sdngelui qi trupului lui Hristos

sdva, conj.

othi

i:9..5

sl

,r

rmrr-

hii

'l

EmanciParea limbii romAne: mitroPolitul Varlaa'm


MitroPolitul Varlaam Varlaam (?-1657), scriitor
9i

pet -$d
+mn

traducdtor religios. Ajuns mitropolit al Moldovei (1632), infiinleazd o tipografie la biserica Trei lerarhi din
laqi, unde tipdregte in 1643 Cazania

a limbii caructerizatprin incerc[rile tot mai insistente de introducere sa conromane in bisericS a fost mitropolitul varlaam. Principala in care lucrare cazania, este tribulie in domeniul culturii religioase de astfel limba romdn[ dobdndeqte un stil propriu, depdrtdndu-se prinfraze modelele slavone. Mitropolitul Varlaam pune in valoare'

cel dintii dintre clrturarii afirmali intr-un context cultural

hlsi 5eI

zlft

;:

Cs
:ilE
ArN

intitulatd Carte romdneascd de in' vdldtura, monument de limbd veche romAneascd. Volumul cuPrinde 75

expresive,intreagabog6liealimbiiromAne.Primeleaccenteale prozeiartisticepottiintdlniteinpasajeremarcabileprinenergia qi ionului gi prin ritmul construcfiei. Figuri de stil pfecum repetilia enumera{ia ies imediat in eviden!6: de predici, care se rostesc duminica gi in cele mai importante sdrbdtori Pentr-acea, sd socoteascd cine cum este fntru inima sa ;i cine largd ale anului. Cazania a avut o cu ce gdnd ascultd cuvdntul lui Dumnezeu, cd pentru acea scrie circulalie in epoc5. O altd lucrare cuevanghelistul lui Dumnezeu cd, grdind Domnul Hristos aceste importantd este RdsPunsul imPovintq strigd: Cine are urechi de auzit, sd audd. Strigd Hristos cu triva catehism ul ui calvinesc (1 645)' cuvdntul, cu lucrul, cu vieala, cu moartea, ca sd ne tntoarcem se cdtr-tnsul. strigd celor surzi sd audd, strigd celor ce dorm ca sd trezeascd, tt$a celor lene;i ca sd se simtd, strigd celor nein;ele' gdtori sd inyeleagd, strigd celor rdtdcili sd se intoarcd, strigd celor -pa"ato;i sd se pocdeascd. strigd cu scripturile in toate zilele, cu 'slugile' sale, cu arhiereii, cu preolii, cu toli invdldtorii bisericei; strlgd tuturor de toatd vdrsta: bdftAnilor tinerilor, sdndto;ilor, bogayilon sdracilor; strigd sd-;i aducd aminte de moarte, de ziua cea tnfrico;atd a giudelului ;i de prdpastia iadului, unde se vor munci pdcdto;ii carii nu se pocdesc; strigd sd-;i aducd aminte dup-aceea d.e tmpdrdlia ceriului ;i de plata aceea ce va sd o dea Dumnezeu tntr-icea zi: bundtatea, frdmselea, dulceala, odihna, veselia intru tmpdrdyia cea de sus a ceriului' CazanialuiVarlaamconlineceledintdipaginicuvalenleli-

b[n

-- I :g l;

xn
;[j

.fe i

it. 3S dtr
um

:d@

run pEl

In

&.d

lm
rh Ifl

fi

terare din cultura noastrd, un exemplu elocvent constituindu-l acest pasaj, in care fumul devine un simbol al viefii pdcdtoase:

Mil

Cdndpetreaceomultnfum,atunci-ildcrdmadzdochii;ide iufimeafumului doru-I ochii;i orbdsc: iar deacd iase Iavdzduh curat

;i
Stema Moldovei (ilustrafie din Cazania lui Varlaam)

prdmbld pre ldngd izvoard de ape curdlddobdntoare, atunce sdmtu mai vesel ochii ;i mai cura{i, ;i sdndtate tn fumul desc di in vdzduh curat. A;ea ;i noi, fralilor deaca intrdm

mil

la vreame cu senin de

se

Tm

rd

:9,

.ols

olsf

'cteqJe 16 lelndod unyed ,auguloJ nc unsJa^ e aJec leaJc illnl -eJeltl te riaod rgtrurp tac eJlulp lnun 'p^rlereu gzold ,(ggg) nili

-uAs eeraaarrad g eie7 t$ (eZgl) pnsJaL u! eu!ilesd olJcs .ouo^els roloc lncol u1 ,rlSecuesrq elilpc u1 -uoC 'to^oployil
augLuor ilqutl eeracnpoJlut el stnqtJl
ge

pnop ul 'olsf 'lolponpe.rl rS leod lel -nppc'(t69t-y791) ragosog

llodo.ryur

,tJnpugJ

puqosd ec ep ecelugc nes eseol8qer epuqoc 'eriepcrc rol e8lel ra.:d .11ue,tep ne,"goroq ep unsJel r4lSnpe4 rprlesd elrnp rru1l 'pcrunu rS gpcznru ,ereole8mc errlep llpeu4 rnl JoluruIps equq lepdod psrezr loporu ec er prrgc 1"n8@, else p, Rcq e1eol nJ 'pugruoJ quq rcmp "p, 1"rr* Fe;o eepd el eJec ed Rrerelq-erserdxe ep ecgolftu ele]uelclJnsul ap rsep tol z emrcnlerd o rS rc .erecnpe4 Uq4e-s plduns o Jsop nu gzeez\eelrelJosoq ,pyreq mlrlutlosdp;rrrcprulpJ
ru1ue

d'

l 7la

re c rr

qnd -er

ere

c e d,

(1

t7

!slJosoq

1n11odo.r1;yg

pcsecrresrq pqfnls ep

oLtnstai

ff;;yr/.j ,pnlu ep etxel nc rS rep tAiili"ii agiau


I

n 7 eTW

::T;:X'

n2
DA

ug oat1t1ns4) nrueruop lseoe uI ?mloel ep d:gc srelnaoO reru elec nc rerunu nu pseot3qeJ eJn1eJelrl puripEoqrug .uecnpe4 eseoJerunu llJpdll relJoso(I .rqurq rollnru retu JotgcsounC .nps

!2 0a,

mlruoseceperd e ericrmy urp eere8erler pdnp rue e,r{gc r.n*u fr lnun -gcsuJ 'regosoq Irqrtodo"rlrur else tu?lre1 rnl Ie JolenurtruoC

_o

IotJoso(J InlHodorllru :laod nJlsou Inrulrd


@c1nru1s arnnpo.truJ

:la
NJ

!$aagwot lyn omtq o!,rotsJ,efiro1 ee1ocr51) (.'tu?plre1 pleluppd e ewc E?seec olse nseuguroJ elrrom\

pi

.tol -aF asq


wa NJS

eJeo

-o:d eleol n4ued eqcel eec eeile3 .aq)al on nalnl rrp f,dnp aulq 'amq a|.mol1)!z 'aruypd :ectz emc sup rm elwec nr.*i1n**p g"rp' es 'elesug-4urp euerusxe lW e gc n-guod reurcol oprprr.epe ruru .rus .pp e riep ln8urs Ie rcru e8eleiug el nu lro ellruu ep u*" nSn ,epprngec ap elueruele rnl Jolrue]?s elurur r4 gcnpolur ps eern rB et3o1oe1nc lorrd on ep olols 14 ,eurrr. pu?c ,plup o nN .lnueelrmru rS lnuee,roploru rS
oumce

-nJ auz aulJ


rs e
ey8ra

erec ed

;r1"gn,

eJe s ezvrJ
EP
IEJ

(lli.rpc Inn4 ;S elredoc) (979;) ureepeA lnl eluezeC

eJec

nn 9clroslq

rer8 rSelece eJoc II gc n:trued InuselepJe ,4 .-. eres erelrun o 'gpuorieu erelrm ep g-redo else pcur ""ng ulseece r$ .ro^oproK 1e_111odo4pu sunle mpSerg8nl?c IB rycep uleeu lp ep uolpgdgrs uncop lsog IJ J ep Jceur .cseueuroJ lnlnsuudnc eleles olol wp lugruor 9d riol e4u; Apuec nelslxo pqg8el ,i g1n* erec ,ulee1.rel rnl sluBzBJ qp elloJ Joru nu elsec elol nc rS Joces 14 Iocos mp ,ruuecep u1 npecep ulp ,ue t4 ue u1p ruerm eereqlnd 1rpgurp.6r4 n_, iilrndrop orz ynsuFdnc u1 'erue:l gtpur op 11irur ne eprnsel8 .ejSe;n1s

-uoJ

'wselJA rnl uluBzBJ llpeu4 qsormcet

e.rec

.reru es r4 ,qlg:Aoq

IIqIII{
I3Jn1I

tlqro^

'eleru g.,r.o1s eece nc ereoJ_o elgo pugc uI pugc urp eser .epod tue ,elrsprpd ep elns ep trpprug.frrl 1ryerd upd t4 :ptep o nu IBeprV Iclreslq uI lslelsuoc urel emc ed ldeg un errrl .rps rolruerei prr1ri.r1 .A IclB eCI erqpig,[4 p*o11nrg1n ureeFen.,
e rS nS eelnd o rS enS o g]gc

:eJcole BeJeolprrun l op puruJod,ecode uJ ruelJe4

puputosl ps nu oUD {,c!w!u n p3 nqco ppqot psl1dunc al"rcofa1qto # a.o"mp npo1p1ai4 *";fifi"i ,"*1in1 up
-o2[,]

ml -r4rrodorlru nluozoJ ln^e e_l erdsep lielncsrq g" "rnc "Oirrior '..m1ndn q n1a7t1od ti tola1ocpd pcatnauryuJ n) pp)auryuJ Daluaw aND! fDlnInD ,unnnl a"mo1plaiug # asnotruan! altsDacr_ryul acna4ad D^ aun lS ?aq tun! un D) apq ,p4snou ojon # ttuo ti alapzp fi ac ,a4sDoa a11,r,p"tdst rzutru,t nu t! .m1nwr{rr*ru',"*n1 p1*r"
-D-.quJ a4sDou a11ap"tds1

rrurgd e

.t4iiu

6 'n4sou p1ryag[ns llqco pzpoaprrpl a|tnolpnou acun1o ,a1ocpd ap $ aqqodaqo4uS ti roltutcat rrt*no rni^o rr*

ul'Iiaqq # awna.u.ptpltq,rug)wr44 nuiaci

o 1i n1a1os 1ryn1u1atn

lalwry

tnp,ipd

Limbile sd salte
Cu cdntece nalte,
Sd strige-n tdrie

Lui lacov iubitul,


Ce-i ldne cuvdntul.
SU!

Mila sd-;i arate


Cea de bundtate Spre noi,

rfon

fc r,rl. 4 &l adrra r* ,tfn" i..lk ,nl?.*$,tny di,rinn{ 4r,u


rfr,r m{g6rr
d!, r.t{ailti.*.
f:nbnine

x*fi

$,yniaE

Glas de bucurie. Lduddnd pre Domnul, Sd cdnte tot omul. Domnul iaste tare, Iaste-mpdrat mare Preste tot pdmdntul

ticdlo;ii,

:M.

l*rf: *Xhf Xo:4ff,., I t'fl"y r.r nq,f rP?fl re^a{r. lUri ri{ ein'i n*u ri i'u*wiet,
Ii Eia,,'t'i ur6;'ri ;S1nf"n,

$i-; ldne cuvdntul


.

Itqi$:J*fi*i"giF4,,
af,il un nrroeirt

fifriu^

tin$di,

Supusu-ne-au gloate $i limbile toate De ni-s supt picioare Limbi de pre supt soare.

Psaltirea in versuri a lui Dosoftei

(pagini din edilia

tipiriti,

1673)

Alesu-;-au;ie, Partea de mo;ie, Tara cea doritd Care-i giuruitd


Drclroruan

Precum ne spun moqii. Pre vdrvuri de munte S-aud glasuri multe De bucine mare Cu naltd strigare, Cd s-au suit Domnul SdJ vadzd tot omul. Cdntali in ldute, in dzdcdturi multe, Cdntali pre-mpdratul Cd nu-i ca ddns altul Sd domneascd-n lume Cu ffintul sdu nume.

:rcm

Iq
h@d'

reil

pq

m tu
ill

ltru

sf
,d
rd
&T

limbile, s.f. - popoarele vdrvurio s.n. - v6rfuri giuruitd, adj. - frgaduiti bucine, s.n. - buciume mo;ii, s.m. - strdmogii dzdcdturi, s.f. - cAntiri (dintr-un instument)

ilnu

{!n ,m

RelaJia psalmistului cu Divinitatea transpare limpede din Psalmul 101, pasajul cel mai frumos din Psaltirea in versuri a ltli Dosoftei:
Doamne, mi-ascultd de rugd Ce md rog din vriame lungd

&
@

$i strigarea mea sd margd


r'ql

{r}nrrlalrr*. $ilfifiriruf' frn*i'T.init,. ' 'S-.i". _;" .r1+**;rui i{# rf, Xd

fur',* lt*' $oer,J1*, *^!.1;.;r ll^r.r qdF; d "iriid,. trlt;e Elirjk X;ry|+ lr*rride t*irtk'tfiria ^* Sei.ie

Spre tine sd sd-nleleagd; Nu-li tntoarce ffinta fald De cdtrd mine cu greald; $i le dzt ce sunt cujiale $i cu tdngd de gre;iale. Pleacd-li auzul spre mine

Mi-am lipitu-mi os de piele. De-atocma cu pelecanul, Prin pustii petrec tot anul, $i ca corbul cel de noapte im petrec zilele toate, Ca o vrabie rdmasd in supt stre;ind de casd. Tbatd zua mi sd strdmbd Pizma;ii miei, de-mfac scdrbd, $i ceia ce md-mbuneazd Fac giurdmdnt sd md piarzd. Am mdncat pdine cu zgurd $i lacrdmi tn bduturd, De faya mdiniii tale, Ce mi-ai dat de sus la vale. Mi-s zilele trecdtoare, De fug ca umbra de soare, $i ca iarba cea tdiatd Mi-este vdrtutea s dcatd.

ft
n

&

@[

rN dh

hd .ilil

$i sd-mi hii, Doamne, cu bine.

$i la ce zi te-oi strigaie,
Sd-mi auz de greutate, Cd-mi trec zilele cafumul, Oasele mi-s sdci ca scrumul. Ca ne;te iarbd tdiatd M-este inema sdcatd, Cd std uitatd de mine,
Viala gi petrecerea sfintilor de Dosoftei (1686) Ce-am gdtat sd mdndnc pdine.

m M

sffi ldn

De suspinuri;i

de

jele

'llsougtllol lalloleJo ellJnlndocul gzeaLlcJeui'//!,4ep!Q alelnlllur 'unlsod oluPdll !s 9tl! ls 60/L allu! asucs'eles elplpold
'GVLV-IOLV);1SeuguoY

oncezeS 'g 'IilesoU'lY) gqran nlntq 'nug n1,r11 Puqd'pruserdxegqu4l o-4uJ epcrperd ermd ..'tr*ffa"fn"oc 'AJeu ep.etmeeplol crroler'uoeqe

(atnta4g aaguo''t

-xe rSl InueJIAI

u4luv

crlseld'gncole ed

llrpi le 1t1odor1ltu tS tnlnctutugg docsrda rode 'no6eug lllllsPuptu a6unle'ulluvep olol'lnu


1e

le ueunbe

nc 1up6n1p3'l1Seur"uop rertre:Ood11 eelunrl u1 eund P gPeoued Ppncs ul 'orJapolq tS grnlctd '(utue1 u1 enelO u1 es eiuts

'PJnplgc ep gulld crtsecies rs ,ilsrcur 'uoeun AIleJIIupe 16 ,upruelcxfl 'pldure 'gxelduroc pugc 'g1nurieJ IS gqolod 'pldurts pugc isompun ri u11 rulp u1 'pctpoued prryc 'IEWJes ruilJ u7'glqce1ercd lS 91mcs pugc a InueJL\I urpuv InI ezEr!'ct1srp1s lcedse qns 91pur4"

e ap epe) plnnerOo;tx

-ncsr ep eslzne alec'nueo^ocu?J8 ulluelsuoC InJollul'uop ap tl6erncng olltu

:rqce^ eugluoJ Irmlel -elrl rrJolplecrec tio] erpc ep lecJruer lsoJ Jolrclperd pg15
'gcrJoleJ erieSoret

el snpe 1so; e '(retfuoae e


-nuop Baqce^) eurnl

u1 1ncs911

';el6

-od11'rolgcnpeJl'csoclreslq JoleJo '(glZ l.-Ogg t,'c) lnueel;4 tu1luY

lnueatlll ur;1uY 1n1;1odo.t111

-ut 'ezeltqm'eriereduroc :eclsIo IIcIJoleJ ele eleo rms ru4uv InI e eclJolJo Ieu eleepesotd'a"Dnl'pu3 o-4uttdwzryvrJ ti (ecrro8ep seJei e lmcfpl ep pu{d) arDlD4 o ep }ulm '(m1n}nuriuoc Erruns -unue) nrptoxa Im nc Enulluoc es eJc 'lcetqns ur al"cnpo4u! o rrl pqcsep es olg 'sorn3u ueld un pdnp elru1suoc 1rms (eleuolzeco '4 p8nepe IBIu es erec I '82 ep rqlunu u1) 1n1nr11odo4fiu e11cpar4 'nezeuluflo ep gmd uJ elp luns IJ elelJins Joryc el? 'tgs rolt$olcutperc erd 'PldeJp -nse eeqSe,r E ep lnrurclspd lwdetP ergrgloq nc puurJ I ec elc ed gcnpe kps IS lficqqr rolec ewrul u1ppuru1pd 9s gcreo -uI eclJolJo Ieu eleceolfiur ulrd eJc Jolgrurupul un tS rc '8o1oel un rurnu Wpple urrd else nu InrlerAl luquv 'e1derpu1 el gs Jolep ollurs os '(rny ep pmc) IruuolsoslJH uol 'JS Inlepou gdnp 'erec ed ropuerodrueluoc olesecxe r$ eprmrclqpls epulJdms 1e 1olsort -urpeJc glJoru eierrr ep ledncoer4'eleur8uo tj;gd e11nul n urltrv rn1q11odo4rur epcrperd 'ttcltestq e1e (eseor8lleJ IJpluglnc) 1rtrm elelrcnlg4s nllurl r$eq 'gmlerelll ep llqlsues etdorde es Fuuerlrl ruquy'selelur eJIu nc elullncs neJe eptm'qsemcng urp reqodo4lyq rnlnuolrue eeu4ilgul el ep etrIlsor (aruqonO) elss ellclpard uu4

InuBorIAI u4luY Inl[odortlur


:asuoFHa-I lolJolBJo BIJY
o (auguto,t

lyryDnII

p)Plrr

olrorsJ'ncse1ouetr41 ee1oct51)

(glgt) ueeuel
lnl eluezeC ulP n1clds;1uo.t;

gugd ep p4seou ezeod qleu ..'ursrlueruoJ e1 ul rursp8 lgcep l4ew flnur reu rS eiuepec ellnru Iru lcJecl4 e F errrrJ ep rrrelsrs lJglepe un'eut3: u!\ezYJEBto e inlduexe ep'nq.mg uol ec 'XX Floces urp rieod gun l Inpug8 nc cnp eu eJc Ilmlsrol -srp Joun ecrdol sndns e lelec4stgos ep Wte ed 'elleu ep lgls ed 1ol rerpozord Jollnqe4 ln1ueccs gcseeuud PS elelul\nc lqrs e 'tn1ruodod etzeodel tS 'e1eod'rS eelqro,r e1 puglede 'plzteleutau rrile '91epo1o1 oyeet) e ltqru11 oses nes Iculc ulp ruellrJeJ pulqclc ri puglnumrdq 'gcseugruoJ 'gcrlsn8uq ml Jn1lnc gleol ep lEZn e Ie 'docs lsec uI gcrleod pqu4l ep luerunuoru Inlglul 'e1e1de16eeu ed 'e411us4 lg Ieru lIJeJo IJ ? op :else rS elsece IeUoso(I Inl I llJoru eJru
IeC66

:gcseeugluoJ elzeod ul rosmcerd ep ngs InloJ Pzee4suouep erec 'regosoq ep liecr;rs ntt (791 1S 9V) ry7ns4 Iop rolec elelxel nc erieler ul eereund uud tolprum lnlueur8r; 1ie1ncs1p ti tiptC e

G-

C[tre aceeaqi direcfie conduc ,,Cunoagterea

Ei

observaliile criticului G. Cdlinescu: de

..n

fi

limbii romAne este uimitoare la Antim gi

t
}I

Xilogravuri
(secolul alXVll-lea)

altfel, din toate atitudinile, Ivireanul apare ca un perfect asimilat. Cunoscdtor de limbi str[ine, el e pe deasupra un om cu ritorie, un spirit infldcirat, cu sincerit[fi incdntitoare. Cazaniile lui pot fi compilalii qi in unele puncte chiar traduceri, modelul de cipetenie fiind Ilie Miniat, venetul (ale c6rui predici fur[ tipdrite qi in romdnegte la Bucuregti in 1742), dar compozi.tia, naturale{ea frazei gi a aplicdrilor locale rdmdn personale. Spontaneitatea exordiilor, trecerea fireasci de la planul material la cel alegoric, reintririle familiare in chestiune, indigndrile, infistirile, mustrdrile, interogaliile retorice, curmate la timp inainte de a deveni bombastic, pasiunea ce echilibreazi toatd exacta maqinirie a cazaniei destdinuie un orator excelent qi un stilist desdv6rqit." (G. Cdlinescq fstoria literaturii romdne de la origini pdnd tn prezent)

lui

ilil .H .ffi

,nu

a Discutali

cele doui citate critice qi comentali aspecte legate

de conlinutul ;i de stilul predicii de amvon de mai jos, rostiti de Antim Ivireanul inziua de Sf. Dumitru, la Mitropolia din Bucureqti:
Discursul de amvon** discurs religios (predicd) rostitin bisericd de un cleric, in care se explicd gi se

I
m
TM

Pomenirea marelui mucenic Dimitrie, ce se prdznuie;te astdzi

comenteazd un text biblic, ddndu-se

tn toatd lumea, ce alt a;teaptd de Ia adunarea iubitorilor de prdznuire, fdrd numai laude qi cdntdri? insd eu, cunoscdndu-md
nevrednic ;i slab intru ;tiinld, nu indrdznesc sd-i tmpletesc cununi de laude, nici sd-i vestesc precum se cuvine, mdririle minunilor lui,

&

q
sh
r5l

credinciogilor indrumSri morale. O variantd a predicii de amvon este panegiricul prin care se omagiazd
amintirea unui sfdnt.

cdci altd invdldturd cearcd mucenice;tile

prdznuitor trebuie pentru luminatele lui nevoinle. Drept aceia las sd laude al1ii lucrurile lui cele sldvite, allii sd povestiascd cea preste firea omeneascd bdrbdyia sufletului sdu, ;i al1tt sd spuie vitejia cea tare, cu care au rdbdat rdnile ;i moartea; iar eu, ca un neputincios la vorbd, precum md indemn sd md minunez de ele cu mintea, a;a ;i a le cinsti md silesc cu tdcerea ;i md intorc cu vorba iar la inceputul dintdiu: ,,Doamne! mdntuie;te-ne cd perim". Pentru ca sd ardt tnaintea dragostei voastre nevoia ce au petrecut Apostolii tn corabie, ;i grabnicu ajutor ce l-au dat Hristos in mijlocul mdrei; ;i ndddjduiesc cu darul sfantului sd vdfolosili suflete;te, ci vd pohtesc sd ascultayi cu dragoste si cu socotinld. infrico;at lucru socotesc cu adevdrat sdfie stdtut turburarea marei de astdzi, de vreme ce sfinta Evanghelie o nume,ste mare, zicdnd: ,,;i iatd cutremur mare seJdcu in mare". Mi se pare ca ;i cdnd a;i vedea tnaintea ochilor mei chipul ei; de toate pdrlile sd se afle vdnturi mari, sd se strdngd tmpregiurul vdntului nori negri ;i de;i, toatd marea sd spumege de mdnie, ;i pretutindeni sd se tnalle valurile ca ni;te munli: mi se pare cd vdz corabia Apostolilor cd se luptd cu multd selbdtdcie tn turburarea mdrei; de o parte o bat valurile, de altd parte o bat vdnturile ;i o turburd, de o parte o redicd spre ceriu, de altd parte o pogoard la iad. Mi se pare cd vdz pe felele Apostolilor moartea zugrdvitd, cd de frica morlii unul se cutremurd, altul se spdimdnta, unul se tulbura, altul striga, ;i toli cu suspinuri;i cu lacrdmi cerea

lui luptdri, ;i

alt

@ ffi

Af,

Tru
ifufi

jfu

!f, h
",ttr

,l

tsr
ETI

m
rU FI

r$n

ru El

!e[

sln

(oesr)
lotnosoq ep gprpdg

eftturytl

DAIA) IUID 'nqugtulpds


DAUDOTU J o a4tnd ot -u9^ toq o -rry uJ alJ atnd as tw ap a8awnd p8ug4s as

raw Jollql
ncptt as at n\ugfs

at au

n3 )salosos

esaqqodpt

fi :ntnw p
u3

tr11o;sofi

D) |uluad Dl JDl Dqfi

nio'naluttl
solcuqndau nac n1failt a6atd nac
ps snl DDJ|

t1o

ti

'ttp

'\nl Jol|unu lunun? zSAt, pu-npugJS(

ap rolLtot!1
qzp1so a1iay

'aqood nu awru rypp f0 'lnpug,Jo arc? MnJ 'tnzauung ml lrcanos Tnwo aund piutoAau aJuo:u0soC uor$\ E e$esrmg?ur umc pdnp 'nezeuumq ep lgJploq else lugurpd ed eca-ual es ec lo1 qc perc 19 'gpeoped !4s"em r{ slrcs n erc royec eridam-r$ rep 'efuelsrxe rrunu nu lzn?lgc e pseot8ger eunlsuerm(I 'reiue1srxe 1e uerdns 1n1ei pu11y eleurq 'eunq eldu; u-r. eze{uepure es gs ernqe4 lnuro 'glmcs puIIJ eierrr. :eueum rerirpum erdnse clqlq ldecerd tm else mpureod InleulJ urp plese6 'uruerm nEe4u1 e Flrqglrleur eeredms pugzg,rerd 'cee1 prp; ursrunsed m gunrdxe gun1 olorg4 'pseorEqer e{eldsur ep e{eer3'nlpentr mFLrT e gueedome emlere4l u1 glrpugdspr eUoJ eepl'@11trqq ouru.tolt pcnuop1seu 'pseocermle e1Jos gtuetr c em fi (ayniap luns alDot :t ,tolr"tptoiap oatnqtaiag) rst lsaprflulp Apour un el ep gceeld'.4rrp oiDttA 'nps pureo4'erlceJn ero8rrg ml lruolnuquoc'u11so3 uorrl\ mFlsluum erdnse 13 piuengur lnle s eseorSger ?eltlleluel I 'ry19.r17io p^lg^pugp li ppol unta* m7 nuoqn[o-r:ry putg[zoantun Dc 'loltuD-t1ug 1i a.Dlpc mproqzpr o.tdnsnap.puglqt 'atdoco"r4 cluarnw 1n4ug!s ppol1 unlati lnl ptp"to gf as ps ttwJlZ iescs 'p1dn1 o erdsep pugl"leJ'eqcer61 ero8ug lrueoruoJc'1apsq 'rueloploru rrreroq ep el"lJepeJ roleiesrdolel elollJ ug lS elSesg8ar as '4Secrresrq elliryc uI rueprnlnpJdgluezetd oelelrzor8qe.r op sloN 'rlSeuguror epmlnuri eleol uI gseeleiq erJ gs eJec 'rrqu41 B pseoluorrrJ? letu rS epedull lw ec errrJoJ eyrul ps lmppr1s ne-s dol '1nueerrrr.1 ur4uv rS regosog 'ue;e1$ uonms 'ureepe6 uillodo4ru e1 pugd'grere1r1 FqtuII ep lntuer el ue1mm Inlcelsrp lcIpIJ e erec 1ec 'rse.ro3 Inuocrp q eo 'eJeJolII orrguro.r Iqur{ eererruoJ luiuengur ne eseorSqer ellirpc 'pugr uelrop Ie uI 'erueluntrAtr u1 '1nueel,r1 urlluv 16 'e,rop1o141 ug 'reryosoq riruAg -uJ n?-el nmeluop lsece uJ eruJoJeJ elIJeI I 'ur^rp Inrcr^Jes rcrJo a5 eJBc uI Fuo,t.Is equr{ pumcolul'pcrresrq uI eugruoJ llqru[ eeJeonp -o4ur el 'pugr puud uI '{nql4uoc ne eseolEgler e1gn11rpdyl

ouaq8up,tg

e16e1rc es nes

pcrpud

:4Semcng ep plrlsoJ : ele8el elcad

es epun ep 'gcrresrq o-4u1 (uocleq un ec) ericnrlsuoo

- .rJ.s,uoutuv

putztlp esdeeped ep edpcs e 'elrSrg.tgs elepcpd nlued eJeger euriqo e ns BUer .qA ,rnlugtw o soy1er lueruruele tm .qA ,rnuzp.td o

rilnursrurlSerc

e1e

lmdruq eleruud ulp JIUru -.w.s,c1uacnw

"Jqelec

(tuazatd u1 augarct lu
JOIeJO Un e ec eermrsed eluieSorsgu

uvnodclg
'ppa4sodppo ol sunfo no a"rcupl

elue4uleJ

'

tolnproxe
rS

tolliugs eetace4ad

(9991) teuosoo ep

reze4 eei:

ele1i4

u;p ngclds;1uo.r3

u1 rS eiugd eruepdgc e tg lod m1 rm 'euo1F '}?llurss 13 ep tS rqru


:ncseurTPS'!

-pA orcru ap rpl li p3oa44 ntqntoc 1i 'oa"mw Uraus nD-s ,rqou Tngiptdry no-s 'lnJuaunq4 71.tad nn 'af.tnp^ pprul nn lntlaq&uottg aclz 'arout a7fiu17 ncgf as $ 1ntoqn[o $ 7on7 nD FttDpuJ 1n&nt no-s n pppu! ti lo&ta1n np ac pppu! pc '7o1dutg1u3 no-s wnr zaanurw put o'ruauno o1 pcr"tlti a.m"mq,m1 yund acnpn Drotau npc n4uad 2o711o7sody oatornqrry n4uad nru 'atnqrry as DS puDc pu11 agfas pugc atg[utrp unrnd a\sa y1i 'pclu.rogo$au atqus o putgftcpc n4uad'!a"q,ut naluJnqJnl n4uad !c!u zaunaru pu nu psW ng ',,wuad pt au-a$a -ryuput iauwDoe" :Dararop ar sols!.tH o1 ap n1n{o a1urutp8nt nc

Suceslr BlBuocRAFtcE
George Ivaqcu, Istoria literaturii romdne. capitolele consacrate literaturii religioase prezintd influen{ele exercitate de modelele strdine asupra autorilor romdni ;i plaseazd crealia acestora in contextul cultural specific epocii.

Alexandru Piru, Istoria lileraturii romfrne de la origini pfrnd la 1830. Lucrarea conline date biobibliografice detaliate despre autorii religiogi gi face analiza unor fragmente semnificative din opera 1or. Nicolae cartojan,Istoria literaturii romdne vechi. carte de referinli in studierea literaturii religioase romdneqti, aceasti istorie literari oferi informa{ii aminunlite despre personalitatea autorilor qi analizeazi minufios intreaga lor operd. Nicolae Manolescu, Istoriu criticd a literaturii romdne. capitolur dedicat literaturii medievale reliefeazdaspecte legate de mdieshia folosirii limbii literare in cirlile religioase.
Evanghelie

f*tt

I I

lisnrr

!frefrfi4 Lfiertst
GFIMIMT$

eww
rfpfir

I,

tipdriti la Snagov
(16e7)

rmrr. tll

Identificd elemente de limbi veche romAneascd in discursul religios al mitropolitului Antim Ivireanul. 7 Realizali un proiect intitulat Relalia omului religios cu Dumnezeu, in care sd urmdrili aceastd tematici, in psalmii din Vechiul Testament gi in traducerea versificati de Dosoftei din Psaltirea tn versuri, pe de o parte, iar, pe de alt6 parte, in psalmii scriqi de poelii Alexandru Macedonski si trdo, Arghezi. Proiectul va trebui sd reliefeze diferenla dintre psalmii biblici atribuifi, prin tradilie, regelui David gi psalmul ca specie liricd, avdnd o accentuati perceplie filozoficS, asa cum apare in creafia lui Macedonski sau in cea a lui Arghezi. Pentru realizarea acestui proiect se recomandd ca bibliografie: A. Texte: . Vechiul Testument, capitolul psalmii; . Dosoftei, Opere, I, Versuri; . Alexandru Macedonski Psalmi moderni (I-XI),vol. , Excelsior; . Tudor Arghezi, Psalmi, vol. Cuvinte potrivite. B. Studii critice: . N. Cartojan, Istoria literaturii romilne vechi; . Adrian Marino, Opera lui Alqnndru Macedonski, cap. Dumnezeu

l.

qpfirfi rue rlit 4fsnE


F.'lr1n!

AeffiE

lr fim'rfi lr uud.
-UWi'ilw

ffi

;i
gi a familiei Basarabilor (Pravila de la Govora" 1640)
Stema JiriiRom6negti

Satan;

. $erban Cioculescu, Introdacere tn poezia lui Tudor Arghezi,


intre credinld ;i tdgadd; . Pompiliu Constantinescu, Tudor Arghezi, cap. intre tdgadd
cap.

&

m d ry

!! Isl

;i abdicare.

r|iturgt

_n

'erJecey\ lnJgonlPe ep

(eosL)

apeoeyl ep lygd;1 1ze1qtuny1


u1p ngcgdsguo.rS

urlposlN ap 1e1c;d 'areyl ;ec uele1$ lnl lnlorlod

alSr^o6rgl el olupdrl (7yg) ppq6 -uetauta! rS (O t S L) tnqple1 L) 1nta1qdtn711 elnqeunout


'(gOS

luns erugtrou -pdll


ti"rpc

u1

'nlduexe oC

'oltJ

ffi**.tr,[,r."
,tt"*t3-"

e;euud pzeouruesop lnu

t +iFf ;tf
o.rv$ t

-ourJel 'plep plseece gdnp snpo.rlur 1so; e lnredrl epun alupi ut :009f rS (brequelng nl e pufle1 eilqlg arede pugc) 99tL arlu! plugdrl epec
o-.r1urp

I ovr r qur l,r.orxoso lodr.!,

oHrxrfiT,rrdugor!, g,rx

ppoBp7 aau

icts.dury uul,r"[oou. kt a

'paqttynp
ranuumq'&

re;duexe

lnqeuncul
'soriord ;e1eur
ap)

fl

Yrr HvHcpl vulrcuyxof ru

uru ldvc;x rupxg2gJ( dgo.r

ep rcpld nc (pseorbr;ar reuqo


euec o ecPrqur! e

ecoral

v
:rorspcxfl'lc

',arlal u! nes erezrcur uud 'gpur16o uJ uosep un (lener6) leser] lso, e pie;e.rdns le.rgc e ed 'puere roorqo ap 'lelaur ep nes

uusl ap pce;d o pdnp eerecnpotde.r uud plnuriqo else eeur6eur arec


u1 'rrcr;er6 ;e ueO

gJnAeJg 'a^rleJocop

:egerSortqrq
rn1

erieerc ur
erceds

sluoruole a1;e rS unne.r6 easepe euti -uoc 'ngu p6ugl ad 'arec 'riupc reun e nrcrdsrluo.r3 purbed euud

'pcr41

'uo1nc rSere;ece

Iclqtq llulE:

a;e aiuenu ollnu reu u! plezlleoJ uural u! prnnel6 - rn3sqoJelo

;opnl r$ I
u1 'eged gr urp re$osoQ utp nuqesd

(iueep eotllspupur
Pl ep

uusl ed pnrel6) Pulel ep eac eulc

nc

sot8qat

'ueqcunl4l urp gleuorie5 ceto{qrg el ve rcl;e 'tnqaqSuntau4al un elSsqopodrul rS pnrd -oc pcseSugl4l ropoeJ Inuocerp ,iureep errtspugru el - e6ql 'ere4 ueJels rnl pugle 'n4aqtun,tantgl 1e1crd Iec ln1a4Jod un rorunH gzerdoc eeJrlsgupru el urpocrN 1rup8n1pc - EL?l :rs4!cl lqcerqfH lruorrer8 rS yruoprd ep llcnlp4s eleluezetdu 'pcode uJ ?eumu reut ss utnc'1n1n7uqwne nes mltuncsqoJelc Bpoleru ep lrnco1ul else rJnae-d roleurrd 1e (erqrun grgg) reeuq Inuesep 1e1der1 'nirpe r6erelec? eF ereldurexe ep eJ"ru Jgrunu rnun eJe4snlr elrruJed en ec eeec 'elrrgdB

Insrncsp

elliJgc ur 'rmlerS ep elrncoluJ eIJ ps decul lolesrJcsnue{u 'elunlerurru 'HlJ uI rod Jer
'191u1

elEJ

eperuteg u1 ,9971 gdng 'ituee51 eJqs?ugru e1 p1',mga43


'eu;uroBerg

Et
r4ser?Iu ep -ep 1n1opde3 -IJOlne eet?lr -elrl erJolsr piurreyer ep e^rlecrJrrrure

-ao^auqal tle un elSeqopodurl rS pzerdoc cr{l IrrrAeD

- SwI

rS eirrrecng 'eir,rop1ory 'IinFppU !uree51 'eu1n4 lsoJ n esrJcsnuur neeqopodrul es rS nerdoc es aprm rrrlspu?u eluegodrul .lncse3rrp6 JopoeJ Ter8qec rS lsrrnlerurru eJeru lle un rS ercnl err itueelq el loJ 'puelelpog cetorTqrg u1 'pro;xg el ve wlJe lueelq eerrlspu

-pur el clrn IIIr D yrup8nlpc ep 1elcld rS lerdoc ,to4aq&aooo4al rm'euruoJ elpgi u1p l1ulru srJcsnuru rqcel reru pc 6ztl 'eruuueC ulp pltue^oJd'uure1 uJ ertr.te.r8 eqcel rru Bec gLgI -

erdsep e1els
o7

rlrolsl uncs

pugd

1u13,

uJ ?JOlSe3" E

elelepow ep el8Jcesuos e

pseo!6;1el eJnlcld l5 e.lnleJol!'l

cu primele cdrli

gravura pdtrunde ;i in lirile romdne, odatd tipirite la TArgoviqte de cilugirul Macarie. 1609-1616 - in ciuda apariliei tiparului, arta miniaturii Ei a ferecdrii cir{ilor se menline gi chiar se diversificd, atingdnd apogeul odatd cu lucrul miffopolitului Anastasie Crimca la mindstirea Dragomirna, de la care au rdmas noui manuscrise, opt pdstrate la 1508-1510-1512 muzeul mdnistirii, iar al nouilea, la Biblioteca Imperiald din Viena. Dupd aceastd datd ins[, vechea arti a manuscriselor miniate decade qi apoi dispare, datorit[ concurenfei tiparului qi a gravurii. in a doua jumdtate a secolului al XVIIlea gi in primele decenii ale secolului al XVIII-lea, in vremea domniilor lui Matei Basarab, Vasile Lupu, dar mai ales Constantin BrAncoveanu, arta glavurii devine tot mai rafinatd, qi datoritd contactului cu Occidentul. Apar ornamente complicate, scene eqalonate pe mai multe planuri ;i uneori, datoritd imprumutului de pl5ci xilografice, chiar imagini din

intoarcerea fi ul u i ri si pitor, gravuri in Evanghelia de Ia


Govora (16421 Manuscris miniat impodobit cu miniaturi.

manuscris

]L.j&

desen ornamental sau figurativ, executat in culori, care impodobea vechile manuscrise religioase.

Miniaturi

cbrli

apusene, precum cea

Evungheliu de

Uric

Xilografie

document, act, hrisov.

in lemn.

arta de a grava

Govora (1642), preluati dintr-o Evanghelie apdrutd la Lemberg in 1606. Gravorii incep si devini conqtienli de calitatea artei 1or, semn0ndu-qi de multe ori operele, precum Antim Ivireanul, Ursul Zlugravul, Mitrofan Fdcdtorul-de-Tipare Ei Gheorghie sin Popa Costandin Tipograful Rdmnicului.

la

a intoarcerii Jiului risipitor, din

WEt
.trJ -1
-ll/r&1*

ilrl,fd,l*'!

mlft
rfiJfurr

"*lb!- :t-

rufe,rmt

mtm

ul

:mm
ull,nra
j
_nJ&nim

}frnm-J
muLrii.mu

lmJWfrI
;ru]iJE

JI!Mi

:w3e
IUL\,ltli

Mitropolitul Anastasie Crimca,

miniaturi in Psaltirea din 1616

'ruslnd eererlspd

tS

eallpugq

-op ruluad Plndsrp pnurluoc o-Jlul


oleue 'rlsalaroq lllluej rJeur Joun lnu -urapuJ urp 'lereuao ur 'elezrleeJ lsoj ne alaiasrdolol 'erualuny\ ul 'Pugruor equll u!

(auguto"r

llmtunql oltotsJ'nc*e,r1

eEroeg)
,,'PieY' Is arsCI[u

esucs 'oslncoN uol rs urlsoS uoJy\ 'eqcoJn erooue rue^oplour JolrJecru -oJc elaiesrdolel luns 'crlsrue arep -eA ep lcund urp 'sseoJole^ reur rs elncsounc reur alaS 'eol-nx le rnlnl

roleleuosred ti rolepeosrde nep eJec 'Inlncol ete1 q elnzEr -gure ep eesepe El"JoIAuI else eermriereu 1o1 epur8ed u1 ne6'+m oJsc el rrrei errolsr nc plpo elpprugld gmpug8 rS eluerurluss ilmgpru ec rS rc 'ecuo1s1 elueumcop ec Iumu nu eseodcrd eleloces urp rrrcruorc'rieuroldgp g
1espl n-eu

{rm

IIIAX-IIAX

-o3os lnlndacut el ?ugd erarauJalul el ap ra^oploy\| euolsr ?zeauurosuoc olf 'Puo^els eqlull uJ olelsepoJ lsoJ ne eiosrdolol sllseou alourud 'cr60louorc por!

Iueruuo 'lJ?ll11ur ec Jolelueuruele Incolftur


'gcrleurerp rS grdse

rm{r Ffry 1qd

u! oleluozord luns
areo u!'cr.ro1s;

aloluouruono

$gd

e11e

uI ]e]s ne eo nry uI ]gcep llnru r"ru pugur?r gs -tFmlM

pufuoc pug^e 'oqcon

oJaucs

o also lnies;do1e1

es
1e

nu'rnpryp

13 $edr6 l ep rolruerueo eien ec tnc?J ne eprgmfar@ '["'] uepundsgr erre.6 tS eleer ep elriosul uneplot nere nqrrrq I ec epnSuer JeI 'el1uryl rrier,r eprcllep ee1$ormc p$p;e rs rrolurcs llreur e4ulp erg$ w1e rS ueelmc ulrarn qn

'

ugluor Inlenlceletul 'erllpu nircrexe r$ errplgc ep olec m n@ilp npnls ep eleJo lrnlnueSnpznq e rS mpcre e 'repeds eeJrsoloJ F lflru[m sp reued eerrnugur nc glpo 'eugpdoc

qp

gcul neepuudap

Try

- aqpo

nsJe nu 14 'luguror rrJ?cruoJc ecoda q*' 'glepney Vryx Vlzec 'ruelunru perroploru ruscruoJJ n erserdxe lsoJ 1ep nej aurwur $ oeurtls pgi uud ?sls I4 eluugodun $cunJ nc lEselr4 uoeJeJ nu lqunl roqnur reru I Jol?csormclmqnc ep Jollqq trn4sur wr+mql dq nou un euguror elpgi 14 eriuede pcg e-rS eel-IIAX I Imear

irolrugruor e gqu4l ep

ri

ureeu ep lligllun

Htr Im!

ri

ered

Iuquvu
ep ligeE

eurud n4ued'u4suourep JoA Ie 'ecryerEorrolsr Jol eleredo u! -rW u! lo)am IJ nu n-Uued 'cpo1s1 ezeredncer gs genaq fu 1nlnce4 oelsru?um W !m
oerue1tm141 u1 1$

al1aqtu u1p 'to


urp tur8 rS unue

-mml rJeroq Jolrepr eiuengul urJd 'JolrclJeslq Is Ts -gugur pmf ug Arsnlcxe ler1uecuoc rJ reru B pruelecq grnrF.t ep e nes roXrbcdm ryc
'errop1o141 uJ

lglv :oprg8nlgc

lopiqodo4rur eeplrlrlce ep rS gseor8qer efer,r ep Alsnlrxa Jql nu rl3euguroJ ruruFc Inunsep'Bo1-IIAX Ie Floces nc pugdaq

mi

redy'p
ftmrle.6
'qereseg rruesgp epecep

ocuols! leiulllsuoc eoreurol

'uer^ r el ele.4sr eerl$Pq peSode

elSIm

f zac op n,pn{S

p4epo 'a

Constituirea istoriografiei romffne;ti: Grigore Ureche


Grigore Ureche (c. 1590647), cronicar moldovean. Descendent al unei vechi familii boieregti, este fiul lui Nestor Ureche, mare
1

Crn

logofdt al Moldovei, unul dintre cei mai boga{i gi mai influenti boieri ai vremii sale. Prima parte a vielii gi-o petrece in Polonia, unde pleacd in pribegie alSturi de tatdl sdu. Aici studiazd latina, gramatica, retorica

Cronica boierului Grigore Ureche, Letopisetul ldrii Moldovei, cuprinde evenimente petrecute in istoria Moldovei, din anul 1359 qi pitndla a doua domnie a luiAron-Vodi (1594). Originalul s-a pierdut, dar textul ni s-a transmis in copii cu interpoldrile (adaosurile) a trei

In
nh-tU

gi poetica, pe texte ale scriitorilor


clasici.

ierarhiei sociale: logofdt, spdtar,


mare spdtar in timpul domniei lui
Vasile Lupu, cAnd devine unul din-

Revenit in !ar5,

urci

treptele

tre sfetnicii lui de incredere, apoi mare vornic al Jarii de Jos. in aceastd calitate are intotdeauna cuvAntul hotdr6tor in divan. intre anii 1642 gi 1647, redac-

teazd Letopiselul

singura sa lucrare cunoscutS, rdmase neterminatd. Aceasta marcheazd inceputul istoriografiei in limba
romAnS.

ldrii

Moldovei,

iard;i de sdrgu scade ;i sd impulineazd, a;a s-au adaos Ei Moldova, carea mai apoi de alte ldri s-au descdlecat, de s-au de sdrgu ldyit ;i fdrd zdbavd au indireptatu.
Drclrownn
au nevoit, vb. - s-au mo;ilor, s.m. - str[mogilor rdndul, s.n. -rnduiala,orgmizarca scdderea, s.f. - decadenla izvod, s.n. - document de sdrgu,loc. adv. - degrabd

copiqti: Simion Dascilul, Misail Cdlugdrul qi Axinte Uricariul. Intenfiile cronicarului sunt expuse in capitolul introductiv (Predoslovia) care deschide letopiseful: Mulli scriitori au nevoit de au scris rdndul ;i povestea ldrdloa de au ldsat izvod pre urmd, ;i bune qi rele, sd rdmdie feciorilor ;i nepolilor, sd lefie de tnvdldturd, despre cele rele sd sefereascd;i sd sd socoteascd, iar de pre cele bune sd urmeze ;i sd sd tndirepteze. $i pentru aceea, unii de la al\ii chizmindu ;i insemndnd ;i pre scurtu scriind, adicd ;i dumnealui Gligorie Ureche carele den mila domnu-sdu au fost vornic mare clt multd nevoinld cetind cdrlile ;i imoadele, si ale noastre ;i cele striine, au aflat cap ;i tncepdtura mo;ilor, de unde au imordt tn lard;i s-au tnmul1it ;i s-au ldyit, ca sd nu sd inece a toate ldrdle anii treculi ;i sd nu sd ;tie ce s-au lucrat, sd sd asemene fierdlor ;i dobitoacelor celor mute ;i Jdrd minte. Pre aceea urmdnd ;i chizmind, mdcar cd sd afld ;i de aftii semnate lucrurile ldrii Moldovei, apucatu-s-au si dumnealui de au scris tncepdtura ;i adaosul, mai apoi ;i scdderea care se vede cd au venit in zilele noestre, dupd cum aufostu tntdiu ldrii ;i pdmdntului nostru Moldovei. Cd, cum sd tdmpld, de sdrgu de adaoge povoiul apei ;i

m hm
lffinlh

ffi: *mrd1

qnh o ffiil ondrc

& md qmr
rmdn("
dldfrrf

ffiw&mi

-Tr drf d ffi.& ffiqN om$

4F

fln.-ilnr

d&r,ffi

wd
lM

mrh.il
strdduit
,,FI

qpqp

chizmind, vb.

scris scriind -

cap si tncepdtotrd, (expr.)

:,*r,,1

titssa*,}fif;f|

- origini

povoiul, s.n. - puhoiul

s-audescdlecar,vb. -afostiniemeiad

GM @lrC rffi trA

in textul Predosloviei, reprodus mai sus, motivele care l-au determinat pe cronicar sd-qi scrie cartea. a Intuind originea neamului siu, Grigore Ureche este cel dintdi dintre cronicarii moldoveni care afirmd ideea latinitdfii limbii
Traian, tmpdratul Rdmului gi incearcd s[ dovedeascd asemlnirile de ordin lexical dintre limba romdnd qi cea latinS. in legdturd cu ideea latinit[lii, in opera cronicarului apare conqtiinla originii comune a romAnilor din Tiansilvania qi Maramureq, care sunt de acelaqi neam Letopiselul ldrii Moldovei de Grigore Ureche (cel mai vechi manuscris)
cu moldovenii: Rumdnii, cdli sd afld ldcuitori in lara (Jngureascd la Ardeal ;i la Maramoro$u, de la un loc suntu cu moldovenii ;i toli

a Identifici

M fF

qi a poporului romdn. El scrie cd au trecui pre aice

Fr
*

m ,fu

rrri

;i

grf' cEl

de la Rdm se trag. Explicd de ce insistd cronicarul asupra originii latine a romAnilor.

es
ilI

fu nor&d

tetu.

IISJSJS

-'tJ's'

t'tltlrtz?-

eulcel -'lpe'aiouEa:.

Is^oploK ll]rjLilL lr

rrurBrro

tiot

ti

tt
Is'l

a;dsap euolod ynsJat u! eporsl

eueo4) eluarunry $ etop1o11g rs (guolod ecluotg) laluqunw '1* 1iaop1o11il toirpi1"porg ]elcep .rJlqug*o,

Sernruereyq urp SoEe.rq Inl BerIuoA * Daqop p 1ac nqi ruwcalprse: '(puolod rupi egolsr - rt.tpj ps-r; rro'Eru .,,eluns .ruglsrse *.qn,wr.r;-:

ocsoa-

elerE upcrecul 'pupdrunc ep IJntueJA

'u's 'r-tr''r':
'r'uo-ti'----

IIIeeu

Irelrcs

';'s

ullsoJ

e euruu( eeepr n
urpJo
ap

-"j preuotoo eqtull u1 e purlel eeur6r.ro pzeaJlsitou-lap

"

oJec

Intauau

?(

eeJz,tcrrl erdsep

Inl etluoJc el eretnpoJlul o eIJ Ps BrrIJn eJc '.rollua',trdFnrlr m1nias1do\a1 onlpda:"-i

sqJol else

luglnc -'1's'ptoan':."
gIeJeJd

'u0!DJJ

-.1.s,amopopa*: uYl*cL-W

Ilqql I
Iec else
elo^rlou
9lereruel
pqE

uJ areJcnl 'Jolluetopptu pweau eg E yunl eie1111 ctlozolr; lnLreod 'tggl F 9691, a4u! elncarled olalueu '(g2g) pnop -rua^a purnlrlsuooeJ

)tow tttpj;njas.rdolef

'ernlsace InulpJo urp ]gJoluo elsa '(.ttualueC aultultg lnl lplel) JrruolueC urlueisuoC tnlnu -r-uop enulodlul loldtuoc un e; edtclyed .re pc lelcadsng 'ttcodo e;e ectlt;od

auca

elueulruone a;eledtcur.td u1 lect;dLut

elsa 'alleul rurlaroq


prei
u1

puguriuedy

'(1p1o6o1 oJeLu 'cruJo^ ereu) aluepod -tur ecrleuo;drp rS a;e1t;ttu rticun; ete

eerac.reolul pdnp Jer 'eruolod

uJ ilpnls acel 'ueo^oploui Jecluole '(t.Og L-SSS L) ullso3 uoJ!l l

ls

lllpl

'oLoplo

ti ndn n4sou l lluat no


SUJS N
al.0uLuas

ard'aLu

'rynq
ps oc 'yti

'atli.tpts ap )oros ti ntqcuat' DlltSnD n"ryi np:p:^w; m1nnu,talnd Tots pctutcanna"td snd'tq Ii^ nu $ apzp ra'-: rur ap '!ou q ap fidarin ps 3a.4u1iaqdora1ti pc 'piumpp8pl pJsr"r"-n ffi 'tlspqd a$a apun ap 'Darqtn nJ ntwn) pJoaa nu ps 'tnJp];!: ;&dF 'p$soou o ppn4 putind plsoa)D 'plDp plsDaro 'a$aatud :i 'alDol npuqr ed- lrylul lal pt rol 'p{o ps nu 'psrns uoLoplnw ap 'piasfloqal )ol ap rs ;"lfr.rxiri no-u'[,sDc ap u\u)ry p)1p0 'plunapwo-ap D!ryp DS0J u! p:[Y]*;m ps ar apc nt'ainnBaw n11.tpi D nq)s 'afq,qwIqcs 'alalooQ\a w MnJ 'alouutptsal rDw s-a) loutnu alunnnl aualls aP) a:;?:"il[i.M -a| pJ 'prunuput0-ap ?pp) lJo-s wnJ nu 'lou slDS utD-l u sa"0m 'ias1do1a1 DgaJn adacug arDoJuJ p,po^ uo"tv q ap roJ 'ppo.\ l,,i frl pugd '11.tpi ailluutop asu)s np,s ppugt atd '1n7 Tniasdopl rtJ T?trunm p ap lar n"ryi pry)alp)sap urp 'ppod, ioB2,tCI Dl ap DFD;--F 'ln)ru"to^ aq)aln pgosodp,t auJS It qrsp,ryd no apun ?! -r;,,M Ins"mc # a1untcnl alln ps nu ps tgc 'p,4snou Dpnry ulp DJffr ?m!m p$Dn u3'aqiawn.td DaCI 'pDou # n4sou ry1ruugwpd anw gugiwlrr 6 twa"t,t a\\dwnc wttp.td lou JDJ 'a\ianqat| !np^ ptpJ' ls -3--'Jrirlrr!li npugB araosq)s ap ptn4saco o7 tg 'unmdsns * {rt8 ap aJ -\:\xffit, ap upls nu ap 'nuJD ap nual^ alsa)o altldwnc ?4mou :'r-frnmnn

ntrypda

p"nsos a3 'y1nias1doqa1 ntnqpdacq $ wpslzp,m # plotpdtu:i-!{artr*l ap n\sol no apro) 'tt14p p) la lryDzalpcsap ury D^oploJl;r:.mrrflf cnl ps 'alnuoiltn a4qnt 'natw ppug8 nD-Js(t l

gtpj

$ a11j.tp: Dllu ua
nun)s
a

7nias1do7a1

:IIcIuoJc e1eSefi uJ etsa:.:-;:rys&

lS'azatd, ps ti pt

ti

,toltto

,olgtpi
n4cnpo-r

rrrnc gdnp 'e1es e1e1p ul gugd $ pgnqdw3-uDlq.U ap ntso-l tr ?-i*ffi 'lgtulp p) nc prc)aprsap u1p'unlndecul l ep re^opioI\ "---rrus ezeSrig;ug ps tsoJ e urlsoC 1n1 e1iue1u1 'eqcern tn1 ecruo:r :*-m es eJec uJ Inue 's69I pdnp elnce4ed eluerurue^e aJnoJu! n ql w oI ap la^oplory tt.tpi Tniando4aT ur glutzetd uqso3 uor11\ 'eel-IIAX IB Inceel 1o1ug'euguor eprgi ulp ?luolmrreord n= m

'lni
re4 e (e 'lnprerd
IS

?elelrlsuosJed else urlsoJ 'e1es roprprcnl ernS.re,rue qu6 'au-n;rnrum ur; rS grnllno gtrse^ o nc J?JnlJpc 'ullso3 UoJIW ep glsrunluo: sIrL 1Il eqceJn eJoSuC tn1 eredo urrd glndecr4 scseeueruoJ ege6ouoq

69'I

'la^oploJ

:Ialrolq uiul

ug

ullsoJ uorllN lliplulqBsuodsor uiugrsucr3

'5 De$i a dorit si scrie retopiselur ldrii noastre Mordovei din descdlecatul dintdi, costin a reuqit si continue doar cronica inceputd de Grigore Ureche. Explicd motivul renunlirii sale.
*
din ce larii au ieSit strdmoSii lor,lucrarc cu un profund caracter istoric, scris6, pe de o parte, pentru a suplini tipsa ie ;tiinla tnceputului acestii ldri qi,pe de alti parte, pentru a combate ocdrile qi basnele (scomelile, relatirile neadevdrate) ale celor care au f[cut addosdturi cronicii lui Grigore Ureche, respectiv, interpolatorii letopisefului.
Semn6tura lui Miron Gostin pe un act din 1679

ft fi

, Alt[ operi importantaarui Miron costin este De neamur mordovenilor,

6
I

tr

&
f, d -

Predoslovie, adicd cuvdntare dintdi, de descdlecatul ldrii dintdi ;i a neamului moldovenesc Cd*e cititoriu
inceputul ldrilor acestora ;i neamului moldovenesc ;i mun_ tenesc ;i cdyi sunt ;i tn ldrile ungure;ti cu acest nume, romdni, ;i pdnd astdzi, de unde sunt ;i din ce sdminlie, de cind gi cum au descdlecat aceste pdrli de pdmdnt, a scrie, murtd weme ra cumpdnd au stdtut cugetul nostru. sd tncep osteneala aceasta dupd'atdta vacuri de la descdlecatul ldrilor dintdi, de Traian tmpdratul Rdmului, cu cdteva sute de ani peste mie trecute, sd sparii gdndul. A ldsa iard;i nescris, cu rnare ocard tnfundat neamur o"ni de o samd de scriitori, este inimii durere. Biruit-au gdndul sd md apuc de aceastd trudd, sd scot lumii la vedere feriur neamurui, din'ce imor ;i sdminlie sdntu ldcuitorii ldrii noastre Moldovei a;a Si ldrii ;i Muntene;ti, cum s-au pomenit mai sus, romdnii ain ;i firii un_ guregti, cd tot un neam sunt odatd descdleca,ti, de unde ;i suntu venili strdmo;ii lor ;i de cdnd s-au osdbit ;i au numere acest de qcmu, moldovan, ;i muntean, in ce parte de lume iaste Moldova, hotdrele ei pdnd undefost tntdi, ce limbd yin;i pdnd acum, cine au ldcuit mai nainte de noi pe acest pdmdnt';i supt ce nume, _ scot la ;tire tuturor carii vor vrea sd ;tie neamul ydrilor acestora. q in Predoslovie, intr-txra dintre cele mai frumoase pagini care s-au scris in aceasti epoc[, Miron costin incepe prin a-qi aieta indoiala ce l-a stdpdnit inainte de a scrie despre tota-pr*i foarte indepirtate, cu cdteva sute de ani peste mie tricute.Er piezint[ apoi frimdntarea gi lupta caf,e s-au dai in sufletul sdu, pdnd cdnd a lirat hotdrdrea d:.1:i redacta lucrarea: Biruit-au gandil sd md apuc de aceastd trudd. rdentifici, in text, motivele care l-au determinat si-gi duci la bun sfdrgit munca. E) Scrierea istoriei reprezintd" pentru costin o problemi de congtiinf[, ce implicd responsabilitatea morard in falaurmaqilor. El formuleazi, in termeni clari, ideea responsabilitdlii istoricuiui care nu trebuie sd se abat[ de la principiiie sale. Selecteazd, din text, secvenfele in care este exprimati aceastd idee.

n
GI GI

h
1ri

m
at il

&;

ffij
"dr
"H ff{

,h
di d

&{

&gl

ru Ib
*i
*! M

&s

,dr

fui
rd

ry

[tu

oefr

le!
Gai

orit

eclnceN uol op arul^nc ap ?ues o

'lxel
EJC

Ig

.JO

ep ?
rS-ps

ap )r
13nl e

lode
eusoJ

elgre !
rurSed

DT

rcJ

'

n0 au 'D^opl ap $a nluns -un al!


.. :t

rt,irEiin*peSl

jeL.jl

e5Uae.,'r, r-,.r :,-l 1.,r1.',.,6i,.i,..ip

!l,i! t ;;.1 !,:.:i,

'ltonSj{i.ia-t ill::G "toj!iss.4qill

jj

ngs

,-dJql /.4jas1#d=r@*,' .=!-1,)s

InlL.{slI .rrilsltl rij,!;:i tsrij ,jep ,_n|JEJ6 -oiloi3! gaJslri! .4lr f-t+rjo ,is4oFrf*del/
pr".rildtLjl) !tiar.s lnl;$.,jL1s s.jqlS

it;s;;l

u,p

-ps

ntnf ^& ti

'cf,Li ul 'El\0[-)lcu\i i..ii il;l.rpil]t.il-N as "niuiljod i6 L:t_qnLj uj ,,!cltJflu..joJA


illP]tjtqelsui szjtsr
i_.j;ll

,atarifin'[aj
e_iH3s

ps lto^ou eisS .;olUCr4p$cll"j

es

.a$up ap appoolou ol li Dl ,a^ooro.1,4 \ffi lauop 'a47io ap ln 'pu!ry ap yo pnTnls ol ynsundspt'rrip, UriiG ,* gflat g gp[arytd ap ya!p,t n pi tjar Dtgp nr 1pw tDw nipr,i:tw Tsaco atd lpc o Duwap4 nc lolt"toqtac tgc /at n11lo$ Tcaq 'atrzpno nu tDt ,ps.ucs nD ,lpryots! a1 aulq,Dr& ililiil{l 4 pJ ry1i lpc afuo$t ror ,tuta.t a1o8unlapm uJ nu rD! to1 nloga, q yu a4.t n psuJ '!u!a4s lac .rqugwpd aryq ryrap ncol ap D) ry4i toJ lDu aw 1y*-w .a'n_[wr:r. [,s ary) a7oo7 ry1i al nu'upi aqn ap ,rura4s D4ogsl w ljlnw p3 'o1ott, g[ot 19 wnc aun ,g[oa, aulq pp.tm ,apalc DA al nu amc rol ,g,a,- M, 'ppDarc al ps u^ DA aup aJ .sucs n _, ppol_rriqoq 1gr*o/r*wdmu 'aqtod o ap md no-s ac 2ol ppugr DI suls wD_al nu psuJ .utauos q w N tospl uo-al nu rou fi asalo pwDS ap o lout!!rols! 1c"6l.a7oo1^rrr_**, -od a1 ps DO ,!u!a4s lcyots! Tnui g[ n_u a?nu ap7o 25, .puse_ :,.e tot'ppq3o747 ,ung pc ppol-uola$ n4uy ;r*nu'7m"nlr*r, on g .pus.Dq wnc # 2o111ia11roq nauad agfnu ps *irp , *.ry lnwnau $ 'sucs no-a ap pspl no plpyfo&o1 ,4ia1 uo.n4 nc pporl_uopfuog :_w no p) wnJ ,a$og ototqwnq n4uad JoJ .ausnq runs pc aczpd aumW |-pc acolaurg'UDqpl ulp ?ua^onow lans Dc acnlapun.pam-,nu ""w apDr ps $ .aTsptpco t-ri ,sttcs no_al na nps_ryg 1b1ic11r7 r: 3s pEurdm uoJW mlDauanp p2 JDzpW ,su)s ,aucs n7_q ac al nu ps 'rDsE,,.-r[m,t nu ap'D^atg) aur^no a,iru m\nryBrypc , rS rryrypr*p;rrurrg_ flDSW !ry p1 o tri p7p1[o3o1 ago4s^g p1 piaqdo1al qp yryl1s "o_i11i)o, 'sucs nD-s JpAaW rquJ atpppc.rot Jrsatil {"m*w ap Jofao o uryDalat oAlocstu JDoe .suJS nD_s JpAapD rc ?qdury w# wncatd ,aa ,D^!no owztd u3 nDS ovtn) ntoa, atd pnop pc titpuri y w 'rttwtud ps 'narw papuoc piat7 g[.n aptn ad topto)ta, ]rr*r* *

plsoaJD ap pwo
DSru Y

teldoi] pileul as ;* plrlqnd ejeln uli nu -nduurl ap FJlLif ueo^oploru- JrrJtr-lo"j:)

sd

'!rynw7i DlplD p

'&VL;-Zl_.Llt) +rrnsi,rJ ,t{

lugqpq "nlar apuzpno qp 1i 17i1o$ ,rm tD,, lng[n no a? apno^zt aliau a-d q"ri ni1 uiqpq p) Woll_Dn7rr:m@ ry psuJ )tolluwop oanuawod n4u! au)s D ,sns ap onj 'arfnaN uol # no-s-r4nuwapal arupu! pport_"tiqooZt "p "r*i.r_^_* )p p_tl:
-

nae 'DS owlu! uJ psucs \solno pc,auJS ps pcsoa\n ti ps ,ur*r'rJ@. unqa4 rDu no-r nN .DS oio11a ap $otnn no_s lgD,-rrrdui rtr r" 4 7o1dutg7 nqulp ttn8up, sz.1rs nD aJ ,rnrpwau D poun un atd ap p1i lopr*n"r*qr ppoA-uoJ !ry Dluwop Dt ,?pr^ n_s apun pupd ,a7u7ou3 ,n7, @ fim ppol-DcnQ ol ap n! :wpq

pupdwn nD wnJ ti 'tugw -unw *

rr'illT/'#;:TfiHTHffi

lWDri

rr-ro1e1od:

preirmuord eprm ep ,os outtu. 'tottzr 11e rm e1 pEmcs: reru ps grqgJ ,piulgi DS D n4mp esrlJs :s,i[ m ele eece ep 'lcerrp e eg togeur lsoJ erJ ugldu.aq :*,m,,r$ ledlc1gud ellntrr e.I .!n!oq rugqpq "npr apuzpnn ulp Uilu:opr'f_upr_nnu '?pro e{tp-e4 e1 'pugr purrrdul ,greeleideeclnceN ,eur?.us ri aralm -ne ecgerSolJolsr esms pc$esoloJ ps rfroleu lsoJ ne

tncPJ

nE
e

,j *ffi

alupJo

oiullti
-lora

ap

Ietu ppeolred o erdsep purrrcs .eJc ourlso3 rs eqce-rn "ra-ryem erdg 'erieldsur ep eleJ?olzr pzeezrcetd ri"ruom m^opopaty 'olouerru; rolnuuop epmrndecul ep rS ereppcep ,Fl-uqr.ri*r**
ep

pmyord

ptu

'ec1nce51uoJ Irueroq e1se

PlcJeIu 'tlSeuerr.oploru reuolsr e pcnrueJp pdele o ;Sfi U * I : IIue e4uJ elnce4edelueruruele epuudnc ,pnop1o14J g"pjlrn rym_f 'es e.redg 'm1 euerodueluoc epmruerr, ug q.rgd f"i*ldor.r ,6 r,* wNoJ uo4l t ml ucruoJc lruolsnrmuo3

'ele
eoIUOJC J

orlnrol{ uoJ :aun$cg l$ olro}sl

alp D^oplt

Drcloran
biv-vel-vornic - fost mare vornic pizmd, s.f. - ciudd, necaz, nemu$umire veleat, s.n. - dati, termen basnd, s.f. - relatare mincinoasd, scorniti, falsd

lE mdrrfr *_--d

tlM*g &h
* ff .[d&r ffi Ih ,firirL ah ryl

Stabile$te deosebiri intre cronica lui Neculce qi cele ale inaintaqilor in ceea ce privegte prezentarea evenimentelor istorice. a Consideri ci apropierea in timp de evenimentele narate, ca

in

Letopiselul ldrii Moldovei de lon Neculce (fila 332 a manuscrisului)

cazul lui Ion Neculce, este in beneficiul istoricului sau al scriitorului? Argumenteazi. Pofi apela qi la extrasul urmitor din Istoria litersturii romdne... de Al. Piru, dar ar fi util sI citegti qi cele 42 delegende cuprinse in O samd de cuvinte. ,,Ceea ce face farmecul legendelor lui Neculce este con{inutul lor educativ fird ostenta{ie sau cumpdnit anecdotic, epicul cuminte, bitrdnesc, nara,tiunea simpld, populari. Este lesne de inleles de ce legendele din O sami de cuvinte au fost atit de citite qi prelucrate de scriitorii din secolul urm[tor. Aceqtia au gdsit fdrd multd zdbavd subiecte de-a gata, necesitind doar versificalia pentru a fi transformate in cdntece, balade sau poeme. De cele mai multe ori ins[, observalie care nu s-a f[cut, legendele lui Neculce pierd din autenticitate in prelucrdrile poefilor, pistrdndu-gi mai departe adevdratul parfum numai in original." (Al. Piru, Istoria literaturii romhne de la origini pilnd h 1830)

cr*

fl}lrrn

9m
GnEF

si
ild

r* "$dC4
dEq

hc !tuoh

@
Cronicarii moldoveni qi munteni au pus bazele procesului de constituire a istoriografiei romdneqti, care va face posibild apa/r[ia in epoca paqoptistl a primilor istorici romAni ?n accep,tia modernd a termenului: Mihail Kogdlniceanu qi Nicolae Bilcescu. ,,inflorirea, cu toful remarcabild, a scrierilor cu caracter istoriografic pe care o addpostesc secolul al XVII-lea qi primele decenii ale veacului urmitor, atAt in Moldova, cAt qi in lara Romdneasc[, nu a reprezentat nicidecum un fenomen conjunctural. Nivelul, diversitatea, varietatea modalitililor de abordare demonstreazi c[ produsele literare ale acestei epoci de vdrf sxrt firegti impliniri ale unor preocupdri ce se definesc prin durat[ qi constan!6. Secolul al XVIlea in cultura romdneasc[ este dominat - dupd pdrerea noastrd de un acut sentiment al istoriei (indiciu peremptoriu al instaldrii qi inchegdrii conqtiinfei nafionale), care ii animd, la fel de intenso pe oamenii politici, ca qi pe cdrturari. intoarcerea ciffe propriul trecut, consolidarea legdturilor cu inaintaqii qi punerea in valoare a traditiilor na{ionale (toate semne ale perenitd{ii, ale unei permanenfe corytientizate) sunt forme de manifestare ale ideii de apartenen![ a prezentului la un curs comun al istoriei..." (Dan Horia Mazilu, Marii cronicari ai secolului aI XWI-lea)

boc

fiGc

GCilid
foc t*:r

PrG

LCo

del

Ta

-d

3. Im &l irq &,


{
Rer

si ir

din

ape

sdr $m

ti,a

(oartn
!,to)tuoJ.
e efueua

-ns uIJd 'Eiel^ ep ouecs Joun eelerev uud 'Iuulop Joun aJ?zr' -o4Jod uIJd gcllslils eJolel o IS n 'ecr;erSorrolsl IJeIJcs llms gs rsep'ecpce51 r$ u4so3'eqcer;1rn1 sleiesrdolel runc liugum 'rua^oppa JollJ0)luotc onai Epu?uoceJ es Inl eJezIIeeJ uI

eiueueu.

-eJl eJ !nce4 ed 'suel


15

i3 nuntinnu o # ry1rya'4'tod i;"tV lelnlpq lcerord un riezqeag IrrF eelxet Jolses lTqnuduoc 'elepel ep lcund lsec oezeeztte\ceJec es ec uIJd 'iesrdolel eI epuepp o'a\u1tn-c ap [*ot gr4 esmrdno elepue8el wp cuo]sl Inlruglep eerelerd:aln i1 en,urd nc euruzll Enou o ecnpe 'ur1so3 ep rode rS eqcern aE sitc" g" noploy,g 11.ryi y4nia s$o7a7 lruolsnuquoc'ec1nce5i uo1 'InlrucluoJc egriuelul ;i
uoJItr I ep

4rplerr

nflua^oplou

9J}sou

esndxe Jollepl ecrSol pulJpturn'u4so3 Inwnau aQ Itt$IzIt utp !a!^oFop-d

I"1il'trTJ?'"T#H

I? Inlors
el Lriurl

1nias1do7a7

rS trreeu ep 'eur8tro ep giglpn eJeIrrJIJ? n4ued1an'op1ory lyp-L uI egceJn ero8ug ap esnpe eleluerun8re ?luIZaJd

9c qne -rp '1n1a,,


'pcseouer

rruecep

-olsr
'eJolsec eredo urp eJJelII eleiuele'r PoIJIJoI?A InJr:
'Tuazatd ug

Ja1

3 PuJapo

eritmde

-l.lc 'tuelunul rS ruenoplour JoIIJcIuoJc eleJcesuoc eleloydeo u1 pugd 1u131"ro DI ap auguto.t lqntonql oqorqry'nf,seurI"'eredo lerp:e5

ep rnFs

(o$r

nt

E nllelep uleztleveuud ri rep 'tetieruroJul selelelJe,,r rS erigSo;uud gcreruel es 'tqce,l eugruoJ IIJnleJelII eJelpnls nrlued giru -eJeJ ep rrrnlo1 '!rpa^ augwo"t lqntontn optotq'u?foUJ :qr-:lrilhih :oleredo el POIlsIue ?rn1?u ep elelcedse giueplra q osocs luns ig1en1ce1e1ur erieuuo; t* elrugcer; er;erSorq erd*"F eluelslsuoc 11ieur-ro3u1 qJeJo JoIIJcIuoJc e1clpep elelorrdr;l '0gI DI pugd 1u13rto DI ap augutot llmtnnrn r,!'torsl'ruI4 n:ptrx-r"4"'r'; 'gJ"JelII eec rS pcr.;erSolJolsl eeJeop',

aagwot
Iqerg^31 -ueln
'gsu1 po
-JOJSUI Plreqpz

oelsrueum elepedse elAeleJ luns lucode 1nlxeluoc uI Plzqem' else Jolsece eredo 'lueluntu t$ rue,Loplour JoIIJcluoJc alef--?5

-uoo elelo1rdec u1 '1 'auguo,t

llmwntq Dyolsl

'ncs-\I ;;J:nr-

3Cllvu9ol'IEls lLLw[[$
(est-l1nX le !nlnlosos lnlndecu$

eleJcnler

ac ep

s3l

lo!o8

'elululnJ Fururiuc
elec
rS

urp

pnsl

JolEr

ec 'o1elu.
'ecrJols

'Jolsec eredo utp 1er1dsu1 ne-s 'e'S nuolopS 1r.eqhtr 'ealuer'xm': nqJeg 'nueernluqog el4lurl61 'rrpuescely ellsA 'zzn'r8e1q 3q:mfiI'urncerd IJolnV'epqencslpq else erueporu eugruoJ IlJnle:aln EJaTw JolrJ"cluoJc eiuengul'p3o1e1p'eerepcsep'lnle4:od'eainrlrm'M :ecqslil lezord e1e eepecord'p1ue1d1cu1 puIJoJ o-rul'cseqglu-r's :nrr* '?reJelII ne elIJIuoJc 'cuolst md plcedse ep olorulf, o tS eJolel 'eleuotieu teiuulSuoc eJuIJoJ l lln'q:Jmlnr e oeugulol 1gtry $?]1upel e eeece nc 9rq93e1 uI IJcluorf, 3P 1wlflu ,ugruol rnlruodod rriglueuroJ eeepl'outmcelu"C ulluslsuoJ Inlrdrilritw gclJolsl eredo u1r3 el6esp8e; es eridecuoc tSeeecy lo4ua'rry cluoJc uI qlsof uorl\ m Inruoaa aQ Y\elen u! 9$llo1\zep rs es '3lrur{d* p1nn1., lsog e'3o.4 as ugy q ap llryrilo.l tiol eterpc ll'urlod ero8trg ep plnopJ erieul;y'uPIuoJ rnlruodod B eullel IIutFu" rx'Lu' -ord 'preo eunrd rutrued 'snd ne ruelunru tS rue'roplour n'le:ilJilr 'rmlndecul l ep JollugluoJ eIJolsI ro1 eredo uud pugradnr:g

els eIeJ

biectivitatea relatirii, prin consemnarea unor evenimente triite (in cazul lui Neculce) etc. Sugestii pentru alegerea fragmentelor: - arta portretistic[: $tefan cel Mare, Iliaq Rareq, Petru $chiopul

(Grigore Ureche); Nicolae Milescu, Constantin Cantemir,

Petru cel Mare, Dosoftei (Ion Neculce);

- arta narafiunii: bdtilia de la Baia dintre $tefan cel Mare gi Matei Corvin, intoarcerea la tronul Moldovei a lui Alexandru Ldpuqneanu, prezentarea domniei lui Ion-Vodd Armeanul (Grigore Ureche); tabloul invaziei licustelor, complotul logofitului Gheorghe $tefan contra domnitorului Vasile Lupu (Miron Costin); legendele despre Ghica-Vodi gi despre Nicolae Milescu, sfdrqitul tragic al lui Miron Costin, vizita lui Petru cel Mare la Iaqi (Ion Neculce).
Pentru realizarea acestui proiect se recomand[ ca bibliografie:

L I

A. Texte: . Grigore Ureche, Letopise(ul ldrii Moldovei; ' Miron Costin, Letopise(ul fdrii Moldovei ile la Aaron-Vodd
tncoace; . Ion Neculce, Letopiselal ldrii Moldovei de la Dabija-Vodd pdnd h a doua domnie a lui Constantin Mawocordat.

B. Studii critice:

vor consulta operele recomandate in manual la bibliografia studiului de caz Formarea constiintei istorice.
Se

.,m
ml Fd rffi

ffi

tu

,mfl .niE Em

n &p
ff

p? fii'r cdi kc *a cic h

ru
tu
ru ,4

Tipirituri din vremea lui $erban

Cantacuzino

rct

ug'&

epq

'

ebeeriul uud 'etlecl ul Lje$ol tnlnl -ueusls eleltnutlt-tox iS lnliugu.tot ealelturiel eurisns sJet ur areJcnl o
sucs e're4e.t6ou0lsi IntuailJop ui 'puJapoLu e;eorleute:6 ar6

'aualaprv ttloJ$ ie a1un4 ep !ilBrnppc ajlutp Inun ajso qlplnlln{) oiellAtlce es

f t

f
I
ti

tr

-olounlJol o snpollut 11 e op 16 ecru -eu.lol Joltqut; ;e nrletedLuoc Intpnls lezruoceld tJ e ap inliJauj alv .aJeu -oricrp en;otrgr ;e r lcrleuetD reun lnrolne olsa 'cr5o1o1r1 ue;d o6

lueedome mtrBJetrT uI ?el-XIX Ie mlnloces 1ntndecu sl la!.IoutoltuorlD{o g I? crwoc lruqcurul ad .,gllotle.. qprmr luq euglugr 'lnplllt eereEele ury rS rerrlc (r@e,ro_ luaprle lriiepoya a1au1a{ pcapo ,ltuoryod pseC llowluo fp) S'Wtiaiiorp"._ Fo_ ,layattnotq nc 'o71du olrlcJas z7) tolnatnof 1416r _ruosse; - Dlqowolutoqn4og oprceds u7,* oaaslpq,Dponl) ropim.w, piow 'lusat IaJ JawO :toqte ep Jerqc alqunue 1rms olareo-rq 'nou Tcnpo.td un nlsDaJD Dqa! uJ a)npo ,alsa umal ,!D:r _!ilq 'toae 'f,Jsoaug,wo"t ploutt1&uo $ ooou prn4poa,", Jnltp p tql PltD oatr DI ap ppmwntdw.r !J!u ,pwJnt a$a nu ptado -Dt_crHnr mr wnc1tef;tmn grurlJe erec rnlruolne ernqa{L Smqt lecJe{uer InllobJo ps ti p8nalajuJ pts ps ausal lDttr oc ,pBiS ap yucry saVD nry w -sau wD'ertyeteu eeplll?pour elSerrud p&a1piu3 ?n ldafilrr qn

ff
F+ K

IF

-or'rnleralrl erinlona e nu lS luecap

"1""r,r,llr?.'7 a1cie6 ep eLugJA

ff

^elpc -ilqndou seuJpr p ,atrecpd ul6 .ZLgt rn; lntnI utp 'g]lelesc ,00g

L tnlnu

ry3 'puoratDo nunS{ ti oc ,col* ,ttil++&ry; oip Dwcol Tncplno IUDJ ps ruoStj mtd apun ,uncq arynut u! (.u.s) eFoEeli o ,oinut g:l rd as ru Dalsa^od p7".07... :lnuliuoc ep e}nEel tryzrcerd ecnpe TW* Belulsug elezefle ooata4 n4!W a4p1 ar^otpulqcuJ agalsldg

E:{r

-e lnJnf urp 'euud :tuntsje,\ gnop ul. tsl -erlspd'eperye6g pcru"loc-ro;a eaod -odo atrsa plellder ES erd6
-etue,,litsuel-L
u

","q":JT:T;^"#ffi

E'tl EA

F,

ffi

!p i t.jSLuol

nlenlcoielur pzeollsed

n:l prn1g0e1 rep

csueJls
e;

,liarn ;n;rs;grs

Srr Fr*
lfi tg

F E

pugd 6raqu:el pl ausuiq5 .airnl op Jotltsuoc 15 ;eunqtil op relsr?as also

rcry (euie:11 Ltl ,^o^l rze) l+ril;eg


ep

eJelrdec u1 'Oiacuue1

elSo;rqe1s as

]seg un sc r?op Ic .urere,rt p" serei{rl rcgc_'rrierelcep relsec? cpeueJEoJd lruetceJec l1u{qns m !fiW Ie 'UqBtU m7 o 6 nwg ml alaznut osaln)pl apun ,mlnsDlurdr ap 1nqry -ap asunzso mut # ap:lppr lDu apc * nuac D lto\qnlpqrE ry gM, l4au! ed r-npuupEeJd'pDsDauDuot arzaod ap nou TsnE *r,#,,m o # nwrcto ep eiuFop urtd,oatpcnlelSeumu o eJeJ ad .po;aruas o.,Bo1oJ4.o Dar!rypcp gcrgnsnf rsg q.00gt lnuD ut ffnilr Ml 1ruo1ne ttito ti [roreyq n4e4] oata4 wti,,f aqp) apo"Tur*o-rrprl ,s.ctrjuqr

ff
ergerSorlqrq
e1

alsa

qog ueol ;ndocslda no ]otiJUo! tnun euin ul lep ,lelg e1 :osa1o:d epeol.i -ed o elsa 'etupnltsueJJ uJ s;olulo6 'erfio;oa1 op rripllnreS !B lueAlosqp
rS

ailnw nr ryip&oqan .[nueeleq-1epng rnleumu e-#1-*nr,n aqJouoaT ap aJarug) acaza,tdsooop uJ ilrypJp Jrttjos_o;lrrrrl*ulw. un else nllannll oqqDl n?s opmufi"1f uot\owaod

euotn el

oUOZoltJ

op tJns;nc
,(gdgt

uSdfu 30:tlcNnd
nrrBaloo-Iupng uoJ ep

.rDptola
ppo71-o{1qoq

e; gienuS 'crgoler-ocerS

ezeLuM lncle ,legg el ap Inleutu]as troe:ci lnun

-09/l)

le

nil

'ouolst

,Dogoll3 ,.rotu.ns

nL!Eata0-!ypntg

s.totr

ppol-uotoYDI

+vQYrNvgri
.eprurdo gir-$elpo1414Sedej peln ad fsuosnd ec ea/\e 1-u n4ued elr^r4od II.u IJ re pc liereplsuoc _ .rra ae6 -e4 'eclruoc .ec4eruerp ,ecr.u1 .ecgde _ elxel ep @ ef "rrafrl eeel"tqeuosred lerg.tepe nc E4cagar II ea En pYrruqg
'e.qso^
'(.c1e eryer8oleureylc ,grnlerelq

:egerSo4qlq ec

f
s,

{ereprsuo3 'Sedej peIA Inl e ve epeeur8eru

rnl elvtt,u-qso: erdsep IS ppol ndnl elJsen 1n Jnlolduoc lo1

-rmuoC

eg$auuogul gslc ep l8eloc "iAr"p lileFolac F e .rpolqj

Inrcelurv ppo^ ruprrcxelv ml e


rS ue;41

,Sedef ulp tege rie-e1 erec "r_, "rI+W ed pl1 ep Inl 1S uier-r ep8ey rrgldruglul erdsep lielncqp.r8eloc "ruruop naed_13a

ITKHtr

EIGI

EIITNtrEINII

"p,A"m,

q l

lec uEIo

'4urelueC elue pdoqc$ ru1e4.

e1194 elueturue^e

in_

devin dominante in liganiatla.,,Inven1ia,, nu upuai* ,"rlir"*fri ardelean, dar in literatura rom6n6 situa{ia este rarisimi (o vom reintdlni doar in anii 'g0 in Levantur lui Mircea cirtdrescu, o altd epopee ,,de sertar", unde, din fericire, a r6mas nu un secol, ai dou, un deceniu) qi echivaleazd cu acliunea de salvare u utr"irp""ii p, cale de disparifie, din pdcate fdri a produce efect in epoci, pentru cn textul nu a fost cunoscut de scriitoiii timpului, fiiniltipdrii integrat abia in anul1925. Fundalul este eroic - lupta pentru independenfi condusi de vlad lepeq. in prim-plan r" ufid ins[ peripeliiie comice ale liganilor care, pentru ob{inerea liberti{ii, dar gi a mdncdrii, promise de-domn in schimbul angajdriiin rupti, cilitoresc de la Fr[m6nda la Inimoasa. Mulfumirea este totuqi mai mare pentru mdtai ;i crisd (srdnind) decdt pentru slobozie. Fiindcd mersul este anevoi os prin sfad,i multd ;i hodini dese, liganii se hotdrdsc sd puni inainte .ur"i" .., merinde. cum nici in acest caz tu oblin efectur scontat, trimit solie lui vod6, solicitdndu-i si ordone ca distanla dintre cele dou[ localitafi se nu depdgeas cd un mil, ...Apoi sd dea srobozier De a foce trii hodini cdte o datd. Armata liganilor mai doregte qi Manuscrisul liganiadei a tosl ..pd ;;; r_, pazd, {...1 I Ca la primejdie sd ne ajute;l Dd adus in lard de cdtre Gh. Asachi in arfi mdcir numa doao anul 1869, fiind publicat pa(ial, mai sute. Lucntrile se complicd prin amestecul sfinlilor, a. purt.u ,o_ int6i in revista Buciumul romen in_ mdnilor, qi al diavolilor, de partea turcilor. satana o fura p. Romica, tre 1875 9i 1877. Au urmat nume_ logodnica viteazului parpangel, oprind iar cildtoria, cacr inaragosroase reeditdri, mai mult sau mai titul o cautd pretutindeni, ajungdnd chiar qi in Iad qi pu!in reugite, ultima fiind editia in Rai. totul se sfdrqeqte cu incdierarea criticd din anul 1gg9 a lui Florea liganilor qi cu hoidrdrea lui Dumne zet de a Fugariu, cu un studiu introductiv de prelungi fncd vreme tungd jugul trtrcesc, prin plecare a lui ylad. in Gh. Tohdneanu.
urgie.

declin. conqtient de acest fapt, Budai-Deleanu incearcd sd revitalizeze specia tocmai prin suprapunerea comicului gi a satirei,
care

q
f,

fr

'@

,d

/,1

rft

il!

d n

F T

f,t

-il

f,

ffi

Coperta edilieicritice din i953 a liganiadei, ingrijiti de J. Byck

portamentul,,eroilor". convingerea scriitorului este ci fiecare subiect tratat presupune un limbaj pe misurd: ..poetul tn voroava sa deob;te [..]'tntreiuin_ leazd cuvinte obi;nuite intre rdrani, afard de tdmprdri iaia,o*i";* altcuiva, cdci atunci aya-pi chibzuie;te voroava ca sdJie cuviincioasd persoanei care vorbe;te. or, cum dominanta texfului este dati de intenlia comico-satiricd-, rimbajul, ca gi comportamentul personajelor, indiferent de zona din careprovin, i se idapteazd"p" a"piin.' Totul respecti insi limitele prescrise inci din eoti"t'itut., o. Aristotel, care cerea ca poetul si iorbeascd pe c6t se poate a" p"ti, il nume propriu. De aceea,.autorul recurg" L * pro."ar., plT"rd in-subsolul paginii note gi comintarii ul" ,rrro, or1fiour, presipuqt cititori, avdnd nume ce sugereaz[ firea sau preocupdrile fieciruia: Mdndrili, Idiotiseanul, Coantreq, Onochefalos, e*aiiiur,, Fil;i;;". etc. Idiotiseanul, de exemplu, nu pricepe cd prezenlaecoului in'la_ mentafia indrdgostitului parpangel, nemdnghat de pierd.r., Romicdi, este doar o metaforl: Ce ligan nebui! Da, n) putera el sd cunoascd cd nimini nu-i rdspunde, ci numai sunetur vorberor rui sd r/zbate. contribulia lui Mitru perea este predominant rilologica: Aurariu - explicd el- cuvdnt adevdrat romtdnesc; adecd r" noio"r"

Elemenful satiric este dat de alegorie, cdci, sd nu uitirm, prin ligani sd inleleg ;-alyii, iar comicul reniltd, cu precidere, din cim_

r: JM

I&

ri n

d & ro

(sgcsnueu ep Pu;6ed) epepeBti

pand vutlq

'a1aqiootq /rt

lqF mmr

)S?MftU;
:gcr8o1or
DS TNI JO

DlDryq pcapp 'DtqDworaoqq4oA rluto !ry wugc nD pug?arDo arD) -rr5E1 ruluy owallJ a! atd rqa soap4 pwulqc 12ffi n4sou ln)lxaod'to1'ryto1n[o 4iau11a nu1aod D$oa)o tu'Iradr a.u!m una"u, pdoacu3 ps

@r ry

pugrt 'giau1lp1 ri

-p[o pn1aod ri pusnw ap 'atnBtau' a"rcorcal$ $rc7 nos) apf aP @n "W 'augz nDS alatz slz nD-s aqq atoc 'adotr11o3 ri oruotg 'Dluw!trod

ps p Dt eex

-ou

-3I UI In so8o1op :?rru?cer rSndnse

'atoqtsdtal 'auawodplrtg 'DtIDtlJ 'adta4ng 'ot13 :wnca"rd'asnw ooou rwml?' -11g 'piup1i ap atoo1pgfo pugz sou?^ lau nos piuttli pclzpsD^ D$n$ 'd-r4ury. 'Unlilxs nc nucs puV? nos atsaod ol so['4il' ilu ory3o7o1111J o1 pluro-s wncatd 'aflqwy awol Dl lDM wnzo nnuhqo Ssaulla a$a uq^n? $no :fs-ilt[ -

'pur8Fo
urind ap ep 'ele1l 'uqdl
-efeuosr:
eP glep

'aliout ap rtryo1o-i autV


'aqoqory app !! ppol pou puqJ 'nrupZfi ncplaqgc a7oo1

-nona|1
aTiaqton

'ptnoitunq U{'afa ti PtuP)

-ulnqa4
etmdnse.

o rvtqnwo lwoqa uql $ 1ug 3 proolurpo rlwo !ry ac ipsnw

(elueur8e4)

I IntugJ

-Iuoc ufp ut,td otnv

u! pel1.
e ep nez
es

IruoJ'

-soSgrpq
oecturog

-oJ eu? oDop Dw o-A wnJp

'rqsrtdoSed'eleolpuun tetiereue8 IrJoyucs 3p IJo i -m -weluoc ep plncsormc trsoJ e nu ilrueleg-Ipng rnl erado qe I gqeler8er Iur lgle nc else ?eec ep letucoJ 'InFlueluorn E !l@ emlrelll uJ gclrm else rie^oul ep glpqns grqpsai ep IsFss o "'ps lut pts D) - pslz :towv].lJ. InsJeA q gnulws$ srer 'pleldurocur glqJel guJoJ 9{" o nc InqJeA pugulqruoc '--arussgqf ltrrmu lnepecord ep ri efesolo; es 'rer r?Irr gcep lr-rgc i1alriw'6-p '\apoc.to3 - \airy:urdord eumu nc eumuord rS e,rncefpe :arurMtrI[l {q-l'mo, eIqJeA elruoJ fii ptos tto pLtood runcerd ellluepqns gs ocJ Ig 'ncseugls elqclN 3I nes 'nldurexe ep 'zeqirl- JWt e1 'gurepour ecull uI J"op IuIgluJ Isru ruol eI eJc ad acwd gleclxel erigSoq seueruesv 'cla {pnud
IleuzgrpuU elnured

n4 acotn -ecol gnq


erlos lrIII nc eleJ?3 ppols u1t

Il

suesep e) mzptqo n 'atug&pd'a7o1p1o7 'a7n1p3oq:eJ'\uep

rll|[s'W

(pupp1s)l -eouruJ e

uuop ep.
ropue8ri

ep psnpu(
ler8elur 1
ec

reur elnu$qo '4rdord gieerc Vo psloolc 'ppq'iopq'ewu[@ t3 1uo31"t7u1 optawtq 'atlocuo1am 'ptqwni4uo rsnrald emor0ffi' -oloeu elsmlgl repese 'Iulglul ruon 'gcr8o1oeu-lueles emer&E elieyoco nu'g1rqro,r ETre:-reL l leclqo ep eEmcer rSep'aml mry -eq-I"png tnl elelt$ner e4ulp rm elnl4suoc lniequq]epp am 'sol4laryrq0l 'DaznD a,rc) ap aqtod nac ap pJsoaq"oi L-DS Dlnqa4 |Dp wmwl 'agnd o ap olznD nu p)Da7 iW ip71'tpu97rg

n4ued'

tott'a1"md o ad nmnu Ia DqnJSD pcog 'ayod o-ap acrz rodo $ a1oldatp ap nuoilqm Tsot nn 7n8na71

- i!ry Dlrrlryft"m nunu ramr'lt gmr p) a21Z "-1-ilmilW

ed nceds reop rc 'y PIP o 'nc urorr o)


etec olel4
-rAeJ Ps g

p,s nu um)a"too :apnD a\.nd o ap mwnu ac 'a|n1datp tp iln"do4f-n 'n3ee51 rnlepnl Ie cruoJl Inleruod ep l?el tcqder ep Inqum'fryrr ry ec ,,,1iolplc,. roqnur reur uriuezr:e1ut uud '1evr.co1oc tcsdse m $gihlr 'PffiD lurytttrtd utp pdos ps apun aWfrsN lrisw' InrJlueuoc lJoeun

InIruollIJ'l

lupq ,7 ap '$aryq )!z ps uncol aPun ad 'Iruno ppds aa ra; m'

Cum liganii vrurd sd-;i aleagd Un vodd in lard;-o stdpdnie Cum, uitdndu-;i de viala dragd, Arme prinsdrd cu vitejie,

52

Ba fn urmd tndrdznird;-a sd bate Cu murge;tile pdgdne gloate.


Cum apoi,

$i wdnd sd lefacd o ndtdraie, Zburd tn giur pe deasuprd_le roatd Cdteva ori, ca;-o ciocdrlie, Purure cdntdnd cha! c6r! iatd ;i Bietului Goleman, ce pe iarbd $ezdnd ura, se cufuri in barbd!...

( I t l

LI

prin o gillceavd amard

(Cdci nu sd ndrdvea depreund), Tbyi cari incotro fuga luard, Ldsdndu-;i lard, vodd;i corund. ^ toate acestea Insd sdJiicurd Prin dimoneas cd ameliturd. I...J
51

53

$i tot croncdnind, de-acolea mearsd, Iar dintr-un alb nuor Sdnt_Ilie Trosc! a;a-l pogni cu sdgeata arsd Tbcma tntr-a capului gdvdlie, Cdt corbul cdzu mort, iar Sdtana
Fugi zberdnd g-astupdndu-;i rana.2

i
tSlre

Goleman era sd mai inceapd A grdire, ;i abia cdt zisd: ,,Toate aceste nu pldtesc o ceapd!" Cdnd Sdtana, care aci sosisd Dezbrdcdnd negura fntunecatd, In chip de corb la ligani s-aratd.

54

La aceastd ardtare minunatd, La toatd adunarea cdzu greald. Toli sd mira cu gura cdscatd, $i defricd toli albisd infayd; Iar ;tergdndu-; barba Goleman Sudui de mamd pe croncan.

2 Trosc este onoma-poeticon, preJiicut cuvdnt din sunetul care face fulgerul cdzdnd; sau, dupd asamanirei sunetului de tunet, ri )i"" p" unele "or" .locuri gi ,,treznet", precum ,,afulgera" sa, ,,a ,"oo;;)i;ii ,,, trezni". - Mitru perea
a) Bine sd zice cd dacd o minli, sd o minli groasd! Ce aufdcut corbul sdracu, ca sd sd pedepseascii; mai bine r_o*oor" Sdnt_I[fe pe Sdtana "ro decdt pe bietul corb! - Onochefolos b) A;adaa deaca ar fi Sdtana muritoriu, dar el e nemuritoriu, cum sunt toate duhurile. - Musofilos

Dlcloun
murgesc,adj. - negru-ro$cat, castaniu inchis sau cenusiu corund, s.f. - coroand dimoneascd, adj. - drlcesc, diabolic
a se

niirdvi,vb. - a lua sau a face sd ia un obicei rdu, price, s.f., (inv.) _ neinlelegere, ceartd
a se

invl{a

cu ndrav

dadd, s.f ., (reg.) - termen de respect folosit de oamenii de la pr6 pentru a se adresa unei persoane mai in v6rst6 gdvdlie, s.f. - leasti, moalele capului

EXPLORAREA TEXTULUI

Musd!...

l.

L:

totodati cititorurui gi un indiciu important despre tonalitatea aleasi de poet in inf'qiqarea peripeliilor eroiloi s6i. umilinla

Celebra invocafie citre muzi, care deschide lliada,pundnd de la inceput o distanfi respectuoasi inhe artist qi inspiratoarea sa . Clntd, zeiyd, mdnia ce_aprinse pe_Ahil peleiarui...,_ devine in liganiada Musd! [...]/ CAntd mie, ;i fii buni;oard _, of..inO

ougrrou lolluopecv ecelollqlg ulp sllcsnuBut

'(X tntugC) epe1ue61j

apou pq,m! ap tol uJ .solz ad n7 :aJDoJ # ap"ru al\ol su\Sau In\oi 'a1oo{"ryd aqlaa Dc pffitoqoq BnW
acoocuS-i olocuJ colpp (elueuEurg)

'a,noqnd pugp uruas ulp prsndsalg 'atospu aq4qtagfpznds $ n7

UngV

nL

)il Inlugf,

-eseq euo's' 'elceo u! tolluguot p1ndecul n4uad eyo1s1 'gieu -gutot lequil plndacul ruyued elieyaslg stJcs V '6o;oe1 '6o1o1g

'cl tollugraot !!cu

-run[ JeJnuPc - Jolen nJlod '1npta1d pslpen4 ted -ode ;e rolne '(719;-ggg;) zelOue laod - (uoUIyl uqop) uo1g141
'ac1fuoag

'cr.rogsr'( ;791, -LOgLt) ueelepre lstu

6 acyocng 'unlctc gnop u3 elednlb 'ocrlsnJ r{ern a;e !nolqel uriuoc elec eureod loun lp ;S eplau3 rredode tE rolne '('H't O1.-OZ) ugel leod (oley1 sn;1rfue4 snrlqn4) llq6r!A

'cFuoc peJe rm r$ gzeeerc rep .1n1nfeuosred uerezuslcer -c BI ernqrluoc rrcruelog mleumu eeJeEel" pc gzeelueurn8ry 'npuoq '3o1oco3 'ro6o$ .1epocro3 .ueurelog :mlncruoc e erez -IpeJ ep r$ rep 'erezpelcemc ep co1lrur ec JolefeuosJed eleurnu s$eso1o; nueeleq-repng.epere3 ep r$ rrpuescelvep elur?ql 1 'ecrs?lc eledode urB r* opoEuoEEJ urp ugldulglu; 16 eleuosred e4r4 ecnuoc eiuepuodseJoc elle r$ gcrgnuepl .uourueurety 'rnErsep 'e1se apno a1rud o ap rDunu ae .nEeep a1o4datp ap elss asnzpl Fnu Da)un o pugd Iruoryqn! Jsr lolseN Infdelaiq pruJ /arulp unntu p,n8 4p twot tS /asnzp^ unrDat aqnw apJa7 /aturwnc nry8plg .xerv e6e .elurur pJFJ JBp .cprelnd Iac uerueloC tmec m-r1W ruemmg Elugcsep erec eruolrfgrrr ?ug4pq fi p1ut3,m a.morcrd nc eyez e4ug ,psu; eJrqesoep 9l9J 'slfe.L else oer8etu e1 puglede oleJ op erede 1-gs escJecuJ erec 'e3npugrg ,es eruuru rer .ncseurlp3 .g elSeumu umc II '..g4e6 ep" rup 'elIrTV else leEuedred .nezeuumq ed eltmrgul I-ps csernugld rruourep effc q lnposrds ,uo]11lrrl e1 ep .reg q 13 pal ug leEuedre4 rnl reuotglgc pposrde pnlerd else ;nyfiuexe ep 'nlpEren eC 'pcrruoc oreqc uI tel"4 else .nueeleg_ppng "l oelsrluecseueJ rS ecrlue eI 'lqol rep elladods urp eleu rrglduglur nc eiuepuodseroc eseorerrrnu ruqels 1od'eg .Z -osred
rS

'(qe e1o4 el ap tollon ee/oueoy! ,ta!ot!


eat!c!.a!N 'porya epeil 'ep1eqe1) crde n1cr3 ;n1unu-e$e urp e;redoda nes (r.rca.reoS nc rc1e1ieotq npq
'('c1e ue;r e4pg 'sosfiuorc e4pg 'o1ody a49g ,e4aua1 a4pC)

?rpoz qns Flxer ndecul er ep pzese ueureroc else ll:Tl.fr: lE ppunulu Dantprv.ppc1Ee4 Inuues qns eepelod eermd Fsoln*Jrrn'uouuleure8v.nps Iglsl er19c ep J"lqc pldocce ,reru

?.rsrxe.ecrse1c"^".::;:;;;::;:r;:XX:::r,":;

-etry1 prcrgFces qud_.nlduraxe ep .DpolIJ u1

.op4uohlj

ay

-z?A

elqe.aoluotle.4eg) ;;poied
rS

unuut tunceJd 'ecpr;

ecrde rrieatc

e1;e rS 1nqu1e teuJ ne-t

lotlue :eaas

-tpo lS epeg;.ropedode ;e.rope eel-Xl le Inloces u! llgrl e elec ,cel6


c4ue leod loleznul Inlel -ed pge es pc eepoJc e[tpe.4 epun

,.g.1

'1$euuogq e$ec? ep Jeop ?ruees puguli 'ppoguotlj eurel elSeump .ptue1 erdsep epriuese gieuuogur 'pcrselc eesdode q r$ ec .eufuoc (g-g elegoas) p11{cu1 .z
'eldurexe eeueruese eqe;6 uedode

(leuog) .reu6

ercalc utp elunu

seutPd

psuudnc uI gclJlluop1.nnq ln&pq lrumu g err rSnsug olody iosnu 'sns "'pu!l ouqrpo rj-prumc uot ,psn7/g 2...psnl1[ p&Drp '!DH -:elsilrsrlrursJ uI rurBeleo-I?png ul grruoJsue4 es reJsol"J -rdsu r$ rereolcelord rslcrurelndlow elBJ uI cllrre rnlruo1eeJc

75

Vdzui pe toli dracii in pielea goald Cu coarne tnfrunte, cu nas dd cdne,

85

Pdstd tot rndngili cu neagrd smoald, Brdnci dd urs avdnd ;i coade spdne, Ochi dd buhd, dd caprd picioare $-aripi dd liliac tn spinare.1...1
77

Judecdtoriul ce lud mitd Pentru ca sd facd strdmbdtate, Acolo sluje;te pdntru pitd

ll0

Dar'a
86

$i numa sdngur pdntru bucate, sa cuviincioasd platd

Nu o dobdnde;te nice-odatd.
Cd toli i-o tdgdduiesc infa{d $i cu marturi tlfac dd minciund, Toli judecdtorii i sd-increald, Nice-l lasd jaloba sd-; spund, Ci, cdnd a jeluire sd-apucd, U;ile-i aratd a sd ducd. Nemil o s tivii c dtr d s dr aci, Care-aface mild nu sd-ndurd,

mari dd moarte pedepse Au;i dupe mdsurd; Cdci prin aha;i dd-ahaia parte

Toate pdcatele

llt

is iafie;care cercdturd Prin care au gre;it ;i dd pre care Tras fiind s-abdtu ddn cdrare. f...f
79

Tiranii crunli ;i fdr'de omenie $dd legali pe tronuri tnfocate, Bdnd sdnge fierbinte din potire; Iar din malele lor spintecate Fac dracii cdrnali;i sdngere,ti $-alte mdncdruri pentru drdculeli.l A;i;dere pd domni ;i boieri Care jupuiesc pd bietul ldran Iau la sine dracii mdcelari Fdr' a da pentru ddn;ii vr'un ben, Hrdnindu-i cu cdtran;i-n loc de-apd, Cufiere mult amard-ii tndoapd. [...]

87

ttz

imbtd cer;ind in iad pe la draci, Ins d pretutindene-ti tnj urd le da ceva;-tn pungd fdrd-a $i, Sau tn traistd, cu cdnii alungd.1...1
106

Raiul e grddina desJiitatd, Intrd ceriu;i-fntre pdmAfi sdditd, Dd tntp pdmdntesc neapropiatd, Dd minte-omeneascd negdcitd, Care, dupd vrednicii, sd-mparte Sufletelor drepte dupd moarte. [...f
Acolo vezi tot zile sdrine

Dc,Tn

H
p

tin

108

at aI

nfr

$i ceriu limpede, fdrd nuori, Vdntucele drdgdla;e, line , Dulce sufldnd printrefrunze ;iflori, Tot feliu dd pdsdrele ciudqte Cu viersuri cdntdnd pre minunate.
109

H d*xiq
46qno
din care

no

aA

Acolo Dumnezeu ap a face, Sd nufie vard zddufoasd, Nici iarnd cu geti nici toamnd rece, Ci tot primdvard mdngdioasd;
Soarele-tncdlze;te Fi desfatd,

sp

Iard nu pripe;te niciodatd.


I Aici sd md ierte Parpangel!
O

Rauri

ca dracii s-aibd copii. - Simplilian a) $i pentru ce nu? Eu am cetit la Scripturd cd tn zilele de demult, fiii lui Dumnezeu s-au indrdjit cu fetele oamenilor si au Jdcut copii, ;i din copiii aceia apoi s-aufdcut urie;i. Pentru ce dard sd nu poatdface dracii cu strigoile copii! - Popa Ciuhurezu din Bro;teni

face prea groasd! Cd cine au auzit

1LA

Sr

ca

ifl

AI

&

Vdzui dracii in pielea goald... (gravuri de la mindstirea Neam!)

b) Popa Ciuhurezu se vede a ayeq dreptate, cdci sd cete;te la un istoricfoarte vechiu anume lordan (sau, cum zic al{ii: Iornand), care zice cd un craiu a Golilor au izgonit din tabdrd unfeliu de vrdjitori;i strige care apoi ddnd in pustietate de draci, au fdcut copii, ;i dintr-acei copii s-au ndscut Hunii. - Eruditian

3-J

tr

&

:.*t;l1i*{iit$1r:.l

(lrueen
eaJllspupur e; ap gtnlel6)

"'apqpso ltog nc a11tndug3

!!

'rirsdeped luns eJ?c uI Inporu erJcsep rS sns reu ep elelueurter; ur elsluezerd rSorycpd ep eprroEepc e1Seurn51 .gi uI slSrgr'ps rolepcpd emspru ed else erruFcerJ ..e1e1dsgg,. .
-e1,r

a a
ur

'eged ug e1ienrls eJecelJ rulued eereEele rf-gzeerr4oru rS ecrur -oc elueruele eu{uoc u red es 1i erec elueurEeq re.q-gnop gzel -celes 'cruoc pqerSep retu lceJe un'tze ep lruolrIc n4ued.ele

!!
ul !!

z3y

Berelrcsep lSnfol tS 'emolglugrulgdsug erJ Fs rnqe4 m InInpeI -Z eeur8etrrr 'etezrleet ericeles urp rS eplsuoc eolnd rcl umc '!rynpry IB crluerues rnlndurgc qfuede pc ueprsuoc el eJ"c ed rmpn4s /eilrrlnc ellezgzeelceles .I

t!

"

roI pp UnpA

tn'InlxSr vSuvuo-tdx3
ti epednrpd
BI

uqrop prederd es erec qp rolerqrueu efelncpre eudsns effc lq so -'1's'a4ads


teloJntsn -'tpY'so1o eldq nc $

g&
'uot

nc ppceNerue eJerru urp glerederd plu1ueurJoJ pmln?q -'ys'ps.mw crod ep upumlnc recrqo ep gprederd 'ngJE ep gulql ep l"nl ulp grml - '1's'aeoSod'1co&od elcruJ alecogod

-'u's'ptuood'wod -'u's'unouotpu

",,;*JJ"",,ffut#:-.r:;:;#f,",

lrpcotu tods grg pzeercnl erec '1ue1 'pcul - .lpe,Upcg (srcs ug pmcgJ) eduurelcer'ereEugyd -'1's' pq1o [' pqo1o (sorierd) Ieleru ep gdnc - 'u's'4tod

t
'PI

uvr.roricrg

'ap4dord np co1 ug prnpto7 q uns 'a1aut altSotp 'apqads ptoq !6oqo7tgc 7o71tod pp )oI u! lDJ 'aqruria4s aploc a1qcpld n3 'fiuny yolcputgc ridt{nc 7o1 s-olorD-af"tnprvD gII
ag1qa1dqr

'ppaua$o,tplpq 1i ptttgr nagry ippawcot punq fi prugs n'O "'iapput $ a71d pp'nn&od pg 'a1oou p8ypwpu pp s-utnw.ryj 'aru,ryd 4un pp # o1oco 3n3 alot pd ac1np a7do7 pp UngA
'pugut u! !o! rnv-pp aiunptt 7o1 'pug"tpi 1i dlspu W )ol u! lnl '1td, un8n4s n) aflpor $ run7 'atn1d TsnB ry ac wod pp 1ry1alrct $

ztl

'Duloi'a7tn7'Etttoc punzugdg

'lcodoc pp alunwD"t ad aq "'iauulcouts ' apgfots ,pq0z pp toJ 'a7oy8"n8 nu?$ ti njunw,,toJ 'putupF pp 'pzugrq pp'ioc pp rung awot aptsaoc # ap"rryoaq 'au!^ lit flpq pp Fptp pugcrro 'auu p8ugl ptDpufttfD puppz

nil

r?utp,lD ,i ymcuotpu'rrpoJ )sae acndoc ri ptnq"to pp p)ol ul


'a1a&"rpw

'p

TII

fi

adwncs u4atd

7o7

co7
'a
,a

,tomn nns nqpd'inpc pny 'a!qw-4 u! pp DilDq oapcull ,otzr un-Ds.tnw p1pdsoo,rd pp tcl
,alqcur pp

a1acqatd pp co1 u3 sorz pd ,.toJ

todli

un lzat

DaIoJ II

'atnrsarr ynpor ap 1ry1alrct n3 aq1"odocn rylsap atd Tung 'atnzp\au p?u3 lou o7 1c1o ,g arlqpso 1"tog[ nc alttndwgS

OII

Sublim - categorie esteticd a cdrei finalitate este cafharsis-ul, purificarea, imbl6nzirea pasiunilor prin contactul cu arta. Se produce astfel

4.

inallarea impersonald, iegirea

carc crezi ce este motiwl pentru care iadul este descris astfel c[ ii este elhilxilzit? Imagineazd-fi qi prezinti viafa pd_ m6nteascd a celor care au ajuns in iadul descris de parpangel.
qi cui crezi

din

contingent, fie gi numai pentru timpul limitat al contempldrii actului artistic. ln Aniichitate, el era asociat doar cu speciile inalte, nobile, tragedia gi epopeea, pe care Aristotel le punea in directd legdturi cu mimesis-ul, considerat a fi esenla artei. Poetul, spunea el, nu copiazd realitatea, ci infdtigeaza o lume verosimild, vorbind despre lucruri putlnd sa se intdmple. Tocmai de aceea, eroul tragic, sublim, apare aga cum ar trebui sd fie omul gi nu cum este in realitate, pentru cd tragedia gi epopeea sunt imitalii ale unor acliuni alese. Dar pentru a avea efect asupra spectatorului sau cititorului, infaligarea int6mpldrilor prin care trec eroii presupune o expresia nobild, un grai impodobit cu felurite soiuri de podoabe, agadar o limbri literard aleasd. Toate acestea sunt

Acolo vezi tot zile sdrine...


1.

2.

selecteazd zece cuvinte/ structuri pe care le consideri c6 aparfin cdmpului semantic al raiului. Descrie, in lirnbaj acfual, caxacteristicile ,,meteorologice', ale

raiului.
3. 4.

Descrie vegetafia raiului. Vei constata dominant consumului.

cI

ea este destinati pre_

l.

6.

gadatii? Dragile mele (Dard spetele, dragite mele...) reprezintd intervenfia directd a naratorului. Dar in acest fragment existi doi naratori: autorul-narator qi personajul-narator (parpangel). A cui,,voce" se aude acum gi ce semnificd aceastd exctamalief care crezi c[ este motiwl pentru care raiul este descris astfel qi cui crezi c[ ii este elhfudzit? Imagineazd-fi gi prezinti via{a pdmdnteascd a celor care urmeazd sd ajungd ?n raiul descris de
Parpangel.

Enumerafia cdup, pdhar, urcior este una ascendenti. Ea este completati cu verbul a zace. carc crezici este motivul acestei

necesare, pentru cd sublimul nu-i convinge pe ascultdtori, ci-i duce in extaz. El, addugdnd cuvintelor o vigoare gi o strdlucire nebdnuite, coplegegte sufletul oricdrui ascultdtor, devenind un ecou al mdre{iei g6ndurilor. 1.

EVALUARE GURENTA APLICATII t


unde, dupd moarte, omul este recompensat ori pedepsit pentru felui in care a trlit. Pe grupe de hei-patru colegi, discutali qi imagi_
nagi-vd:
a. raiul, pentru un elev sdrguicios, dar veqnic rdmas in

in credinfa creqtind, at0t iadul cat $i raiul sunt locurile

Aristotel - filozof grec (384322 i.H.), profesorul lui Alexandru cel Mare, autor al unor tratate de
logicd, istorie naturald, fizici etc.,
precum: Logica (Organon), Fizica, Poetica, Retorica, Etica nicomachicd. 2.

urmi cu

temele;

b. iadul, pentru un elev care axe obiceiul s[ chiuleascd si si


care le considerafi cd aparfin cdmpului semantic al raiului,
copieze. Scriefi fiecare, pe doui coloane, cite cinci cuvinte/ structuri pe

3.
4.

respectiv, al iadului ...unui elev de clasa a XI-a. Integrafi cuvintele/ structurile in c6te o descriere de opt-zece rAnduri a raiului, respectiv, a iadului acestui elev. Scrie rdspunsul la fiecare dinfre urmdtoarele cerin{e, cu privire la textul de mai jos:

Rduri dd lapte dulce pd vale Curg acolo ;i dd unt pdraie, ldrmuri-s dd mdmdligd moale, Dd pogaci, dd pite ;i mdlaie!... O, ce sdntd Si bund tocmeald! Mdnci cdt wei ;i beiJdr, osteneald.

G"TI*Iraffi@

'rolmm$9c Inpugr uI eJep?ceJd nc 'gluegodun pcug else eugruoJ 11qurq erdnse reuolels efuenBur luoruotu lsec" ug'16n1o1 'pullp4s pqryl q asa1aiqau aur^nr ap aru o lgJap salaiug n) almun) nmc rp,t8 o a aulq lDril p)aasaq oqugts ?4 :putrJcs ',p1eeuz4*tpu!,, clpJoel 'e! olsopatd rII 'lepop
rS lecqinsnl u-r3 1e

utp snpe.q r$ e1 erec 'rsero3 rnlnuocslp Is '(I9gI) tsaaguol yuogaq&untg'lFpdlt ge1 purud rer 'OZSD turyndug2 agp nicnalg !ry oanoslns else tzplse pugd 1e4sgd 'el6euguroJ ur srJcs xel FurrJd '?ugruor Bqurl r4 rnlnslrcs 1e$1rede Ftuetuoru ep ynpugSel '?el-IAX IB rnlnloces Fqndocul el ep uee1rmru prerE uI ererell IIqEIt
epurErro pzeeseld ro1nS11erceds eepluofeyl

-oilo ? !cea6 ep ffirryle 'glugJs equrq

'puorrels

SUVCTNnWO3 rs Vyril'l

'leiuenu poru uI re eeJ?nl -er urrd ezelodt gcs?eJqlul ps Jsecsu else erznlcuoc re1 ''c1a eldurexe 'B4uoc 'lenluerre 'r3 ord eluorunEre pqiuoc ?s emq
-er1 Inlnese eorello^zep

igz4odr o ereceld ep nrmd ec pqre gs

elnqel,uplueun8re

nese rm pc etuees

eurf 'plsrwumlr

Fm1ce;

ep

ep erolJcs o else opnpnfiJ eeedode ?c rzor1suoruop gs arec ug'rurEed Ie4-gnop ep,upluourn8re dp ep Jeqrl nese rm eIJcS .S ppetueBti
e 666t utp oclluc ;a;i;pe eyedog

ei
IE

t v
Iop
-Je:

Iels
0lsG

-erd

'sns reru ep lrux4 uJ alpzttrng elftuexe eI reunu pugyede '1qruo1ne gcrruoc e$uelul pzeelueurn8ry.e " 'Inler uego eleod o eJsc ed elcue; eJ?ru raru eec else elec osns reru ep eJots ep ellreJo ep$eulrogul JBop pursolog,gzeezrcet4.p 'xel uI lrclldxe pour r4luezerd else osrel rm .c 1ruoryiple effc uJ {nru lao ep tueuEe4 rm eucsur1 'el?nlc? eJ"Jeu rrquq eleuuou ep eleldecceou 'eleuorter glectxel eun rS ?clleuoJ epyrepcrged o gurluoc ps eJ?c nc rm elgc 'rye1u1p ,gzeslceleg .q Emtrcruls nug .e 'opoguotgj'n1y1-rqnluglnc Is eJerruoJ ap Inpou pcndxg

el?
-redr

'au1d.1i3 npq pp ptaq pupcpto 'auu p&ugl ptDpufll{D pugrpz Jontn nos,mqpd'inpc ptoy 'alqu-at u!^ pp oq0q DalnaKJ

'Je6u

Ioa.zt

un-pstnu oqpdsoo"rd pp tcl

-Pdei
leJls

'alqcur pp

lodli

un lzat DaIoC

de a altor clrturari ai timpului. Pentru compara,tie, Precizeazd,motivul pentru care Coresi tradu-

ce qi tip[reqte in limba romdni texte religioase.

in secolul al XVIIlea, mai ales din a doua sa jumdtate, limba slavoni pierde teren in favoarea celei greceqti, utilizatl tot mai mult in biseric[. ,,Descoperirea" originii latine a neamului - Noi de la Rdm [Roma] ne tragem, va exclama uimit gi totodati mdndru Grigore Ureche, in Letopis4ul ldrii Moldovei - va orienta interesul cirturarilor gi spre limba latin6, a cdrei influen{i va deveni tot mai puternic[. Dar diferenfele datorate graiurilor locale tind si micgoreze avantajele rezultate din imbogifirea vocabularului, incdt, pentru prima dati, un c[rturar romin, mitropolitul Simion $tefan, simte nevoia sd clarifice mdcar la nivel teoretic aceasti problemd. in Predoslovia la traducerea Noului Testament de la Bilgrad (Alba-Iulia) din 1648 el spune: Bine ;tim cd cuvintele trebuie sdfie ca banii, cd banii aceia sunt buni carii tmbld tn toate {drdle, a;ia;i cuvintele acele sunt bune carele le inleleg tofi. Explici sensul comparaliei cuvintelor cu banii, a mitropolitului Simion $tefan.

iati doui scurte extrase: A. Iard pre malurile gdrlei tot feliul de pomet roditoriu ;i tot copaciul frunzoz ;i umbros, de-a dreptul, ca cum cu prighelul ar fi fost pu;i frumos odrdsliia. A cdror urnbri, giumdtate pre lind apa Nilului, iard giumdtate pre mdngdioasd faya cdmpului sd ldsa. Iard roada pomilor, pi la frumusele ;i la dulciald, nici Asia n-au vdzut, nici Ewopa au gustat. (Dimitrie Cantemir, Istoria ierogfficd)
B. Dupd ce au luat Bogdan vodd domnia, au gi triimis pre Tdutul LogoJiitul sol la turci. Cdnd au tnchinat lara la turci, a;a vorbesc oamenii, cd l-au pus vizirul de au ;ezut inaintea vizirului pre mdcat ;i n-au fost avut mestii la nddragi, cd, trdgdndu-i ciubotele, numai cu colluni au fost tncdllat. $i
ddndu-i cafea, nu ;tia cum o va bea;i au tnceput a

6fm

D,ifr

pfuu

*urt

.lbr
Gmg

&a
ffiu ffi
Ffo,

mct

rc&N

Til

ctg
cfuo

co4 D{q llr

tnchina: ,,Sd trdiascd impdratul ;i vizirul". $i tnchindnd, au sorbitfelegenul ca altd bduturd. (Ion Neculce, O samd de cuvinte)

ry,

Fq

. . .

Gdseqte explicalii pentru toate cuvintele ne-

cunoscute qi precizeaz[ apoi despre ce este vorba in cele doud texte. Compari limbajul celor doud texte. Care fi se pare mai apropiat de cel actual?

F E
d N

dtr
CM

tu
rix
M M M

Identific[ qi alte diferente intre texte, in


afara lexicului. Poli avea in vedere, de exem-

in secolul al XVIIIIea tendinja de innoire se accelereazd,, ea manifestendu-se tot sub inrdurirea limbilor greacd qi latin[. Este vorba insd de o ac!iune spontand qi nu de urmarea unei doctrine teoretice, chiar dacl un c[rturar precum Dimitrie
Cantemir, conqtient de noutatea limbajului s[u, simte nevoia scrierii unui dic{ionar explicativ - Scard cuvintelor streine tdlcuitoare -, cum il numeqte el, care conline un mare numlr de termeni neologici precnm avocat - cela ce trage pentru alful pdra cu platd; anonim - cela ce, izvodind ceva, numele nu i sd;tie; argument - voroavd doveditoare; atomuri lucrul carele tntr-alt chip sau parte nu sd mai poate despdrli, despica, tdia; boald hronicd - boald carea line cu anii; democralie - stdpdnire tn carea cap ales nu iaste, ce toatd lara poate intra la sfat;

plu, topica ori sintaxa frazei. Cautd, intr-o enciclopedie sau o istorie literar[, data redactlrii lor, pentru a constata dacd distanfa in timp fali de prezent este singurul motiv al dificultdfii infelegerii unui text.
Prima jumdtate a secolului al XIX-lea se caracterizeazd prin tendinta de reinnoire lingvisticd, pe de-o parte, prin apelul insistent la modelul latin, datorat mai ales cdrturarilor $colii Ardelene,

(slv

frct

ctrfo

m
dil

fantezie - pdrere, tnchipuirea minlii; himerd dihania carea in lume nu sd afld, ciudd nevddzutd, neaudzitd, afar din fiinyd; piluld - gugoa;d, bubu.;lie, carea dau doftorii de tnghit pentru liacul; teatru - locul privelii tn mijlocul a toatd ivala. Limba literard fiilizaIi, de Cantemir este insi dificil[ pentru cititorul de azi qi, totodati, diferiti

pe de alta, la italiand Ei francezi. Semnificativi este, acum, ,,evolufia" plrerilor unei personalitd{i a timpului, Heliade-Ridulescu. in !828, in Gramatica romhneascd, semnatd L Eliad, el propunea simplificarea alfabetului chirilic qi, implicit, principiul fonetic al scrierii, prin renun{area la o serie de slove socotite inutile, deoarece nu marcau gi sunete. Tonul afirmafiilor este glume!, intenfia, c6t se poate de serioas[: Ei! dar ce fel de carte este asta?!!! uite-te minune!!! aci lipsesc o grdmadd de slove! dgtiavor sd ne lase sdraci! Aci fdlosul ;i purtdtorul de ortograJie ! , lipse;te 1...1# cel bogat tn loc nu se mai vede! in loc de $, unde

HE

h1 de

nifrr

feF

ini

tu

l']i]ltrr

l:{;,j,,:.tjsr,,:$li,q*i!iq6gs.,,gg;

ffi_

Qup{nptng oI ap nnry'rzzru?s51 u4ue1suo3)

'

DappJ ti-o uto piuarcndur

au aJ alluolop ol ap o)u?ut D arnqa4 nu tuawla p2 'ruaip1ac ad oponsnd o ap a$a augwot nunio.tc -owae nguli s1z amq rcw nDS 'ptugutoJ naunfinn -awae" - 'aaryintaq -'funratl # alatogaaTl nos naaryboay 1i ocgqnday 'nqsou mlnctuD Dataucs LtDJaLns mln"todod p,mplpJ nc pugpuDwooal 'aroouo ap prol lzo utpp I 'nps p do nou lnun n aunfiota"td Daroolpwtn aUMUI au 2og17tc Tnn1qnd qnu ap aqinounc o aryllnmso rTupc D 'lD"nowap Jolrrlts aun[ un ''ruall 'V nqsou a1a,toqn"toqo1oc ti Inrrutv * 'aunndpy rc /gl 4iatncng:(e{epmd -relul prpJ ri roerS elSelrc) ncseEurdl 'g
*{<*

'lnptouo ptuatalruas nc "'aun.ti -Jnsuo"q o acol o ptlotau apal as * os owtul ap "'amdsap ps amqaq pugc anwalpun[ o a4*as -pB as aunlcpsnd pilql"to ac q iqv:rdo11e3 prau4 aq"rcof' auuo8 a4.mol aqsg :rurdn1m1 zapuwop 'olsrg^ nc Ea1aiq a3 tdoqeS 'tatqpw ap p1a8ryop ti{ps pqstgl pdnp finupuqs nu :lnn) or aqJ nuoos,nd laquns nu rct lp1a8nuop Dut 'pwDas punq nJ olasuJ plu DW znontd n1 alnu ap nin - oaut o11q :rurdnym;'y
-D"topD'oiunun pw o

pql

n"427

ri

ect8oloeu elrrrouul e4ug urrldo plngoder

'leuorirpe4 InpuoJ urp JolruerrrJel eerelourord

rrJllrqels erdnse es-npug4uecuoc'elegsqlu! ve


rcru 'eprincsrp 'elrqJol IIqwI elu111rqour nc somt -rJ Jol rnlruelcJ?c e pJoce u1 eereund rS rep 'ecr1

-sn8u11 reruJou ruglcedser eereundun eundnserd

f e

eA eJec 'lqall nrp,Nqn) ericurp ur JoA "r1uecuoc es JolrJeJqJpc elrmuoJe 'luetuoul lsec? u(I 'purapow rS 'eyepelerperdns erruou ep nlqtrresu mun Insues uy'pnq1un gJeJelll gqu4l o erdsep Jlc potu uI IqJoA eleod es'p1ep plseece pdnq 'ergerSogo ep trcerord m1nou e eruep?cv e4?c ep eereldope nc p1epo '0ggl uI glgSgdep gueyqord 'crleuoy 1ec rS crSolotupe Iec 'eregcs

ep ouolsrs ?nop elec elurp mun eerermdurr ru1ued rcunl snp -s eldn1 'er"relrl llqwll elz ecrun Joleuuou eJ"ArtrrurJep ep lnsecord

/s
D1

'?lepolol 'erelecce e,r, rS ecr1srrl3u11 leturou eJ"xIJ e1 '1eug u1 'ecnp eA eJec ooolopqrurl lnloqzgr" lrumu e-s gcode uI ec eec gzeeSuelcep es 'gulll etlet? el gcllrJrqc ertret3 el ep rusoer1 eJerrun ec

m 16 g1q 'ncserprrxe1y erotrrg ep rS nu rup 'upuusaely eilsA ep 'pcode uI 'Iils e4ug prSnsq ergier8 'sc urrd (pcseecer8 ew8uo ep) x rerelq nmn -olr4 Inuuzrued oueueurese ep 'eur,rrep ll'iunn 'srAD 'p4lalnz - ('rr1s) aqsan lsg,ms - ( Itts) pqury ipurytolut 'afiotBstp - ( itts) ar!)orouau itnqtou 'pPtout - ('lts) ralqpro) ipa.nu 'ruaups^g - ('nts) alqunc la,rcwo - ( r'ts) attqm iaqu 'oau - ('t'1s) ppodpz ip4saduta7 'uoBn.m - (rttst a1la{1a. inuryd - ('uue8) rs}ruq iqua1ndo 'sorurad 'soupq 'xfinrou3 - (rrts) 7n3oq iqtou 'arpaInv '!rynpt D arluol - ('lts) p1ooq ipunq pagw ap 't\rxl ap - ('cmi i$coq:eleuosred 4ieerc urrd ounzso eletgc u1 '1i gupel ?uu{ell eur8rro ep rueurra ultd'alg"tnnes sosud ap elsJeprsuoc'- gggl elsad - q*ocer8 rS 4ieirueu'1lSecrnl'46em8rm oeuorreF elurlno ep Jgrrmu eJru rnun BeJrnro1ul pugundord 'egedep IBru Jsrqc e8reur eprlaH 'puguan oqtan a! amp.4s aqnl ap nlnqoroA un-44 'LVgl u! 'cle Dleso5 'ceqlog 'ossng 'rzm-Galq :crl"colJelur eleseld Joleuosuoc eeJ"lqnp qium

/s
rn
IDJ
nD_,

'rcrmly 'auguov nlwapa)V eereiun;u1 nc glspo 'eel-XIX I? rnFloces e elelpunl enop e uI ?lqe
edecui eJeJelII Ilqu4l eJerrrJou ep FsecoJd

nD

erec rudord eumu Jorm eryer8 umcord tolpguor ve tB dec ep elel?q nep rru rJpruJn Jorys e1e ecrgertoilo Irpqrulqcs ri rep 'eue11e11 eqrt1n ep erusrEoloeu ep eJeru Jprunu rnun erirre& 4 ro,r'efurcesuoc eJluJ 'luun ep leporn ec lseaJe

n0
@c

e-rS errupc

'sns rru ep eerercerde noseurrug ]rrulsuoc ezeqed elurlnc ep pcof gclldxg

ed eundord o epeIIeH 'rps niaod ti ruogno 4-d Dtuln) as D UncDa^ Dalgp ap rudacut D punqDg

ptugls

n pt

'apDuaH w44s D'D^DS ap prsop lrysapou 'pollg 'I ttpptc D

gc errf,rrJe gs 'ngs Ie JopJrrupe eJsru un IoJlle

oat fi 1"'l lgtuTp Da) Darnls uJ sDutpr D p4srxnt D lwap'Dryo a$a nu lzplsD ap Dnlz ury pumlDrt Dac ap a4sDou !!qu^tn Da,4qasoap pc pugJeprsuoo

!rlu
DI psD

ep 'ncseururg IqIW ed euruuelep

eeuetrresvi"low pc 'pndoco-a1 'psDorpDJ cryJalg

rol II giellcso

atd
Tind
'sotq1

app
'epe

'pugruo"r Dqun $ puo17o3l oqun a4u! utsilap,m{ ug'gsug 0'8I ul illiagp pd aruaq&na utind ap ryl pqp ps tot nu 'pni n7 ap ruD"tpppq '*o.tB tugunu Tuns o4ip'npz nN iso)s nD-I p pjoaclnp ap 1nryyd ad # otrip p ptfi a7 ot 111atct[ow

$
ri

p7oc11ap

/ppuwn atr 'ptuDu,nilD-at nqaqd lnl aPpnq n) /"toutv ml nuur oc 'n1dad a1o1dn1ot ae /'ppuolq fi-o"mpadnc g iopallp 'gia pyaq iV :n4gfntag n?s lnureod urp sJlxe fequg ep nldruexe

awtso,t8 ac 'autu ap p1l

iyJ

apad, as apun

impun s olemnaminte pactul nostru fundamentale, sfdnta Costituliune [...] l; mai ales cei din masa poporului... f...f A mdnca poporul mai ales, este o gre;ald neiertatd, ba putem zice chiar o crimd. 1...1Nu! Orice s-ar zice ;i orice s-arface, cu toate zbieretele reacliunii, ce se mdrcole;te sub dispre-

A;a curn ti spune ;i numele, acesta oferd servicii de monitorizare ;i localizare a oricdrui telefon mobil compatibil cu Orange, Vodafone si TlMobil de pe glob. Introduci numdrul ;i site-ul tpi spune cu o marjd de eroare de 150 de metri unde se afld proprietarul tel efonului.

lul strivitor al opiniunii publice; cu toate urlete


acelora ce cu nerupinare se intituleazd sisternatici

1.

opozanli..." (I.L. Caragiale, O noapte furtunoasd)

Explicd modul in care sunt caracterizateper sonajele prin intermediul limbajului, in textele A. qi B. Utilizeazi dicfionarul, pentru a

identifica sensul cuvintelor necunoscute,

o{

C. DC++ trag clopotele, Miticil? Poli cduta pe Internet folosind programele de file sharing DC++ sau oDC. Cuuum?! Nu qtii ce-i aia file sharing ;i n-ai auzit nici de DC+?! Slab, Doamne, slab! Uite, tn ziua de azi ;tie tot pu;tiu' din;coala generald. Ia uite ce-am gdsit zilele trecute Ia un simplu search dupd ni;te lucruri mai vechi de-ale lui Noica ;i mp3-urile cu Ple;u ;i Jonnny Rdducanu cdntdnd romanle: un folder numit ,,Scutiri medicale, $tampile;i Parafe". La ce s-a ajuns dom'le! Pu;tii ;i-au scanat parafele medicilor de familie ;i acum t;i fabricd scutirile pentru;coald.
D. Dau un regat pentru un call: in Marea Brttanie s-a lansat site-ul www.world-tracker. com.

2.

precum qi limbile din care provin. Textele A. qi B. reflecti atitudinea unor scriitori din secolul al XIX-lea fa[d de exager[-

fir

rile in ttilizarea

neologismelor. Formali grupe de cdte patru qi identificafi in texte din secolul al XX-lea exemple comparabile. Prezenta{i-le qi celorlalli colegi din clasd, discuta{i qi stabilili limbile din care provin neologismele, pentru a constata dacd dupd 1900 limba romdni a rimas in aceeagi sferd de influenfd lingvisticd in care s-a aflat in
secolul precedent.

rc!ryo ire el

ftc,
EE

&tC trEEI

*'

dr

il@ IFF
*.il.$

3.

Prezinti procedeele lingvistice cu efect de persuasiune, folosite in titlurile textelor C. si D.

W'

EtrNqqtrq
l.
2.

Eltr EtrEN

m dft
dl
ca

Citeqte primele unsprezece capitole din Cartea tntdi a Bibliei,

Facerea, qi noteaz[-fi impresiile sub forma unui jurnal de


lecturd.
Povesteqte in scris, folosind un limbaj informal, capitolele 1-3

dm
[mil

is

ale primei cfuli a Bibliei, Facerea. (Facerea lumii; Sfinlirea zilei a Faptea. A;ezarea omului tn rai. Primafamilie; Cdderea strdmo;ilor tn pdcat. Pedeapsa. Fdgdduinla lui Mesia).
Sucesrn BtBLtocRAFrcE

Occi utrivt rlcto

@lr

nfoo

itrH
Pim

Romul Munteanun lluminismur, I-III, antologie care confine un mare numdr de texte de doctrin[, de naturd istoricl, lingvistici, dar gi literare, utile in aprofundarea acestui curent cultural. D. Popovici, Studii literare, | (Literatura romdnd in epoca luminilor), colec{ie de studii utile a fi consultate de cdtre cei interesafi si aprofundeze unele probleme ale epocii. loana Em. Petrescu, Ion Budai-Deleanu ;i eposul comic, descriere a eposului eroic qi a variantei sale comice, din Antichitate qi pdn[ in secolul al XVIII-lea.

rryli

Nrc(

Fra $iE

,,!il@a4"rr'rt_

'

Jlruolueo aul!ut!o

Gztt-t,tgt)

'(erueru:eg ,(e{BuV u1) snuesn3 srclocrN uI) uoceg slcuerg rS sruow seluogJ .(eiue.rg ug) eu8reluow .sleleqea ep sroSuerd IeqcrIAJ '(epuelg uI) rupreilou urp sruuserg ,(e;1e11ogfry"nnlqrefl1 o1occr51 .lcul^

' rgoreuong ole8ueleqcrtr^I p opreuoeT,nlopunriy4lnilep ocld luns lslrrsrun rnlqueJnc rc liueluezatder ,n* i.3 duuuodru, 'gdomg e8ee4ug uJ rnlruusruerrm e e&znJlp eprder gclldxa 'glseerq ep 1ip1pep11os elqecre{uer reun ll. .*ui qr*ro, lnlpgds ul ...doJng,. prei o:4ulp

e11e

eiuepuodse.roc rS ne-s

_ug

"1trro1p1g3

iS 1.,rrpo

D
DZ

eJso ur ec :44ed pnop n re3 .ereodod epls ro1e1 $lnru 16 leru -IJeJIp re rueiplec ulp ',to1uotn1tpc p)uQnda.to ?lerruoJ D cserqgclg gc eJeprsuoc ps 4Sruuurn ed eecpg eJsc .1em1pc rnlnusrlesJelrrm IJ 3 jtuJoJ o elsec FIoJ uI eur^ep lslu"Iun FlueJnc .plelueprcro edorng Rleol ul 'eurErJo ep eni.eqe11 urp llpugospr e-rlr*r*n-n oorcceccog lS ecre4e4 ,e1ueq ed uosrnco.ra ec

E-

'oleuuosuJ oledo ieun e nes olstn

'reiumS ellrr.redocsep ed.rergozollJ

1_npug,.ry

op
oral

-aJ tsun

ul.rd'eoreteesuoo plsale I.l

,lsJtueur rnun

elir"rede

aJec

I? IS rcznru Frueruop ed 'gu4e1 rS pceer8 ellqur{ ed ugdpls .Frnlinc sNeA o nc prlrpur c llulJep '(a1ostad4un owon) Isrelrrm rnlruuo ep lierupe luns
1z tS urncerd 'euy1q rS ec'eer8 ,ecrselc Jolrqtufi ,"tolatno'uown le gcrpe 1e pztlerceds Inlprys pluyzetdu Iruusruerun lcias sues uJ

Flep o rlrqels eleod as nu ,eooce eg'pundu:r as ps odacuJ aJEO 'antlJslip rrou aieiurnqal ap tJnlFle

enrle34tuuas oluaLroul ggsrxe i6ep 'luaJnc tnun e oltnltlsuoo sp pslce.lri

FI?epI glSpeun '3re1 sues uI .uiezmnrc Jolsece rerJozolrJ

rS urryera1y1

eluauala ela:pr in6un; e-ap ,psut] -uI durl ep ppeouad o od

'plslslad aotlstpe ijqluetJo lqcan ale

JnlnlusluErun oIIJntESF{

.
.(I
_rede
UJ I?IJ

^tlelar letn$plsep ,xaldiuoc saco.rd un olso JeJAltl luorn3 tnun eoJ,nlt:lsuoc 'dr1 1;e un op ectl -silJe rJnlcnlls aundu.rr eiern ier ,a;rri
-ect1rur.uas lrnolsr e-l5 etalSeu 1en1 e

rolrrolel ee-nredocsep et ed gzeezeg es 'lnwnuown .1em1pc lueJno an gz*eztletslJc os .urelBeuag _eJBc pdu41 uJ 'leJlsv 'Inruo_ ,pepr nou rnm
eqfnrs og 1o1u"pf

.dplqcltuv

Is

p*o

,a,

PreJs

ps lopuurerr'ns ericetrord qns 'er16ece nr n4u.d 'liceirqre rs riololncs orropgd '{eod ed ro1 elimc 1s elepled r trlur e urp errolE ep nrlp un neecpJ yS; ;cnp nes r8er ,rded pugc toyelre Inrueuop ug piuecser -reJe prurxeu ep

u4ord
,qrselc
.eJrgerE UIP etrxa

^ednp

u1 eudo.rd erinione
-ruJ

-ouoj un olso Jeraltl Inluarnc


.aotlstltls

,1e1do4 arec utp eclleuelqo;d pugc eLedsrp rode rS oJUollu1 Ftutxeu ep ppeouad o al6eounc 'nrieds lS drutl o ale ,uglnfeld etede la :cuolst uaLu

o]tulnue

u3

riplrlepoL.u

uud

15

pcrleuiol Fltlunue

o nlluad

Iieu.ro,
_qrre8exe
_IJCS

eiuueleld ur"rd ,clisrye rS crOoloepr urpJo op aunuloc unlpspt] aseolorll

lueruou un slell uI rccreru e 0SgI lS 9971 e4uro speolJed 'qrelSeueg euled erletl ulp ,ereo1elc s eo lncql eJecar -ul glusuorserdrul o preueE e ,eiuerolg rS euog "eoc ,eiero pnop e4urp eiuerncuo3 '.,ele1Seueg,. lqug,rnc urrd rorraqr, plrumuep lsoJ e eJEl 'luepece.rd pryJ glJnflnc rS gplcos ,pcrurouoce e4JoUuI ep pcode o edecul pllueprcco edomg u1 ,ee111y Ie lnloces nc pugdecul
rp;1od_olcos

JO

-nu ur.ld ;eriuelsqns osepnJuj as ,utq -asoop olueJout Joun ejele uJ ,olec e;edo ap 15 uollr.rcs ep p6;e1 e;ednl0

FlxoluoJ .

,elncsour
3 uJued,

o qiurze:del .rElsltl Inluetno

yNvfl douns yunrTnJ


(pcl1e1u rs

NJ TOT TSTN\rr{n

_xel uJ , -ted epzlt

oreluozald)
P{o as ap
aunds
g.t

lnwstu;unil l rnuJsguwLenrT

:lllAx -

nmx slolosos ug alB.#m&rffis @&uarn*

llQofut;11i

uotapl lnt

rrclAta,s pJ

UMANISMUL iN CULTURA ROMANA


Aspectul cel mai imPortant in existenla unui curent literar il constituie doctrina pe care o Propune
concep[ia despre art5.

F
dezvoltarea umanismului a fost determinatd de influenfa ideilor europene, fiindcd la noi nu au existat in Evul

in !6rile romane,

Mediu condilii prielnice pentru un curent cultural propriu. in aceasti epoc6, purtdtorii ideilor umaniste sunt principi, boieri sau carturari care au invalat in qcolile din strainState. Limba de culturi
a

q s

Curentul cultural este un


concept mai cuPrinzitor decAt curentul literar. El cuprinde domenii diferite afirmate intr-o anumiti epocd (literatura, filozofia, arta etc.) 9i grupeazd scriitori, filozofi, savanli, artigti unili de o ideologie gi de scopuri culturale sau social-politice comune.

Evului Mediu romdnesc nu a fost nici latina, nici greaca" ci limba slavonS, limbd a bisericii, in care s-au tradus cirfi religioase, nu qi laice. Lipsind o tradifie de culturd clasicd, umanismul romanesc reprezintil o adaptare a ideilor umanismului european la contextul social-politic qi cultural local. Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania, in mediile maghiare qi germane. unul dintre cei mai importanla umaniqti din Tiansilvania a fost Nicolaus Olahus, provenit dintr-o familie de romani. operele sale istorice qi literare sunt scrise in limba latin[. Avand meritul de a folosi izvoare antice, el este cel dintdi care afirmd originea comund latind a romAnilor. in Moldova, Iacob Eraclid Despotul, domnitor c516torit prin Italia, Franfa gi Germania, intemeiazd o schola latinala cotnari qi este cel dintai care a dorit s[ racordeze cultura moldoveneascd la ideile Europei Occidentale. in lara Romdneasclun lucru similar l-a incercat voievodul Petru Cercel' Leglturile domnilor nogtri cu principii umaniqti occidentali s-au datorat necesitdlilor istorice cate vizau o incipientd comunitate de spirit european. Personalitdfile de marcd ale curentului umanist se vor afirma abia in secolul al XV[-lea, prin cronicarii moldoveni Grigore Ureche qi Miron Costin. Umanismul lor nu este ins[ umanismul Renaqterii, ci ecoul tardiv al acesteia, mediat prin qcolile iezuite din Polonia, unde cei doi boieri au studiat. Idei umaniste apar, de asemenea, in scrierile lui Udriqte Nisturel, Nicolae Milescu
qi Constantin Cantacuzino.

0 n d

d g

Cel mai important umanist romfln este Dimitrie Cantemir, primul nostru spirit de talie europeanS. inzestrat cu o culturi enciclo-

pedic[, cunoscdtor a numeroase limbi, Cantemir reprezinti expresia lui uomo universale (omul universal): istoric, geograf, orientalist, etnograf, autor de eseuri qi tratate in limba latin[, romAnd, rus[, turci. El este un strilucit precursor al corifeilor $colii Ardelene'

t I

ILUMINISMUL iN CULTURA EUROPEANA . Contextul socio-politic


Iluminismul este un curent cultural ctistaluat tn Franla secolului al XV[I-lea (numit secolul luminilor), caf,e se caracteizeazd prin supremalia rafiunii qi a qtiinlei. Pregitit inc[ din veacul precedent printr-o serie de opere filozofice, juridice 9i economice dominate de o alti conceplie asupra omului qi a drepturilor sale, Iluminismul reprezintd manifestarea ideologicd a unei burghezii

Gheorghe $incai (1754-1816)

, I

qrqou ep gtetuezeldel,,olleuooere4 -ep eec (rnces


'actqt1od

rS rses

op

Lr[:-r

unqdatp nc a"ndn.tB ep clppl ere ot?tr" Islerperu Insues ,sauomg ,sapqolg) mces rS rSes Inueuuetr eJec uJ '(!lrc!S rr6c,;l,l e4ul tsleqcul'Quryiou !a4 nln oauny2) utnuorrt u un!4 ora-l leln1llq ct111od rnynlced eyrepe,rerd uI glJ es rJpurrurJcsrp ret-qa:e eltmlndecul 'ecrlqod pnldarp ep glrsdq eriepdod o nc riecrgluu*'

lelden eg gs lndecqne @nrq?eu e{uqrqou o ep {eunuop) pe;-r -lJsue4 rrugrrroJ erec uud touelue crJoJsr secord un-4ul eeul8go a:n

nlJorueru un-Jlur eleiueelop grurrdxe

1Sg pqderp u1ee1e1l1e8e pur,rrrd piurrec ?lseeov'elllelec nc Fnrdu u1 gle8e eunrieu c eruAlrsuer1 ulp JolrugruoJ eerelSeounceJ Eejr: erec urrd 'aorunt1lsan,t1 unntlJopA snlpqlT xalddng lFuu:r ,cer4sny mlnrreduq rrJrri];

r31

-p1s rSndns 'rueug,rpsue4 JolrugruoJ ele ecrlqod

r* elercos

Jo1rff.

-derp esdrl ep giluniprueu orcr? ep pcseeuguor erzeqSmg 'grEi::


-eds pleuopJooc o ?ruAlrsue{ u1 elSesgt rS1 uuesnde lruusnmirT:'gcseecer8 nss pzecueq 9JoIIIJ uud snpord e-s elsrutumlr olrepr 1nlcluoc eprm'e,ropyotr41rS gcseeugurog erej uI rJnoce eqBIS nJ

::

yNyr toll yunrfnJ

NJ

Tor rsrNll^rnfr

'(eUBuV ug) sung pl^C l5 e>1co1 uqol op ,(erueu;+ug) repreg pelq$oD uu"gof 13 1ue; Ienuerurul ,Burssel urlerqr: plot{l}o|) ep '(eiuerg u1) qceqlog,(I 'sn1}e.t1e11 'geqruel\.;

'nernbse1uotr41 'neossnoa senbcel-ueel loJepIC ,e4e11o4 ep eJronl8rr,,,,,,,,,,,,,, nc leluezerdeJ lsoJ Inusru[unl1 ,lezrerperu dll ep eseor8rlar ru-: -ug8 glsqeuorier el3oloepl ep nps Iruotcrec uud es-npugundg

aualapty
1n1nurel6o.rd
'(ggZ l-ZOg

r11oc$
1n.ro1e1fu u1

n;iuecou; ueo; lndocsld3

l)

uraly-ncrW

'eJrcrJeJ erds re eelc ut rriglruetun p pHB un g E :r eeJrueru pug^"'(,,lrue1e,rec"'oolnlug;soo) elAerpelu euerun Jolelep,:r;

.rrlcr.leJ

eeepl ap lepai;,: Inool runce er ,,lnldeleiuJ" nes ..pgfozopgo, 'pleopl euled o '(,.In1nsre,tlun ee1e1o3,,) srlodouso3 ug erSary: oJec ..rnlnsJelrun Ie ueeielecoo un elurs es lsrutrunll IruJruJqJ 'u3e1 eererpde ru1ued es ericunS nc ]rlsenur \lqi p,.lolrh-*r lnurr:d" rc '.gnezeu(unq Inl Insun.. elso ruru nu InqJeuol{ .e:::-# ep ereur8uo IFgls errgerued o rc .eurlrp rrqJ?Jer reun ?:ffiiuuMs

-l

Blelerperu eurpug8 uJ ec glulzetdu reru nu gl?roos r:i:mum -ililrllitu rolluetrr?o B plJrueu eelelrle8e n-4ued gzeepeld Intusrunl:t._--

-J

elellnfiJ nc glJlsezut else ?uetun eiulg gc pugJeprs-rt

_-

InlnruslululnlJ ollrnlEsg.rf .
t
'OUIIOJOJ ep PJI1-'

:':

r-nrnmnllrllt[

?,_

Jol Jolelels eeJezlursporu lcJocuJ n eJec ,(e1sng uJ -II z rrlL;umfifi,r@l 'er4sny ul eel-il 1e y1so1) tioununl tqtDuout ep eleloruoro :;p.n uud redorng Irulrpspr rS 1n4uec erds rode llpugdspr e-s rS (gg41 rs

r
uI
Ifu

ISII e4ul Rlellpe) ezeruerJ ntpado1elcug etso erc p,rrlceloc predc, eeJeru nc ]eurrulno e Inusrurumll,pzeq?nq gctJozoltl pur4co6J 'rn1 eerrugdgls BI rerqo rS mlns_re,uun e gpuorier erida-. -red o e1 e8unle eleod lnruo piutps rS prqpc vttd oa"tnunury Wd pc eece else rnlruueJnc e ezeq ep eeepJ .eunrsuecse gurld u1 elegr

Petru Maior (1756-t S21)

politice' sd fie considerali torerali, iar rerigia ortodoxd sa nu te recunoscutd de constitutia lrrii. in condifiile acestui context istoric, idealul iluminist occidental al,,cetifii universului" este abandonat qi remodelat in sensul unei doctrine cu un pronunfat caracter na{ional. Miqcarea ideologico-politice qi cultural-riterard a romdnilor din Tiansilvania, cunoscutd sub numele de $coara Ardeleand, care l-a avut ca precursor pe episcopul Ioan Inocenfiu Micu-Klein, a grupat in jurul ei numeroqi intelectuali: istorici, preofi, lingviqti, pedagogi, moraliqti, poe{i etc. cei mai importanfi reprezentanli sunt Gheorghe $incai, Samuil Micu, petru Maior qi Ion Budai-Deieanu.
Toli patru, numifi corifeii $colii Arderene, prin apartenenla la Biserica Uniti (greco-catolicd, infiinfatd in anul 1700) au avut posibilitatea si facd studii superioare la Viena sau Roma gi au continuat ideile cronicarilor cu privire la originea latinl a limbii romdne qi la romanitatea rom6nilor.

ajungdndu-se astfel sd fie recunoscute trei naliuni cu dreptrii politice (ungurii, saqii qi secuii). Rom6nii, cea mai veche qi numeroasi nafiune a principatului riansilvaniei, aj'ng s6 fie lipsifl
de drepturi

desemna deopotrivi nobilimea maghiari qi romdn[. Sensul inifial de ,,natio" a fost ins[ treptat inlocuit cu cel etnic al termenului, acela de ,,na!iune". Ca urmate, ,,Nobiles', devine sinonim cu,,maghiari,,,

,# d

"'E

".rs

dinF

ued

irp

I
I

ffitffiedffil\tT'je
LTNffU$,

pAco-ROtr{AI{$,
"'

VALAC
I
I
I

slvs

H I CJm.

C0MpO$tTrrr

lingvistic, iluminiqtii au preluat de ra umaniqti ideea latinitifii limbii romdne. Dupi ce umaniqtii au pus-o in evidenli prin mdloacele etimologiei, iluminiqtii vor aduce in discufie elementele de naturd fonetici qi gramaticali. Dac[ umaniqtii v[zuser6 in latinitate dovada incontestabild a romanitifii poporului romdn, cirturarii $corii Ardelene vor considera ratinitatea ca un motiv esenfiar pentru cultivlea limbii. Principalele mijloace au fost considerate gramaticile
qi dic{ionarele.

situeazi pe linia tradifiei umaniste, fructificdnd informafii furnizate de vechile cronici qi dezvoltand.tezele fundamentale cu privire la romanitateao unitatea qi continuitatea poporului romdn. in domeniul

Prin scrierile lor istorice, reprezentanlii $cotii Ardelene

oon$

se

tele I inc?

itrstfl

culur valer

Som
,,:',,f;

d
*

tl $d,M1IELE XLAIN or SZAD,


oRD.S. BA-sILn M. rNcoLLEctO cl{.rcr ft f Uf C.^THoLtCoRUir v,iltroBoilEIsr
Jl$ A A,{RSl!R*t4 SFAf,*tEBr$r

LasuFl"trtATll vnasr 6T tN nu,ts 3$ttf*t


I

*&Et*rr,

GfoRGto cJtSs"tsLS $tNRAt"


EJgtDArr orDtNts. AA, t

*T

S&

'tL

s.

t, PAI!.

'frl. tosrrnr Nor. oe Bu*rra"*.


!4.

TtNDOSONE,

Coperta Gramaticii tui Samuil Micu giGheorghe gincai (12S0)

cele mai importante lucriri istorice ale iluminigtilor transilvineni sunt: Hronica romdnilor a mai martor neamuride si Gheorghe $incai, Istoria pentru tnceputul romdnilor tn Dachia de petru Maior qi Istoria si rucrarile si tntilmprdrile romdnilor de Samuil Micu. Pe tirdm filologic, sunt de remarcar Disertalie pentru tnceputur limbii romdne de petru Maior, Erementa ringuai daco-rominioe sive valachicae de Samuil Micu gi Gheorghe $incai qi Lesiconur romdnes c-ldtinesc-ungures c-nemles c, operd care sintetizeazd eforturile unei intregi generafii, ra desivdrgirea cdreiarolul decisiv l-a awt Petru Maior. $coala Ardeleand a creat gi un climat favorabil literaturii. Epopeea figaniadade Ion Budai-Deleanu rearizeazdo sintezi artistici a ideilor iluministe ale epocii.

miil
rrei

areil legd

intfo

talits
pa$o

litn
cure

tului
sau

sunt Er4t

pa${

mirr

.u:ir

;:i;3iilffiff

nc eJ?zruoJculs o 'rou e1 greo euud n4ued rnsrldoSed oueye .eyeuo{eu ep ruqd rS rJeuq eil od rrrelSeuer rgolourord 1ms Ie 'efezniue4 purrJcs 16 purqrorr .mpsndy eFepr ep $eiuengur-IqnI nes sndy 14 1iecnpg'sns ep elosslc mp .recrqo ep .ur,rord leey5yle -oces ele rruocep pnop eleurud ug {ncspu .DSndoSed rrroillrcs 'IrueJA relece edomg uJ lueqtuop JBJelrl rnpluem,

llnw rew Brm lsoJ e ee lndecug ?l pcep rerqc

ep else 1nlol eJsc uI leJeruord ep rcode rerm re riueuodxg .pcrleunur .g1e1ueprcc6

,gcreecur

edomg

I
a1

InrFIds uI pclpe 'ecrluetuor ucqelse Ftl4ds ug eperc g roi nindoiuil rollrolllrcs elersdo pc pldey upd plse;rueu es euedome lunprsrg urinlo,re nc pJoce uI seJaund .rrJpzrrrJepou erl4cedsred u1p .e1urrp ,plelueplcco -ot pllpug8er uI else poder edorng nc uJ Flerzrglq ornlnlncerl ,g1s4do*ed y* plepneg Brntlnc luumtuoperd ucode u1 'ec4lrod ro11igueqq 11rlpugqop $ ecrurouoce ppzr8reub lem
1e

It
r
e
-e1

lnpdecq ep luetuolo eriermuop qns ep eugurorrolppl uon$er ep re6q else lapeolJed prnqep :prEu cnuru ere nu plerodtuel eJelpullep g1seea 'elercos r$ ecuSod etuermnele eluegodun ep p4ete1 .09gI 16 0gI fr@ e4r{ pzsen$s es g1srldoSed ecode .cr8olouorc ereperr ep ptmd urq

eII

-ln

!!l
ep
ele

lqI
In$
BJ
O

ewz es a
-3tuo.
OIIEP

'lercos Iruusruerseu'plerotu e{ucnpe .teuo$ -su rnlqueu4ues eeJrze4 'ecrp1se roprfoure eeJe1rrusrrer1 :eiuepe Iou tunce epnlcut ?Jq?JellI ep pldecuoO ..pu1um1,. e ep .ernqnc lpugdspr ? ep ?eece reop eugrugr rru nu iim1are111 erfcmg '1urds ep eJels gnou o rS rerelq pruemz1sq nou un lerullc es JolrJolrrJcs eredo urrd rer .eureporu e4ssou rrmlsJelll pfndecq .epeoued pzeeqcmw pls4do$ed ecodg relsece els el?lueruspunJ elq -euoprooc rnlep eeppeqll pcrrllod 16 efuapuedepul ?leuolieu 'eleuorfeu pfqpSuoo EerrzeJl'ueedome Erel reur lxeluoo tm-4ul ,e1red g11e ep ed q 'ueurolg mpuedurl eztn eyed o ep ed :eluegodun earec pnop aE eereuorfcerpe1 1ueplcco erds ezelueFo es gs decr4 euguror el1rqlqp eJrt1lnc r$ eriuzlpzrrc .eel-XIX Ie rnpc?el re4gd eelrop I? uI
1e

?elslll
SCues

'nueeJ

luns
onSratr

.ufe

em},gt
JoJrugu

plslldo5ed epeoued ug rpnleralll lnlog

'leuodu
IS

leuo

zoc op nlpn+S

'cpo6J elJ nu
Irnrde4r
Ps?oJeu] -J1od Jm

',rlrelq8
elece
ep
,rn1

pdlul

i,ffiffi

lon Heliade-Ridulescu (1 g02 -1872), scriitor, filolog, indrumdtor cultural gi literar. Face gcoald greceasce, urmatd de studii la gcoala romaneascd de la ,,Sf. Sava", infiinlatd de Gheorghe Lazdr, al cdrui discipol devine. Dupd plecarea lui
Lazdr, conduce singur gcoala, p6nd in 1828, c6nd se inchide sub ocupalie ruseascd. Rod al activitdtii de aici, publicii Gramatica romdneascd (1828), tipdritd la Sibiu. Participa la intemeierea Societdlii literare (1822), scoate Curierul romdnesc (1829), cel dint6i ziar din Muntenla, caruia ii adaugd Curierul de ambe sexe (1837) in care publica

infaptuit, el sun! grdbili si ardr etapele gi sd rispundd tuturor cerinlelor timpului, fiind deopotrivd scriitorl, istorici qi oameni politici. Gustul este unul comun: tofi sunt romantici, iar parisul devine pentru o jumitate de veac polul intelecfualitdlii romAneqti. Teme, -gti"! sau concepte literare cultivate in Fran{a ajung rapid la modi gi in Principate. chiar daci romantismul este curentuf hterar dominant, in paralel cu el se manifesti (cu ecouri mai estompate) tendin{e clasice, preromantice qi realiste. Situalia este pufin ciudat[: relativ tdndrd', literatura romdnd n-a urmat 'evolulL normald a marilor literaturi europene. Din graba ,,recuperirii" gi din dorinfa sincronizdrii, literatura paqoptistd amesteci incontinuu,,varstele" literare. Astfel, romantismul, marele adversar al clasicismului, ajunge s[ coexiste cu acesta. Romantismul rom0nesc s-a infdligat, in general, in doub ipos_ taze: una plini de tumult, pateticd qi decramatoare in Muntenia, alta mai senini qi mai temperati in Moldova. caracteristice ii suni angajarea in istorie qi descoperirea folclorului. Ca primi generafie a literaturii noastre moderne, scriitorii pagoptigti au intrat in congtiinla romdneasci drept oamenii inceputului de drum.

*f;

Im tI

c rogra
Koeak
A5ezat

mud

R ciITC

exclus

scriri
persP

fiwtr
vafi

Ideologia literar[: articole programatice Ei de doctrini


Rolul de indrumitor al lui Ion Heliade-Ridulescu. Curierul romAnesc

ta re&

specia

ticohrl

literei
conda

demia Romdnd. Se stinge din via{d, uitat gi cd_ zut in dizgra{ie.

Articolele programatice ale unui curent sau ale unei miscdri literare au avut intotdeauna o importanfd,majord,pentru ce au tristalizat qi au dat coerenld tendinfelor fundamintaie ale epocii. Cel dintdi carc ?.schifat un_program teoretic avdnd ca scop modernizarea literaturii rom0ne a fost Ion Heliade-Rddulescu. Marea lucrari ale tinerilor scriitori, incuinfluenli pe care el a avut-o asupra scriitorilor epocii .-u .r"."itut rajdndu-i: Nu e vreme de criticd, copii; e vreme de scris,' sd scriefi mai ales prin articolele teoretice publicate in ziarul curierul roincepdnd cu anul r829,prrncare autorur indemna in primur cdt veli putea gi cum ve,ti putea. rydn,esc, Este autorul unor lucrdri orirdnd la scris gi.mai pu{in ra spirit critic. Este faza entuziast[ si ginale, traducdtor neobosit din liteoarecum ,,naivd" a romantismului pagoptist, c6nd Oistinclia intre ratura universald, tipograf gi editor, o_pera originali qi prelucrarea unui model strdin aproape cd nu se sprijinitor al teatrului rom6nesc, om fdcea. Datorit[ insi atmosferei create de indemnurite tui Heliapolitic plin de iniliativa. in timpul de-Ridulescu, a fost posibil debutul, intre lg30 qi 1g40, a Revolufiei de la 1848, joacd un rol unel intregi generafii, din care s-au remarcat vasile cbrtova,'crijore precumpdnitor, redact6nd faimoasa proclamatie de la lzlaz gi fdcdnd Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac. parte din guvernul provizoriu. Folosul Gazetei es.y d17b;te ;i deopotrivd pentru toatd treapta infrdngerea revolu,tiei, de,oameni: tntr-tnsa po_liticur i;i pirone;te ascuyitere prevdzdtoairere . -Dupd ;i pleacd in exil vreme de 11 ani, dar s.7lg gAydAluri ;i sd a(dncgazd tn gdndirite combindrite sale; aci, continud sd scrie, in franluzegte gi ;i ljni;jiru! literat ;i filozof adund-;i pune tn cumpdnd in romdnegte. Reintors in !ard, ne_ niiai pi tntdmpldrile lumii, indrdzne,tur ;i ieastdmpdratut raibiinrc conectat la noile realita{i, se singu_ se de,s(v(r;e;te- intr-tnsa povdluindu+e din norocirile rau grer, larizeazd prin scrieri intr-o limbd ol"ti )tto, artificialS gi se izoleazd ca om pordzboinigi; bdgdtorul negu,tdtor dintr-insa $i i"ir"pii*a .de -seamd litic. ln 1866, este unul dintre memmai cu tndrdzneald spicuraliile sare, pdnd cdnd in slinr;it;t brii intemeietori ai Sociefd .tii Acade_ plugari ;.i el poate afla aceea ce iniesneste ostenelile ,it" ^"aaro*t mice Romdne, devenitd apoi Aca;f to.:.i ,a umple
cdmpurile de imbil;ugdtoarele sale'roduri. u" irrlo"i""pta; nu este nicio vdrstd cary sd nu afle prdcere "rt" ;ifotos tntr-aceastd aflare -omului,'adicd wednicd ;i cuviincioasd cavdntdrii tn Gazef

omoa

care a surse

istoria

(
o

Iitera

fod

romiii litera
mai

din$ti grattt
coloa

compt

deose

repen

se
cd

v(,

buco'r
l

or

covdr limba limbi,

litera
gustu

(Curierul romdnesc, nr. 1, 8/ 20 apnlie lg29)

.r *W

ii,

,q

.ou?woa teruapecv p alutpeseid tS ,st.led el retiuolodtuold Jopeseque olso iliat^ e aued eutlln euJalxe ap nllstutul e3 'ezn3 .l.lv rnl tatuulop Indu[ uJ nJlstuil.rl_tutJd
pdnQ

'!"mtDDlU

el tetugtrlou eznec nJluad pzeopold

ul '(g/gt) urueg el op InsoJouoC

olse 'ilJtun eejtnldPjuJ

luarel rnlrcnrprls rs ernlrnc Inue^tg


u1

;:';::?:
ooq_pv InpugJ

uud ee.reunpe puu.uop ,(ZSSL)

lelndeq .loltJoutl

ppu113o o-4uJ oJ alatDJ u3 'ryiaugruo,t

D!'torsJ nun n psno$a-td low DaJ oattinsu3 ,pu&t"to ry1n7sn3 o a"toolp8nn aruow ptsnno Qrud woa, Tgc ruoBttd won 1o1g ili_qn o cnl nu psu! apljcnpo.tl .aunq EI ro ap alaco # pcu3 ,gu11 1i ailo ulp 11icnpn4 rDunu runs trD -Dcsoaugwo,t 1so1o! atc Dquy "tDe uJ ti"tpc csDal tqns ap sa! aplz alnol uJ .p"mpraql u3 atno1#"tgutoe lDW salD lout alsa araDul DlsnaJv .puotiou pqnp rcu aJ plnouo n4uad'psnorpfauud arunut o rca ol pcpjno_s pinUry^ruoO ?J l"'l'nps 1nd1qr nr 'DS Dquq nr ,alos alap! nc alatoca1iagf,tuaurnonq 'ruaipupq 'ruapp"ffi ,rualunw ,rr"no[1o* ttolnns apa^ tot as

ul leunsgJ oJptu un ete rS lo;a1ed -rcutJd eolun nrlued ppue0edold

un gf

nt

D4sDou olnol .topoiV .4iauguo"t uryou.mf aplqasoap

nlnrcnft

n pt"taua| m"to2tadat

! ,
a
D
eJ(

aceJ eJec '!p?uno eneels FJev e$etgdn'llqelo^pl lnluauou puriurrs


'raouluC tnlntoqzpJ eeledecug pdn6 'eurlocng u1 ezarbn;et os ps atnqeJ]

4 lsp8 DA aJ alnm&tto uaucs aunq lnut alal aps alauDoloJ u3 tut"td ot'ry,s JoluolpltJnluoJ D * n$cnpat n alout*uo altmundwoc ,a4soou ap prDID

IO

-?
es

BIJB(J

appnry uJ Ulusalal rrDu tnw ri tjp1nat7 ecuq au$nd mw aAD wot ,ol Dtlds! ap * ap.ryua) ap au_npursolo!,ttsugn ap fieQ Mnrp rnun pugwn psuJ .14iou n.tosacapatd ryrap aulq put wacnlps afiua1atd njoatans uraio nu pc n4uad 11o *in i" :griirtg a{ ps nc !l!s uto^ nrroe o a1nd artto urp agf ,uiaugruan ,p"riru

o4l

rS rSe; e1 ep gleuorin;o^oJ eaJec -Srui e; pdrcryed gtg;. ul .rnlndurg rJnleJeltl eeJeluotJo n.llued nrsrcep elsa urerbord ts;pc le \QJeroll ene1 elst^eJ oleocs OtgL Inue ul
'rlSeuelunul elec ad

aplicnpo'td

ls
Jn
-o"I

nr atowtn lrlupppul "rv-s *o, apoy o 4td 1i rDranu g[,m 'co1 ap agnBauqn pugcpt!,oatoc amoS,ppuoilno orryr)"41 nc lounu lrlqappul "m_s oc1711od pulsptpd ,Daro) "top aloo! g :e4seou eprilpe4 ,epmrecrqo rS emleu .pleuorieu

rcr
ee.I?

docs -sIJc

rS pzee.rOelul e; arirpe enop e o-Jlul 'eFe.rpd4 e| rs fieaoplo1x 11tpj ai -aias d o1e1) rlSeuenop;ou.r eltot uoJo punpe arec tglutp lec alsf .(0?gr) gleuofieu elJo:s! ap rnflsJnl eaJp -ltlosp ru1ued lue^nC Inltqelouoru euri 'lSe; utp ?uealtprltru etuopecv

el JosoloJd 'pcrl1od aleltleuU

'PJereltl-leJnllnc elelt^tlce psuelut o edecul rS cseuuop 1ue1orq6e lru.r -nu else 'ilpnls el ap acJeolulal es

nc

-Je Iruoln oeule4s elopour gdnp $el1ul rS rracnpe4 ed lelca& Wg$zftq, 'rcrmle eucs es ercc prn1srelll ap 1ndp nc pugzruelod-

"Folsr rugruoJ IIrolIIJcs ru1ued ,pc4ueuror gJeruew u1 .e{endsm op esJns egqlsod gzeere8ns rS pc4uelne m1JelrT ellolzop os ps mge4 J eJBc ed elrricenp gzeesertnueecrqp8o) .qtu1lcs ul .ee1ulg?q8Fo greowo eelsece pc n4ued loyrecnpe4 e lS -roluielun BruBru rrueJ putlrepuor .uei 'ln1 pcrpceds es nc Jepsy re4 elec 1o1 rnp gcseeugruoJ pBJslII erieetc ep lnleriuelod leSuelcep ernqe4 pc preprsuoc urer8ord_rn1n1oco

FFcft

-ued

pu-ec 'tue op 0z ap elsJg^ el 'erueulJoC rS eiue.r3 u1 rode ,renop -;oy1 elelrdec utp ozacuelJ eleueots ug le;ncrped u1 gzelpnlg .rSel

e; elSeu aS 'leJeltl rS ;e.rn1;nc rolpLu


g.g

-nuf

.ouoostad nu JDI ,Dal"m) DJll!"tc wor :alnoltur.Tqdai gfna, o4soou CI,lruJ :ecrlcerd eA es eJec ncrrrJc ,lericeper e1 1nlso.r rs 1gc nueecrulgEo;1 .1euo{eu nlquresue ep p,rncedsrad
1g1e e16epqe1s

-2

-nJpuJ'lstletJotueru,Jolezold,(t.Ogl ;.) nueeclulpboy ;1eq;yg

-ndacu

eeueruese o pugq .ryiauguto.t ruryD,Dlll 1o ptauaB nuo1ta,dat un g e ru1ued 'rlseueuror roprcur,rord e e1rcd eJecrJo urp .epur8rro rJer-Es ecrtqnd gs eundord lSg elsvr.eg .rps rrJoseceperd gresesr.*

IIJOIII
-ue lur

ed eyeuorieu rS ecqqod eprnlei gsul rsg.rpd e gryg,emleretr' "ro Arsnlcx' Arlcerqo ec gzeexu r3r a"m t a 7 4 DDD Q le pqesuodser lnJop"peu
'

etrIe,el
-sodJ g 'rnJnursr:

Ueql4 ep lelceper ,a1Jtnpollu1

,gc!trIJJ edvleo, rumu eepd JB-s eJec mlnrusqdoSe d e gzel pw o gzeez\eluts aljcnpo4uJ orelsrAer Ie Jpumu rnlnurud uellm.g ,{ i-.*}. '(OtSt) p,roraql DlrDe gueeser eprler,41n gO" e erc .n#ecfraqaq{

ep EBcJBru lsog e pqdoSed rnTnursqtreuro: e pqldep n"onlnruoC

Inploclue Ie c4eroel pue-6ord

eiulrop

..eJelsJg^

p.nuatu opDQ
IB

e gleturo :FlBpnrc
(eledtuols

'nusarlulSoy guq16 lnl


mleleze'eploqe

rolRrunrpul op Inlou

-op J?JelI Pporu el

e1

e eundord e1 rs erec

.r

-aUnC lsrleJ gzeeserpe es r errupc p1uri1nc11qnd pcr;quep1

"!lil:]iff$;:i3:t 'JsaugutoJ Fu
g

"ot

'erus1

.11

eul^ep ln 'rcrtuod -uuec JOJr

Manifestul literar este

un

text de propo(ii reduse, cu valoare de document pentru inceputul unui


curent sau migcdri literare, prin care se afirmd o noui conceplie cu privire la literaturd. De obicei, manifestul literar este conceput sub o formd polemicS, pentru cd noua orientare literard se delimiteazd de migcarea anterioarS. Primul manifest literar este considerat prefala lui Victor Hugo la drama Cromwell, aclul de nagtere
literare s-au anuntat mai toate mig-

al romantismului. Prin manifeste

noastrd are destule fapte eroice, frumoasele noastre ldri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitore;ti ;i de poetice pentru ca sd putern gdsi ;i la noi sujeturi de scris, Jdrd sd avem pentnt aceasta trebuinld sd ne tmprumutdm de la alte nafii. Foaia noastrd va primi cdt se poate mai rar traduceri din alte limbi; cornpuneri originale ii vor umple mai toate coloanele. (Dacia literard, ff. 1, 1840) a Enumeri trei dintre principiile pe care doreqte s6le respecte revista Dacia literard, a$a cum pot fi ele deduse drn Introduclie. a Numegte doui dintre sursele de inspira{ie pe care Mihail Kogilniceanu le propune colaboratorilor revistei.

Helia Mold
noasfi

plefln

Bilce

cdrile literare de la romantism incoace: simbolismul (Manifeste du symbolismede Jean Moreas, 1896), dadaismul (Premier manifeste Dada de Tristan Tzara, 1917), suprarealismul (Manr'feste du surr6alisme de Andr6 Breton, 1924) etc. in literatura romdnd, articolele-program ale unor publicalii (Dacia literard - lntroducfie, Viala romdneascd - Cdtre cititori etc.), prefelele unor volume (Al. Macedonski, prefala la volumul Poezii, 1882) sau alte adicole programatice (lon

Prelungirea spiritului Daciei literare: Arhiva romAneascd qi Propdsirea


Revista Dacia literard, in care qi-au publicat cele dintdi scrieri Costache Negruzzi qi Vasile Alecsandri, nu a putut s[ apari decdt o scurt[ perioadd, pentru ci a fost interzisd de cenzurd. Ideea romantici a inspirafiei din kecutul istoric va rdzbate insd foarte curdnd intr-un alt articol-program care deschide revista Arhiva romdneascd, editate de acelaqi indrumitor literar - Mihail Kog[lniceanu: Istoria romdneascd mai ales sd ne fie cartea de cdpitenie, sd ne fie paladiul nqlionalitdlii noastre. intr-fnsa vorn tnidya ce am Jdcut ;i ce avem sd mai focem; printr-tnsa vom prevede viitorul, printr-insa vomfi romdni. Cdci istoria este mdsura sau metrul prin care se poate pti dacd un popor propd;e;te, sau dacd se tnapoiazd. Intrebali dar istoria ;i veli Fti ce suntem, de unde venim ;i unde mergem. De unde venim ;i unde mergem, trecutul ;i viitorul, iatd toatdJiinla noastrd, iatd mijlocul de a ne cunoa;te. (Arhiva romdneascd, nr. 1, 1840)

filonu Romi Romi listici


3 inse

Iamu de cd
acid5.

mai
rmei
ales

najelr

matic

Vinea
literar.

tinerime, Nichifor Crainic - Sensul tradilief) au valoare de manifest

Manifest activist cdtre

melar

cultil
soart(

la fol
manti
a nou

D*GIS.
li,: ttUilq\Jrt:rt' :t'.\':l -\ rI-J-.-+
'llra
*$+! *{a}r{*t4
!&;

-l-hJsa

iili{.hsil l{osdlni{1*sn.
-,..+-_

irgut I"
llcEe&ri4
..

tesii lilil.i

noutdlile politice dinafard ;i dinduntru, precum ;i cu tntbmpldrile zilii, izgonind orice traduceri din scrieri strdine, care neavdniniciun interes pozitiv pentru noi nici nu ne pot tmbogdli literafira, foaia
noastrd nu va cuprinde decdt compuneri originale rom6ne;ti.

lipsa unei aseminefoi publice, zic, este ob;tepte simlitd. Aceastd ripsd, tntr-atdt fncdt impregiurdrile dinafard o vor ierta, se va sili o i t.pliniPropilqirea. Lepdddnd din coloanele sale tot ce se tnldrege subt strdnsul cuvdnt de politicd, neocupdndu-se nicidecum cu dtsmpttle ;i

Propd;irea, editatd in anul 1844 de un grup de scriitori moldoveni, avdnd ca principal animator pe Mihail Kogilniceanu. inci din primul numdr se exprimi dezacordul fa{a de gazetele timpului care apireau toate cu gre;eala capitald cd prea se indeletniceau cu cele din afard ;i prea pulin cu cele din lduntru: Lipsa dar a unei foi care, ldsdnd deoparte toate noutdlile dinafard;i disculiile politicei de zi, precum pi tiate acere traducpii de articule u79are ;i de anecdotefranluze;ti ;i nemle;ti, s-ar tngr$i nu_ mai cu adevdratele interesuri materiale ;i intelectuare a rominilor

Spiritul Daciei literare se reglseqte integral

in revista

noast
parte, precu

Umht

Vasil
etc.

Miha

Suce

***
Georl

(Propd;irea, nr. 1, 1844)


L* {-.s*trr+
".

Iaruii.
J+srssJ*fE11
,J,
1. ,i

.:iF +ls: r'-

-.

Revista Dacia literard (1840)

Demonstreazd cd Arhiva romdneascd qi propd;irea continui drumul deschis de revista Da cia literard, apeland la argumente extase din cele doul articole-program, reproduse fragmentar mai sus.

t)

Nicol

LN 1ffi.

**rmn**

.,iffi

{;pnzuec elynle!?l nc

'lelsller
(9y g 9l

lP

Jpunu Inupd)

e a4

5pdo.r4 ePYteg

rJeII 1ec ed tS rep 'c4t1od tS letcos 'c1lo1sr tep Intuetuop Ierrmu nu 1elde4 elugdgls uI sI eJc 'elstldoSed -eorred e cpuIuoJ dq ep ertoloepr gluuerd pruraql Duulro(l ,lmrDnrn n pcltptc oqots7'ncseloueytr eelocrli 'tnpdur4 eserd
p1o11de3 'auVrao,r

ul epcrtqnd tS eqsece ep eslJcs urerEord-e1eloclil ul esulrdnc elrepr pugzlleue 'nuuscrulg3o1leq1p11nI I Iec ed lS ncsalnp

-R{-epeIIaH uol I.q plor giuepyre uI epocs afiralll awotSotd ti uolpunrpul p1o11de3' 1' augutot llntontll o!.tors4'nc$e,r1 e8roaq1 'plsqdo3edlsod 16 glsqdoied ecode urp epriec -Ilqnd u1e1rugde eJerelrl JolelseJlueur e ericeles o-4ulp llrugcl else 1nrrmlo1 'XIX lqnp)as D pasnaugtilot p.toolry nsatd ugq * * *
ECHVu9OnSTS Urs3ofts

::-_--_=-a -1 ---:-rr:i-;:F

F.r j:-;-i--.:4-l!--Fdl | + '!,

...ts

-'-orn!

sF#
trMffil

a l'ffo'B-" .ffiTffif,I
.t
$E

"-l.r'Ih

(gyg1) pcseaug.uot eAlqtv

qs!AaH

'ncseunug l"q[n rnl erirrede pur8eun ep ner8 Iru tsoJ rg re 'gde1e glseec 9JPJ'JF (a4.rolsg apuataT) nueeu4ullog eI4ItuKI' (aqoq) upusscolv e[sqt DqnI ' Qruo4ptnqg) ncsoFppU-ep"IleH uo1' (nEzo7 nT'oar4ry lnl 'a$oqpa1y 'qtgl puv) ncserpuexely ero8ug 1nI el elec umcad nieerc ep erJes o-IuI pluezerd else o,louoo lolzeod ere;soutly 'pcrsslc edecnps o lpupd ne rlsrldoSed Jollcuueluor eepluoleur 'a1-nd g{e ep ed 14l"npv\tput t$ pmgord Iuslclslc un ln^s e nu 94s8ffi ernlratrl gc lqdeg uud pclldxe es PcpueluoJ ?m1eu ep ropiglnou t luepecerd mploces eleredp uI eererunl '(er8ele 'erielrpeul) ooEIIEIT -oJ elec nc glslxeoc (epqeg 'e41es 'eyolsrde) ecIS?Ic eprcsdS rolrloJ q lede eceg es 'pm1eu ep epeucsep 'souo18 mp$c0.4 eoJecole '(relwon ercrrrrolslseu 'elugurour 'eu!ru) ecllueruoJ aurel ed efeltpeur PAg1na eg :opieod JoJnlq eImsJeA Inl?At4 el 'gcrue8ro 'Esugpe Ilocuslsw '08I Inue gdnq'purepourerd ecode ep pie; uroue el*eErq es ecqsu -e1 'rlseuguror erueporu IIcu[ elezeq eund g4srldo6ed erzeo6 'InsgJ cserugls 'runlucrrec elIIuI e1 'e1a[w -osred r$ eyrienlrs eJBc uI gzotd ep ue3 'ugqlot ,nan oqorsJ q saIB I"ru rep 'castog 'pqv-Drlog I4 eJelrrroJsur1 ?uIId 14 1igprcos rm eleiuercr;ep e4ulp elFur epuudms lsecv'rrcode 1e xalduroc rru Iec lruolrrrcs 'ppuescely s11sA BI pllqg]ul 'etu1lplcnl ep gu11d lop 'gc1uo4 'gc11uc 'lezotd e guoz plle o gS gsul glslxg 'aporplp? 2l pyouatry ulncsarpu?xely etoErrg nes oc1'{y 4 ayor4lpJ '$unn 4 anqugld g uI lrpu"scelveUsA umcerd'euo1g1gc ep rollrguuresqe eec ed po (qqo ad nttaSl 'rzzruEe51eqce1so3) llpr1 lnlnldJ e '4cpsq -IJorueu etuq ed eEreur rorr rrily 'cle ossn5 ncelv ep laluguro{ oan ugJ 'ncseclpg eeloclN eplnzoarL4po^alon-loqlry flns gugurog cuol$ 1nUoII$ 'zzn-Ge51 eqcslso3 ep Tnaoaul ndpT rupuom1v ele q'1r-un'ncseclElg ton'ptnnyy npocl eNrAeJ ep sndrul Flurds ^nu ncely'zznr8eN eqcqsoC 'uDuescely epsen urncad "Ar{nc eeloclp
rS ossnU

ffil
#r

,i*l

$, *
fl
"fr
t,ilr

rJoltrs elsluew?ptmJ eleredo umc ruJcs rS1 'rezord 1nlueurop uI 'g}sqdoSed ePeoFed ul ersetxu rlmlJelll eeJazlu:lopour ug groleur giuepodtul o lnle e 'errop1o1'1 ur 'nueecrulgSo) IIeqIW ri 'etue1uny41 u1 'ncselnppU-eplleg uol tnle ru-l effJ ed rere111 rS lern11nc rolqurrupul ep InloU

",i[], ,,Nll

,'rilil

,i,ff1

iffir
lM*r

ffi

3.

Alecu Russo

4.

5.

Stabileqte un paralelism intre rolul de indrumdtor cultural qi literar al lui Ion Heliade-Ridulescu, in Muntenia, gi cel al lui Mihail Kogdlniceanu, in Moldova. Ion Heliade-Rddulescu, adresAndu-se tinerilor scriitori in anul 1837, cu pulin timp inainte de aparifia Daciei literare,le f[cea urmdtorul indemn: Scrieli bdieli, numai scrieli! Explicd diferenla dintre apelul lui Heliade-R6dulescu qi opinia din Introduclie a lui Kogilniceanu, care semnificd o noui etapd, a pagoptismului: Critica noastrd va fi nepdrtinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. PledAnd pentru originalitate, autorul Introducliei se ridici impotriva traducerilor gi a imitaliei, adevdratd manie primejdioasd, pentru cd omoard tn noi duhul nalional. Comenteazi specificul contextului literar de pdnd la 1840, cel care l-a determinat pe Kogdlniceanu sd descurajeze o manierd literard care distrugea originalitatea. Degi suprimati de cer:ztxd dupi numai trei numere, care totalizau 484 de pagini, Dacia literard conline opere ale unora dinffe cei mai valoro;i scriitori ai timpului. Costache Negruzzi a tipdrit in primul numdr nuvela istoicd Aluandru Ldpu;neanul, Vasile Alecsandri a debutat ca prozator cu nuvela Buchetiera de la Florenla, iar lui Grigore Alexandrescu i-a apdrut poezia Anul 1840. Citeqte una dintre aceste scrieri qi explici felul in care ele rispund noului spirit literar din articolul-program. In prima parte a poeziei Epigonii, Mihai Eminescu portretizeazdpe cd\iva dintre cei mai importanli scriitori ai generaliei de la 1848. Identifici-i qi precizeazl operele literare la care face ahrzie autorul.

1.

I I

I t

2.

6.

Realizali un proiect intitulat Vocalia istoricd a scriitorilor pa;opti;ti, in care sd prezentali modul cum sugestia oferiti de Mihail Kogilniceanu in articolul programatic din revista Dacia literard - Istoria noastrd are destule fapte eroice - qi-a gdsit ecou in creafia scriitorilor din epoca de la 1848. Prinffe operele literare pe care trebuie si le ave,ti in vedere in realizarca proiectului se numird: Alexundru Ldpu;neanul, Sobieski ;i romdnii qi Aprodal Purice de Costache Negruzzi, Cfrntarea Romhniei deAlecu Russo, Romfrnii supt Mihai-voievod Wteazul de Nicolae Bdlcescu, Legende istorice de Dimitrie Bolintineanu. Pentru documentarea in legituri cu literatura de inspiralie istorici scrisi in perioada paqoptistd, in afard de operele respective, se recomandd si citi{i capitolele consacrate acestor scriitori din diverse istorii ale literaturii romdne, cum ar fi: . George Ivaqcu, Istoria literatarii romdne,I; . $erban Cioculescu, Madimir Streinu, TudorVianu,fsturia literaturii romhne moderne; . Al. Piru, Istoria literaturii romdne de la tnceput pfrnd
azi;

medi

\.uril
piesd

CU ct

Dour comi

in

ce

mofi
ieni.

pan'
iasct

Aris

Dimitrie Bolintineanu

. G. C[linescu, fstoria literaturii romdne de Ia origini phnd in prezent; . Nicolae Manolescu, Istoria criticd a literaturii romAne.

a doi (desl

moII

_ffi

gLuo.l le Atleluazajdej ,prei InJolilrss 'slHlFutqlls uJ ts lg3 ul }?le 'leiaptsuos put'J 'ajeur aueoJ

'JOltu

'arE:$[ -rB ep IsdII ieluredsrp eluoIuele ulp llnlprl (e1dey '1ep1 'rrgzrleer ardsm unue8 ep ,unros ep ,rrceds ep rzrlrprn ii:[ r

'

'39 "!pe ielrre;rp

eseJ ep nes

pu

eareSrcrucq

rnp lloe

ord (rusrueEro) -

'[pe ''u's (apuq,Q!.q.ow) wqq

aise tnl eolelauolou O8gt !s Og8t eJlul 'nJleel ap esetd eundujoc t6 098 | lnue u!'er?olwpreil $ aup1 'rJnsJaA op urnlo^ InuJud pzesltpe
16g

pu
D!,t

-ec ellnul pugzuudnc '(gggl ,plald

.ele;ndod larieelc e;e e.radopod

-nqpdpc rS-gs ec a11o77dnc ur

-ulcrc erirpo :gSg L-ZSA L) rayugwo) ale a.telndod llzaod InuJnlo^ qcilqnd 'csuguloJ tnlnroisl0} le Joltqnl 'ruru6 eera;Seouncol'tnlniuoutotd

'gyrntco3 rS rn1srug 'rurcel urp rseuteroq rop nc eirsdrte3 rS eiusnji,, ed glrrgru el puun e1 pugd Jep .SJo l ep rJeur8 nc eleleJ -rrrj:f,, eurl il4qJ eserd eunrd uI gc?C
ep erieurquroc <gporu el rJ s ep
15

IJOl

rS rorlOuy 'raiuerg a;eu.ronn6 e; ap 'auriqo e u1 ;luepodu.rr loJ un eJe ezn3 rni raruulop ;ndun u1 '(OSgL) roleled

'usrqous ep rS usrlma\.is,!. e4rgur ep pcruJop .lriuelerd nJ .r-rn-

-ced

-qe
-tu4(
-aIOil.

-rrurJd ilJtLtrl re riuerua; ruolpulisns orlurp Inun aisa l gtrg[ ei ep ering

'rzzn

-o^a5 l pdrrped :geucri*u tnlnlept earrurldrul nrluad etrclnl ui Bzea[e6ue as 'rcoda le alunl+ op iolnJcs
'eetBgdot4

-os
-eeJ

-ts

elsr^
ep 9i

-ozryg.lo rozrgg uo8ug ,p:rzi ep reroq m{m erios else eilrlq:) 'uerrm dr1 llurnue un rulued lS crrolsrlercos Fluerucur rulued,rrleluezerder 'cruroc urunueJ leuosred rselece Jol lrulue3 q ne e]oJ'(qf8t) IDAnuto) ap ps,to[.uopq 4nfu4q3,(g9g1) aru,r,r prttugr - {n1o,t 4 nfu"4t13 ounotnJ,(OSSt) pruauau o-f aqafpnq nns $o7 ug oit,trt13 :epuudnc reru erec ,.to1ajy1q3 ppn :utp g_$-!L ?nop e else '.ZSgI ur puecs edgleluezetdet,apn Z u! ,acqugJ {t; arpawo) 'a$ulnotd 4 ol7ty13 .rrrueJl ele ecrlr1od rS elercos ropr:lc-Joru ezlr4odrul cqrrc rS crJrJs rellrenec ne (esre; .unprreporr ,rrpa= -oc) upuuscelv elrsA rnl el ecnuoc eleserd ulp eged ereyq

toluot
eJec e
rerierar

u3d3u

fo 3tcNnd
olce Z ur 6ecpugc nJ elperuoC

elsr^oi el lollepal '16e1 urp leuoriep rnlnrleal Inlelolraitp ui nJquieuJ ]so '(qpgt) HeJalU erp6r Bl ezealoqpl -oc :pleJnlln3 eorec6lru el lnuele lol nc pdrcrped 'E,tEi uJ sloluJey .PUtetpsuJ ep slirpnls oraLlxul l6-nu .rep 'lnlesrnel -eopq Et rS1 apun 'stJed pl rode ,plei u! lp1u1'Fsecle ariecnpo o e16aulr.r4 '93sBe,ioroq slllluej o-ltul npceg el
aiSeu eg 6"rn1elue-rp lS tolezo.ld ,1eod '(Oee l-A LS l) rrpuesralv sttsen

IrpuBsJaIY oIlsBA op

-4aJua

'un

uI Inle
etzaod

flri htrA otrd ht1.- vi, rwrr{S


'lueprcco .elseou
rS lueu6 eJlur reriezrTra.rc ele reprrqrq erruoJ elurzetdu ps eJ?c (g1en1ce nes p1nce4) ecseuruoJ eelellleeJ urp riplgeuos.red ep rS eluerurue,re ep ,rrieqrs ep eydruexe rieq 'elsece ed ep .q rS .a elelcund e4ulp rS elsr1

onltar
'Tnunau

evm.f
SJOUn

-ol

eJec

e4urp elrJrqesoep
p

rS elrrpugruese rielncsrp 16 e1e1sq

riereduro3

-srp oJe leuruuo


-rceds
'psnolp[z

c (,q elep

e,r' r'el o c, ruelerrd, ,iJ,',:n:

#|"Hiil;;

i#jjT
ie4seou

-rrrl

^eclpl

elelrz uJ ,,Eporu e1 t1 eoo puweesur ?c rol riereprsuoc ec eeec .e :gcseeunuep ps eJc rJrucn4s /alw^nc rcuc etrgc puerniuoc e5rt gnop prmerdu4 rinqpcye rS ,r,re1e lcr4c-ler1 ep edn-r8 ug ,{epcsq

'I

oJru.tJ W e pdete q

ulp eurd
pcJJdxg
eecgJ eI,z Jnue uJ u

EXHIT

EIEI HTINTXEINM

rnl I3 Jec
13 1em11no

eal-xlx Ie lnlniosas lncCI!filul el l3$eupraroJ totiezrllAlO ole aplJcltr.l stuJod

,rI|m

'e3e

re;er4

EEa4uI gzee^Jeue gtu "'isocruu lrueruodrtueN

zVwno{ oI

anq

acoSo,w

l!

"'iprDfiout

('q)

- QD

'p5 xnatw

awn;

il)

"'pugc liec$

('q) puonb snot-zaslDt

'pnou Dpottt ap aln4s acotro-i pc 'Tpinwn"rtpiolu3

lo,rpdwnc Frw loc

"' pO:ViITnD

?efXIX Ie mFloces el S 't eltuecep ul ?^oplol{ urp eleuorsued ug uunricn4sur ele pzeq ep egi4e elurp un lmlqsuoc v'6691u1 1ec11qnd '(Sttt-tSptl uoleu?d zalveq rnlruolrrJcs 1e gzotd u1 crde usod y7 appldurglug) assQg!

- (asnn yI pI{,couapJ
eulJ

s1rt 'anbourV4Vl ap satn uaiv sa7 'cowa1al , ipuwop'qy "';n*7 "'1a1qotp m8 t

Q1) lautopow

'tly

1dry7:(Pt4rys)

VI1UIHJ

ap nsato.d nauop n) atr-np '!DH 'pplpl pgipcnq "'arut pupuDas ruu ('f[1ng ed ptrups) "'rtrDDamu DitpD'qnp atn paop potl-ps a3 :yj191113 'truznrqo "'1trdoc "'FO :TWS 'pc4 Ttdoc atnN :ViruIHC

fpr

'7UDS nlsuoltt'trt,qod

,'egumol q e1no1 ece8e,ur "'ipretrnotu 9r3 (:euedu!) 2snds aJ :TUVS


17gido"r1s

"'ut11tod "'oN :Tf,VS 'sro4 'xnep 'eur. itDS p?'a7-augjo "'qUDS w -uow'tgDaprnunu uianm poup'lg :ViruIHC t'e5 xneru etule.f (:elredS oco6 :1ryi "'aulunl ps ap ru4i nu "ralo6m

"'uoJ Dl UDS 'aulw 01 aJA vou

mjuntg (:eyed u1\ "' cauau wopDry :ViITnC "'cauau wDpDut csacuotod "'szIFoC melsuoy4l :1gy$ opuenb snol-zesrct iaVDr ap w.tryps wD-W "'ina 3i mg:Vl.ITnC iarorugq 'a1ond ap awgi1nw o ryi pw pc "'qUDS nlsuout nc ncsnamiuo,rlpioluS !-ap ay-pc -ndn aurq tuW 'lpLa mw ntpdns pu nN "'nal^ nu p ptDp o snds rcut wo-j "'lrg :ViruIHC 'ppotSo utd rcwnu to?put "'arDqt) n1qwud pw ps sot 'pcDauru "'1q :(es-npurcugcs) yf1lg l^

mun a1piotq ul rDS ps "'todo "top :puod o @ pntnin sg na $ pc "'Daarn-apnN :ViruIHC 'soun gns p) "'Mat 4 uou io :TWs

"'uat put psuS "'1uo1o? a4tootlqig "'iplug rysaow'a1oyp a1pio"tq n7 :(pugeqcoc) VjfUfC

'aw n fin,tq q !"tns "'ouDoffi uopory :(eirrrq3 ep es-npuudorde) 1ay$ "'iplDc augj "'uutos ap rund 11r1w n) pcu! yia pc "'prt8 ulp lcoJ:ViruIHC "'na 39 :5191

uo unqginq
-auuu

"'Dpout fpcDp "'1pp pdn-p "'tD)ugu n4i na lDunN (:ewd ,D "'aUp{


aqgc

'pcgipmm

of

iay

q pip^u! MD ng :ViruIHC
DJ

2a7ia7ug4 at nu ap

wnr Dr)ru ad :ViITnC 'lawou DillnD 'nu Dg

"'iipDsDarug4 at ps

"'i2acnla3:Vinm{C
'lD)

utnacpt na :vIdVS 'puDwpc lac1np 4 JS, 'ryp)sDp nlsuow n) PDW"HI woip,tu3 tvp "'pcDautu 'nu Dg :17jI'InD ('teipqC 1runferdu4 prmpe os $llp3 'of fgs re
e1l"qgz ep pcnde

pS m1nlc Beluleu.rp eund

es uo1)

ps,sDl "'p)Dau!N:ViI.InD ad na ms !,w 3i 'pmi o 1gc p.m8 o-aoDl "'titt18u-au ps tp-c,rod

pr "'ioH:viruIHJ

Hiq d

('eldeerp urp elesqnc e4ul Inlo ecnq) 'pnV:(pugcspc) p61

nc ilut"topv liD "'pw-pttvr auwoocl 'a3 "1m ap figtoqoc pru ap uo tirual.zg :ViruIHJ "'o! ocoJ "'truoo)n) 'pnv:Nol t"'ietuepeur 'qV "'eelq?!p Inb :Tf,VS
zalsa a) "'|atsa a, :vldvs iDcaaurN "'ipwDaqr pw aurJ:VIITOC
('ceprec
-Jele

ilznv "'DnDi $ocs bnu ps top :pdopo y3i 1ptn.8 ol np) np "'auDol iDau DnDrIlSo qnzpa, ly (:ete77 "'nmiuo{ ultsou 17 :@ped ug) VI1UIHC
.ICJEIU

uJ JoqoJ

"'uod un oc n,rnin ipslro :(eusd q) 1.WS

tS gsec qp sel $1e1p3 'eldeerp urp elesrTnc eaup p@ ernl uof 'uo1 'eryeg '1re$ 'glllnC 'eigqC

suecs

-INIJV

CHIRIIA: Cum s-aface bdbacd-tdu ispramic. $ARL: Allons, Goulitze... venez donc. GULIJA: Iaca, rnonsirz... je vene. [...] CHIRIIA: Dar... ian spune-mi, cumndldcd, ce face Lulula?
SAFTA:

ii

in grddind.

CHIRIIA: Biata copild!... De cdnd o murit


cucoana Nastasdca Afinoaia, nineacd-sa, ;t am luat-o sub epitropia noastrd*. mi-i drdgu,td ca o
nord.

est tres... zburdatic... mais avec le temps je suis sfire qu'il deviendra un tambour d' instruction. $ARL (cu mirare): Tambour?! CHIRIIA: Oui... adicd dobd de carte... tambour... nous disons comme ga en moldave. $ARL (in parte): Ah, bon!... la voild 1anc6e! CHIRIIA: Et alors nous l'enverrons dedans.

CHIRIIA: C'est qu'il

cr mlaia
dave---

FSrmO

nffi"

cl

GI

SAFTA: Mai;tii?... poate


vreme,

sd-ifii soacrd cu

CHIRIIA: ldst, a;a am chibzuit treaba cu bdrbatu-meu... Lulula are zdstre bund... Gulild asdmine... Mai potrivili unde sd-i gdsd;ti?...
SAFTA: Sd-i cauli cu lumdnarea...

CHIRIIA: Numai atdta md ingrijd;te, cd Lulula nu bate nicidecum cu Guliyd... ;i-i tot tristd
de cdnd o rdmas odand... ba incd cdteodatd

par-

CHIRIIA: Dedans... fndntru... nous disons coflrme ga en moldaveS. $ARL(inparte): Parle donc le moldave alors, malheureuse! CHIRIIA: Et voyes-vous, monsieur Charles, je ne voudrais pas qu'il perde son temps pour des fleurs de coucou. $ARL: Pour des fleurs de coucou? CHIRIIA: C'est-a-dire deflori de cuc...Nous disons comme 9a...
$ARL: En moldave... (tn putt") Cristi ! ... qu' elle m'agace avec son baragouin! CHIRIIA: Aussi, je vous prie... quand il se paressera... de lui donner de l'argent pour du miel. $ARL: Comment?!... que je lui donne de
1'argent?!

$ARL: Ot 9a, madame?

cl

G ci

$/

1.

Pt

cd sd perde... nu-i tn toate minldle.

&

SAFTA: Nu bdga de seamd, cd tncd-i tdndrd. ani... Cdnd s-o ndscut Gulild, era de un an... tmi aduc aminte ca acit... la Sdn-Chetru... (Vorbind, iqi cautd

LR

CHIRIIA:

Ce tdndrd? !... cd-i de vro

l5

F
q

chibriturile.) Da' oare ce mi-am fdcut chibriturile?... Hait!... cd l-an prdpddit pe cdmp. (Tare:) Monsiu $arld?

CHIRITA (rdzdnd): Non... Sd-i dai bani pe


miere... de l'argent pour du miel... C'est correct... Nous disons comme cella... $ARL: C'est convenu... en moldave... Vous paflez comme un liwe.

$ARL (inaintdndu-s e): Poronces c, madam. CHIRIIA: Nu cumva aifosfor cu d-ta? $ARL (aprinzdnd un chibrit): Voild, madame. (in parte:) Elle fume comme un caporal. CHIRITA (aprinzdndu-gi o ligard groasi): Merci... Voulez-vous aussi boire une cigare? $ARL (in parte): Aie... aie... elle va recommencer ses traductions libres...6

tl

CHIRIJA: Merci... j'ai apprendr6 toute seulette le frangais...9 pre legea mea. $ARL: Est-ce possible?!... C'est extraordinaire!... H6 bien, votre fils vous ressemble... I1 a une facilit6!... Dans quelques ann6es il parlera aussi bien que vous.
profesorul se refer[ la libere" ale Chirilei, adicd la decalcurile ei. ,,traducerile 7 cigares de Halvanne - Chirila pronun![ cuv0ntul Havanne in mod greqit, confund6ndu-l turcescul halva, ceea ce dovedegte ci este mai familiarizatd, cu aceasta din urmd qi c[ fumeazd c-a;a-i moda. 8 ...nous disons comme Qa en moldave- formula
6 ...ses

3.

4.n

It n

ir

CHIRIIA: Ils sont de minune... cigares de


HalvanneT.

5.r
6.f

I I

GULIIA: ldgard de halva?... Nineacd, dd-mi ;i mie o ldgard.


CHIRIIA: Auzi? Ahil ar mai trebui!... Cucona;di nu trag ldgdri. GULIIA: Ei... mata de ce tragi, dacd e;ti
cucoand?

$ARI

(ludnd o !igari): Merci, madame.

traductions libres...

CHIRIJA: Tacd-li gura, plodule!... Monsiu


$arld... ian drtes-moi, je vous prie: est-ce que vous
6tes...

mu[dmit de Gulit6? $ARL: Comme gi, comme 9a... mullemit et

...a;a zicem noi in moldoveneascd este folositi de Chirifa pentru a ascunde cunoa$terea zuperficial[ a limbii franceze qi traducerea mot d mot a unor expresii din limba romdnd in limba francezA. 9 Explicalia, intr-o francezd aproximalld, am
fnvd! complet singuricd franceza, ldmtryte jargonul romdno-francez al Chiritei.

7.

pas trop.

'1n''.liril,jl:''.'^.+.'*.'.

;5e1

(eel-XtX 1e;n;ocas) u;p orey1 lruleel

puoE uD'W
rrserdr

9II
ep 9l!
elnuu nc
91

Incses -rr9Aft

'p

l9.pJ

eJeI

BII'
-IPJO

epoul run3 1erd ecuo nc ?polu el eeJrqJo^ elrrur e ep eiurrop .L rS emlpcur gper lequnl ep Incruoc ,1eiU1IJ eerezrle4.rod ul rerperuoc lqndecul ?l eelsec e4urp elnieler rS roleleuosred 1e lercos 1ntn1els e1$su -gep 'e1e ep puruod 'ilrlqC ep gteJ eleuosred e]llelec ep "l ew4v]J]. ereserps ep eleFuroJ reuecs urp pzetceles .g Flxel 'IeiIrIqJ epiptrrec tS e1e1ce;ep pzeeuoriuel4l 'leJnlecrrec plefre$ e$e rc ,pcselo.rt nes ereolg8urdser eriuede o else nu,elsvlue eluuop nc 6ercurl -oJd ep rruleu cldrl ueuroueJ rnun e erssrdxg .S "croJeroq'eles Lnpou fpJnp erseldxe uud ..epig1prepour,, pzeen -r1our 161 ee pc rzeJl ec eC 'ercrn,rord r4 IIrueJ poru prmftur ps eeJA 'rSe1 q ep psrolq 'srec .eirlqC ptprl e1 erec ed uf -gilrrrepou oleulues 'g euecs 'I Ftrc u1p eldursxe uFd gzee4snll .t 'cluoc mlnlcruuoc elelueluole .gserd ug .ru -elep JoA erec'reiurq3 ollliuelq ,g euecs ,I Flcz uJ gcrJnuepl .

e$eF

sno

'eurnu ep Inctuoc'leqult ep lnctuloo

"' errmue rS 'gpour e1 rep 'srqcug nlieds rm-4ul '1nu{ urp "' rm-4uJ ecerled es eel-Jl Ie 1n}c" :... uI pcrpe 'srqcsep nrieds un-r1ul'"' erSoul e1 ece4ed es I IqcV 'JolezrlJoru docs nc Rzeez'xlas el eJec ed'"' up plerrdsur else eserd .... u1 puecs ed pluluezerdea :ereqll eyllieds pzeelelduroc
rS (roleuecs 1e rS rolelce ln1ndecug e1 ep epriecrpur) rerperuoc

ep
.IEF

'un^eJour ep Instuloc 'aJslcelec ap Ingrtroc 'a[en1s op Inctuoc :luns erb -JnleuBJp uJ cttuo9 lnlnlcele e eJez.l -eal ep auJoJ /cLuoo ap undrl 'ecruoc efeuos;ed g$ rfen1s toun

e '(;n1se4uoc) cluoc lctpuoc tnun eiuelsrxa gcr;du.lr InctuJoC'ierdstp


'eleSornpul'lueuJpznule' piuronpunq

erdnse eJe pc rJeprsuoc lcaJe eJ .g euecs ,I Inlce urp crleru?Jp Inlqxel e erizoduroc ep Joleluetuele IncrJrceds gzeez:riet1 -I

Flxel pilnsuoc 'nou rs rqcezr e4urp rnFlcrlJiuoc rorinlozr,e lvrr4od Flxeluoc gzeaelc erpouoc urp elerieds rS elerodurel elgieleg c elaeze td rnlqxol
Lr o p I a c ry ug

.t

ES

0[e
snol

tntnIX3I VSUVUO]dX3
sep

:rurpnlrle ep 6le; nllsrOel un-Jlu! uolelceds ep leldecel alse rS nrsuel -our elso cLuoc Inlselluo3 'huos:ed un slsa pc epoJc nes p;ed ps eeJ^ os eso gS else ec pooc aJlulp 'elel -;nzel rS lrg1de15e erlurp 'olellleaJ r$ rfuala.rd e.rlurp 'giuese rS piue.r -ede a4urp InlseJluoJ elss tnlnctuoc esJns 'lnsgJ gceonold elec e;efeuos -red nes e;;rienys 'elelce p4ut
lsJpc e ul poqolse euobalec - (so41w -ot1 't6'anfuwoc .r;) lncluog
^eJeJs

"'iezr 'uorilueuroSog :(sorng .eged

u1)

TUVS

'sel
tsJ

'c1a g6ulur

op'unleJou op'eJalgeleo

's i

ep g aleod etpeuoC toleztleJoul lol un 'uoesop ';5 1;cual leu11 un pug^e 'elnzpneldeu rrienlrs .roun ee.rrniup; -u1 ur.rd nes oueuin to;undB e !op.r -nneJotl eaJezutles uud ;nsgl qceon -ord erec 'unslan u1 nes pzo.rd ug'cr1 -etleJp rn;nua6 e erceds - (etpeow -oc 'lel 'elpgwoo l1) e;peurog

-loru ue ei eruuroc selrp snol '..rno orno .qV...aeu[uo3 :TUyS .selreq3 ;nersuour .sed 6nee,l eunuoJ aeped [,nb ec-Ne.N "'odn nc aqipmjun{14iaqtoa.ps lD trr acgg ".2p1to! nlsuou aunds ac lznV "'irprDauru oa1n8ng imeguoq 1en| :yjru1113

"'ipitpBng ('prrups "'ipitpg "'o^D.tg:viNIHJ 'o^Drg \) .uorsr$glul :yj,lTng "'sownlt na,t4 :VlruIHJ (Dtl4g{u! "ffie 'uorsrmldug :ViITnC 1o,m1&{ .roe ". sownq :VifUgC 'uors{ncmd :VjITnO ioiununl atipzniuo"{ ptunaqc fs unc,lpcum -ry aunds 'pil1ng "'uautztca un na cnt rps uo! :VjruIHJ ,DO 'mo "'mo "'eA"P

-w**

.dtF