{eafXX

;5e1

ge

1n;oces)

u;p 9i;1q

igctEolouorc eurpJo uJ eleluezerd Ims eletueruruele eJsc u1 'cpo1s-r.p -ec nc eqcel eJerJcs -'u's'nigstdo4ll (txqu7)'aiasldo4af iasldry 'cp m1rupd'lnlnuel areol@ql$
gpullEo urp psnduroc p1qour
ieepeS ec 1ec ed rzlpcug e IIJIfIJEUJ erseceu elalcerqo urf es aprm (aga11og 4 urp 'g1e1uo1 :lceroc)

?ry

ppryn4

n4uad luEueur nc sA rm ezeSe es eJec qns

pssru

qi f, n

-oc nc gluedoce

!p4gd

( rrr4

'ruslcml) 'v's'a.mpuo1 'rnpaa,

ep errr?c ulp glppE emcugru

eplJls nc erpsed ep nes ('nuJ 'urslcrq) 'u's'a1owodnc'owodol

ley tm ('Eer) ielSad ep erecugru

6rrE

eruec nc psgd nes zeJo ulp lerederd;epdql (14o1d't?u u1p) 'J's '11t1co1d'au1co1d

nc uormq ep gdns ep IeJ tm - (,ruO 'a's'unlaqclaqc'Taqciaqa roleurq u 'giurprnc ap rsgE e - 'q 'tsctpo4ra nopuc 'rep 'uocold

('dod "rru1) 'u's 'uniaqclad'faqciad ,pwlq Ireloq ep $ce4 uI Pllmd

gEunl pulurl

m#

-qdpc eesepu lielsod urp gErq

IIJeIoq 1nce4

rS

'g's'alaqnt?'oaqry?

Ifflngl

ep lnce4 ul ptetmd gEml puleq

i1rry
J

plcedse tcod e 'ecr4s e 'eurogep s ecllqnd $nrpsq lerm I norrq

uI nulmd o erec ed gEml gureq -'u's'aua1uD onuatuo (tet)'lsouowrycs

'qA 'rcownq,as

-.
o^l

- 'ys'a*olacuo:"t'tT:":i:tr::i;Y

i
a

upour pdnp lncpJ alse eruc (elugryrprq*1 erdsep)

- 'frt'^\ffY
uviltxi.{

('ptng uud solmg psel)

"' o-fluroc s tnw
i

'ia1 DI

o-amc 7gB 14 "m-fog

:IOZf,yg

pqoox app! "1aryn "anootn g psoo4pups "'uW -*ilc amnq "'rrutDlnn ant "'D.lolcnq ott 'Dwndnc on 'DJosnut ana 'an1co1d and Jaqc*aqc u?ul Dsnut DI

npou

lualoq und ps pugr

"'iig

t-oiV:ViruIHJ "'iilirpc
D7 ilOZ11V1g
'aqipiwau

!4

'a1nod ps na unsnac ap S

arulDul:VifUtfC

tu-ps Jo)Dut nos "'!rynwo DSnc o1 nc "'undotqfr -!^ 'pffift 'iacryp 'unwp4spd 'pcsnd 'Dauorc pcolps "'auppodso8 ap annr ps a1ipsclpn4oc 1ot ps nu ouoocnc lalauunp pc ,soT :Iozf,yg
lamw ad 3i Talqcdpc 1j-u paug oq "'psac uJ tgiot tp pgcdpc 1io "top "'pc1ryu {n-u DtsV :l17yql11

4m

Tocndo o-at

aC:ViruIHJ

2auo{oq:VifUHC
ap csawud aunfop
7o7

"'Tuawo1ndap

o1

"'pq{n1s

ngf ps a1auncpd

suudap s-!u nu na Dc 'autaluap lDu ogo8 osnw agf ps p|oc :oJos 'pqncsn uD! 'ptsu! "'!!,totry nDp nu .mop "'cnp pw 'cnp pw D'DI :loz[vg l"'l 13o.t pw'ygi1,t1.t4':(ferdsp nc Iozrgg ed pugryre 'rnpcllqnd) VI1UIHC ipplDc pdo noaq nu ps 3i 'Hiu-pw nu ps aJD) u! lz bnu ti "'o"pqn Dalmourp nun ppds $-ap "'ia7 q Dpou t-oin p4c "'pppc
o"m8

pdo nc u.ott. pintpqpd tpsaw Tn4gi.rgls DI pcnpv ps

nctqo pry

o "'4ocpd 71n 3i

pdo-!:IOZUVS

i rlig sgdo717

1ndac4 o .ra7

:ylpg3

sutdw3 o-u pugr aCI "'inaw pdoc ad t-Dalry atDu pc "'iatnutp"rdsl ncol o-ptV :IOZf,Vg i1o-w-nsapiu! "'DtsD ap "'psDaclu p"tds wnn nu ncn-uptd:viruIHJ a4pod
-so8 a71o7a7ac apq oc o-1t1.tgd rp-i wnc '&o"t pu 'wrno-upd,oq "' ip@ ac "' igot aC :IOZUVS 'cotq oin{11,"rgd 1o-!u nu pc nt4i na,op
'o7log ocgipuunc
Z&,tgt utp

utp 'aptfuowuo1q

"'pcsuaruupd psoc uJ lnJSaJc wD Da$p nc p) "'nuamlo 3i i"tog "'lynuo11ng '1arypftiowmlg zrnv "'a4iaqp1s Du nu gspiwau yry1uo? mp 'Unuolpq gi 'pppat DI ,npuzt ad ongz
u1p

pcpl :ViruIHC

r{;I.iti,il

EXPLORAREA TEXTULUI
(Din jurnalul de campanie al contelui de Langeron, emigrat francez, general in armata rusd, despre perioada 1806-18'12): ln 1806, am intdlnit incd multe femei purtdnd imbrdcdmintea orientald, trdind in case fdrd mobild gi cu

4.

Re

f. in actul II, scena 3, Bdrzoi se plAnge de moda noud, nemleascd, pentru ci nu a crescut in casa pdrinteascd cu aceasta. a. Selecteaz[ sintagmele in care apare adjectivul nemleascd qi explici ce fel de modificiri a adus moda occidentaH in viafa
acestei

ca
Do
cor

pru

ide

familii de boieri de la 1852.

cir
mt
ne nu 5.

bdrbali gelogi nevoie mare. insd

revolulia care s-a petrecut atunci la lagi, apoi Ia Bucuregti gi in provincie, a fost pe cdt de rapidd pe tot atdt de completd: dupd un an, toate femeile din Moldova gi din lara RomAneascd au luat portul european. De pretutindeni, au sosit, in cele doud capitale, negustori de mode, croitorese.". de la Viena gi de la Paris... Cur1nd s-a vdzut gi mobild, ceva mai veche, adusd de Ia Viena cu mare cheltuiald. Trdsurile care, mai inainte, ardtau ca nigte birje vechi din Viena, au fost inlocuite cu
frdsun gi calegti elegante. Case/e s-au ,,

b. Tianscrie pe doud coloane, respectind relalia dintre vechi/ oriental qi nou/ occidental, substantivele care fac parte din urmitoarele cAmpuri lexicale: alimente gi haine. in personajul Chirila din piesa lui Vasile Alecsandri, parvenitismul Ei snobismul sunt inseparabile. Pentru atingerea unui scop (material, social etc.) este necesar un anumit comportament. Parvenitul iqi schimbd existenfa, de la vestimentalie qi limbaj, la relalii de familie. Comenteazd confruntarea de opinii din schimbul de replici de mai jos, avind in vedere receptivitatea femeilor la noutate: BARZOI: Apoi dd! De cdnd m-ai scos din minte ca sd md schimonose;ti in straie strdmte, pun cdte doud ceasuri pdnd md tmbrac... $i ian prive;te ce seaman... cu bumbii i;ti mari... Parcd-s negustor de farfurii. CHIRIJA: Ian taci, taci... cd de-o mie de ori te prinde mai bine a;a decdt cu anteriu ;i cu giubeaua... incaltea mai seameni a ispravnic... dar inainte parcd erai un ldutar din tarafu lui Barbu... ;tii? Cel cu naiu.

ini

Cc

Va

Lr

mi
Se

Ti

umplut de servitori strdini, de bucdtari francezi gi, prin saloane gi iatacuri, nu s-a mai vorbit dec1t fran,tuzegte. Afldnd ca, in ,tdrile civilizate, unei femei ii gedea bine sd aibd un amant, doamnele din Moldova gi-au Iuat c1te doi, ca sa fie c1t mai la modd... C1liva tineri au inceput sd poarle frac; insd bdtranii qi bdrbalii cu slujbe gi-au purlat mai depafte barba gi anteriul lung pdnd la glezne. 1...1 Moda apuseand accen-

3.

tueazd, Ia aceste doamne, gustul intr-adevdr mai inceatd.

pentru lux mai mult decdt la bdrbalii /or. [...] La bdrbali, schimbarea este

$i,

mai

Bdrzoi Etie si oblind ,,avantaje" din funcfia de ispravnic (ca in scena v6nzdrii curcanului gi a primirii peqchegului), dar, in comparalie cu solia sa, este un provincial conservator, cu nostalgia traiului patriarhal. Selecteazi gi comenteazdfragmente din scena 3, actul II, care conlin opiniile diferite ale celor doud personaje reprezentdnd noul qi vechiul in societatea romAneascd a timpului.

a/es, /l se intdmpla sd se intoarcd la ce fusese altddatd. 1...1 Saint-Marc Girardin (literator gi om politic francez) noteazd in ale

sale Souvenirs de voyages et d'6tudes: Dupd inegalitate, lucrul

cel mai izbitor pentru un strdin, la
/agl gi /a Bucuregti, este amestecul gi diversitatea hainelor. Unii bdrbali au pdstrat portul oriental; allii umbld imbrdcali europenegte; iar aceste doud porturi pot fi vdzute in aceeagi familie; tatdl este imbrdcat boiereEte, fiul franluzegte, 1...1 nu am vdzut pe nimeni sub patruzeci de ani sd poarte hainele orientale. Femeile insd, de multd vreme, se imbracd toate europenegte... Se gtie bine cd femeile sunt intotdeauna primele care pdgesc pe calea civilizaliei... ^ (Neagu Djuvara, Intre Orient gi Occident, capitolul Boierii)

format

a.

rilor c
ponibi

b.

prin

ce, teh tuald,

c.

rata tr
O

serati la domnul Moldovei

rilor

(dupd desenul lui Gharles Doussault).

De remarcat amestecul gi diversitatea hainelor.

demni

opinii

q nu ru-awDu-Y)lu nc sws un p4ru1 auwuJ") {

!uutdo
ap

nq\

ln'lnqwlq"s 1n 'niunnlol 1n 13 llipltuurap 'mruuo ap apruauopunt npiplnqu ft .to1u

-nlda"ry ntp4cadsa"t p71t1ds

oa.mcnpa (p

!fiatt n8a44

nqot

p|Dr4zlA-olpnD nDS (..Dtpoz # sl'l Tnlxal nc "' IIl2l sws un auwuJ :npt pdorsoroH") psu)s Dsard ulp awDpar suas $acD uJ arrp to4 'pttq.to^ DqMq 6 rc lolttio)lunuo) Pluaut u3 $ a1o4rctlqnd -op u! mwnu nu 'aqnytptdn"t nc sndwl o-s p^4 -cadsa,t o73ts 'pugwor DqMq uJ psnpo'ttul luacar

-np ad ulrntlsurolno # ntm"4sur a'msa)au'plDru .npnuq4 oa"mlnansn (c

-tapu!

pDunw ap

:a)Ua$a

ti anuqal

'ac

#ag 1tqow Tnuola1u uud asrutsun4 afosaw aunJs trzoauwasap as aJoJ ut"td ',,luas aBnssaw uoqs"
'g1gg p131s o

-t{tiuttti

'a1s1unwn ajul1iounc ap DarDfursn

uyd

P) a$a luosaralm
ptpaw

zD)

un'g

acgco.rd ,to11ip71pqn

fi

at'ucalo 'to1tipquqruod

gn1waguqi?,tu1 oa&aT)
!.to7p.m[uocu3

* pmXnu

n"4uad m1n1

-cadsa"t o 'aJwp-lo.tow aIuoID^ ap piol'puoun ocry -outa1qotd ap pint Uiptqrqrsuas oa.tnm4nc (a

-srp D 'alnntcapru! npip\nodnc oa'mu"tol (q la1os.tan1un fi apuotiou n'mlln) rol4 -olo^ n 'acg[1iultti n\aiulliounc oa.ninsry (n uttd' aunutn nipl1nuo stad oatowo-1" plugutpip,try (il -'f 'uV'Y
axo1rlouEfnc ato

nt
?38
e

?FA

:g

ruvclNntNoc l5 vstrl'l
.ETXIX

I rnFloces plndecul 3l ep IuIEIs llJolgl?c ep elecorre elced -se 13ee1ece gzeesrigul erc elpewoc ulp etrueruSer; rielceleg 'nnrcg plolrdec 'autapora gcoda pndac4 q auguor arypi
'Tuappcg gi 7uagt6 a4u1'eteltnfq n8eep ml euec urp Isnuu u1esnporder elelueu8eig e4ulp 1nun {e8e1y'gdrqce ug riercnl 'gur8ed o luruulx?ru
op ezeluls Ieun eJ1cper uud eJelsqzep ulp epopl riecguolen 'eleluerun8resr1uoc lS eleluerun8Je Pl-npugluezerd'ereotre8eu
rS ereoleuuqe

eledqce 'r,te1e ep leslc 1nloltu e1 '{tn14suo3 '(autapou

geoda Tn4ndacq ol aagwot

apryi iuaplccg # Taayg

a4u1

'ererrnlq n8ee51 :nldtuexe ep) rrcode ?cseugluor e{ezqr,uc erdsep eJeIrrJoJuI ep IJgJcnl Ierm eeJllnsuoc PpueuoceJ 0S 'IepI
ep e6r; Jorm lS eleltc ep eSg Joun ?eJJoq1e urrd rS rerperuoc e gler8elur Jnlcel uud udnd lec EZTIEil A es eJluaumcoq 'atDolnAJasuoJ aulpntlw o alo lozJgg

tm'plnsatSotd

ampryuo o ato oiurqS 'aloruapn)o nfiozt1ttuc "toltip1nou oatac -npo4u! a1iartltd ac oaac uI:eetmriour nc eJeleqzep o {e41ue11

,**

HI;F

'pfin pdln'.uDuinp
/Unsum

-eIIuoJ e4uTp ereceg nc rmirmue

- sruIA :Jolelrlulsqns

el3elqpcly al

e1e lemgd ep

luowifrp ipTpunc pryFoc llnun nru pnumnu io ntu lonlu'pso1{ 1{ozo1{io1g7u3 oszp fgtul DSDp iacatto of 1pcafio of iaq iad.1o s qo pqo sqo :lelcepu lrmue rm eryc uI e1-gzeefielul 13 ,IIOOA ep etst -decce oleuuoJ 'eruolpurm BIsII urp .eEe1y .g

'rnlnsrmdsgr eernpn1Bmm

'qwt4

pu ps laqc un nru utn lou nN fqwlld pw ps taqc unrcru wD lout nN'aunuto.t pmop ap) aqulp lnun Dru lrl0 wD-N rauoutol pnop apc a"qulp Inunrrru ltllc wD-N :gpeJoc errrJoJ gclpul .L
'
o

1WOOA uI pcrJrre1 'acalmot - pcapoot:pq - csDq ippul1oc - pulpc:rulneu nes uqncszru rr; -cedser 'n4neu rus ururueJ pueE q eiueu4tL e16erlud ec ?eoc uI eJeqII ereretll elu?rrsl llrtrF elur^nc eleJeolpuun e4urp eJc gT,eezlcetd \
'mpsrmdsgr eeupnlr1ceJo c zWOOe q?crJrrs4 ?1p -n 'cgfntl ',nsatand oaltnuad ,to1tf ouowlotl ,@ 'aunntqat octluo oqnXncp :eJenluecce ulqnp pF elur^nc eloJBolErrun e4rllp oJEc gzeez];,'Ard t 'mpsundspr
-oc

-n1d ep eJoqll ererelll

pu1i1,t' puny opdgt ptttu 'pcin4pB'o4tadoc'pp"tooc'pfoa,4c,ntdtqe,puni -dpc'wo81nwD :eNlvelsqns JoleJolgrrun el IBJ elelueuel pzeeuoriuery -g
'

zllgoe r{ FcSrreA

rnlnstmdsgr eourpn14ceJoc

H,to-\lo/w'p|opuos ppuos,ntc\atas
-ad

?ryOOO r4go$lre1' ouoay, oauo1g, pclwpw, pwnw 'pcgow :elrlrrelsqns JoleJeotgrum ole Arlep-Aqru
-eB ep ereqrl ersJelil eleilrerrel

pSoSopad'ruidad 4uaxdatd,aua4datd

'arout)&L /D"to-1jona,,pry rilMas

gzeeuo{ue14i

.S

'pnuord pzaurnd'1n-ogou /p-otrow /potou yo1ow \rosow pnasuu ,"tottpw portow

-ow ltauotmSow'
'

,.4

.eroqII e1e pmld ep erruoJ elsece e.rec n-4ued Inlrlotu RzeezlceJd'mpsrmdsgr eulpqllceJoc Xge ul eJsJelrl olu?rJ?A lufrs nu svr. r3 sn-nrr. Jole^qrrelsqns

npw{ o lvpuol o, a{ozo1{,

piuotcop p"ro\cop' alaqotppu-o-ap

/fDplc oc' aWqqc /untuqrqc'toacnac yto i,ma -oB ffi.mc'soq 6soq,ncm yoncc, :egrlrn
-Bolgrrrm ? puuou ep ps$rp? eulrcJ

'1i"tn,tu,oc fisJnuualc,Tua&ttoc /ruanJo)

gzelql(Fs

EVALUARE CURENTA APLtCATil

t.
2.

3.
r
t.

La porlile Orientului 4.

Rezumi subiectul comediei Chiriya tn provinyie. Selecteazd din comedie doui expresii pe care re consideri me morabile qi reprezentative pentru personajul Chiri{a. Lrrcrali in echipe. Alegeli unul dintre tip'rile de comic (comicul de situafie, comicul de caractere, comicul de moravuri, comi_ cul de limbaj, comicul de nume) qi comentali realizarea sa in piesa chirifu in provinlie. care dintre sursele comicului considera{i cd este mai bine rcalizatd? comediile lui I.L. caragiale sunt capodopere ale genului, dar aparilia lor este pregititi de piesele paqoptiqtilor, intre care VaBdrzoi, Gulili, Ion etc.) qi personaje aparlin0nd operei'lui I.L. caragiale (din comedii sau din schile). cum explici hri L"onuq "e nu ii pofi gdsi un corespondent caragialesc? La alegere:
a. Prezintd oral un discurs argumentativ in care sd demonstrezi, prin referire la comedia chiriga in provinliervarabilitatea afirmafiei criticului G. cdlinescu (in Istoria literaturii romane de

G.

Ttr

Gil|

tir
d_

sile Alecsandri ocupd un loc de frunte. Realizeazd un tablou al corespondenfelor inte personajele dn chirila tn provinlie (chirita,

GI

f,.

r al

lo

()6

Amestecul de anteree ;i fracuri, de moldoveneascd grecizantd

la origini pdnd tn prezent): Chirila e o cochetd bdtrdnd si totodatd o bund mamd, o burghezd cu dor de parvenire, dar';i o inteligenld deschisd pentru ideea de progris, o bonjuristi.

ttu

,m

fa

td

pentru ochiul de azi.

;i de jargon franco-romdn, de tabieturi patriariale ;i de inovalii de lux occidental, dd un tablou inedit, tncdntdtor

99,

&

doar un tip caracteristic vremii sale sau este un personaj

(incd) actual?

b. Scrie un eseu argumentativ, de 25-30 de rdnduri, in care s6-{i suslii opinia cu privire la intrebarea: Cucoana Chirila rdmdne

not

ia

w)

nt) ffi

trtrNElEltrq Etr IItrXE

1.

Compard qi explicd semnificalia exclamaliilor din comediile lui I.L. Caragiale qi Vasile Alecsandri: Astfel e lumea... o comedie, spune Chirila in Chiriga tn provincie; Ce lume! ce Iume!, zice prefectul Tipdtescu in O sirisoare pierdutd. Realizeazd un portofoliu pe tema: Reflectarea tn literaturd a unor forme hibride ale civilizaliei romdne;ti la mijlocul seco_

tot m

on

Sfr

,rn do

lului al XIX-lea,in care si incluzi: a. Fiqe de lectur[: exemplific[, prin situafii, personaje sau frag_ mente citate din comedia Chiriya tn provinyie, forme hibride ale civilizaliei romdneqti la mdlocul secolului al XIX-lea.

i0

dl
t9,

t progresiqti.

el,

hi

ml

(auguou runlpJalrl le leuofeN tnlnazny{ e^tqje u!C)

upuessalv allsen ls ec!q0 uol

lDra # aryn"qsuo) aurq rcw pJaua7 uJ ,lzruapn)o uJ ,rcrut mu a\n1nd ap ryuwasm "tpumu un fi p4otd ap ltts puaslq lrDM rcto noapa^ as... ,Jsautuop p\o1od ap pnto uJ :unw rora nD,D anlqnd aptct{tp,1...1 lnptia"mcng ap ppDrawoc njuo1"todwt ri alrun$uaurp oDsasurlo nu,Druarunn np\ldoc ryJap pryruap -lJro lDLu aunt8a,r o-"44 1jon71s ,n^oplory oln4doc ;11ioJ

Qnt

ul ginJ,uptmscely eyrsen)
',,pnou !ap!
Duacs ad ontz plDot uJ pcoot7

ruJ15" :"'rnl

li

:Drcprps 1i pxnl runs !ry ntopo lpunatdwt a77d11a1ap.toQ ti Unt -o1nd nc tolocap ,sor"tn> n4o4 un alsa ginJ .yn1so,4uo) a7nw lna ap Urypf) arunl al io"to a1sa nu pt njutpa"truJ D^ aJ... l"'l p1"rp1pd oarurcurp toulqru! nn-s pctli :lador^fl "1ir7*gr7, roru "tolarD"tts pug"t top nD $to1 gunl a1aurc11 .1ruawod 1i wo aJoJ ap qiaugwo"t ttjplanos o 1j,tpd Dna ralaJr aflnrntqo uJ

tlpa^ npt nos ottplpd ri u, u" orprii" ,o,

ot1o

ti \gc a1r"tn4snB nn-s aptdp"t anqwrqjs o ,alDol 4 ryw 4i"ryaps u_r l!^! no-s a"tacola"td a,mw o ,ntjnzyr,ttJ alazDt Dl up^zap ps n Tndacut no a1a4t1ds pury ap psul :plqua4o qnta mw alutou -ogzgf o n1"md na nuryv .ptuun u! rDut zuD o,ttjgi o"t,t nc ausoou p1o1ldoc ojntad np.ndry wncaptctu Dra nu pnou 6 rurat a7apl a4uJ f,lluauocau o7dn1$ ,pga1&a11a1"rd ri p1nBoq oa1tod ,rug,*o, a4ulp ti"tpd nun otdnsn ndottg Darr"mpruJ ilnw ap ryrc atiap -a^op a,u)'alqasoap aDpD"tD) Dnop "to$a)D Da.mJrytruv 'pcsnauatdotta ac uiltod nun pcaw"m!rct ti {,loruauo oun ,aja!pnop arl

n!

nc lft.tgls 4 fi mla,mos apzor qns zut17o oj rsarnl ac q1o q a\uqua,tado)o ap os naanipw nJ ,aqp aps aflrprz nc lounu -tut ri nolqq un pznauto!4 ,mpmlqog o sai mlnsow lout7tro . -n"r! n,rdn soap rwna 4)[tuo ul a s-npug,rl BaaiS pin"ro:.

i4

mFloces e elelgunleurud urp.ropSel rnplcedse", erdnse ernterd -re1ur errdord preyo ,rc1 ezeq e4 .(rnpurgrls e ,rnlncrulecol
rS

rs pyelueuo ,,,eieg enop

e1eco,

nelsrxeoc erc

;tJrt$ii"i:
,rrq,

e) elrre;rp errrlcedsred urp

(relueruncop ,cpspre)

gc e^rasqo 1en 'sof reru ep eyelueur8urg predwoc rS e16e1r3

-ole el IJnllls uI .ollJeJlp elueruour ur elect1qnd"lrrrgrp ,(reregpou tereltt) }xe} ep rrnd4 gnop uI e}}Ieor rSeaece puirCrns e1e

upuescolv ellsen lnl e nJcnl op eJeuPc

'(nueecrqgSo) ilqlni ep $oJ 4 y1n1n$ultotd mflololzgg ,ttr1 -cedser'rzzn-r8e51 eqclso3 ep ry1nyngw1d,otd npojodr g1ip"O" eF eJeJelrl elxe] gnop urp ouruuoc elolueluelo p^eleJ ,1nuer,r emteretrl uI lelrllnc ,1e4rod ep dlt rselece el ep puruod .c

e1e1rc

erdsep

elolu alrrnpugc
'gporu

pSlriuy gur rezeeqcos pul Teceld ItuI oJec irmue rm RZerJ o Terserdxe

l rJ ? nlued eirrrq3 ep eleldope epiplnou rulued eAIlE4snlI rJeprsuoc el eJ?o ed,n7afu"4q3lnlcrc urp ,eldurexe nc sol reur ep Floq?l gzeeleyduroc :(n1qnp) .q ?rn1cel ep Iurnt

frumoase decdt cele din Bucure;ti. Dar pi aici era un rnare contrast intre locuinlele boiere;ti ;i maghernilele de vdldtuci care alcdtuiau masa locuinlelor ;i a prdvdliilor [...] Spectacolul strdzii era destul de asemdndtor cu cel de la Bucure;ti: strdzi principale podite cu bdme de stejar; palate ce se invecineazd cu dughene ldsate pe o parte ;i prdvdlii murdare; caleSti luxoase, mdnate de arnduli cu turban pe cap, trecdnd pe ldngd micile cdrule mdnate de ldrani...; iar pe jos, toate neamurile din Orient ;i Occident, tn ve;mintele cele mai pestrile. ,,Eram uluit de varietatea costumelor", qvea sd scrie de Giers tn memoriile sale. (Neagu Djuvara, Intre Orient Si Occident. ldrile romhne la tnceputul epocii moderne, capitolul Ora;ul)

ccl
Sueesnr BtgLtocRAFlcE

si tu q

- lectura mai multor opere in prozd sau dramatice este indispensabild justei aprecieri a contribufiei scriitorului la dezvoltarea literaftrdri rcmene in epocd. G. Cdlinescq Vasile Alecsandri,in Istoria literaturii romfrne de la origini phnd tn prezent - capitol consacrat operei gi personafitefii lui Vasile Alecsandri. Neagu Djuvara, intre Orient Si Occident, ldrite romdne la tnceputul epocii moderne - lucrarea poate fi consultat[ ca o istorie a viefii private in {drile romAne, cdteva decenii de la sfdrqitul secolului al XV[I-lea gi inceputul secolului al XIX-lea. De exemplu, capitolul Boierii prezirrtd aspecte ale viefii familiilor boiereqti moldovlahe vdzute de c5l6torii strdini: port, cas6, caracte4luxul orbitor; schimbarea moravurilor la inceputul secolului al XIX-lea; femei, blrbafi, tineri; boieri plmdnteni qi fanariofi; boieri mari qi boieri de !ard, ciocoi (parvenifi) gi mazili.

Vasile Alecsandri, Opere complete (Teatru, Prozd)

ott

al ril

rci

tI p

TF

&

o(

si

ta

r
i
d E

tr

Piala Sf6nta Vineri din lagi (secolul al XIX-lea)

Qltgyuaun 6te ec4euet e 'orcseo o1 ozzuecurl) 'erznlcuoe (pgenluene) o :ozal Jolr -pdord eereo^e1 u! llelplsc nes lnun ap esnpe e;alueun6le ap ericunl u1 'Pzeeprlosuos es nes pqultrlcs es al -uurdo pugc reJetpeulJolut ezeJ :uolncoUalut

elpur ep 'Tnwnuo"tculs 'oatDnulapow) natoztuadotna rS ecn4o uippl -uepr rugtrseluoc I3 xeueJ ec 'llipuuuDl e p^rsesqo seJerrurJv .eIc -ode eleol urp puguror BJnllnc rS e"m1ere111 nlued Ispou Ftcundglulz -oJdeJ lgcn.r1ul 'e1tede elelrxeldruoc o ep 're ernleu rerqc urrd oelse Tuaug aquJ 'Dlugtuoy,tnleqzep Fsndns urel 'ruaprJJo

ti

ep ericun; ul asele eluaurnO:e nes

'pEurdser o ps eJc elueureuorieJ urJd rS c eurq

nun

13 eluydo

iayuewnbte oilnw Ew o urind lec :urp leurJoj

'pArlcerqns Jolunzec eeleluofeu

u1 'rrurdo raun eeleltptlen ap eburn -uoc e nJluod lueueuorier un 'c isutnuoc arnqeJl ec '(tole6eu 1sruo6

ep l9t3 lol 6ilrmriolu effo^"J 14 gieurge uFd repese edecul eleod es :eurpro eclJo uI edsluetun8re eurlsns rSI eledrqcg iaiuatV tod r^ele dol Wru{lellw.pzal

'ellpugqop elelunsounc ecrJrrol?A gs roselc -rr,s o Fo wratar rm-4u.rJd ezez.lew es ps

"eJepqzep

3c Inn eNg

'mprosegord

-e1ord) gsruo6elue un rS 'aze1 reud -old eelelrprlen erdsep Jolnoopolut un qr6urnuoc ps eaJA oJeo tezeel

-ueun6re eJeo Inlcorqns'(roleurge un 'q

gsruobelo.rd) lsluoOelotd
:plncsrp as eleJpc ;runl
u1

gure; o 'e

nrlelueurnbre

ilol

lnun ale !3llsuoloeJec

olaquarle 'popnlerre eq?c ep Jolel In-{mq-peeJ rS arolsece ?arsognsnf .alp:ze.l eereiunue eurm JoA 1em1d lg1r{ Ieusosred eensolo; ppq?pueur -oceJ else eeec ep 'pnpuuDu elvluezetd g JoA Fcep rerqc 'dn-6 mFE +.4rq lrupec ulp 4rplnsuoc Fp{nzer 1uns elepeurnEree4uoc lS elelueul -n8ry'erepm ep eleprmd sndxe ne-r$ giuudlcnred riol pugc gugd poru $e1ece r{ gmrnuoc eS 'e}ryqqtuoc luns ?e$ece aruc uud rogzelop "eJe} -uezard rS rolepsurnEree4uoc seJsnleJ {4 pugsrroc'mpsundsgr ee4WE -erd n4ued edrqce reurud p dn6 r{ 1nrcnl Ezeorrnn iroyelueurnErue4uoc eerermdxe lppuerunSree4uoc eerpgEerd n4ued enop edlqce W dn.6

(aslqcsap ac4teilp unrcn4s'111ue4 eury)

" nes ord) ro1e1 14 1nrcnl 'uolrqrorr a4urp Inurud e4&c ep (rnrnrlou B.Buoc -ueum8Je eewylnzetd :eJol&uun else psp-nudord eemmQ;seq lozrJeve 1ecole pr4ll mpdunt F$eJ'emuru ep 07-09 ezernp gs earepqzep'(n4ed nes Ie.q) $uedlcp:ud ep Irupumu ep e1icurg r{ 'c eceJ BA rucnl $ecv'edrqce e}pLrelec eleperunEm e1 elelueurntree4uoc azel@e r6-gs royqror' mlruory[rrJn elruuede n4ued '1nrmu rm c.rc ep gnled o nc 'e1nrmrr re4-!nop gcsueqdep gs emqe4 nu e{uezuelrn eruce$ n4rred pcop pftrn; JolliudlopJed eerenp,rre

eundnserd lS plgrugl@s gnop-uun ernp

'oolJolslceds"

puol ad pldo ep eeraleqzap -

'(;eualqold e pleri.red eale1 -Seounc ap nes eelelSeounceu ep sole reur ;ep 'eelalSeounc ep auri gle;i1ur erirzodo) ewelqod e^pzar e ap pdocs ne eelelegzop l(rrzrcap taun eslpnl gzeazt eeregueunOre) eoleJoqrlap l(erilzod er.rd -ord ecgrpotu nes 7rS ezrceld e ep nes llelrnlac e{rzod eiuengul e ep ;ndocs nc 'elpo,lp rrirzod loun eelel -unJluoc rS eerrunel) psJeto4uoc ep sroleqzsp ap pndrl

14 lc1u Solelueurntru eeruiuanu t4 lc1u ruel.rs1rr pugndeu Ie lolrepour ep e6e mlruosegord plol tuepqzep pdup u1 .rqndnr8 IrupBc Wepeez -rrcer os (e4uoc nes oJO role1uetun8re erlcnipuo3 .psndord eeurulou ep ep8el rgefoqqrq rerm ? BeJerurupr4 qns .eate{nsuoo 'm1ruose;ord epod soJsluer$nco(I rJ JoA res?lc I nele rllepe3 'riros el ereEe4 urd pqp1s rorr, es (ereoleEeu nes ereopuur.;u) edlqcs IeJFceg eritzod rS eiueuoduro3'(yre1e n4ed-re4) Fopqe^e ep edlqce e8ele es 'ptepolol 'rS (ne1e n-qed-re4 elgc ep) tuoxn&au A ryo1orutgfo _ edlqce pnop gruerrrJoy es Jedlq 'dn ul prcnl eundnserd uereluqzaq

luoplcco ;s luelro orluJ 'e;ugtuog

eJo+pgzoQ
T

Pompitiu Etiade (1869_1914) cronicar literar gi dramatic, istoric literar. ln 1898 igi susline doctoratul la Sorbona cu teza De I'influence

ori in polemici violente ut tuadirionarismur) a fost o constanti a literaturii qi culturii noastre. insE, odat[ cu acestea au apirut gi complexe
micd/ minord $.aj sau :*tiri.ari ui" izolarea (loc comun: o insurd latind tnti-o mare ""Lr'*r,"Jii"ri, sravd),condiliile vitrege, unei limbi de circulalie internafionald etc. lblenfa In viziunea noasfrd,.dezbaterea poate avea loc din doun unghiuri diferite, dar care oferi o imagine a. *ru-iru asupra temei in cauzd. a. perspective asupra ideii de situare a Romaniei intre orient gi occident (textele s.rplse de-zbaterii conlin viziuni diferite, ,.rool-", G. c[linescu - ,,occidentarizarea" ca ardaptare la literatura occi_ dentului;

Romflnia. Originile. Alt studiu impor_ tant este Histoire de l,esprit public

Roumanie. Les Origines. tradusd gi in limba rom6nd: Inftuenla franc-ezd asupra spiritutui public in

frangaise sur l,esprit public en

qi spaime:,,balcanismul';, provincialismul, apartenenta la culturd

5 6, Sd N,

tur

tI

en

sGc/e, apdrut ta paris (1905 1914). 9i

Roumanie au dix-neuvieme

g F

ansamblul trds6_ turilor care au loc intr-un grup soci_ al (privind fetut de a munci g6ndi, 9i de a se comporta gi judeca etC.;, ca urmare a unui contact permanent cu un alt grup social mai mare.

Aculturafie

mo

Sburdtorul, Wala romdneasc( qi Ca;tiia, cu priv'e b speciJicul narional; apdrarca tradiyionariimurui; pred'aai,a pentru .*.iti.r"u
d erni s m- tr adi yion al is m).

Alexandru Dufu - curtura ai iiaoa; Adrian Marino romdy;i tn acela;i ttmp.european; Neagu Djuvara _;;;;qA; b. polemici interbelice pe tema sitarii culrurii qi ii;iffi"i romdneqti inhe orient qi occident (dusi mai ales de revistele

dil

tnt

tu ra b

4 hn

&,
TEMA 1

fu.

cu,

Perspective asupra
Molruvn:

intre Orient qi Occident

situirii Rominiei

tu

nia, 7(n

Diversitatea perspectiveror asupra situdrii Romilniei intre orient gi occident irustreazd preocupd*e de a ne autodefini in raport cu lumea in care am trdit gi trdim.

w ,xn

aa tffi

Visul meu social profund rd_ mdne unul al Rom1niei viitoare, pa_ gopfi.sfd gi neopagopfrbtd, o Romdnie citadind, civilizatd, la nivel european.

(Al treilea discurs: culturd, ideologie gi potiticd in Rom6nii, Adrian Marino in dialog
cu Sorin Antohi)

linutdfeudatd. cdnd vorbim de ,,occidentalizare", tnleleSem adopiar"a ia noliunea a" ,,iit"ro turd" a occidenturui. cu toite simre de schimbare se vdd tncd din jarul anului 1700, curtura"a rdmdne orientard, adicd excrusiv religioasd. 1...f Arunecarea tnceatd a morawrilor s-a /iicut nu atdt prin mergerea romdnilo.r s4,re Apus, cdt prin cobordrel oi"tuf ip^ asupra noastrd fu presiunii politice. Austria, Rus;ia-'(la ?hjp.!l inceputul occidentarizdrii et) se amesiecd din ce in ce mai murt tn treburile ldrilor dundrene, ,,nemlii cu coadd,, f".". i"*ii'** ;i to.t mai dgs vdzuri pe aceste mereaguri. Epocafanariotd a contribuit ;i ea Ia dezorientarizare. Grecii oi"o, pit"roice regdturi ip^ut, tndeosebi cu halia, de ;i foarte muhelri autorii francezi"u ;i italieni ne-au^sos,it prin Arhipelag (n.n. Grecia). [...] In Ardeal, agentul_occidenntizdiii fu catoticismul. La 5 sep_ tembrie 1700 se semnd definitiv ta ,eda_tutfa actul de uni",- n urma cdruia romdnii aderenri ai noii biserici cdpdtau to ntoi uo seminari afard de un yu-nldr de burse (pritejuri de a veni in contact cu Apusul) la ,,Colegiul pazmanyan" ;f ,,iotegiul SJ;A"ro A"i""ro,, din l4ena ;i ,,De propaganda fid"','ai, noia. ,a;o fri bldjeand, ai cdrei ilus.li--elyonenri sunt samuit Micu (1745-1s06),

A. ldrile romdne n_au fost niciodatd inceputurile lor demdruie o piternicd

tn afara Europei

;i

e]
,,at

fua

nn

dd

ufr

Evt

nt
om

hn

.str!

ind

Aa wrl
lelc
mai

,i

i"it"

;ia
ori2
z&7.

Gheorghe giryc_ai

(1760_tS2r). (G. Cdlinescu, fsturia literaturii romfrne. Compendiu)

gri+tAiq ;i ie* i"i"r

fenr

a,to4un-{uoc ap so"tn8tt uawJal 'rualnunls 'ryawat 'luotpu! un oc rytJap !,fidnaoe gf a4ood na 'Daroz -lpruapa)O"'qiaugwot arootaatc 4ip4uou8uo o 'a4sDon 11ip11c1ficads D arqlo^zap pqncg[r1duo ti ppiuonu'pttcugpv lDM tgr o ap - Tliosug ilnu ffiw

p1 ag[ ps arnqa4 $ - 71josu3 a6a g Tsol n 'aps a7a7 -apou # altn1nt 'aputtot'a11ap1 atds ,asooutSu,ol 'ap1dn,t DasapD ruaprq)sap p 'mlnruaporo

liptlloa"t runs 'a1ns rolrrolD^ li rolqryrn4s oqols! ol au!^nJ aryo nc odtcryod o ap ',,odo,tng uJ" ug,utol nc augutpt D li { n ap oa"n&uttuoc
ry1n11"rtrds

ryiaugwo"t nfidac.tad 1nsat&ot4 f"'l 'apqoqncnpur

'auadotna # a1ouotiou njw4iuoc Dzatrms 'csaug)utot ',,1adottg auado"ma a111i1pot1

ap

'punalttpsp"t ndotng urp axopot"to ala,toodod aryot a4alp 'pc acotas oiV l"'l 'p4sDou Dawry u! ap -un4pd uind oa.td 'atowolsuoq ptsDaco [ttCIot ulCI "' rrntn"tow' 11in717su1' ayo'pju11ti' agfozo1gf, atBu a"t :!ryryuq^rc 7o 3.ro1psa1ai4 uJ - lryrylnc aptnun1d a7no7 ad uacolatd aiortn m"td'u"oqiouay pXndacuS ol ap 'aJa4 'Xuoqsa4o"td ti pdn 'cgoqnc lryuapoco ac awat^ u! 'a4qra^u! aw.tol4 pjnaq8uJ o $ aplqcu3 O aqpl DI luDto ,,ng[ ap pu!l.to)" ptarplapD o nJ aprqJW o 'unado.trn plsa-pns rcl uJ 'a,nc ad 'putrunzrq pjuangful ap p.rats nlsot nc aprruro) DA oa 'nlquusuD uJ ,Dp 'ounBu1 ti otiootS uJ 'nryorcc llury D fi.tpd nun otdnsn # awau, o apultuJ oi as puouto4o oa.nugdp4g 'asno8qa"t aqndstp aq*tglsau ap rluJotrols l4[,tuJ 'rrnqnc un ap tgro^ apod as nunlo

a4q

l"'f

{na41c ln.tprcpD

'aflqasoap rDut ai u! aA mp ryc ad rcrqoy nnlo^a "rcA'ptopo!4u faot nc atdnt gftot nu aliund p) apq nc 'arDc lury pnop lryacm n? aqo^zap as ps nDaLD '(1ya1ap otrtolso8nJ Tniuarutnc o-ap o1p7)

l"'l

.toluacoln" * 71t1ds 4 - lio"t&aqur u4dap ad ilnru lout 7o1 olncgftldwn no n1irutwryI z$luawn apDruor rc1awud opoouad ulp puJ pznawp oa # aqcad, aga auuaoJ lunXp) D *FruoadoJna" oiu117iuo3 'Drugtwoy uud 'a4.tod uJ 'nps ppugr o7 'putudxa as odotng wnc pdnp 'odotng qp altod o putydxa aqsoou n"rpi o.tru1nc fi o.m1otaqry pc o1iy7u1 # na,ta&mtuoJ rao u2,uto.t oC .J

,a1io,mq1n)D

rydacq ol trraqlqn lryot ni 'atfitpdsap ap tVll la$nn D DUD ap # ayod o aO '96 uJ 'pnop uJ unut -oy mlm.nduJ na.4fupdw3 n) pppo asasnpotd as ptrydtu nuud 'adotng pmop nDrg 'pnop uJ ptztpl o"o odotng 'ary4pwn{ fi ruuayru un ap adoando po pryn aS i,,pzllolqndqun aqprqpv" indotng u1p a4nd nnacp{ nu ap pr puguuasuJ oc fi1nw ap pqndauad a ,,apquap1cco nfiozt1t,ttc" noami -tndo nu aqsoou al4pi 00gI q ad pc oliow.tgfV l"'l 'tin4tyrtc pnop a4uJ ylulgtur Dun nzn;sodt ug ap mlnuautouat a1n andu nu lncoat 4 p4soou otoi
-suapDJDO noTuazatd 1nJa4

asnca4 atnc uud uacolatd apcugpD ID lryuawquas ruDa^o :apollg nlpduto4 rul p ap Urartp a4.mol Dra nu atocald ap naw Tnqcund'p!un-.uuJ.q

(auadotna gipq1oat

$ piauguot aluazat4'ouuy41 ueupv)

zoTatnod -od n apnqutds 11jay, p .ouqtnd-Suunds yaunwod un luns a1g 'puncal1o.t un pcoofalaiuan{4 ,p.tnqnc

aryo uJ l"'l

-pzsoaug,uto,t ojurtqiuoc

'tou aqqp olTupcag[ n nuoadotna puttods 'tugtwo,t nc fi

ruautDo oc csaipSoqu4 au auadotna a4sooa a1ajuad, -ca"tg 'tudotd a4uawopuntad a,mpqosuoc ap ,ato1tw

-!pp

li

atolun$uoc ap Uqory^aq pout uJ atnuun

Tuns oa.mtBaqur

oa,tozuopttos 'atnlun{uoc ap

'
I

(p utap o u p un a do tna o{ozlptt1c $ pugwo"t DmtInJ'nfnq n-rpuexeyy) 'pprryFc ptu.totpnou o-44 a8aqcuJ as ps sun[o o pc n4uad # 'nn4nxaa.td atnc ai"rot atncitw 4 md o pc n4uad ruwco! plou8uo a$a pzaruzs p$DnD nJ'ndotng fL4uac ulp li punauD.Dltpau Dawnl alp aryuauo"td a4np ap !,Zaruls o p,ulwry 4 und aJDc aluauala augaol turyp) pry?wlr u! snpo4u? nn ,a1.rudpt1o ap ad,nru -Dtlrsunq ug nutaqnd tou'uowa7 putsrurum[ nc lryJDWoc 'ayod o ap ad nat8 tof,mJn4JpJ ojuazat4 'pruapnJo m1nsa.,8otd a1D arcqnzar .toun ntpldopn narcUsacau a,tdsap 'uoadotna plsg-pns u! lnl 7n1o"t atdsap 'ugwoJ tnyuodod Dalnruowol atdsap Jsaq,n^ la 'pqDlool ZDp :ptlslxa a4ndrcuud utp tol -1to7qpuo8 D oaaJn fi ,to1ruaup,t1tsuoq ocuowalqotd a4u! Ulqasoae 'uDuo,t mpwsrununlJ o aloqop urn4suocar laun Da"no^ol4 pzoapald Tnquapnco !ryryapow nWuJ arDlnarc rol algjcna.t n ,pzoaqun a1 ncmto.td laq apc awol urp 117i1upunp atnc ad apsrns routnu nu .me a4ndnuud u1p .to11toq1pug7 rotg,ry1oq s1ndw1 un pp o pcnat&oau ojuangfu1 ac dwty q 'odo"tng atds a1titod JolruaupulrsuDq srqcsap o nruoy n) oa,4un pJ ,atoolduo ap llpras uJ pcuJ pu$n lDM as # ,qorutg[o o-g

,atuotaur 1afiso o-4u1td aqocgftldwo fi a4oprlosuoc rycap !l[ tod nu purn ulp a$acD top ',,ac$cads,, a4sooa a71ip1111q1sod $ a1trtoptt pwn"Bns nos dntoc 'pzoalaqo nu DJ rotanu nu odo,tng nc appDluo) 'aJDolDaJJ 4)^apD-4a! 'arqDw ruu 'ac4ua1n0 lout tol )sapa^op as # Tuns Daga)D a,m) aJ ntnsp)M

'asms pdnp zuDzt^:lp gf agood nu oancilw ,DaaJn ap 'tS 'uorqnuDp-otodtoc ptinds mp apry)aprur
t tpcitw t8a4ug o,tdnso olua,tduto snd o-ti ,plsruown ocoda u3 'puguot D.trylnr mp oaprynuuuoC.g.

:I
3l
rS

uy

'a1on71.r1ds

a4soou to1finlnt DaryUppt nuuad

romAnii au fost cei la care occidentalizarea a fost cea mai rapidd ;i, mai cu seamd, cea mai spontand, favorizatd fiind de apartenenla la familia popoarelor neolatine ;i de aJinitdyite sentimentale ;i temperamentale cu,italienii ;i cu francezii, tn sJkr;it de afirmarca aproape obsesivd a latinitdlii, deve^nitd o idee-foryd in tupta de emancipare. (Neagu Djuvara, In*e Orient gi O^ccident. romdne Ia

ldrile

inceputul epocii moderne) S,tncrNr DE LUcRU: Formafi grupe de cdte gase (trei afirmatori gi trei negatori). Pentru afirmatori (O ... O): - apeldnd la informafii extrase din textele A, B, C, I), formulali trei-patru argumente in favoarea mofiunii propuse; - formulafi o posibil[ concluzie prin care s6 finalizali argumentarea voastr6.

Pentru negatori (O ... O): - apeldnd la informafii extrase din textele A, B, C, D, formulati trei-patru argumente prin care s[ combatefi moliunea propusl; - formulafi o posibil6 concluzie prin care si finalizafi contraargumentaxea voastr6.

A.

Sugestii in

leg[turi cu etapele prezentirii unui argument: O Afirmafia: Noi considerdm cd.../ Noi credem cd.../ etc. @ Motivarea: Argumentele noastre tn sprijinut celor aJirmate

sunt:.../ Ne suslinem aJirmalia, aducdnd tn sprijin urmdtoarele

dovezi:...1 etc. @ Concluzia: in consecinpd:.../ Drept urmare:...letc. (este de preferata fi reluat cel mai putemic argument dinfte cele prezentate anterior). Sugestii in legiturd cu etapele prezentdrii unui contraargument: O Identificarea argumentului/ argumentelor celeilalte echipe qi

B.

enuntarea contraargumentului/ contraargumentelor pentru fiecare situa{ie in parte (Echipa aJirmatoare suspine/ considerd/ crede cd...l etc.)

Expunerea contraargumentului parcurgdnd urmitoarele etape: afirma{ia, motivarea, concluzia Q,{oi nu suntem de acord,
deoarece credem cd/ suslinem... etc.).

C. D.

Sugestii in

legituri cu etapele construc{iei unui nou argument:

@ Enunlarea contraargumentului celeilalte echipe. @ Consolidarea pozi{iei ini{iale prin noi argumente.
Sugestii in legiturd cu etapele construcfiei unui nou contraargument:

o... o...
Figd de evalaare

PARTTCTPAI\ITI

AI A2 A3

NI

N2

N3

Calitatea argumentelor Calitatea argumentirii Limbaj : corectitudine, fluen{6,

adecvare la partener etc. Calificative: Foarte bine - 3p; Bine - 2p; Satisfdcitor - lp.

flil

eillpuge elsl^at u! locluE

'anutgTeeu enop V
{qo FAr o W q Fa I ffi {,m r r{ffi 14 .sr F{r DDr {4t rr D4d M qD .ll|@qry ry sq @ & ekr, nqEn q .dt4$ .D Stb !.Isd e|l# * Eres &dr e rr. r. Iqry 'MF!,udu }o 1d !, &s s M. {Ftup E *qd w $*pro rB .x!m.' r'@.t @'& $ F wgw a e ileF il rffi d FI r, per@ rhtF rFNBCre rllsD F t4 rq ry:r pts* . Fptq Bqilq{ 4 r@M fl i d l$r*j r p tr{ r 1i@F.t tffi rn.$l rF ut s|!Il4 M nrrcs F ru.rrq !F n!ls' 1pp rF { @* |r@@ilrt:r o I 1se n4 {N n FMFre elMp.+tr 4 rw s { SrFrF lW r4 n eN d'D- ft Frh E$r.ffi tMrrnh^ {,@ lusE! ! qhrn!! rF^ rS . .tWD N{ M r rhilB nbr r&. tr4FloilDel t4hil.p ro@ { h dsl. , i" &l erlMlr{ 4*dre q EdNclnrpul. 4s$6!M rdM I iffid '.dqrrq&H d40 !{!d m#r !!wF p{ & @r iriq U# h {p '.rsrryr g. '+ F@o oAA qkr+rh .r flrad ,u .wrt FNr q .e( usrdilr @s r{su drffi u sd ! e Wtll mi MND r gqfF nqq 'qrrturtro DlD lqed .qd 1.!d *:C , #ffiit niw^ q dtrutu |@ lMreo rNq rd surc B xqFF FI .p@ d q4l '@r& s P ruo ,d r.'@ & &) r Nt.ru qrF$u 'isc n@ uil&* rdwq@ ! Frid F *Do|rrp Filo,M Mrq 4 rffu D !t 'SP 4 Fi rp r6n4@4 BsrlFr a@M |ME rSWSlr@EF!.DBD'@pto' d#q !@ p F t!!&. lsi r!4FN F rqdr4 M44{ F !.*q d.r rp s 4PM @4{ !i!\s4s qtNs siFR s t drmr ffi *q rr{rt w 0,olatb rt ued.$Fd r F b4spr rlwD !d. rlsd . ltN.r r!& { DF{Fd ds 4 (lwr +.id a Frd 4 aED o m.i. rF .4 s p'nh s 4+nn .|lwr. &FPr e! rqFD rBrN F |@ & &.Bl'*t lWFl qdu^q d 4&ry Mmr r sD Mda d{^ f $rqr c {wro xls } tsFs r $1813 ,tNtYt? tottdfrr

(anutgpau onop y 'cru1er3 JoJrgceN) 'la[DI p8aalalry as ps Dcrpadw! ro^ r! aprrylnr alalua.Drtp np :puutpur fi 7nza13ua & pcsoatolplpc ps acol ua4 $o1acV 'pzo$uataltp Drntlnt 'pzoanwotlun ofionpru3 'pP11a.t p # psn"r o'niutpatc n # m1a&ugs D pct4unpl oa7n717n7ot ap pUD-4u! nu # pt un-uu! ptnulwrapp 'laqots! apruant $ a1lt -pcpg[ uttd p\DcracuJ 'lluallu ri uncpaa. ap stnc uJ ploloqDp alnzq -Dtsln o g'Unw D ap rolqc fi mpfpppu D ap,Dutqcu! as D ap fi tqtol

ATIYNUVTYSN YNOq V

YIUIONI\il3
ersueiloH 'nueeJqau nt^tl 'nqJeg
'3lo nuern Jopnf 'lelltd uol 'ncsaJlod lruiec'ncss6ueg-lepeded

n ap 'fiwts 1i lpug7 o ap 'g[ o ap pl Taco - utDau mun ornilnc amt -gsuo) gfaTag[ns niam ncruqa1 'nrluawo n alouaww lliaw Dcruqal a ofiozyrtuS 'wDau rnun D Uiatal[ns njam ocruqa1 a InusrlDuotitpp,tt .g 'n$ozt1ruc aundo as ac pitol o a nu TnwnlouotiwDlt JDCI Qo u oiln u pra[n S'ncse4e4 l1ureC) '1xi17to Jo$acv n4n 4td ltou truns a1rurylnu n .!ryDu -o$nu JoI Duo ut"td tnw luns nu ncsawu7 !c!u 'atfiaog lrlry .rJDu agfps otirpuoc nc '!a g[,to wnclto 'ry1 g4ign fi nto1tpupt ,l4oryUcs tc 1odod mun 1n1ag[ns tuns a711i1po4 nN 'tDp taauout un o7 nd -od tnun n pesoagagfns Dzaluts atsa a.rcu nq4cs mun p|afng ["'l'a8u14n

n pt ptryp)

u!

pu

(
-

-tolsuo.r1 arDc arDu ry1nqa{ns pzalw ptsu! a ap a"uul .atoqlDlcg["odns ptID piuruawD o aro? ad !p111o1c$tadns pun oatl!.tgpuJ .Uqgrnpa.4 wstuoSoquo un 'a4iaut'1tqoc11dxa a alua,mc pnop a4sain a4u7 'ptD^Dr&o,ud Dltqow # qncur

ri
:

ep rlSerncng

uol unsoJd 'eleulrle putld u! ueJsltl rcrlrJg rs rJoliltcs eulnu tselece nc rnlnl3eusc le ts nps InJn[ u! pugdnJo rS Furapou..t eJnleJoltl pug^ouroJd 'QZAI-SZAV tS ZZ6 L-6 t6 t) lras pnop u1 eredy'ncsaurlo-'l '3 leJeltl lnctltJc e1 pleiurrlul 'pcllsll

-Je-rBJalrl Plsl^oJ

",,Pluepecop" eJn]

InJoEJnqs

al

-eJelrl pugluezeldet ec aleJoptsuoc 'rn;nursrpleOuene rS tnlnustloquts

p.ry3rypc'csailnt p4ug^nc 2o11"m7np1 p)arugc Tntpdoau pzDauuas -uJ :pqud pul1l m1 apcutdo # oE1oc ,lna.otuo ,Dnpa$ ,1ruoinl -n1d puwnas4 a1j1po4 'uo a71nw ruw ap? ap ,f4p u1uad nJ 'aqnlrD pwncslp awqpffisqo pnou lDw Da) l"'lpqwgqs pzod p4uaca"t lou Dat 'lnlnsra^o pw"totpwtn wp Dac 'suDp pwln ulp 1ac 'puoasndo ppow pnou lDu Dar :1nwsruado"ma

a$a qsp pun n4uad ppJ 1...1 .atpfawud u! uns Drnpraql 'alunanqo 'oqw!1 'Du.tDID pugp ,tuolprpdo csa|sad. ,plllodowso)

al

arn)Aut ptalpuapo

o nc pjmuauD aN

.asolopcap

I!

Daurycat pc
-Jl
a1

opJo ap Dauat DulL 'amq oa.rd oapaa, as nu pJDp atnc 'y8na4s at1[,tgpu3 nc ptn1ngf as p"tpqu ptlDlnac ulp pt ptol lS ."ttsuw nt"ps ,ruadotna coPp uauns nu "'turyInt mqlnqns u! w!p4 ,!lo)q tnwnu ,t1nco1 oatd

;ercads uJ 'plstuJepoul oleluetJo ep rJnlpJolrl es-npugundo'1euofeu rn;ncrlrceds epoal el elrnud nc lo;rc -rura;od eelec stqcsop e tptloqJol -ur epeoued u1 'rS plsr;eel eJnleJe1l lenouo.rd e nzJgl tBtt.t Jet 'plsruelod -od erelueuo op lso1 e re e;unlndec -ul e-I 'ncseullpC e rS ee;eg leqryl 'tt6 t ulp Jet 'nueellprql 'c 'orols '3 leue ne-s ta eoJosnpuoc e-l 'olelrou -erodruoluoc ug gugd '(gml-OtOt

uauns '!ryntuaplno Daunl pTEo a"ruc rcu a4dotti tapl ap aprua,mr ap pio{a1nq11gso ptlpp^ a nu pugc pjuaolrpur plDruauo o-4u3 wppa&an pc ,autnuD .ap 'piazamqc rc wa\uns pD iotnfuocu3 oatd aump lJnplz Dun ,c1uta1od a4isng '!tpa^ ap lwsap 'tda,tp a 'awa1qand nun 1run[ n7 -cDrDc 7n arsrAil pnop ap pqn{o&uo nrtncsry 41o7od o-s nu p)al .V

'0261-916t) aladnre4ul ep opeorr -ed enelgc nc 'eledy '9961. u;p 'rger -ncng el plelnu !S '906t aryeul ul 'rSel e; gleiurrlul'pcgriur116 15 gle.ral;

.e,reseceu

-Jepow a4ulp eateruruluoe u! esndsue4 ,ruoplccg 16 Tueyg e4ul p*euguot p$e4p4c 13 pnync pgry1s erala, ed a11qua1o4

,so! ne us11euort1pe4 15 wslu

plsr^al - pcseeugwoy ejetl 'nJorcJnqs rS gcseeuguoy ejei4 luns ncseJlad ltuJeC pJslaJ as eJec el elst^al pnop olec

:uNoriol^l

(a

oI
a
-D
DT

luaplrro ;s 1uelrg orluJ p3eugrrror 1oI|BZIII^Io IS llrnllnc llrpnlls Bruol ed aclleqrelq lcFualod
Z YINqT

'1

C. De peste un deceniu existd o controversd iritantd in literatura ;i critica noastrd: lupta fratricidd tntre tradilionalism ;i modernism. Suntem o culturd tdndrd, care tot mai simte nevoia de indrumare. Intelectualitatea noastrd e incd simplistd, in sensul cd e obi;nuitd cu sistematizdrile violente; a pdstrat un fanatism discordant cu mentalitatea veacului. Vrem sd ne afirmdm individualitatea, de aceea credem cd orice inovalie e o instrdinare.l...l Controversa a luat accente polemice vehemente; doud citadele t;i risipesc forlele, recurgdnd la toate mijloacele de luptd, pentru a-;i dovedi existenla dominantd. Critica romdnd, care fncd n-a intrat fnfaza de sintezd ampld, ci se reduce la recenzia de carte sau la definirea de proporlii mici a unui autor - pe terenul disculiunilor teoretice, ;i-a reluat aspectul sociologic, de directivd culturald din epoca polemicii dintre Maiorescu;i Gherea. Mijloacele ;i problema sunt altele, spiritul e tnsd acela;i. in fond socotim cd punctul de plecare al disculiunii e vicios; singurul criteriu pe care critica ;i-l poate legitima e al valorilor
creatoare. Astdzi, curentele literare coexistd; grupdrile de scriitori alcdtuiesc un mozaic; aldturi de un realist, tn aceea;i epocd, un expresionist; aldturi de un simbolist, un temperament clasic. Diversitatea aceasta cere un unghi vizual de largd comprehensiune. Curentele sunt realitdli indiscutabile, tnsd nu se valorfficd decdt prin coeficientul creator pe care-l aduc. (Pompiliu Constantine scu, Tradilionalism saa modernism?)

ww
StE

epicc,

TNrc

TTEg fTI lY

wrt

ded

i^N

spn

rdspt

(Din arhiva familiei)

Pompiliu Gonstantinescu,
(1901-1946)

s.fi i orici

de

referin!5'. Migcarea literard (1927), Opere 9i autori (1928), Critice (1933), Figuri literare
Sburdtorul, condus de E. Lovinescu.

critic literar. Volume

(1938), Tudor Arghezi (1940). Apropiat al revistei gi al cenaclului

SancrNr DE LUcRU: Formafi grupe de cAte qase (trei afirmatori qi trei negatori). Pentru afirmatori: - apelAnd la informalii extrase din textele A, B, C, formulali trei-patru argumente in favoarea moliunii propuse; - formulafi o posibild concluzie prin care sd finalizali argumentarea voastr6.

gte4
ptzt"l

-frun
suje

dest,

Pentru negatori: - apeldnd la informalii extrase din textele A, B, C, formulafi trei-patru argumente prin care sd combatefi moliunea propus6; - formulali o posibild concluzie prin care sd finalizafi contraargumentarea voastr6.

CdINI

fif,r'(

Pentruorganizarcadezbateri|recitegteinf ormaliileprezentate paginile in 73 qi76.

Prct 5l

o,

Sucpsru BrBLrocRAFrcE
Pentru pregdtirea dezbaterii anunlate, dincolo de citirea completd a textelor din care au fost extrase fragmentele de mai sus, vd recomandim qi alte opere care au legdturi direct6 cu problematica enunlat[. Citindu-le, ali putea obline argumente pro sau contra ideilor exprimate mai sus.

p$rt
!act

mt{

- G. Cilines
prezent

cu,

Istoria titeraturii romdne de

origini pdnd tn

sll
-lirn

dtu

gro
{:,gf

- Adrian Marino, Prezenle romhne;ti qi realildgi europene

modernd

- Alexandru Dulu, Cultura romilnd ;i civilizalia

europeand

'efri

(6VgI'.rq e11sen) ryzaod $ nugutotr,upuescely iasooluouuD ap ryp aps alaruugr 'uoraq ml ouwnloJ ad Todps apat as ,nwoy ol ,atDJ csa"ro1td nps 1n4tod 'giac1u1oa. * nlcat aps alunjuop ,an1so1uo! alos a1ajulpatc 'a1oq.mu4od aytmanqo co1d lutJ .nps Tnmt7

4 nqaod # psaa,'1da1pia! ,tD"tnr a lcptr :m7 natoifipjry 4 sown{# n1dwts a Ia Dp) 'qncso fps $ csatu.td yps Bo"ry a-rytg .Drnlou Urupp nD-l arac nc apipupunq mia.td rn ngi # pugwot Bntp a-!M atry
(1Vgt' pt wno1,g n ato4ndod acalug7,rzm.rEe51 w1uu1suo3)
'ra JollJotmJpl

.torDc

lnnpo/toc $ m1nqugmpd natgf nc a1nt4od guns atzaod fi pctznu o 'alos apcalug) arD p"tni a.rccaqiagf ,arwouotzgf p.mpc4.tod
DS D atD trDS nLrc '8tgl acuo wncatd lptpl llJorynJru ap untanqo $ aqro^ aflqasoap nD mppap lqoqncq ,ppz!l!^!) ndotng q unrard 'nps m1ryafns o ataSug"rtsp.t o a$a p)atugc :DS ojulgfp1oo1 ,tup^n:,

un-4u! 'a1a4dol'af.muD"rytu a4iaapt&nz #3 p ,a1ns apcarug" ut.t4 'alaiultaIns $ ap.tacpld a4ugc ti-ps pwo nc a1fatro,t DrryDN
,nueecrulg8o; peqr4) (gyg1 Dlrne e1alJcnpo4a7 'pnn4!l 'sqcs ap ynqafns lou DI 1i lspB waXnd ps nc n"4uad ,acryaod ap $ piatoXld ap p1sap luns a4soou aluntaclqo ,UDu ap ptsap runs uoj a,4soou alasnown$ 'a)tota a4dol alnqsap atv ptqsDou o!,tolsJ .Uryo.Dtll laun o psoofiatd tDu Da) oattinsu3 'Tout8t,to ry1n4sn7 o atoolp&tcn aluDut p$Dno oaryd wod.lgc tuo7t,td wot loN .[,rnpraql o colnu a1gjcnpo.tl

,ppugt

todod 4
ary!"tots!

(ggg1'alto1sr 6 auaod,ppua&a1 aqulp pl,todu atdsap ppJ,vtutrtg ulleqll1\. 16 qocul) 'aupuo ap psnalajq pcot as pts DarA D prpt nos psoalaiug ruapuunTatd gf o p"tpl'lia$ Insraw a.dsap njuauadxa d oatatpd autry u! aXiapugdspt $3 'puagfns amlp^zap #g ac pcsoauawo pjutt! ptn&uts o auudn ps apult a"nc pnn?'ptzaod ap atlqasoap atds latocagf aliaiprtpdug as arD) urp fip4n unq so$atd un puguuazaldat 2o1 p&o,ry ap toop 'apt"roqs1 'a1a4dnlalnmiat Tuns Tapgfap tgtD ,tuacoul ap 7g1o 2nd ap Ww 'lipruat7 outdug4u3 D prp{ ,DlntsacD aod. p,tpr! nos DnA nJ fuq pEo tr,s uuaw no)a un csaza4 pc pupcgfruutas ,a[unt&at a7oo7

ppuruTpd ps fi Taunspt a1aqdnl clda Tnua?

4 fi ap"modod aryot q DunDappl n4uad pwpo a1n truurut{uoc (rcmt1nc mpwo o oac # n1runlo.td o nac ,ocrloutDrp Dac 1i pclda .pn1ndod oac) pqnc nac ti pnpdod mzaod a4utp Da,nqasoae [...l otzaod u1uad aunlsod atDut o Twpdn D p4sDou ocoda uJ
sruotst Yruncs

t
f

a
,
-,

u8ulg uuIJnT ep apurrtrN InntSaW Bruurq 'aIouoIN Inn$atrN PrBlndod upBIBg

a
-u
-01

orelndod rUnlerolll eorpodocsog

-D"

Datinile, pove;tile, muzica ;i poezia sunt arhivele popoarelor: cu ele se poate oricdnd reconstitui trecutul tntunecat. Prin studiul lor ne vom ldmuri originea limbii, nasterea nayionalitdyii romdne, aplicdrile naturale cu care e tnzestrat poporul, luptele ce au suslinut coloniile romane pdnd a nu se prefoce in locuitorii de astdzi ai vechii Dacii. 1...1 Fie forma versurilor uneori defectuoasd: ele imi par mie poleite cu razele geniului. Privighetoarea nu e frumoasd, dar cdntecul ii este din rai. (Alecu Russo, Poezia poporald, 1848)

Chiar daci interesul pentru obiceiurile gi credinlele populare s-a

$c*trT0*[ cr.A$fl nffAill.{usnAnrA

n$ [otrtENTARlr

inci de pe la inceputul secolului al XV[I-lea, populare s-a produs, in Europa, ceva mai literaturii o,descoperirea" tilrziu, spre sf6rgitul secolului qi s-a datorat scriitorilor romantici care considerau folclorul arhiva vie a popoarelor, expresia nemijlocitd a tr[sdturilor sufleteqti ale fiecirei nafii. Entuziasmul stdrnit de aceastd descoperire a f[cut ca in toate ldrile continentului si se declangeze o adevdratd ,,goand" pentru strdngerea qi conservarea cdt mai grabnicd a acestei comori, f[ri de care, credeau cirturarii timpului, cultura nationali ar fi fost vdduvitd de ceea ce avea ea mai valoros. A fost o muncd entuziastd, practicati insd mai cu seamd de amatori pasiona{i, dar pufin pregiti{i pentru acliunea pe care o inifiaseri. Tocmai de aceea, mai ales in prima jumitate a secolului al XIX-lea, culegdtorii romeni, qi nu doar ei, n-au fost preocupali in mod deosebit de pisharea autenticitifii, intervenind adesa in texte pentru a le ,,indrepta". M6rfirie sti chiar titlul celei mai cunoscute culegeri de folclor a momentului, datorate lui Vasile Alecsandri, Poezii poporale. Balade (Cdntece bdtrdneSti), adanate Si tndreptate (I, II, Iagi, 1852-1853). Abia spre sfdrqitul secolului, locul amatorilor incepe sE fie luat treptat de profesioniqti preocupafi si conserve qi autenticitatea crealiilor populare, iar etnografia qi folclorul devin obiect de preocupare qtiinfifici.
manifestat sporadic

ANTON PANN
^1769-1770 -Apare la Berlin Descrterea Moldovei a lui Dimi trie Cantemir, tradusi in limba germani dupd originalul latin, confindnd numeroase informafii despre obiceiurile calendaristice, de nuntd qi de inmormflntare, despre practici magice qi colinde. Prima traducere in limba romAni dateazd din anul 1825. - 1844 - Ion Heliade-R[dulescu publicd balada Zburdtorul, avdnd ca tem6 o credin![ populard semnalati prima oari de c[tre Dimitrie Cantemir, in Descrierea Moldovei. - 1851-1852 -Anton Pann tipdregte O Sezdtoare la larii, urmat6, un an mai tdrziitr de Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, scrieri in care ,Boeze$te" qi ,,romdneqte" cu mare talent snoave, proverbe, zicdtori.

OPTRN
t
;nT*

ALESD,

PO$STIA\ORBAI

$, MI ilA

kstnl w E SCU

Anton Pann, edifie 1941

8Z6t a*po 'augutot e|,l,i/rseg 'nueaulp$ lgzel

ua.n(}ufE

fiil*ltr+

auotodod

.rnFrunlo^ reriud? Inlueluolu uI Fugd elncsounc q6euguor roplSsrrod Belelrlelol-rselc oJepea uJ eJe eJc 'pped ep ertu o edeo.rde ep preduroc rolcloJ ep n1prus twl rm oaaguot apusog gcgqnd nueoulps rgze-I _ 96gl errmlol 91 uy1to1lugutot apqa^otd _ S6gI oerelrpe edecug evuez.V nlFI 1eliceloc 'lallprg prowpl lpunuerdns '1nuec1o$ Be4od el ep elenlerd ro[rleur FlerJ Iruqelec -rogur 'eged eJeru leru ec uI .g1ero1up ,auguto,t anlndod !!z?od eroEelnc el?luoumuour gz?olrpe ncseJopoel 'ueC.D - SggI xolrugruor lruolcloJ erdsep gzslurs eurud 'pagraot pto1ndod omto,DrlT gcllqnd relsug sesory - tggl 'psylsaa puntodod oac otntonrn nc ptn4p&a| 4 0arllx p plocas u! alL "tolrugutot - 0ggl

antq7

pzeerpe nepsuH ncrecr4ed u?pEog

'p8ueer3 uo1

et6l olilpo'ncsa4ds1 a4a4

n r,?"H*,*# 'c uolrNYwou !ITg\,T/SYfl nv$

iI.ISONiTDST

ncsuudsr a
ltuvr$awof n) vnuvls90). tNYtt0[ tstsYu

-og 'alotodod

rn1 e14Se,rod arDrall Ulqro^uoy elsrloJ ug rudy - g4gl-9rgl 'sns ep e^oplol J ulp ep?leq ep ericeloc pletoq uI pugd .puguliuoc ,uurreyli BoJold uoerurs Ieru eec 'lueruour Iem rnl e 'augwot a1otodod eereEepc eredy _ StSI-tgI llzaod 'rou el ap erepdod eus?q ep ereE -elnc glncsormc ruru esl lze pugd gserugr ,to4tugwo,t aptusoq nns a1apuataT gzeelrrpe ncserrdsl e4e4 ;erEodrl 1rue1Sery ZLgl 'n1pduro4 uo4l m1nlsrtu tr -Fnf e aaguot ato4ndod ausDg ep ericeloc eredy - 04gI ogunl osnountg,pwg"tcoy 'c4e nazauune-lnHn 4tr uro souu*tpf, pzotd14 eleurseq $ droc ptptosvoruru{$ uotgl,y 'tno ap ougpptt u-otof,,1nunqa1g ullpJ e1ciuriod umcerd ,grelndod erieerc ereceld ep prmd ec pugle .epur8po ppJcnl rorm eoJsucs rS rup 'e1xe1 op JFrrmu eJuru mun earuuo{ce1oc :r41ltlzeJec touelln oee,re rol nruetuop 14 els epgdncoer4 .e^oplol ulp mlruolclog eereEug.Bs l nc pqesuodseJ e6e ncseurug prry1n1 ,p1npqd aqqlv elsrial rS eeprrerg 'H'rC ep g4euo4ed,Tuuay6lllpplcos uI _ lrup?c 69gI 'IJpuscelv eUsA rn1 re{ce1oc e Bnop e rerirpe rerlrrdde etzexo nc oaugurot atn1ndod gzaod Inrpqs errcs ncseJoleni nlll _ gggl 'ncseprmd'c'I Inl '1.ro71c1t1t 1! yn4g4pcpd.lgJo.to bwsog ep uriceloc eredy_ g9g1 'tolrugutot apugqop pl opots! rntol nc yodot ulpwnas nJ,ou auarrt -pspt pdotng a7o auotodod aca4ugS.puguror ?Jnllnc u1p lereduoc rolcloJ ep n1pn1s purud pcllqnd _ IggI ncseqopo rupwxelv 'lrpusscelv ells?A rcqle anolurytrcpl gS amoq rmsrol ep eredy _ tSgI lruunlol '999I Inue ug erede 'a4uco7u3 ls awunpo nuaguot a|o an|ndod gzao4 plrumu .RtscIJ -gftue lpur 'enop e Blilpfl 'alouow ptarSa1,g yt nfito1y,g Iuguror rolrrolrlrc greo rgluJ elncsormc pugcgJ ,(p*augApq acaqagS) apnl lrpuescelv eUs?A - SSI-ZSSIg1zao4 elSerpdp

NNEItrNEtr EItr EtrXE

1.

Adund cdt mai multe informalii despre mindstirea de la curtea

2.

cunogti obiceiuri/ ritualuri de construc{ie actuale,la romdni? Poveste;te-le qi colegilor. Fiecare dintre aceste cerinle poate fi extinsd sub forma unei investiga{ii.

de Argeq: istorie, fotografii, impresii despre monument ale celor ce l-au, vizitat etc.; prezintd ,,colecfia,, ta colegilor.

Biserica episcopalS din Curtea de Argeg (15171

ME$TERUL MANOLE
(baladd populard)
PUNCTE DE REPER

Mit <+ Basm - in acceplia lui Mircea Eliade, mitul povestegte o istorie sacrd; el relateazd un eveniment care a avut loc in timpul primordial, in timpul fabulos al ,,ince-

neazd, ct arhetipuri (in loc de personalitifi istorice) ;i categorii (in loc de evenimente). Mentalitatea populare reline individuidoar in mdsura in care acesta este integrat unei categorii impersonale: cu puturilor". Altfel zis, mitul povestegalte cuvinte, in misura in care iqi pierde autenticitatea lui istoricd qi te cum, mul,tumitd isprdvilor fiinletor supranaturale, o realitate s-a ndsdevine arhetip. ca atare, deqi asupra locului de naqtere al baladei cut, fie cd e vorba de realitatea toexist5_ numeroase ipoteze, fixarea povegtii pe un megter zidar, tald, Cosmosul, sau numai un fragManole, gi pe o mdnistire, cea de la Curtea de Argeq, se datoreazi ment: o insuld, o specie vegetald, o tocmai funcfiei arhetipale a creafiei folclorice. pJrslstenla acestui comportare umand, o institulie. E, agadar totdeauna povestea unei mit in Ewl Mediu qi in aceastd parte a Europei nu poate fi int0mpldtoare. A supraviefuit aici din timpuri imemoriale 6 uorr-. ,,faceri", istoria unei geneze. Fiind considerat,,adevdrat", mitul avea cu solidaritate cu ritmurile cosmice (ale c6roi urme se intdlnesc incd in precddere o funclie iniliaticd, confolclorul romdnesc, in Miorila, in doine ori bocete), atdt de tinutul sdu fiind sacru, exemplar qi puternici, incdt chiar biserica a asimilat o parte a calendarului sacru sernnificativ. Basmul, in schimb, precreqtin (Rusaliile, zeii furtunii sub chipul Sf. Ilie etc.). populafia este o degradare a sacrului sau rurald, prin insugi modul ei de a exista in naturi, a adoptat.."u .. poate un dublet facil al mitului gi al s-ar putea numi un creqtinism cosmic, popular carg fdr6 a se ritualului de iniliere. El repetd pe un indepirta plan gi cu alte mijtoace scenariul alt de cel canonic, avea notele sale disiincte. exe m pla r de in i,tiere, prel u ngegte iniDar recuperarea mitici, ritualici a sacrului, in folclor, este ,tierea la nivelul imaginarului. Aceastd dependentd de creativitatea individuald, chiar dac6 se produce in degradare nu a fost insd ireversicolectivit5fii. De aceea apar variante care, adeseori, se bila. in Evul Mediu, se poate vorbi Iot:rll ind9pdrteazd puternic de prototip (de modelul originar). chiar de o constantd nostalgie a ,,ineqa se explici ca'n personaj ca Manole a putut si capete trdaturi toarcerii la origini", toate grupurile llntul atAt de diverse in cele circa 170 de variante cunoscutJp sociale adopt6nd un mit at originii, and azi. G. al condiliei sau vocaliei, in fond, un cilinescu considera balada ca intruchipdnd sacrificiul creatorului: model exemplar considerat demn in moartea me;terului ;i tn indiferenya voievodului pentrufinya Ui de a fi cunoscut gi urmat" Acesta concretd s-a putut vedea un simbol al obiectiviidyti absotute a este gi momentul genezei baladei crealiei. Multitudinea prime;te opera ca fenomenalitate despre megterul Manole. De altfel, independentd ;i ignoreazd pe artii. Moartea meqterului multe simboluri gi mituri vor fi ,,rear reprezenta, deci, instr[inarea crea\iei de creator. Este o observatie descoperite" prin intermediul opereperfect valabild pentru varianta culeasd qi indreptatd de lor literare. vasile Alecsandri. Dar tocmai intervenlia poetului culi a transformat Arhetip - model originar, ideal. aceasti variantd intr-o dramd ,,de curte", in care dragostea se lupt6 cu datoria gi este invinsd. Tipologia striveche, in sch]mb, este mult mai crudd. Miturile, spunea Mircea Eliade, nu ne ffi1i;eazd o

se consideri cd memoria colectivi nu re{ine un eveniment sau o figurd autentici mai mult de doud-trei secole, intrucdt ea funclio-

seuerrese un-4w glsclplJ llcrulsuoc rI .eqeuel ec else^Jes ec ?urru uJ elellnupuoc ep Beepr rc ,luepodun else (ep1 .rnlnsJelrrm

-ec 'pod'gcuesrq) re{cru1suoc FIoJ nN e uieerc rS ueErulsrp recruSe,r e gllrcqlr- eelelrTelueru nc grqp8el uI .glelc -eds efecrgrurues o ere ericrulsuoc ep col lderp reurru eereEely

.I

"'itr8"ty ad sns uJ

tnrntxSl v3uvuoldxS
;;code egel6oyo nc pu;6ed

'(ggg1'sdecu;rd e;fupa)

euguot atelndod gzao4

"'n516ty ad nsns
u1

inar FDrurul pls 'aJa4uJ !-!u anJ

'azaz alouDw

'pugilola-ptnwJDw
'pulzpd 7o7 llrtod 'in"tpctnd 'io1o17
Daulglu! tutt ts

nJ nc
n3

'ttow ualiau

pno71

'uDplz pnou
'oca1d ppod.

-f, lierssod .yptpurg *rq4*xr+* *$* 'etgltild ol6pu?r rF eeea na @.!Ee' u]p.6d lo aarlqopodul lt ntrJ 't!

oasp8 lu-pr prpl l"'l'qnwap ap sDwFtA

'7rsp"tpd ptz u2 'uqraiu! plz al7

lncaldnpu-as ry
Duwapu-as in1o1g 'DaznD-p'io1o1g ap pflw nJ

?trlgd.6r

ThSMnnfi '8?r BItr ?pud-?r4rlr]El R BfpeulJdto es unr gdrip "grrgd 11 .ocs l!Slm$?r *plm?l?r t[ tt $puEl{rlerdrrt- ftq&+pr$s, }lpuEXtrlerdrrtt eertp?lc B,}glf Bulullq+ !* Bnanlior tl ENqeJ ss +ffi si '$qeltsrij 3por g1a*gq qge

l"'l'uutop

Ttsp7 no-u tot rnCJ 'i1zarum3

ffp,tf 'lEgI I*AIfl qqul rqruislnlniod g 0q ? ?,.I$ {Z qrqrJcala nr5o1tr nptg yni rJodi sj] nrx ed Ftndnrul g 1t*r-s gSa$ lillnimas spdg .rv.op-rqlrnc rl E -rv.op-rqlnc ap IFp{EtuQu IF4EtuQu ltlr srntsslfqs srntssllqs -s 6p sffpp .toe+od +tuqunEoflr t$lruqIo) +lntiilljdoJ urp ?llnsar frlgc.e:g .r:pmro1! "1 lnl.p **flqlaetoJ u! sc'fpoa.dJd4i' tnl ala&Rrr .tirl}+lrpT tJsator'Tpuadsl
VI$9JB IHJP

p11w p-a|

'ifiun7

srH

,*ff6q9 *J* *?a? dFF

, ,

::,' ,:*i*fu*;rnc

:s

,qtpsni

,,

uzudsp.t lo-at pC 'p,lD,tD l-ru ap lDH 'ptopu! rcu nJ roH 'lncsoun) pl ls

,:

nzpt r0-l
zttsp"tpd

D)DCI

tfuunta Btp uptl 'qlruod.rqa qiq u;rd .I qlei ,u, i* gsctrl u;r,rgl c+?:qEi m

Tjnr.t3

ilnu aQ

'iruryo p utrd 'iruafupt lp u4d '7q u-# 3un1u-ntnj tDlqwn D-rut pr lg 'a)at FDutlm pls 'na4uJ !-!w a.mc

'L1rtp,tds1au 19
|

raoe.r'1u1

'sctJ !,uriur q?B i. rru olrc

' ,

I,r*ru llsfscsr.

'toa$, qrostft l& pilcu

ilqca^uJ pF un lnza4 Foapun ad lnzpL r-Dlu,tnc nN 'pugJJotu-DJnwJDW

'acaz a1ouo1,tg tg unw ttaqiaw pno77 '!top!z pnou n)

'pm8a1ay xdo

';rtprz gnou

ne

'iraEaloi qldo nc 'ttHolsfl B,lReJllI. Elrlqr8nz ep:aa 'E!'Ot sp.ro4 un.s

ed

n3

qrlom 1.rq1e.p
,qpor"u.r8eg
f

{lnrupp

'pulzpd 7o7 llcrod 'io,tpctnd'io1o1g :oa)!z 1-p,mB u1q

'Pilalod rno-4N 'pttttptSnz ap.ot1 'aDoJ apDA Q-C

?qu4ld is--r!4-Eqmld

afiow fnqpp ad pporl-uBap.puutoe

pqrultd cas-tru-pqwlld 'iruadtpc
'i1uryo p u4d p u!.td

,*&nrqa *1# EIrd 'ptgq{rqsrq19 qrd

'4&18q1 od

qinr

u1

'Dqa4uJ l-lu tJ 'oap,n1d nu awa+l 'Dapa( rap 'puutoI

'nawnfinw a1lg
:Dp t-omz pung

'i13.w ad sns uJ
'EIIIJN 3A
EC

'pngedrad
eJrcrJe1 o-.4u1 rS

piuecour

u1 e1Salp.r1 rer6o;o1lr.n

pc eapelc es '4Sacel6
'epelleH urp eunrbal

ruglueum8r eJeceld op eA ncseJopoeJ .ruec.c I3 Flcund lnlBsuoc ?}u?rre^ '(qiel ep relec elB nzg ep pieg Jmsre,r ep 0Sr) ratug,r tqoa| rnlsa)o o pryn)s ma pTDUDL o Jop ,1ruo1rpe Jerrlc grrurJ rrmc 'e1se ppuescolv eFs?A e{ca1oc urp pynflat tv oaqtsouory.gcl}uelru rS pxelduroc else 6ggl u7,p11ptg prDtnm.puuclo$ pierC eer1ed el ep ncseJopoeJ 'ureq.C ep pseelnc osof leru ep etueue1 zruapr^ 11j,tow
o

mJoluoc 'e{elndod taJElc B eldsep

ti

n.mxto7 n asoo181a.t ntpcgfuo1na,

BlppcJV

afidacuoc o atndsun4

p ptpzal ,pjua1nxa o pcrBn,4 ap ury :pJqocnq awry o 'pcrDqrD arpDrrv

loc semnificb o regenerare periodicd, repetabild la nesfArqit. Timpul linear a fost inlocuit cu unul circular, mitic, simbolizdnd o nesfirqitd serie de naqteri qi morli rituale, o reimprospdtare permanenti qi periodicd a trecutului. Este aici ideea c[ omul nu trdieqte singur in fa\a unui univers rece, nepdsdtor qi infinit. Identifici tema secvenfei de mai sus (fi2 sus pe Argiq\;i un motiv pe care il consideri a fi in directd leg[turd cu tema
2.

identificat[. Urmiregte comportamentul lui Negru-Vod[. Faptul cd el cauti un anumit loc presupune o ini{iere prealabild. Descrie raportul dintre meqter qi vodd, ata cum apare in aceastd primd parte a
baladei. in prezentarea lui Manole apare, repetat, versul Std inima-i rece.El nu se mai regdseste in niciuna dinffe celelalte circa 170 de variante ale baladei. Identificil in toate contextele in care apare. Vei constata unele modificiri care apar in structura

3.

G Dem. Teodorescu student,

versului. Cum le justifici?

in

1871

Dar

ce se-ntdmpla?

EI mi se scula,
Zidul jos vedea, $i iar se gdndea Ziua cdt linea. Seara cdnd sosea, Lucrul cdnd ldsa, El cd mi-;i chema Noud me;teri mari,

Ziua ce-mi zidea

Noaptea se surpa,

C-a;a Domnul va. A;a, tot a;a, Ei se tot cerca, Zidul cd-ndrepta, Zidul cd-ntdrea. Trei ani cd lucra, Dar geaba era: Ziua ce-mi zidea, Noaptea se surpa.1...]
Soare cdnd sJinlea, Lucrul cdnd ldsa,

Calfe;i zidari. Icoana-mi lua,

Pe mas-o punea,

Din gurd zicea: - Noud me;teri mari, Calft ;i zidari, $i cu mine, zece, Std inima-mi rece. Io cd v-am chemat $i v-am adunat
Vorbd sd vorbim, Sfat sd sfdtuim,

Acas'nu pleca, La zid cd mdnea.

Noaptea cdnd sosea, Pe zid se culca $-abia alipea. Dormea, nu dormea, Un vis cd visa, Un vis aievea, $i visu-i spunea Cd-n de;ert lucra,

Ziua ce-mi zidea

Noaptea se surpa...

Pdnd n-o clddi, Pdnd n-o zidi Chiar tn ternelie,

Tdndrd

;i

vie,

Desen al lui Demian in revista Gdndirea (1934)

D-o dalbd solie. Zi cdnd se Jdcea,

Plan sd pldnuim, Cd zid ce zidim Surpat tl gdsim. $i io am visat Ws adevdrat Cd-n zadar muncim, Cd-n zadar trudim Pdnd n-om clddi, Pdnd n-om zidi Chiar fn ternelie,

'relue^ces InlsulJ t$p'4odpcs ps dnc nt Insre^ gcildxg 'InlnpF 3 e&crprJ eldtrrls rycep ererum plle rS ee,re eelnd te ptooljos FIcIJIToS ,V

ep 'egz relsec eereSele ere gc

ven

etle,crsrtnues

aelouehl e.qgc e3 :e16eu

ep Jelgc plgJgloq else eJuc 'mlnrcryrrces enrz rS eundun !-nu

ftp
.

'erfnlos rop elouel l Inl pp II 1nsrl ?c InfdeJ 16 gcreurea 'eru1 -ndod elefurparc q 'Iof ep entz ere e{ecguures ec efep lelJe IV 'pduerrces Pls8ec" urp eprieu -JoJur reumu pqsoloJ 'rnlrue1Seu p p4;od rm pzeezrleell '.,legns" ep glelqnp ernqe.4 rn1rueEn6e16eul eereugulepul.o . .e1ouetr41rn1e 1cg3 '.,g11isgnsuJ'o IJ ? eeJec es eceJ gurlul Irugc e prrqeu ercry^epe elnlg^zep ecereoep luegodurr e5e ln1ueruow 'ngs rolrlrc n4ued rulued plelrdec giueuodrul IS Furlsep o eel? rpelop es snl eA o eJ"c ed eargrp4oq .eeece "A ep Ieurcol 'acat 1-u-nwtu! pts :eurs erdsep 1ep lueruou rm e1 eunds '-diTJ !-Du!u! pls - gJeJE urp elruel el4ecrJllec re4 pdnp 'erec rn1rue$etu Flegns u3 rS elsxe e gsul ered nu rnunl e ereEeleiug ep leJts? O '$en ser"olel ep lue4Suoc pul,,t'ep gs rnTscrlou eelnrued eeilaoru nc c{ntrrJ Inlce}uoc I?umN ',.ueJe uI BsJgJoqoC'o ere elerirur ep clerlJ I?uoruoJec rrugcpo Ie ilreurrulnc Fprmd pc 'leJlle ep ,ep6 eg .efuvr elSernlerd nu ri e8eleful nu 'lueurotu uI rep luEn3e$eru unq rm alse lece .uievr e ecrucs?J 1e :rripllpqlsues esdq ermdnserd a)ar es erurul o el plJB es rcpc 'gugdurnc ep tz o atse elouel tr n4ued rf .oat u 'atout atucnl onM adacq as nu a"m) a! pil)o,touau u ,rucnl DI tods ptp! rz gpreprsuoc else erol .oc{glq efuezrces pnop rolec uJpurrueluoc eJurrrm ec .erupdod eleiurperc uI .spnl e4pc ep ]ep?.g tsoJ B snsl 'lo[ lot r$ 'cueuqul ep eurunil nezeuunq

'z

-slw efliplll"poru gclldxe

1fl:pdsep e rolpc el3qselod es ,(6I-tI ol,oatatog) an%g ul 'm1rue1Seru eeloteqz pzeereEns repdod Irueod erec uud ecd rS lueruoru lsece nrJcsep effc elrms

-JeA gcrJ4uepl 'ednlos o gS glugug4 es erec ?lnec lrunEurs else elouetrAl pc FrdeJ gcrerueg .leleder poul gd-rns es e1;nrplz

.I

ircldwg\u-as ar,n)Q

lntnlxfl

vSuvuo'tdxE
'p"rooirtpugu a.m3
:au0osr a\ug[s a4 'atns ad'aqgd a4

'tiodpcs ps doc n3 'fiotunm o-s ptz N, 'ion1 o-s aio"q 1.', 'ipcndo o-s lol 'ap)nq pnpD-s 'pioac ad fi tou ad 'pioaurwrp ap pf lUAl o-? lgluJ p.tootjos atn3

a.ow ptugup.mf

wptn[ps luq lS MpBq au ps rDH 'wputqcu-au ps tDH

'afios pqlnp o-q fi p,rpugl
'au,

ffish*HHtt

fraCei noud zidari,

Noud me;teri mari, Ei, mdre, cd-mi sta Pdnd se-nsera.

Acas'cdnd mergea,
Pe drum se vorbea, $i cdnd ajungea,

Neveste-;i chema,
Solioara mea...
Desen al lui Demian in revista Gdndirea (1934)

Neveste-nvdla $i mi le zicea: - Ia voi ca sd-mi $i sd nu-mi venili

;tili

Joi de dimineald, Pe nor ;i pe ceald.1...1 Manole cd-mi sta,

Iar cdnd se scula in cap cu ziua,

Hdrtie-mi lua, Scrisoare-mi scria
$-acas-o mdna: Scrisoare pe vdnt, Rdspuns pe pdmdnt.

La slugd c-o da
$-acas-o ducea, La dalba Caplea.

Ia sd mi te scoli, Crdnguri sd-mi rdscoli. De l-di nemeri, $i, de l-di gdsi, Ia sd mi te-apuci La tdiat sd-l duci $i din carnea lui Bucate sd-mi faci, La zid sd le-aducl Pe nor ;i pe ceald, Joi de dimineald." 1...1 Manole, cum sta $i pe cdmp privea $i pe cdmp cdta, El cd mi-o vedea, $i mi-o cuno;tea. Din addnc ofta, Din gurd zicea: ,,Iacdt-o cd vine, Sdrmanul de mine!" $i cruce-;i fdcea, Din ochi ldcrima, La cer se ruga:
,, Doamne, Doamne sfinte, Doamne milostive, Orice te-am rugat,

Iar dalba

Caplea,

Ea, dac-o vedea, Ea, dac-o primea, Scrisu-i cuno;tea,

Tbate mi le-ai dat; Dd, Doamne, g-acum

Mult se bucura. Cartea cd-mi lua,

Cartea desfdcea,

Frumos mi-o citea.

Manole-i scria: ,,Drdguld, Caplea, Solioara mea, Ai un bou bdlan Ce-i pierdut de-un an.

Ca sd creascd-n drum Un verde hd1i;, Un mare stufi;, $-un rug curmezi;, Doar s-o speria, Doar s-o-mpiedica, Bucate-o vdrsa,

'Napoi c-o pleca, Altele sd ia,

D-o tntdrzia!

l$l reinnoieqte [Cum Caplea nu poate fi opriti din drum, Manole iqi ruglciunea, cerdnd Domnului ca, de aceastd datd, sd-i iasd in m cale gi s-o sperie o lupoaicd turbatd, iar apoi o scorpie mare. Totul este zadamic. Caplea ajunge qi, spre bucuriamesJerilor (Zidari d-o vedea,l Sd rdzd-ncepea) qi disperarea lui Manole, va fi zidit6, pierind odatd cu pruncul tnci neniscut.]

EXPLORAREA TEXTULUI

Cei noud zidari...

1.

Si remarcdm purtarea meqterilor dupd ce au fdcut jurdmdntul

mare. Discutafi qi apreciali comportamentul acestora.

Discutali

;i explicafi confinutul scrisorii lui Manole. Ce credeli

3.

despre purtarea lui? Dar despre purtarea sofiei?

emlrue$eur elelur^nc n edecrJrrrues aJ "'p"trypip^u-ap a-rw prryparal 1S pJnryrcry Dio-J ?ruJrJ Ie 'redos mInrcIJIJcs spnlc u1 eIJ gs prpd 'ee4J epeder gzrzepgrt r$1 e1oue6 'z '16 1eqe4u[ 'repeleq re{ecgruures eeJe{Icsep u1 gleriuese lpe^op sA es ngs InlnIoJ eereEeleiug 'umc eq 'ereldelSs uI eugurpr ppon-uEe51 '1ruqSeru eJenulluoc uI egodruoc eA es runc pur4Seu'pc elelsuoc len'eiusrrces e{ue1e nc elSelrcea 'arar !-ou!u? pls :elouentr mI IeI4seIgIu eoJelJcsep urp eregc-rnlnsrel esd11 e{ue1e psul e8e4y 'Inlnpololol eerrumilnur purrurTqns 'gseonlduros rru urncu elsa JollJolcn4s -uoc eerazqetoere1'gleuruuel lISrgJs uI ?e4lspugru ?pel gs p -on-ru3e51eurl gcrmump o-IuI reucol tolqdurglug nu r$ 'eyes ilcrmru olep?oJ

e8epc Intuo pugc In1ueluotu else sclunrm(J 'I "'p)rutwnp o-4ul

tnlnrrcll v3uvuo'ldxf
'osn rpc
'ocndn-pu DtH al p
sns 15 st?s tS 'nxto 1agfns

utg

uprs

'nadnt pc apq)S
'nacun"tod tcuruod

'iuadoc ad t! i17a,u3 ad 'sng 0$ wnc'apuow

iosuqp

1oacpl tw-ac ppo1 'Da)a4 nu p) qnw 'oapug8 as )ugpv 'oappc ynpug8 a4

'DqD aMry

Dqv uI

'Dpnn as un)
Sebry ep eaynC oazno-cop

r!

elop Bouoslq A$o^ nolqel

"'errueuod il

oapa\ o-s nu ls atruauod gfg aillspupw plso-J 'qdnffio-rw nDry ung 'prrnl fin-amq ng uto-^ oJ
'71u17dwg

Tntac 1io-1w ac

pJ

'nauu-ptr'M) a.mD
'aoaz'alou0w nC

o4rsPu?u ?'se"'

nqpc uaqiaw o'7., '01!n as sns uI 'opnm as wnJ D$

nilncsD

f$

ppo11-ntBa71 InuMoQ

'uow ualiam pno1t1 'UDplz'ultaty

:ppnm n7iayg
'qoip,tu3 n1iaytr

iasoownttmu qnw ti asDolp.tD llil qnw ro-apqv

'roJc

mztq rc-w aQ 'ptn4pip,u-ap a-17rtr

zpuory a"o73a77g 'apuvry'wltafY -

pnlpca.otlg
p)ryprcnl nio-3
'oaw
oaBa1

a"td'nP7

'a.nqspugw

'Da a$a

unc ,DO

:Da4z p"tn8 u1q 'Dapat o wnc t! 'a4uauod n4ua4 ptugls 'sown$pru1d a4

'a,nuawod aP dn43
'a"nlspug,w plugls 'psoolpto-i prpugry

'so[4

i13'ry a4

'ptsnowntt

# !-aJDW

oapar na-aq"mdaq 'oauat lw-ap 'ppoA 'alDolpuglL 0l ao 'alootpqlps o-4ul n) E o-4ul o-4ul
'a"toos

'ppopru&a71'auuoo1

:oapundsPt fW $ nactz t-p"tn8 mq

'pctunanp

3.

in

acest moment, chiar rapsodul popular intervine, parcd sim-

4.

lind nevoia s5 sublinieze l5uddroqenia meqterului: Domnul Negru-Voddl Sta;i-l ascultal Cum se lduda. Repetilia verbului a se lduda, intr-un interval de numai cinci versuri, este, firi indoiali, sugestivi. Care consideri cd ar putea fi rostul ei? Faptele voievodului nu sunt, de acum inainte, nici intAmpldtoare, nici guvernate de impulsuri de moment, cdci Pe gdnduri cddea,l Addnc se gdndea. in fond, o noui construclie presupule un nou sacrificiu, deci meEterul nu a invdlat nimic, inima i-a rlmas tot rece, proba ini,tiaticd nu a fost trecuti' Poruncind dirdmarea schelelor qi sechestrdnd meqterii pe acoperi;, Negru-Vodd nu este egoist qi nici nu se comporti inuman, ci, dimpotrivd, oprindu-l pe me$ter de la noi jertfe se dovedeqte refuzi, ori nu .iustiliar. A sancfionat o gregeald pe care omul ori o este capabil si o congtientizeze.Exprimd-fi opinia in legdtur6 cu modul de a interpreta comportamentul voievodului.
Manole, Manole, Me;tere Manole, Ce sd ne maifacem,

$ase muchi venea; Cu linte-o bdtea,

Unde sd ne-ntoarcem?

Ei cd-mi asculta Ce mi-i tnvdla. Noud me;teri mari, Calfe;i zidari,

Scdnduri cd lua, Scdnduri cd cioplea: Patru le fdcea,

Cu cuie defier Cu linte d-oyel: Sdnge cd ld;nea, Nimic nu-i pdsa,

C-a;a Domnul va. Dacd le bdtea

Aripi cd-;i uoia $i le potrivea $i mi le lega,

$i se lintuia, Cu aripi zbura, Dar cdnd tmi sdlta $i cdnd imi zbura, Domnu-l pedepsea,
Cd se-mpiedica

Cu ele sdlta, Cu ele zbura; Dar dacd zbura, Care cum cddea Stand se fdcea.

De a mdndstire, Chip de pomenire, $i el tmi cddea

Pe Arge; tn jos,
Pe

plaiulfrumos,

Manole, Manole, Me;terul Manole, Singur rdmdnea De se tot gdndea $i tot pldnuia. Cinci zile-mplinea $i dacd-mi vedea, El mi se scula, $ild cd-mi lua, Bine c-o cioplea,

Ldngd mdndstire Chip de pomenire,

Iar unde-mi cddea

fdcea $i d-aldturea Ci;mea imora
Cu apd curatd,
Trecutd prin piatrd,

Cruce

se

Cu lacrimi sdrate, De Caplea vdrsate.

EXPLORAREA TEXTULUI
Iar unde-mi cddea
Cigmea izvora...

Manole, Manole,l Me;tere Manole,l Ce sd ne maifacem,l Unde sd ne-ntoarcem?

Filntdna

lui Manole, desen de

1.

Lancelot (1863)

Manole ii invafd pe megteri s[-qi faci aripi pentru a scdpa, zburdnd de pe acoperiqul bisericii. $i el procedeazdla fel. Compa-

'g}AtepB etm4ow o ps tiecrecul e1r$ rmstmdsgr lilspS rs rfepuuog'upqe$ul elsecu elnfe eulq r'eru- 11e8e1eiu1 r-9s 'nreleqzep 1nrp?c q al'ri"ttt' ttl!--tn*o erdsep qnur

rB-A ?elsec? .po1 ."ifolttun "lqndt e$euuo;u1 ep olocutp ts *";a 'EleuroJ luru liege ?s ecrecu! " nl'lS ao:r1yr'a' $e erec ed cuolsr decos gs seretw n-n'fi t'"tortetltlw eleumu riel*eoun3 lueumuou-l$cnlsuoc riu" tmeeplol eletunu gtutt't'1ry:1]s' ilncgld -A erc *lg I.'' gzeser rieugea i,olequ, '1i'iojnt'tt '"iy.'l-^.tlt* ep plcund ulp -elw ec :Eu? ep ,,tq-;'t1*t,todt,-f l:otn e'iel"r erdsep tt"inq'"p o rfezrueErg 'es erfeerc Is lslu eriu'p

TIEETI

ETE

OSOENtrEI

'Impugr SI-OI ep lxel rm rntrunqiuoc I erepel

etgc ug olpmlido ri-qzee'u1o141 clepl 1l ep lcund *a n* aclslue erepeA ep plcrmd urp e$ulp aJuJ"r*,"itro1't'n* e-s rl elueuen:nop elec urp glztJseJ rn* n"t t*gd '"r*pnn elsec e$uu l4qasoep pnop lt*Ti -,or re.o elec r* egeredruoc o

'
L

reprq n

,rp*r,,ii;"l*;"

e:}q """d;;d"p '"""opot1 'ure6'D Ir?IJeA rS elseece erdsep n"1nn-f,"ioa? nllu-"0;louew 1rue16eu e16e1t3

ttyTlyt

reru elec e1se11qe15

'iqnsai'v oa4'souory

rtlvclldv

YrNSUnc 3UVnlvA3

"'?Apugc'qsue6

ppdec.'uug}ugJ Inloqul;s upd'e1oue6'"9lugur9s" ul ?nou o 1e;rse EJrotu eerls e4doluo:-:p nc u! ersurroJslru .p -1*w"trd 'e}FElp tuere{ a3rmfe e nrlued r.inootiG luns ll{ont

ffi::":'.ffi;#;;t;;ieteiea"n tlttt* ttt"p@6

:ecTtusoc lmIaAIu 'Frugru?d Ezeep pmrp8eiuI gsul e]s1il epmurrF nc ts etml-nc ps ttitow

rmt4rr olsocs lgt

"}ut*:fee'erserc'e1'o1d rs slueur

'sJeunl

t; r";:i

-rmceJ (ede) eleolcl e 'Iluler uemd "9dv'Q'oow '$1fi; es lsocv prnto edelcgc 'ePeumliptd u1 ecJ eluu i.oiri ;r*ri-po r,, r.rsedoruoi,el eunol ltd'elue.oele I erc gsue$ eunlp erqg8el ce; suglugJ'1*on'1 'edv'ry11-es ed 91n'l9du uglugd n eprm FcoI else

etsod olse prel$eru \w+c ' i.l.rriou

ppo6-n-rte51 eJ?c u!

oe1oue1A1re1

'1ruopfr.u1

'xwJe1ezgmru eJc 'es erfos tc '9u41cpr el6epe,rop es epel?g r6-e rS udo

'aPPi

1'tafi1ur

Pun oa$a^od'lrape$e'r1e

ptrsJ'iit"!

nurrd 1c93 'esdeeped

BterElep "rr. erfuerrrelul ep ero,r'eu q A 'selecezerdsrop 1-e nrlued Pqlrp nu Erue'Ilsuowep 9c seniul 1-rl Ie Insec uI lcl.u elee$erE 'erBoqz ?s pugtqd 3I reop es-npulpugo) '^1s .?l -n es nu mlru
1e 'eu1s

elselnqzr

ioqz rurueo eunq groslpelop

"1oon141*'L -el6eru e11dpe IcIu eJBc

o1;'1*"nn ellslelec

ep elqesoeP-erds

'uelSeru
tn1 iulnle eleod

gsed rlleyec lgcep ours ep lFru leur ll:I:"nw tgcep e1 eurj l1oon1'1 luelseur flellec I-nu rep 'rg. lrsg*ioi cttsugruepul

eleJeolgurm 'pe16eur e49c ep -ueJoJIp slJssqo e n'Dued 'eioueyrl "ulcedsor lgslJcsep else eJec u1 elefue'rces 9r e4gc ep ropdrre ?oJlrulsuoc

$--gcgps"f]l itl'i:i l"* ti* trtiueq :eeunrido eznlcuoc aJ 'elet ,,tu'.P n* oEeW ieFlen {od

NNEItrNIItr trtr EtrXII

1.

2.

plecare al unor opere aparfinAnd literaturii culte. consideri cr preluarea unor teme motive specifice literaturii ;i populare este beneficd penku scriitori sau demonstteazd, mai degrabd, lipsd de inspirafie? Argumenteazd_[i oral rdspunsul, in fala clasei.

Indici doui-trei crea{ii populare care au constituit punctul de

ME$TERUL MANOLE*
dramd de Lucian Blaga
(Din arhiva Muzeutui Nalionat al Literaturii Romane)

Lucian Btaga (1895-1961), poet, filozof gi eseist. Se nagte in

localitatea Lancrdm, judelul Alba.

PUNCTE DE REPER
Drama in cinci acte Mesterur Manore de T,ucian Blaga conline schimbdri importante fa![ de balada populard. in primul iernd,, upu, doud personaje noi, stareful Bogumil gi misteriosul G6man. Apoi, nu voievodul alege locur construcliei, ci me;terul insuqi. $i tot;l ir schimbd vreme de ;apte ani, dupd fiecare dintre cere'qaptezeci qi qapte de egecuri este de relinut simbolistica numerelor, qapte,

Face studii liceale la Bragov, universitare la Sibiu (Facultatea de

Teologie) 9i Viena (Facultatea de Filozofie) unde in 1920 igi ia doctoratul.

1919 debuteazd editorial cu o culegere de versuri intitulata

Poemele luminii 9i cu un volum de notalii filozofic.g - pietre pentru templul meu.In 1921 vede lumina tiparului al doilea volum de versuri _ Pagii profetului; in acelagi an pu_ blicd prima piesd de teatru, drama Zamslxe.
Din 1926 imbrdligeaza cariera diplornaticS, fiind, pe rdnd, atagat de

in

gaptezeci qi gapte

rii bisericii,

-,

cumpdna apelor, La curtile dorului, Nebdnuitete trepte) 9i mai multe

Manole, Cruciada copiilor, Avram Iancu, Arca lui Noe). Scrie, de asemenea, eseuri gi studii filozofice. Este membru titular al Acade_ miei Rom1ne, din 1936 (discursul

pentru el. Publicd volume de versuri (/n marea trecere, Lauda somnului, La

Viena, ambasador gi ministru plenipotenliar al RomAniei la Lisabona. ln 1938 este numit profesor la Universitatea din Cluj, la Catedra de filozofie a culturii, creatd special

presd pe l6ngd legaliile Romdniei din Vargovia, Praga gi Berna, apoi consilier la Legalia romAnd de la

Daria, Fapta, invierea, Megterul

piese de teatru (Tulburarea apelor,

gaptelea eqec. in consecin!6, accentul cade pe *manterile personajului confruntat cu un conflict f6rd iegire, tragic, al cirui final nu va putea fi decdt moartea, cdci pentru Manole, biserica, simbol al voca{iei creatoare, qi Mira, simtor ar iubirii gi al vielii, sunt tofuna' Finalul este el diferit: megterul se ;i azvdrle din turla bisericii, congtient fiind ci, din momentul morlii femeii iubite, nimic nu mai poate urma pentru el. Iar zidarii, aduna{i din cele patru stihii pentru a ajuta la construcfia unei biserici din pdmdnt Ei din apd, din lumind qi vdnt, rimagi in via{d qi abia acum convertiti adevdrat, vor trebui si poarte mai departe amintirea "r, 1.rtr.i ,ur.. Doamne, ce strdlucire aici ce pustieiate tn noi!,exclamd ;i in final unul dintre ei. consumarea miracolului rasd trupul istovit: wsur se izbdnde;te, dar lini;tea, lini;tea n_o mai gdsim. rn Aspecte are miturui, Mircea -Bl*a. demonstrea zd cd, moartea violentd a creatorurui na;te propriur sdu mit. Acestproces presupune doul etape:intdi negarea, respingerea;i abia apoi accep_ tarea' Este ceea ce se intdmpri qi in cazur megterul Manole. Venili imprenni cu vodd sd admire biserica, unii strigd oshnda qi Moarte cldditorului. acuzAndu-l cd a tnvins stihiile iu o*o, ;ifapta tui s.trigd la cer, crci, proceddnd astfel, s-a tmpotrivit crucii. zidafiiii iau apdrarea, spundnd cd nu crucii s_a tmpitrivit, ci laudelor, cd" pe cataligele mdndriei, er n-a umblat niciodatd. Tumultul se va istovi

dar incearcd din rdsputeri s6 o evite. Acliunea incepe tocmai in momentul tensionat care'nneazd celui de qaptezeci al qi

deoarece cunoaqte solu{ia pentru reugita inaile_

(yg59l ee4pu99 els$or u! uBluec lnl le uosao

'snds

wn-tj

TWnCOg
',o

i1t1rr14odtu1t5

tcpaQ algc

2dac4 ps a3 ATONVIAI 'ppugq4 ottru

'p,wDrD ap ry&un

ti

p) nr r^Tr;";{:{dni as zr/qnsplu ad
'pcuJ amnq lDw as

plq)o'mI

-n4aBnc

ou4odwJ 'ptSoau atBnw nru 'cot nu pq1o a8nw m1g iITONVW

ioJnspw lDw nN (e1eqe IsIu es nu eJc el ep umJp un eJ tS-erec elnun e ?c 'guolouoru ecol nc oec6ltu es e prg)

'IIIi{n9Og
1tu,tt4odu3 ti tcrpatd a\gc 'g ap snsatd rcw prn4ols n) nN ipttly ipttlv'asuolunr pLtt-pln{Y (rgd uud lrnpftpguzep eugur tS-npugcnp)

1at{

iITONVW
(uerugg'purnto g'a1oue141)
I VNlI3S

rvrNl'rnJ3v
cseugruoJ crlrur

dun; 'sof u1 Se8ry od :urmdce IncoT

1e 'ee1e1duS 1e

?eleseS 1e 'eelrcurc 1e oSeuco Blpugc 1so; e eeln4ed 1e rp8nygc e^pugc tsoJ e eelro4 1e lecsed Apugc lsoJ e Belrop 1e 'ueqorc B^pugc lsoJ e InIgluI - InrVCIZ'NVt\IyC 'TItrNnCOg pierels'vuIIN'gToNVI tr'Y(IOA :gNvOSdAd

eelpnou 1e 'eelqdo

'ouropour

ouguroJ lunllnc a1e rriplr;euosred axe;duoc reur elec eJlu!p eleun eaul6eu1 e1Se6e4u1 eJeJ'uoEC lnl

ea4unl

cger6o;qo1ne ;nueuo.r

rS

ec 'unlsod rede

u! osrlcs elrJnsJon 'erzeod ecrlqnd eleod leu nu rep 'Qryda1eiu1 ueqteN) Ourssel urp rS (1sne3) eqleoc ulp uacnpPJl acel
'(OSOL-eSO

ppeoped plseece

L) In13 e1e1;g'toluapecv

Jololol

rS

pleralrl

auo1s1

ep efces

et tS (e961-6t6t) [ntC urp e4ozoll

rS euo1s1

our^ap lS '8t6t urp rnlnlugutpipnul eur.ro1eJ pdnp '[n13 urp pJe]rsrelrun eJpelBc el ap llnlllsop elsf '(cseuguot nntes

sp lnnlrlsul el

JolpleoJec

p16o11 el5aurnu

es efdecer ep

'lru mrm eerelSeu-er 7uere16eu ezelsnlr gs ermdord r$g erec IeureJp Ie ereceld ep Inprmd rnl4suoc B,rr ooelselod" glseecy'(SeEry ep eelmC BI ep eec 'rr4sgupur reun Ie Jolcrulsuoc elouel I re$eu un erdsep gpel"q nes) elserrod purue.rrep ',,leper8ep" e-s reulSrro Inlur :sqcul -s Increc leJlse IS 'p44ru atrpugS lvluirue Iruolrrrcs ec eeec e 1ruo1nfe nc 'grrrlceloc erJorueru ul gcsernievrerdns gs el6eSnar 'Irglp r$ rnlndrurl sndns ereurm ec rS '..cuo1sro' 1de;: rm erec qrd lpqns gS lecllduroc lnsecord reucol etse lrqecrrusg 'reruerp Inz?c u1 eluegodurl lsoJ ne nu euls u1 ericrulsuoc rcru rS eJele ec lnleuos -red nu gc Jelc reru Iepse euIAeC ')saag,utol ct1tw dwtt ug gpseld else eerm{ce rolgldurglul nu tueprne 'ngJ'UIa mun noqiou Da$at -od euvlep e8elg uelcnT rnl rueJp '1eur; lsece ultd'a\op"r ya1iry1 laun DaISa^od \ e osrpelop es 'ncseropoel 'ureq'C ml seurusJel u1 'prelndod spelq gcep rI '1oE u1 gcurue es elouy{ pugc gsuJ

--i{0i!ir!t$s#

F
-..
MANOLE
Nu. Eu nu!

dM

'@

BOGUMIL
Ya trebui.

,ffi

MANOLE Bolta ce s-a prdbu;it ieri n-afost prea grea. Cerceteazd ;i tu. N-am a;ezat temeliile pe ;ovdiala nisipului. Addncimile tndtli;i mile, a suta oard le mdsur socotelile sunt bune, tdiate in crernene toate. $i cele pentru arcuri, ;i cele pentru laturi, deopotrivd spre
miazdzi gi miazdnoapte.

ri n fr

S{

rd rd

BOGUMIL
De-acum tac. Orice alt cuvdnt e de prisos.

$
!-

De-acum tac. Orice alt cuvdnt e

de prisos.

MANOLE P drinte B ogumil, ajutd-md ! BOGUMIL

Numai tn iad se socote;te. Acolo, tn tmpdrdlia virtulilor toate sunt dupd mdsurd: ;i coarnele dracilor ;i cozile galbene. Acolo, numdrul stdpdne;te tn tntocmiri, in sinoade, in botyi in clddiri... ;i Prive;te numai cu luare-aminte semnele ro;ii de pe pergamentele astea afurisite: unele lapene, altele ;erpuitoare ;i-ntortocheate. orice numdr pare o iscdliturd schimonositd de drac. (Jite, numdrul dsta trebuie sdfie iscdlitura lui Mamon, cd are burta mare. ,ilsta a lui scaraolchi, cd e subyire ;i pare uscatd de tusea cea seacd. Asta trebuie sdfie a lui Moloh, cd se sprijine;te cu tngdmfare tn sceptru. Asta trebuie sdfie a lui Belzebut, cd-ifluturd steagur neru;indrii pe cap. vezi barba meaT sunt bdtrdn, dar socoteald tn viala mea m,ult grepitd, incd n-am fdcut. $i dacd totu;i fac, o fac ca tn ceruri: zic unu;i gdndesc trei. Md jur pe Paraclit. in tmpdrdlia lui Dumnezeu, a socoti e un pdcat ceva mai mic decdt necinstirea sdmbetii, dar neapdrat mult mai greu decdt cdlcarea poruncii a ;asea. Nu, Manole, pe mine nu md prinzi tn jocul acesta necurat.

Desen al lui Demian in revista Gdndirea (1934)

l.

MANOLE
(se

ridici ameninfitor)
1...1

Mammon (in Vechiul Testament, personificare a bogaliilor

sub forma unui spirit rau, demon),

Cine-mi ddrdmd zidurile?

BOGUMIL
Ce e, Manole? Ce cumpdnepti? Ce chibzuie;ti? Ce nu intrd tn numere? Ce nu se lasd mdsurat?

Scaraotchi (de la luda lscariotul,

nume al diavolului oblinut prin proce-

deul lingvistic numit metatezd, care constd in schimbarea ordinii sunetelor sau al silabelor unor cuvinte), prunci pentru cAgtigarea bundvoin!ei; cultul sdu a pdtruns gi in palestina, dar mozaismul l-a respins), Belzebut (in Noul Testamenf, Matei, Xll, 24, prinlul demonilor) - toate reprezintd aici intruchipdri ale diavolului, ale rdului.

MANOLE
nu poate s-o ceard, fiindcd e jertJii de sdnge; din addncimi, necurate nu pot s-o ceard, fiindcd jertfa e impotriva lor.

Jertfa asta de netnchipuit cine-o cere? Din lumind, Dumnezeu

Moloh (zeul rdzboiului, in mitologia fenicianS, cdruia i se sacrificau

puterile

BOGUMIL Fire;te: cdt timp cdntdre;ti, aga este. pe tntdiul nu li_t poli tnchipui crud, cum pe celelalte nu le poli inchipui Jiird minte. Dar crezi tu oare cd mdsori ;i tndllimile, ;i addncimile sorlii cu plumbul atdrnlt de sfoard? $i dacd intru ve;nicie bunul Dumnezeu-;i crdn_ cenul satanail sunt frali? $i dacd i;i schimbd obrazele tn;e,ldtoare,

5.

_il-|IFrF

.S

uI plncspu piuperc eqcel Inloces uI rJecnc eA eJac al?Js lsece lsoJ 3 gc l|z;erc erzJ.lqeJs lrJeJo relu e-r ptunEog J?l 'lop roc e4ug 1elmd reru e-s erfncsrp ?euorues .?eJrueleJ

olse rre1es ftl 'rrum1 lruoleeJC olse nezeuumq pc gJeprsuoc - pun8og pfeuosred lrumu e-r6 e8elg rolplduglug nu pc gduer -nErs nc r$ - purslpuroEoq ,u4uez1g nlredurl 1n8e4u; eeflx Ie .eueElng

'nldurls rf md.gpeerc gs reop erec rI tl"I?lec rur 'gEeolsiug es ?eJA else rop rec ed euedsep ?c Inrm Fldq r-ec eeec 'puog u1 ',ro7 ou4odt4 a olua{pcputgf,pnac o_s rod nu aloln)au aptaqnd ,twnugpo qp :a&ugs ap pfiJa[ a p?pul{ 'pJDac o-s a4ood nu nazauun1l epne[ rcgc ,rFeEsleir4 eerelnd ep snserd psuJ else purn8og rnl ln1eJs .e1oue141 n-qued leur 'e1e1eder eps rolelrsnereu eznec opur -ffi99 p1 elidecce uI'else pat llululeiuesqe Ierucol .gturp uI oc dun1r4 'ppuro I? IeJou ple4rod elSe,rgd ec eeec uJ snqur rntm erdnse eliuele eetg4e mp:e1$eur E arar Dutlu! el plqed -er Brml? gp?Ieq uU pc erepe^ ug 1y .eEe1g uercnT Inl ?ruerp u1p IS prepdod spsleg ulp elorrBIAI rnl eletor1rod preduro3 'eepr plseece eredu sruc ug eiuerrces .1xe1ug .pclJlluepl .w11[otas ,amqaq au nos adni ap acar a&ugs - a1i salo pw lS iacar pulu! t4se n4ued re1 .mln)Dat InoDaA u-Erugd mlniorpl ailrrya! -aq)u! pilDloq lpqi gs ancf p1z ut tlpry) wo lnun p1agfns :gmEurs sun else elfnlog .Ercn nu gs,oasoi o ncuntod na"mi1pc Tgcap na"8 lDu flnn ptpdnau rnp .ntaquVts oarrlsunau lgcap cna tDul o,tac Tocpd un a go)os D ,nazauunT ry1 ofipqdry u3 lcgc 'tzerrop rf euues ep eroleu eJs nu eiulper3 'p,mspw pdnp runs awq 'asrDotu! "ropjnq4l n1ip.rpdry ul teurnu gcpullJ cln1nl -olelp 0l? autuos purn8og n-qued luns - FInclBc 16 eermder giaupdwnc gc tl3aropuI el gS ...pqcellgJe,o .1ruo1ezrueErg

.j

.E

o pc lueplla leJlse eurleq rS eiuerr.cer; gturrdxe 'rcr?,oeJec 'tou oqtetpe rm lol else ercrlcln1uglnc .greouelue ecqder ug gS e3 .rspl&l nps pstmdspr ulp rrqc Fllsuoc ep ro$n 1de; 'e1ouey41 eleqJol lrrusu?4 o eJec ad eetmls

rnlnqrolp? erf4sder eliuele eEe4y .rnln1uotuotu eeunlsuel qldulp pugqlqns orerrrelcxe ep elernues JlumEog 1nI ?leserpe
'rn1rue1Seur

-uel nc cruelnd gz?el$Iuoc rnln-rpEnlgc e eurs ep eiuemElg eecrJrrrues uopd re oumrru ec .1xeluoc op tueos pryq!.pfi1o

.7,

e pleredsrp eelunugEru nc .csruq edecul

e.*iq

.I

iornsput lotu nN
eueles.
'qeJl luns

tn'lntx3r vfuvuo'tdx3
'a)ruc pwln ury Dac Dl D' oargr -ptoq lulgtuJ rorl 1a.n4law ,punq a4doolg .anqa4uJ ap ptqwn olclu tsp8 na. nu Daw D-ap trtqnt olclu uJ Daan) ap ,apundsp" iatnd .m_s lu alun ap 'aqsDqlo apllspdp"rd u-pugd Toqzp,t nu a4spou afrpqaquJ lolya! oatt aurC 'cDaA ap aun)auntu! utp rcu nc uacnpD o nuau -po lou a.mc ad ,psootaBugts niulpatc augupl atoo1tugdp1s pngms

-oa:d e;rcrpeld uud pleiunue ,eel-lx le rnlnlooas urp (eueQng) pctumleq gurlSe:c etzeJa - ursg;gr.uo6og
'rultAnJeq
rS r;aqOueqle

o qns tnleutq tnlntdtcutJd eiuelstxo eelrupe llrun6og etuleJal lnlnl

eurapor! slunduu u! Pugd leJlspd e-s 'Jolclol ul 'E|cseolo^etp piuoJede

ts nozeuujng Pc

eiutpoJc

allul

elrlJeJat

-edns 6uel ep.rebul

- ulletos

lenlts lou

1i lso,t ap pqt runs aco&uo4s qiutu agppcos atnot 1)unto-!S .at{ ps oa1nd,m.rcp 'oio a$a pc ,ng unds nu,sonurparJ qo11n7u" ia.m1s a\lafn1s Uun p) apod ZilDInn a pugr 6 a pugr nu'p"
Tnun

1ui

F"
i
a

*
[un sol al domnitorurui il anunld pe Manole ci vodi qi-a pier;i mai este dispus sd accepte doar o ultimi incercare. ln fala acestei ameninldri, meqterul face o promisiune care ii ingrozeqte pe tovardgii sii: in trei zile biserica se va inilfa. cei noui il roagd pe Manole si-i lase sd plece, dar megterul le destdinuie cumdut ribdarea

Ministirea Curtea de Argeg la sfdrgitul secolului al XVlll-lea

plita solulie qi le cere sdjure cd o vor accepta: vor trebui sd zideascd la temelia bisericii o viald scumpd de om: o solie care tncd n-a ndscut, sord sau fiicd. Aqteptarea este cumplitd", iar,laun moment dat, meqterii il actzdpe Manole ci qi-a cdlcat jurimdntul, prevenindu-gi timn so{ia. Dar prima care va sosi va fi tocmai Mira, solia lui !1n Manole qi, in ciuda suferinfei cumplite, megterul o va zidila ternelia bisericii care astfel, in sfdrqit, se va indlla. intr-un moment de disperate, va incerca totuqi si o salveze din zidul abiaindllat, dar va fi oprit de ceilalli zidari, care il conving ci totul este in ziadar.l

ACTULAL CINCILEA
Un col{ al bisericii isprdvite intri pieziq in scen[. Nu se vede
decdt partea dejos, intrarea principali, treptele. Spre stdnga - niEte rimigile de schele.

SCENAIII
sulilagi; mai in urmd, boieri incruntafi qi cdlugiri fanatici urmafi de robi. in stdnga se aduni popoi in jurul zidurilor.)
(Sosesc din dreapta Vodd, Bogumil, un bdiat de curte, cdliva

GI

,F

VODA
(inalt, gras, uqor, cu toat6 greutatea, abiaajuns, risufldnd, intoarce cdtrebdiat, care se uitd-n sus, cu gura ciscati) Ei, bdiete, nu vorbepti?
se

BAIATUL
Laud pe ctitor.

VODA
$i dacd

aifi in locul

meu, al ctitorului?

BAIATUL $tiu eu? Atunci a; lduda pe Manole. VODA

Numai atdt?

cil

BAIATUL Mai mult ce sd zic? in rocur mdriei-tare a; da afard din cdrindar un sfdnt;i-a; pune in locu-i numele lui Manole. VODA Dacd a; fi bdiat de curte, a; gdndi eu la ;i fel, dar soborul gdnde;te tocmai dimpotriud. Ce gdnde;te Vodd, e treaba mea.

rf

(Il

bate pe umdr.)

Cu voia ta,

fire;te!
(Priveqte in sus.)
60

(996) ea4pugrg Bls!^ar u! uelugo lnl lE uesoo

tiiepugso

i"rcrryry ntdnsp pwalsalq a&n4o m pqtipdnau oa?

au _ pulp,rJ

-a1appql:atpfawud o {o,t - pulprt ,a1iatocofioq uarog fiv

pc"tod 'aluarauts ptpt ti
T7dutnc

ilrua? nc DI"DJ Jo-s

7n1odo1c a&o"ti wnc

uaros rnrYrNI
rruYcnTYJ rs rrusrorr

fiFnv

iiiDpuqso

itsqcltuv !ry p ioc -m Inlpru! a Dtsaro ptDJ .aumrp)rrts ap ppltd gfnt n4unpa! .top ,a1trc
-ryp4s auwas nc fi a"mw a.ni(plut nJ luat oa pc Trcototd uYDnrYC lnrVJNI
n-g

InrycnlYc

iiiDpugso

rs

rusrorr
p8erol glmu
rS1)

(1nru 161mqfu
elSsrr.rrd rS g11e1eec uJ pugru o-:1urp

YAOA
ii

Dl-DUpu,Dpug,so a1ia1sog

UAIOg ITV
(rogrsroq elr4odrug pmurmru) VAI^IIiTNI^I irac q p8u1s ry1nqdolti ,oulo nr al!rygs sut^u! V UgIOg VIITIIUJ TV

aa^D 'Dt-Drq,W 'a.mo4t1qB o !_nu n1sn $ ,pwa$alq pugB'un nc snn D Ia .me .pupdutnc ug ufind apoc _ snds D nu nDS snds

ialDclpc JsalnqaQ nu rJD) tfltto"td V

UgIOg VATIOC TV

-au ap g[o a"tnd a"nuqgw o pcal $ .Draqc rupratd wo_a1 ry1 ,o1u,iror1 'urclw aqn 6 aqn 7o7 puncsD ry1 alasndg lpBoalaju-a1 p, iloid )ur> 'alDcauryuJ tot lou 1"to4c1qB 4 aqiaqtod,alouDry ,autart o DI ae uv(Ilz TnTYJNI

ilorrypluS

'tonwn

D_u

ptDpoplu

,Drtpug,w

a1a&11n7oc

a4

uV(IIz.tTv
rolapnDl D ,IlJnn nN

uVCIZYIITIInIJTV
i4)ruc
qur"t4odw3 0_s

apuDry

uYcnTYs Nn
ti oc rlrutnjlnu ap oio 7og galuns 19 1...1 2au1w ('eu{1nur erpJ) iluo ap aqns n4uad ,aqn.tt,ptn,td -s! aryn.np 'wintc n-fi nu ppt{ns io$f, apuory wo ctuiir1g ('lumEog e4pC)
iaquptpd,a3 'potarcL na luns ryc ad aanulw o sorcpalau ap oso pt frysv

t*

r
t4,

VODA
cimi!
(gdfdind) Auzili ararna, auzili arama rdspunzhnd nedreptdlii din addn-

MULTIMEA
(se tulburd)

Nu, nu

se

poate!

iNrArw cArucAn
Prin vremi, voievozii s-au bucurat sdfie slugile sfintei biserici care i-a uns! MULTIMEA (in tulburare crescdndi spre boieri) Nu, nu se poate! Ce vor? Nu se poate! Cine sunt? Nu

se

poate!

iNrArur cArucAn
(intorcAndu-se c6tre mullime) cine a mai vdzut mddulare rdsculdndu-se impotriva trupului din care fac parte? De ce striga{i, de ce vd tulburipi, de ce u)h1f? voi prin care in bisericd intrd, Iumj,ina? voi sunteli -sunteli ferestrele u;ile de apdrare ;i stdlpii de sprijin? voi sunteli clopotele care vestesc, care tnalld ;i osdndesc? cine ridicd glasul tmpotriva mumei Jiird de trup, din care a doua oard ne-am ndscut? sd vie sd-t privim! Sd stea tnfald, impotrivindu-se!

rl
h

n[

MI.JLTIMEA
Nu, nu se poate! Manole, me;terul nesemdnat, trebuie sd trd_ iascd! Nu, nu se poate! Iatd-ne - toli, toli suntem tn bisericd, ;i-n preajma bisericii- Noi strigdm, boierii urld, noi apdrdm, cdlugdrii
osdndesc

toli suntem jos, Manole singur ,ur, d"orrpro noirt d, " sd plece! deasupra bisericii! Alt sfat, alt sobor! Acesta Acesta sd se intoarcd! (Toati mul{imea se migcd, suli{aqii fac gard de sulili in fala nivalei.)

iNrAnn BorER Robi ai pdmdntului, sus tn turld! puneli zdvoarele pe u1a scdrilor! Dobordli schelele de cealaltd parte! sd nu mai scipe!
BOIERII $I CALUGARII Moarte cldditorului! (Robii nivdlesc in bisericd, in cel mai mare tumult;
clopotul dintr-odatd se opregte.)

FL

,Fr

runci?

VODA Stali! Ce e? Ce s-a tntdmplat? Cine se ridicd? Cine dd po_ MULTIMEA

(amu{eqte dintr-odatd, privind in sus)

IJNUL
Manole a ie;it pe marginea bisericii.

roTr
il

(se

uit[

cu fior in sus)

L{tt*

nio o1rrytdw3 wo, au Fprsv

:#;f:

Frcnr" :inds o oiy

,,'ltua^ un un:)

(eeueulesu ep)

rruYcnTYC rs Iltruros ('pdec eredocsep 1$p

YAOA
.mferdu4 punp"-S) Ctnwler tecugcs un-eryc

Iror
('erepe; ep dgc
ug es-npugdsrrc .e1oue141

't'tow Inl uugur eperr eg)

DuDw r,tanu - ru,Arc unlclu mds ps alnqaq n71 .rund ut:::T:; ps llo^ wD pug,c Dun4o Dc ,Daut otdnsoap Dugu prup o p)u!,!_aun4 'a.m)r"to qnu rDu ry)ap fqm uo-ay # tgln wo_4 na ,alounry (1e elsed gcmre-s) VATIISVS TY
(gggg) 1olacuE.I op uesog

(co1[ru uI 1ndn4 cnpu)

'eeiasnwn4 Heol F eawnl pqupland es i g g*e4ld eFryu1g

v^rIvc

/'QrQr|

ercls lpodsgg .?lqll3^3ls .ryuauoc

(qntu leur
1o1

elSelSrurl es srrrrn ed .n4srms

ppn4nd o4doatp n-ap ya1iawy4 catug) un,ptz uJ

D

p*1nm n_sf
...nzpJ

NVWYC
('eldeo6 pru-S .rorueJ ep sugld .eu4i1nur
ug

epdlf)
uDw

('rydri

*" u:*:!"Tuf"{:ff '

0 - s aI o

'nrnp D-at $ sug4s D-at a"oc pulotl o Dr appc ilnu np1 pdn4 ,auLguu! 'plooqz npt ppugD 'tncs un oc so{atod as ,r ior*r1 li Utac 'dna ap apuudsap as npt pral{ns .oalasnwn{p1oo1 tl oawnl pilulo; atod as 6 uiargd al.mt ule .aftlay apot cnp as apun pqspq $ -ID a Dwnq apun ,wgrpl tqo atds puDaq) at ptz utp InrarugJ (preorralur erurnre ug.colfnu u1p eurl)

NVWYC
iljlucg,rc nu ps pqro^

,rio1g 11joci1w nu

YAOA ('pwgt?erelJnsgr nc cserrFd II IioJ)

(ereuel nc) (so[ep gEps)

,a eDaln ac

aJ

iapuow'alouDw

VgN[IiTNI^I
.sndo a"tds

wncy

Tn.rrv
'tt tp sp.t a"rds

pzon4cunua8m aIouDW

TNJTV

7*
1

Ha ! L e;ut,

fi" d":c;;:;;:iironie')
AL TREILEA ALTUL

Manole, Manole, ce vomface?

{-

Doamne, cel ce a clddit biserici.

ALTUL El tot a;a zicea: ,,in/iiptuirea bisericii cere tot, dreptul in moarte sau sdrdcie, in cer sau nebunie.,, AL CINCILEA (cihe al doilea) Tu, pescari te vei intoarce iard;i in apd? AL DOILEA
Sunt cu rostul pierdut.

;i

te duce de_a

f.

t"

ALTUL
Nu vom
loc in loc.

;ti

cum sd ne mai gdsim loc in viald, vom rdtdci din

AL TREILEA
Cdnd noi nu vom maifi, apa;i addncul pddurilor vor mai vui aici, amintindu-ne jdrd sd ne numeascd, surd cumplit, a_t)! a_i! ;i din veac in veac.
Desen al lui Demian in revista G6ndirea (1934)

iNrAtur
Doamne, ce strdlucire aici

;i

ce

pustietate in noi.

Cortina

3.

EXPLORAREA TEXTULUI

{"

Pe.cataligele^mdndriei, el niciodatd n_a umblat... 1..,1 ...a ucis cu un gdnd blestemat.

1.

2.

Pentru cei mai mulli dintre cititori sau spectatori, sfdrqitul tragic al protagnistului este, cu siguran{d, cunoscut. Totugi scena finall incepe mai degrabd fin1qtit, at6t unele dintre in_ dicafiile autorului, c6t qi primele replici ale personaj.to, uuana un caracter chiar uqor comic. Vodd e inalt qi groi, bdiunl ," yird lu construclie cu gura cdscatd qi_qi lingr;qeqt. ,tJpar"f. Identificd qi alte asemenea situafii, in textui reprodus. Care crezi cd este motivul pentru care autorul a proced^at astfel? in aceastd ultiml secvenld, Manole este prezent ?n scen6 pufin timp. Ceea ce a fost de spus, a spus, ceea ce a fost de fuprn, a fiptuit. Momenful este insd tensionat, pentru ci acum vom afla dacd' semnificalia faptelor megterului a fost sau nu a fost inleleasi de ceilalli. Mullimea este ins6 divizatd": unii il con_ test', atii ii iau apirarea, fiecare argumentAndu_qi punctul de vedere. Delimiteazd' grupurile qi identificn, pentru ri".u." Ji.,tre ele, argumentele pro sau contra faptelor mepterului.

6.

i:i.!'llii.iairE8{i$lii{tiii**tr8eil,

'elsllncse eprgluezerd erdsep ururdo prr.-rieurudxg rop8eloc e'te1u! o-dIlIO rS rrelSeur l$ eyou -eI e4ulp e gurEed o Bcrrc ep ereluezerd o elgc 1ie1rcg tr le1ie1er 'tn1rue1$eur 1irou e 'n ynlce ulp AI euecs 13 rrcrresrq 1e 1ei1gu1 elqe eurgrpp Fs elouel l ed gcrperdurg II gnou rec pugc Inplz oelouel rnl ?elsurc gleropul e1 und urel AI Inrce ulp AI euecs tr -3sru glep eurud nr1ued'eJec ug'11I Inl"n ulp 'II rS 1 euecs '1npl -ugurg8sl e '1 1n1ce ulp 'III Buecs 'rrcuesrq ele eled.ms elrmpz ?l pcJ?otul es ?s gnou lec ed e8ur,ruoc rI elous6 eJBo uI'I Inpe u1p 'ilI reuecs FIeUIJ erepel u11y'e1in1ole r-erJcse(I 'gleiuenu reru else gelSeur rS e1oue141 e4urp e{e1er 'pp?Ieq ep gie{ llruu 'BJOISoCB ele]ilurl'l?nl I&zt relJe rel enelg c {r1r 3 '9selc uI elelmd eprincsrp urp elellnzer eprferuro;ur pugcgrrolel 'e.tr11 rnlnleuosred e pur8ed o ecJrc ep eJ"zrJelceJec o elgc rieucg . 'smfe $e eJc l eprzrlcuoc {eredruoc riqncsrp lr8eloc rilelrolec rS e.4seorr eprieuuo;ul {ermdxg .L
rS

(nro^Bs ueupV Brlceloc urO)

zlled PlI ap uasep

'e6e1g uelcn1

'(rrrelSeur'uerugg 13 yumEog) Ieur"rp ele elqeluezerder elel -euosred 16 erl141 e4urp erieler rS pcqoqtuls eemrsuerurp 'leloru lnpleRrod oJeJnluoc eJepel uI sele lien 1x4 u1 leuosred rn1 -sece rnlnlor docs lderp gqle ps erec e{ncsp o ru1ued elrlecrJrrrues"erllrqls {ereprsuoc eI eJo ed elueurSer; rl}celes 'rop elgc ep edrut u1 'crleruerp IqcrlJuoc r4luUodrur lor un pug^e 'xelduroc leuosred rm else 'qunqcs ug'e4y41 'nps lnios e1 e8rmfe e
n.t1ued epcrperd eleol pcseSgdep gs glgrploq'g1e1o,rep rS ereolrq

-nr JBop else

Fueod 'crtoloqrsd

eg rou[u IoJ un m1rue1Seu rerios g,,r:ezer relndod plgord ezemluoc r-gs ledncoerd urind purrg .I

nivcnav
YrNsUnC 3UVn]Vn]
'qnpzp^ uJ tD)un"m D-s alouDw :u?rugC rnl roleqrol e{ecrguures erdsep erurdo $-gu4rdxg -g pia1 $p erJ el ps
6rn1rue16eur

eC

^l #S'i

.S pugJploq 'atuon prouo nc rcyry?n1gc ?po1 pzeeseJp es ec 'elnlsec? #;otu eiuengur qns 'leuosred rnrgceg rrJgnrJoJsue4 erserSord elSergurn 'uuni1ruu roleqrol Ie lS ropmlseE Frpeurel lcerpu AetcelJer else rnlruelSeru eeg"ol4tr .V 'ellJgupruese'1un1uerr.e'rS eleiuere;rp el"lsuoc

-uI ulrd toprolelceds

u1 'nrsrcep

e n4ued 'purerp ulp !po1 rS 'gpeleq ulp 'Rpo1-ru3a51 'eleu -osred gnop elec greftuo3 'eloue6 rnl Inurlsep ru1ued '1eug g e elSepezrop es gpo^ Inl Inlorlrepdod eplq uI .

'

."r,*rii];i8

LrMeA $t coMUNtcARE

:L

lih
NI

h ml ffi {!r
til

1.

Ei
Completeazd tabelul, indicAnd funcfia/ func-

liile fiec[ruia dintre textele de mai jos (informativd, conativd, faticd, emotivi); menlioneazi cdte doui trisituri pentru fiecare dintre dintre funcfiile
identificate.

Parol.

C-e;t'copil? (I.L. Caragiale, Cam firziu...)

2.
funclial funcfiile

a.Prezrnti,elementele situaliei de comunicare

din texfirl urmitor (emifdtor, receptor, mesaj, cod,

canal).
b. Argumenteazd faptul ci textul de prezen_ tare a reclamei are atdt scop informativ, citqi per_ suasiv.

A
B

Hr
rts

traliei publice locale asigurd condiliile necesare pentru ca elevii sd frecventeze cursurile primare ;i gimnaziale, de reguld, in localitdlile tn care ace;tia domiciliazd. (2) in situalii justiJicate, elevilor din tnvdldmdntul primar;i gimnazial, ;colariza,ti tntr-o altd localitate, li se asigurd, dupd caz, servicii de transport, masd ;i internat, cu sprijinul Ministe_ rului invdldmdntului, at autoritaiilor administraliei publice locale, al agenlilor economici, al comunitdlii locale, al societdlilor de binefacere, al pers oanelor juridice s au fizice. (L eg e a I nv dgdm dntutui)

17 (I) Ministerul invdydmdntului, inspectoratele ;colare ;i autoritdlile adminis_

A.

Art

La rrVulturul de mare" Cu peStele in gheare AleargdJiecare Astdzi mic;i mare. De peste cinci decenii intr-una cetdlenii Convin;i cu prisosinld Cd origice dorinld, Se poate satisfoce
Cu cinste, drag;i pace, Cu mdrfuri minunate $i toate garantate. Cu-auto ;i faetoane Wn doamne Ia;ifuane,
Wn domnii Ia

uli

cli

tu
ifi

zefiruri,

Nenumdrate

;iruri

B.

Md, Costicd!...

gdndit noi toli trei adineaori?... de cine am vorbit noi acuma pdnd sd intri tu? - De cine? - De tine.

;tii tu Ia cine ne_am

$i fdrd marafeturi Se cumpdrd pdnzeturi,

Iar multe din cucoane Mai cumpdrd cretoane,

Prosoape pi;ervete

a. AK GN fiF(

* Zdu, de tine.

- Ei, a;!
Parol?

$i simple, ;i cochete. $i orice gospodind

Ce vrea o

OI
brn

marfiifind

Aleargd Jiecare

02, !!uP ulp Puepeu

'?cueg 'lr$ner leru Iec ed yrieEele r* elesnpord p"r-feundxg

'greouedns 9TIBITBA o ep rqn8eloc el nc epunrido rJ-gmdul9g q 'tmtido PnoP elec e'4ulp erecelJ eac'rrucedser'g1r3ner ti-preetueutng-d't.orq ef 9qs{1 Isru
rS

*.

eundord'enop e ep lelec Itlzsc

"1 ed egece ed o-e8e1y rru eec IusIcoJ eluezerder ? rJaprsuoc o erec

igr. tS 0g,'yZ,JoIIue pupulirede

'e1em191e eputEerur

e$errp6 '9

'

09, !!ue ulp Puelcou

tra*:S:'

ffi7

'elsl lug1$rec elelryueJ erdsep n8eloc ueruroJul seJelJcs uud ezqeu; terr o e{e84se'ru1 {-ps - erec ul goder rntm :olpieuuoJul ? Folepp e erszllqn ep rer8e1e4s serlllqls irop{euuoJul B Folo}p eereEug4s leresgceu eprieuuo; -w /eletp eu$qo 1od es erec uud rolllglllepotu ereclJuuepl :eJepe^ u[ sAAe IeA gfa\nod wnc :nau pio'ro iplncp\d nc urfi tDulqu! 'S Dawlpllqnd gulol sc pug're e{eEpseAIII O pmezrJBeu
uJ plopo.tts

'gllpelqns eJolA eull ep snduroc 'c JeJuoc oJc ellcllslJep?r?c e4ulp I04 PCIpUI mlnlxel '

'

rrtE14nvll tc lloltld

'('cpteir*l'"*orrr"s 'edezues ep lelroder :nldtuexe ep) ro1rttc tm-4ul 'greut8eul tS ed euorserdtul I-" ep eg 9s docs I.rugc Ie xel gleuo4oure nf""r1p ug ep1i1u1 eprfeuuo;ut pugllo^zep-'913p ,3urel"
id gr,o"rtqt s .,euqieire,r'
o

lmpugr.:ffiJJr":;e;:ffS.'ln

'e -qxe1 pdocs 9c 'elueurn8J Ie4 e prolnf-u nc 'pzue4suorueq t$v.truluoFi r

'roitol
'JEpgiB ui rigtl 'rpd!srd llltd

{t}lpt

ep. o11i$1;o: erortrga 1i1 erolc6uor*g uyg

Quryi4to,t 13 Pwal'elerEere3'1'f 'awuuasul Tuns oatd nu a7aqn8o4 'alnulu #ap '\ncol lo1fiop1os tlsnqpu lso! o 'crytalnd lug't' un Datpq p1oag 4 omJ owrDzoc 11ip71,t11co wwniryw'1y1dg
D^atgr
u3

ri.rolltidwoi

02. llue ulp Puelcau

,p

irrp a1sad psnc o DI tlucnqz! o co{ un 'a"rc g ol ad 'ptoasy

:xet Iruolgulm
?p

ffillr-tiffifiiifii
o{tzodxe

es

'v

'ele e4rnp re.B

erenle,re ep llrellrc pt'Uqes 'e1e11nzer ellSner tru oloc ed eyr.ls8e19 rS

$DfZJ

'cls 'ere1r1 ep ellreJlp orelc?rec lrolnc elesnpord gsn1" o1 gi-iitu"b*g nrsensred 1ec ts r'neu.loJut iJoioj rioaiplseuf ep Flxeliiosul lio4 rru?c I3 'lrnpugr 9I-0I ep 'rrloc6 lruelcJec eqgruu'ps inu1|t'oc ur 'ezesuel e arcruezetdep lxeltm elJcs 'smcuoc tm toprrele FpugJ gslgrgloqeeeeceec'ilZutiltepfue'rrlosqJoIuoII^InpugJul

,""i*1"ooa

-ffi lqttt

eJer.ope nr.i"d "1s"top

o gt

e1e1111oc6

eerecnPuoc rer 'rn1nec11 I Jorr

ep Inuetusxe col se^ en'gre'r

u1

'

(02. lpe urP ueel$emcnq ut233e141" oleul rrum guelcel)

..1sJeAIun

'a.toar1t ug a7a73ad
aP

(.atout

n3 Tntnqnl'( o7

aJDu nJ 'c1w nc lz?tsv

De ce-n aprinse dimineli de vard m.d simt un picur de dumnezeire pe pdmdnt ;i-ngenunchez in fala *"o joyi unui idol? "o_, De ce-ntr_o mare de lumind mt rinr"o"a
ca

trtrNEIGItrO Ettr EtrXItI

para unei facle in vdpaia zilei?

"ut

ca-n pieptul meuT

in nopli adhnci de iarnd, ": tndepdrtapi c(nd s_aprind pe cer -sorj ;i ochi de lupi prddalnici pe pdmdnt, un glas tmi strigd asculit tn intuneri, cd dracul nicdieri nu r6de mai acasd

D:

Pesemne _ tnvrdjbiTi

de-o ve;nicie Dumnezeu ;i cu Satana au tnleles cd e mai mare'fiecare dacd-;i tntind de pace *Aro. $i s_au tmpdcat tn m-ine: fmpreund picuratu_mi_au in suflet credinla ;i iubirea ;i-ndoiala pi miciuna.
(Din arhiva Muzeutui Nationat at iiteraturii Rom6ne)

Lucian Blaqa

Lumina;i pdcatul
de la-nceputul lumii,

fmbrdli;dndu-se s-au infrdlit in mine_ntdia oard

strivelc_cu urd;arpele cu solzii1e ispitd, de cdnd cu ochii oyrlvd ;orpui pira";t" le cdlcdiul adevdrului sd_l mu;rc_n

di cind fu;;r;

"iiaraU. (Lucian Blaga, pax magna)

vedere la care ali ajuns io

colegi, discutali gi stabilili o legiturl il *,t.^intre poezia pax posibili tuiagna $iil;; Comunicafi ideile voastre colegilor din celelalte grup" gistabilifi, i;-ii;;; punct de vedere comun..Conr"irruli,?."ur., intr_wr text de 15-20 de rdnduri, al c6rui..op.e ii"-0. Jlnfo*4 punctul de

de trei-paku

u..u Oir."fiif* 0"""r.

Sucesnl BlBLtocnnFtcE Mircea Efiade, Asnecle ate minruideqi ar fi beneficd lectura intregii cir{i, pentru tema aflatd,in disculie sunt utile, cu deose_ bire, cap. II, prestigiul magic at origtnitor qi VII, Mitologia memoriei;i a uitdrii. Mircea Eliade, Me;teylManole ;i Mdndstirea Arge;ului(cap. V al studiului De Ia Zalmo:ir. t! e"ogilnfuoo), con{ine informatii detaliate despre circura\ia uaruoJiln peninsula Balcanicd, un istoric ar exegezei texfului, descrieri despre rifuri de con_ strucfie etc. Dan C. Mihdilescu, Dramaturgia lui Lucian Blaga,volum apirut ?n urmd cu mai bine de dJuazeci Ae un, 1ir, 1gg4), aqadar, mai dificil de gdsit azi in bibliot."i, au. rroftur cdutdrii i{i va fi cu siguran,ti rdspldtit prin lecturi.

rg
'JeJeilt ulqoAuoc elsr^al 'PseJd

'(errqg1u1 pruud glseeoe e1 elSesdrl

to3o4

ellse1

oncse;or?y41nlrJ

,dre3 I un) eleqErng '1q rS rzzruSoN qoc?I 'r11esog ropoeq; :rrpnts e1 ep 'e1e1pulg4s ulp rSe1e1 rirsos pugmo
rJeurl rcurc 'y991 eueruqeJ unl uud .1ncp; ne1 lryndecul gc ! erlS eg 'erzrcord nc trfirqe]s rJ opod nu rrfgplcos nrelSeu 1 tgzlepe-4u1 'tolundwtl naqdnou 4 ap"o1d a,s rfiurunf nawfr :elurlnc eleJeoleruJn nc pdeecug ps eJ?c isum18 sJncsrp un lqi 'rzzn-r8e51 qocel '((nnledred lrueprces'o ec eerel oawlunf lr1glq eereiug;ul esJelrue es eJec urrd lenue rnpleqcug e erirpe4 g

sp ue6Jo un ap tS oundstp e^ Lgg, ulp arec '(gggL) eewunf eolelatc -os Pzereuolu!'olelputpJls utp ilpnls el ap la qS ec riruen ueun rile nc pun -erdug'1c1y'rSel utp ealeltsJe^tun el
a4ozol4 ep rose;ord lrulnu else rode 'gSerncng u1 lerlsrbeu durl pncs olso '!g8t ul 'plei uJ srolulau '1dalp u1 eun
rS are11; u1 piuecrl o er rS1 epun 'sue6 e; abreu 'Fsrnq o op pulnqeuag '(e;ueureg) uessarg utp eele1sJe^ -une1(eepnel wnc eu6eu) el1ozol4

'eiuecll et tSt tS agozolrl ep ealellnO -BJ Pzeoluo^ceJJ epun 'uruag el P3

-ee;d 'e{ouord ep le6 Bc ausrsaJaql

u! Inlerolcop au;iqo rue 6L reurnu e-l

'pqMU ap

alnrcw u1a1s11nuofii

raruepeov eern;osqe pdng

'pueador -na pleJnllm afrpe4 nc pqeocS 'guers -aJaql oluapmv elrlsa^ el ec ^ole '(egeL-LSeL) euern el gnurluoc e1 rS
g.rei u1 upnls

acel

'roso1oJd

ele 'telg

urp reur6po 'nps lplel opun 'e^oleJ3 e; el6eu eS 'uerc4olso 1S lelelr; crlr.rc
'

UVAV-OV91')

ncssrolpn nM

rolawa$E 7n zo8pz 'a4qptB auro4s n1ajuan{m p nqq{'a?stlo ps fi pundo as ps 'ilDlplac 'pcsom4dpl ps UuaM ora lnan :f, -auoplout pg1,t1ds sundsp.t r-l 'noseurlo.I 'g errrJrJe 'uDawnt ^lpDal .rouofiryool m1n71"t1dg'e1ie1p4 16 elpreg lrglep nc epiplnou erE eJelrrulop elsnl ezeserl gs rS elesecxe ezelrroc ps cJecul E ep q -e311qo 'elsrrunmf 'ereolpurm reriereue8 lepeSe 'rueleJ en 'euemft Jolepou e plercryredns erieyur gS reseceu eJo ec eeec eBuJ ?rueJqp ps pqedec pm8urs 'cryrc lrrds lruBseceu pJpJ ?suI lncgJ e-s nseu_m -or rriplercos e gprder eereztuJepoyrlg 'e1e1rdec luns'ptnn4ll opry e1 nlicnpo4ul q rclIr4cs '1ern11nc ngs lnurerSord rS nueecrqpSoa olxeluoc lsece uI "'tufind aq.molrycap norptul Ileqlntr lnl elinqquoc as nu rne 'louofidacxa ndod un-.4uip a1"rcd nacpt! a,mcagf Tgcnar4 'aull uJ nota a.moluatc apjnq.ttt fi prua8 luip"tp4oq at ps ryrap DaJa) as 1i np 'sa1n "todod un DJa u2,uto"t ,todod 7n&a,44 pc n,4uad '6ap non liot ti louaqr Dra aulc!.to :aroroqop) ap luauuuas rarurs un'rcdV'(trolnU'a"madsatlnqg'saruDMal raaoH,Dilqg nno plapow fi ptolz) 1"4iaout ttout rDut D) a4oc tug)utoJ Jolu -olDaJJ Da"toluarlo 'sotpuo"t8 ap 'lDruawnuou ap Dal.as a$a pcoda plsonD p3oa,4u3 Dzoazual)oJDJ n Daa) 'alosla^tan n(ua1n p4ua)

ri 1o7 nunqo pcnt ps nt)mqa.q ruautDo o^tip7 .ndo"mg utp ,,!.to.ms,, Unlpr aqoqoln p"mtrur o a8nnpo as ps ri lqs un azaat) as

uJ uDapan au lou pugJ 'pa7wot arunruo1o8aw ap locas ap aqoqpwn{ n.m8uts Tsol nn 7ggI-Iegt rruD pD aunds agnod ag .epeder pcotps

DS Dmqa4 pag) ?sau?Luor Dal-XIX ID rrynp)as uqsap un ,a4ood .pueedorne '7 s o! n'epellg ecJrry elpugo eucs' eec 1nw s tpa do 1ct cu g ep puguroJ eJn1lnc olueruoul Iec uJ oeledes eJec rrrJoue eiuera;1p gcnpeJ gs sndord e-r* erec erurrd lsoJ ? glsrldoSed eriereueg

rlllli

dl ,*

i*

ls!rulunI Inus!clluc

ril
rm

ffi
m
iffi
,;i[!

zoc op nrpn/S
.. '.'.:-l-:ffi;i4@r*

cetare criticd asupra poeziei ro_ mdne de la 1867. El va fi urmat de Asupra poeziei noastre populare
(1868), Limba romind in jurnatele din Austria (1868), in contra direcliei de azi in cultura romind (1868), Direclia noud in poezia gi proza romdnd (1872). Studiile vor

geazd gi o violentd campanie im_ potriva ,,directiei vechi,'in cultura gi literaturd. Primul studiu va fi O cer-

in acegti ani Maiorescu declan-

hotrrisc infiinfarea unei societd,ti literare, numita ulterior Junimea, la sugestia lui rheodor Rosetti. inceputul il fdcuse irr.r Muior"r.., i-n 1863j care linuse un numdr de ,,pielecfiuni" in r"r" ne"rii rrrr"rdovei. Tinerii hot[risc continuarea lor la universitatea din Iaqi (la prima sa aparifie in pyblic, acelaqi Rosetti, gituit de reuEi sd rosteasci decdt societatea modernd, ";;F;nu societatea modirnd, "" qi va cobori de la tribun6!), in fiecare duminicr inne orele u* ii Joue, inta,taunui public murt mai numeros. Asociafii se strdngeau upoi in casa lui Pogor pentru a discuta chestiunile ftatate.

I c

I
I

ilfl

fi reunite, in anul 1874, intr-o prima fi retipdrit, amplificat cu noi articole. Din 1874 pardsegte definitiv lagiul 9i se mutd la Bucuregti. Ca ministru al Cultelor gi lnstruc{iunii
mdntului rural, se ingrijegte de mai buna func{ionare a invdldm6ntului politehnic, sprijind publicarea docu_ mentelor istorice, hotdragte restau_ rarea mdndstirii de la Curtea de Ar_
edilie de Critice. Ulterior volumul va

Publice (1 87 4-187 6),Ltcdtuiegte un Pompiliu, Ioan Slavici, N. culianu, Vasile conta, Alexandru Lambrior, proiect pentru reorga nizarea invdtd_ yVasile Alecsandri, A.D. Xenopol, Vargoiici,

siv in casa lui Maiorescu ;i a lui pogoq de obicei vineri. vi, p" ,a"o Leon Negruzzi, Samson Bodn[rJscu, Mihai Eminescu,'Miron

flnformafii mai bogate oferd doud cdrti de memorii, Amintiri de la Junimea, a lui Iacob Negruzzi qiAmintiri de ta Junimea din ra;i de G, P-anu, ca qi proceseflverbale ale qedinlelor. Odati numdrului de membri, intflnaile se vor desfh.,sura siptdmdnal,'succe""

.p"**

d u I

{t

fr

publicd studiul Emrnescu 9i poeziile lui, in care face cunoscuta pre_ dictie despre posteritatea literard a
marelui dispirut. ln anii urmdtori este mereu in prim-planul vielii publice: ministru,

anul 1889, la moartea lui Eminescu,

romdnd gi strdindtatea (1gg2), Comediile d-lui l.L. Caragiaie (1884), Poeli gi crificr (1886). in

trind literard, intre care Literatura

geg etc. Reprezentdnd partidul Conser_ vator, Maiorescu este deputat in parlament, unde se remarcd prin exceplionalele calitd{i oratorice. Numit profesor de logicri gi istorie a filozo_ fiei contemporane la Universitatea din Bucuregti (1884), line cursuristrd_ lucite gi se bucurd de notorietate. Va continua sd scrie articole de doc_

Ion Creange, l.t. $tefan caragiale gi mul,ti a{ii. sunt profesori universitari sau delcoarl secundard, magisffafi, militari, politicieni, istorici, filologi, j*iqfi, economiqti, matematicieni , filozofr, cu tofii dominali de imp-iitxmut intelectual tntrupat in Maiorescu, dtpd"cum afirme E. Lovinescu. De fapt, cu doui excep,tii, Bogdan periceicu Hasdeu ;i Alexandru Macedonski, Junimea adtmdfractic toate valorile culturale romAneqti din a doua jumitate a secolului al XD(_lea.

pentru a doua oard, al Cultelor si lnstrucliunii Publice, ministru Oe lustitie, rector al Universitdlii din Bucu_ prim-ministru (i912), calitate ?n care prezideazd Conferinta de pace
de la Bucuregti (1913). Se stinge din viala in 191 7, dupa ce vreme de mai

regti (1892), ministru de externe,

multe decenii a fost o cdlduza, un

,,spiritus rector" al culturii rom6ne.

vorbitorilor anoqti sau prolicqi ori cdntdnd popeqte! br*"ge .* qi el mult apreciat pentru anecdotele sale ,,corosive;'. -o circular[ a ministrului Ion Ghica inlocuise in mod oficial alfabetul chirilic cu alfabetul latin, dar frrd astabili gr no.o,.t" ortografice. se produce de aceea un amestec de fonetism qi eti;ologie care complici enorm lucrurile. in qedinlele anilor 1g65-rg66 au loc discu{ii aprinse in aceasti chestiune, rezurtatul lor fiind studiul lui MliglescuoD espre scrierea timbei rom6ne. principiile iuni-iqtiror, stabilite atunci, vor fi.adoptate dupd indelungi .orrt o.r"i* gi de nou infiinlata societate Academicd. bste prima reuqiti maioir a societd{ii. In anul 1866 este achizifionatd o tipografie al cdrei scop era si publice gratuit toate manuscriptele ortgiiaie romdne, a cdror valoare se va fi constatat mai intdi de un coiitet ares dintie noi, qid;;"menea cdrli de ;coald la prelul cel mai modic puinyi, i" o republica fn ediyiuni critice portative lucrdri "u ;i de varoaie deia imprimate, in fine de a completi lacunele literare ;i ;tiinyifrce'afn lara noastrd prin traduceri bune de cdrli bune. Fiecare pubiicare va fi fid.cutd cu litere latine. La 1 martie 1867 apare,sub direcfia rui Iacob Negruzzi, revista convorbiri literare,la inceput bilunari, iar din rg7r,"hxtari,;;;, numdr sporit de pagini. Aici publicd Maiorescu, incd in'primut numdr' studiul sdu capitalp cercetare criticd asupra po"itit-romdne de la 1867. Aproape'toate scrierile de varoaie ut" tit"rutorii

erau dtmini. J" o atitudine mai degrabi veseli, dqi discufiile se concentrau O" n._ blgme cdt se poate de serioase. 'Vasile fogo., mai ales, auq-* ul oricdrei Jormule pedante, dddea tonul, aruncand cu perne in capul

Procesele-verbale aratl ins[ c[ la qedinfe nu participau, in general, mai mult de zece persoane gi ci ele

il .f

&
ill

d I

n ri
6 tl

-fi E

pl

cr

"tr

-l/

r.q6qttttHi

(u;1so3 uo.t;yq

lnl

ezerl;eun ;npdecu$ "'ppug0 ne-tptlg

-o"td utp :pd,mzn l_# ac apwnu plqaw nu 'topiaod oary\t"tofo7tg 'prDruauap arrqasoap naco opur{uoJ o ap 1on"od 4 a4sa puqaod p"tn7

:e1id;.rcsug g;Sn erdnseeq

ncsalolPuu losec lnlnqllse^

-DnnI Dusoou DJrut lcp1 'auguto"t ntzaod otdnsD p)tllJc aJDp)Jac o rcu n4uad pquoltodwt Tntpd o-au piut,tt.td pwrn u?p plsoacD uI 'Wrn ap lnsown{$ aruora ap p,ry^apn tqasoap o n"\uad pn8rc ruu p.rnspu o m1nn1qnd nap ps 'oaryop p 'a!nq!4un alg 'oarapat n) tncaq gf n-ay a.toc ad 'auntrtodwt ripyuo1nc -t1"tod to1put n"tdnso oliuaw ynpug4da\iap 'DS D\.to 4 azauoficat"rad as ps 'ficspuq pxuapl aro a.ne n4acn ad ryruJ puuoapul aIfl :asnolo! r.tout pnop nD a47d1cs1p oauautaso npJ 'ncualsa a8unfn alood p docs $acn fi 'ilaod tto putxa'td'ptootlalm alDLuaqc ontu p.tpl 'a,mc a\fip\1"rcolpaw ap uat au D ap atsa n7 Tndocs 'tDQ 'Prp^apD 1DaJJ D nu nct&o1 ptoponru wnca,td 'lnsowntt waJJ D nu DJIP$a ptopolrlu !fiaod acnpo.td o ap g[ a4ood nu $ aqsa nu rol Tndocg 'a1dutaxa urp oiuay -adxa uud ti qgc anqa,toal rlpplJac ultd tglD 'pcualsa auaQw uJ Dqsuowap apod as lgc ad p"4suouap wD-aI rrrup^apo a$nV 'runfica11[at nldurs ap aparqo ap pcsoatal as ps olzaod pc p,n4oBau np&at pwpotol # 'a.munulnc atds plopotB Dafiqo^zap * m1n4ca1qo oalr.tBut ,olupruaza,tdat oatocitw pct1dxa as ppapr nlitpuoc utq 'apD4sqD ayunfiou ap pcsna"nl as ps o4zaod pc puqn&au n1n8at ptnpotot ti 'pnou # atsnf apunfinndwoe fi a11"tpcgfruos.od 'a1a7a1 -rda \o1atruytnc DarDulutralap pcl1dra as plDlhlout otitpuoc urg 'rumsod ri a7u1w1iw1s runs ppap n nfirpuoc rm :afqlsuas afitpuoc o D) 'atal Dvaod :ntzaod ntdnsn
1u13out1

'n niualstxa

D plDuatDw

a1odtcuttd rap! aprDotpwrn Mlpugqop 'piol ap pryrys uJ utpqsaow -ap al ps loc"tnuJ utv a2 afuruznpuoc alool wrcD puglnldncay

ougruor llrnlurelll Brdnss RJIlIrc oJBleJJac ulglul

irolrJolepuelul eriuedsrp nc g1epo esesuqs

l].
li
i[;,

es erac lsrunrmf p1p1ds r$ nu rep '1161 !fift u1 pugd mielterdns e,r elsrleg 'pugruoJ Bmqnc rulued lqocoeu ep reder un tS rep 'erluttu o Jeop eurlep el"leroos rer tudsrp rnplndecug uueluso pugr ed pug5'r.tulpeqery uorurrs ep ,06I ulp rel'uep8og uol ep gsnpuoc IJ orou A BlsrAeJ 06I ulg 'cnqSo3 e8roeg umcerd lueureo nes rcrlels rS eler8ere3 urncerd rqcel reru uoleJoqeloc rS ecqqnd gs pnu4uoc rSep telsrerrrun lueunuoperd reperec rm plgdec ?A 'elqrlrqsuodser e8ee4ul grrmse rS1 'nlzrgl reru rue 1op 'erec ru]o6-ncselnpgl{ 'C 16 ncseln8e1r1'64'ncse4ruoEerq IIeqII tr'43euron-ncse1grg'lV'I $Ie

ncsoJolehl

(glSerncng) nilI lnl lasec epeieg

Iil dI

0l

ilili

s
&

fr

fi

e4ug 4red neecpJ eJBc urp lelrruoc rm ep 1elnle rJ eA elureul rcmle e61 '68I u1 pugd rzzru8e51 qocI 1nI e[r8 u1 errgrupr e]sr^eU mcrel I ep"r1s urp ncserorsry rn1 eiurncol ul plemSg; -sep 'puee$emcnq ec ep g1elqnp else pueeSer eellrlrtce pugc 'Iligl -ercos reiuelsrxe e gdele enop e edecug umcv 'Daulunf gzeepurcs 'qSerncng WVL9I urp Ecwelrqels es ps llolau'ncseroretrAg nlII Inl e gruees nc reru r$ rlSnunml e4urp eJoun e gc4rlod eieyr u1eerec11dur1

li
fr;

,ilr

fi

'rlSerncng urp elsysJe^Iun el zzru8e1r1 rnl lrueJsur nc plpo 'gleydec uI pl1ruu lsoJ e etsIAeJ'pueeSer e{rrede ep Iue ecezerdsldo pdnp 'SggI u1 '1e elpped ug epcllqnd IJ rorr gcode urp eugruor

,ilt,

fir

ili

'lffi
:i:,l.ii.i;$

ducliunile lor se vede numai o fantazie seacd de imagini originare ;i o inimd goald de simliri adevdrate, ;i mai bine le_ar fi fost lor ;i noud dacd niciodatd nu ar luat pana in mdnd ;i nu ar fi ldtit tn fi public producliunire ror nidemne-de rimbaiut *Lr""iri' lipsa de orice literaturd este unur din ,"*rir" de barbarie;-;;;""relgr o literaturdfalsd;i urdtd este cel dintdi pas ,pr" d"giok culturii tncepdnde. "o Aci devine prima datorie a de a se opune fn contra ;tiinlei - - contagios. o criticd serioaid rdylui trebuie sd arate moderere bune cdte au mai rdmas si sd le distingd de cele rele ;i, Iit:rat?:: de mullimea erorilor,"sd prepare junei ""raiiri "rr*t generaliuni un cdmp liber pentru tndreptare. (Tifu Maiorescu, O cercetare criticd asupra poeziei romdne de la Ig67) in acceplia lui Titu Maiorescu, rolul poeziei este sd exprime frumosul. care sunt cdile prin care se poate obline acesta, ro t. .Lutru vrvq' -'

il

^d

ii"ii*u

js

d
,M

,d

il

,l4

ry

il

,n

-wi

,d

literard?

fie juste, scrie Maiorescu, iar apoi citeazd ca exemplu negativ versurile: Ador tare adevdrul,/ il ador cd e frumos/ pi"r* i in-loor" mdrul,/ Al livezii pomfrumos. in.. urrrr-" constd
eroarea p. .ur. o semnaleazd criticul? Q Care este scopul cercetdrii critice intreprinse de Titu Maiorescu in acest studiu?

O condiliune pentru admiterea comparaliilor este ca ele sd

Critica,,formetror

firi

fond',

Medalioane ale Junimii

public. . cufundatd p6nd ta inceputul secolului al xlX-lea in barbaria orientald, societatea romdni, pe la 1820, incepu o ," iJi'ai, letyrSia ei, apucatd poate de-abia atunci de mi;Larea prin care ideile Revoruriunii "on'iognora franceze att strdb,dtut pdnd ra'ex'treryitdlile geografice ale Europei. Atrasd de tumind, jini*o noorm rStrenrinseScea emigrare extraordinarA spre f6ntdn"t" ;ttirfi" ain Franla ;i Germania, care pdnd astdzi o *)r, tut crescdnd ;i care a dat mai ales Romdniei tibire o parte din rustrur societdriilor strdine. Din nenorocire, numai lustrul afryorn Cici nepregdtiyi cum erau si sunt tinerii noptri, uimiri de fenomenere mdiele-ar"' mJderne, ei se pdtrunserd numai de efecte, "uttrr"i dar nu pdtrunserd pdnd la cauze, vfizurd numai forlnek de deasupra ale iivitizayiu"itii), nu tntrevdzurd fundamentele istorice mai a:danci, care au produs cu necesitate aceleforme;ifdrd a cdror preexistenld ele nici nu arfi putut exista [...] i" aparenld, dupa itatrstica j"ormelo, dina/ara, romdnii posed astdzi aproape tntriogo civilizare occtdentaii.i;;"* politicd ;i ; tiinld, avem juriale acidemri, avem ; coli si literaturd, ;i avem muzee, conservatorii, avem chiar o constitu.liune. Dar in rea_ litate, toate acestea sunt producliuni moarte, pretenlii fdrd funda_ ment, stafii /drd trup, iluzii Jiird adevdr, ;t aitfel cultira ""tor"to,

-hliur radicar r'..1in toatd direcria de azi a curturei noastre este neadevdrulpentru a nu intrebuin/a un cuvdnt mai colorat, n"aderd, in aspirdri, neadevdr in politicd,'neadevdr tn poezie, n"oa"rar-pana fn gramaticd, neadevdr in toate formere de manifestare o ,piiirtui

;E

il{

-{
t

;E

jg

-5

iil
J

ry

.5t

ro6od allsen

sIxo lsoJ

eJc urp reieJeJd erznlcuoc else eJJ s

asns rsru ep IrqueuS.g

ap rrrapur.tdar.t4 p1n71doc nc \op"ta4nd o puns p$L)a)o nc Ttsdap -adau ocn[ tjod a1 nu pc erieru.rr;e ncseJortrAl gcryrtsnl un3 e

L,todod un-4ul p,rryp)

'

(y 791' n1an4t2 e elirpe erurrd e1 g1epfi ,ncserore141 qr;) ,ptD)rto) p.mBgf o nt\uad tp^raurry o n4dlncs fiod rua ps apun ap uaiumqa4ul ll prop :prnutDw ap )olq "mBms un lv .aqolalac i 'ailDppc ',,pio1ttu3.to1t7i4n oljlzodxa" q 'azugd ap uo4p"mzugtds tri t.t1 so\aod' t|it,to\ott "n suoc't7 itaualD' u in oulnf' pJn]pc ug finno sv ' tcgft"touo uqwaw' rtnplca s' lJrMapD JD ap' D ruqaqau u ouoticun{ ap 'fiun"tou8t uosato.td ap aryunsuo) luns DgnaJD n4uad npy p,rodod aundstp atol ap ualnd a7a17u13tpw pr a$a oznnc ,fin.ryd,apn piunti ap ruawoo ap 'runq roa trctozord ti fiaod ap 'qnuognu #ouasaw ti tiou4snpul ap 'giapow 1i t.to1t1ts t.utloci ap alw o csasdtl !fi np pcog 'qtut8"tpw a,ryf utp a$a p 'lacasau a$a nu runfinu Dun Jolual -nd Tn"torr,zt prput{ rorurol 'pqnlopBugl a&nw pd nu pnopugray 'pto"ry^apo oac # nsDonumqary Da) oatuJcnl n"quad a1np,nrd naa. uJ runs 'puial7 alonnl o n"quad anJau 'sontd ap aJDnnI o n4uad uaiumqa"4uS al n oluryJaprur oawuaSo # pftnw Duol ,DaJaAD '1ndrug todod un-4uJ p,rrypr ap ntapur.tda.44 1ryn11doc nr ,olual -nd n nwns p$onD nc ysdapadau ocn[ ?iod q n1g .p1nxg[ awury nlunpaptut
o-r7m, Dauautasn pgfo as
"ro1

ntB.taua ,pxg[ pttlc o lzptsD

o

anto

a"m Jolruguto"t o plnuofiDu oatatv'pqrut8"rya arcUruoJ uJ nD 'alorlar)M a{'alDJout agf \odod mun

afland

lop ruawow

,,egareullN o Btdlnrs liod IBru gs apun ap 6glBJIrBr RrnEU o nrlued peiurnqerluJ colq JnSuls un Iv.,
IJ RJBp :BJnruJBru op

dreg

3g

esns rru ep mFxel lqeus W ncseJore4 eEmfe ormlcuoJ ec e.I b e8eleiul e3 g ipuolp.tplpwtoteutBelurs urrd Inorlrrc ;ngs rnlnduru mllnc tn ncseJoretr l ep lecrJrluepr IDJtpu 1nfitt e6e eJeC F

@tuguto"t DtntInJ u!

lzo ap !a!ira"4p oquor z7'ncserore6 rulJ) '{o ,p naunfio.t pp a1 pmBms ac pcEftiurtti oaprrnruw p"m{ oa1saco a1no1 utaco! a1 ps lglap 'arcnqop appuo nc 'aunljdaca,t ap afrns"tnrslp nr ,auwalos

s,'
dll

4
,ufl,

Jfir

Jfl

$
ilil
iini ',il1

apiutpai nr ,ol a1runficas n) 'nMapDOD colap maco!nu ps autq rcw lundwoc o aJ alaaoostad q piunn7ts nc |o\saltunut gfas ps alarcosy ap ru"rdo,td p11"t7ds oc p"tp[ utacot al ps ryrap rungnnosn Dun rD lionuoau # rtn,touo ruqMaM ,natnnun7"to ,aprup$ colap wacn!nu ps aalq ma losooun.tto4.to ap p71sd17 utacnto ps ryrap )opp p)apc -nutd o wacnt nu ps amq mM ,Dar ppoci o wacn! ps rycap Jopp plnoci o utacnt nu ps aulq lDa a$a :a)E LuoL arouLtn uud tg 'pm1 -ru) ap nu.ta4nd cof1ru un a1iactutu pipul{,psDoop)ttls pldatp D-ap a$a "mp 'so1of unlrlu arnpo nu pr rDutnu nu puol p"tp{ ourotr 'cugpo tDut ar uJ ac urp auluap so! ap ptodod ap a1"mdsap
au aro) pslqD

l"'l

ti

'a"mo1ort,

p.tpl

ti

olnu a$a

nfugutol ap

aqDuJ

lnw

'ilrt

"n

Sueesl

Nicola

Trisiturile j unimismului
A. Spiritul critic este, cu siguran{d, cea mai importanti tris6turl a junimismului. El se manifesti in primul rdnd prin respectul pentru adevirul istoric in studierea trecutului qi prin cultivarea simplitilii. Este comb[tuti astfel falsa erudilie manifestatd prin folosirea de c[tre mu19i cdrturari ai timpului a unei limbi artificiale, considerate mai potrivitd pentru a evidenfia diferenfa fafi de omul de rdnd. De asemenea, se doreqte aqezareaviefii politice qi culturale pe baze autentice, resping0ndu-se ,,formele fdr[ fond". Nevoia de claritate, rigoarea, raliunea vor fi reperele permanente ale junimiqtilor. B. Spiritul filozofic. Membrii sdi sunt, in cea mai mare parte, oameni de idei generale gi mai pufin speciali;ti in domenii precise ale gtiinfei. Nu gustul individual, impresia de moment ii cil[uzesc, ci dorinfa de a construi pe o solidd bazi teoretici in care aplicaliile devin doar o urmare fireasci a rafionamentului. Aqa procedeazdTitu Maiorescu, a$a vor proceda gi A.D. Xenopol, P.P. Carp sau, mai tdrziu, Mihail Dragomirescu. C. Gustul pentru clasic;i academic, aqadar, pentru valorile canonice qi nu pentru inova{ie. Oameni cu o solidi cultur[ universitari, junimiqtii erau prea putin dispugi si accepte inova,tiile momentului, indiferent dacd acestea se numeau simbolism sau naturalism, in literaturi, impresionism, in picturI sau muzicd, Art Nouveau, in arhitecturd. D. Spiritul oratoric se nagte qi din opozilia impotriva retoricii
paqoptiste romantice, mesianiceo lipsite de echilibru, dar qi din respingerea frazeologiei politice parlamentare qi a beliei de cuvinte a timpului; impune un model in care totul, de la vestimentalie la diclie trebuia sd dovedeasci perfectl stdpdnire de sine, rigoare, misurd. E.Ironia caxe venea din nevoia de a sublinia caracterul lipsit de pedanterie gi morgd al acfiunii lor culturale. Totul conduce spre acest mod de a in{elege activitatea junimistd, de la opozifia lui Vasile Pogor pentru orice fel de reguli in func{ionarea societd{ii, pAni la devize glume{e, precum intrd cine vrea, rdmdne cine poate; de la

sn

itr

al s,

ni

Tudor

Iacob

Theodor Rosetti

-,4
1.

2.
3.

4.

plicerea poreclelor de care nu sc[pa nimeni (bine hrdnitul Caragiani, pudicul Naum, carul de minciuni Negruzzi sunt doar
citeva qi nu dintre cele mai ,,tar7"),la exclama{ii deloc academice, de
5.

gemlfaul!faul!

in evolu{ia culturii romdne, despre care E. Lovinescu va afirma cu deplini indreptd{ire: Cdnd o mi;care culturald, in afard de mortarul cdtorva generalii de oarneni culli, privind unitar si serios problernele vielii romdne;ti, a dat politicei pe PP. Carp, criticei teoretice pe T. Maiorescu, poeziei pe M. Eminescu, prozei pe Ion Creangd, teatrului pe LL. Caragiale, istoriei pe A.D. Xenopol, filozofiei pe Vasile Conta - acea mi;care nu poatefi privitd decdt ca
lacob Negruzzi
un fenornen de mare tnsemndtate.

cdnd se spunea cdte o anecdotd frrdhaz. Toate acestea fac din acliunea junimisti un moment crucial

6.

eluoc allsen lntozolll

"nDat-xD{rDtnppcasatDlluarap::;1;f;;Wt;:::';f{H

ti o"mlotalry loluitutunf ryfnsu!

ii n"ruroroyy
'9

"11irr'1wrr1d, nUJ prp,t:eunrioru ?eJeotgrrun pug^e erc:raqzep o fiezvnBig .etelceloc olelerreleru e1eo1 erilzodsp sl ptepolol e1-npugund,ruplecrec elolellnzeJ ,olnurru op ezelws reun SI-0I eruroJ qns topEeloc lieluezer4 .Tstwtunf lnwslrltpJ ruel ?c pug^e perord un :{rezrleu,r8eloc gcul

le4-lop

nc po""rO*1

ug'ropaeloc eieg u1 riutzetdl-?s er'c ,UrU rrr*r;7;;:rr:;r;:: erdsep erie3r1se,,r.ur ezezrleul1 ps eJec goder un pzelr"peg .e :e.le8ep e1 'elel rrrplecJec e erznlcuoc ldelp ereluetunEre plseeoe rsoloJ rtod Zp^rau1y11 o oldgncs iod mu ps apun ap ,prn:"rcc pm*{ o n"4uad pajulnqa4u3 :prnw"mw ap rolq nButs un ti lt i&p4r!,c e elipe eurudTcop e1 reiegerd urp ecrroter IIrFqe4 InlulJ -uI Insues .pued ele]gumf o sorrc ep lxet un_4ul .p.qdrg

;pig*o, '!.toto!o, 'puurodurpuoC elE^au u! aru!^nr ap ogjag ozo.td tri olzaod ug pnou oljcatgq,anwayod.r,tpnlta.sgp :nldruexe ep 'euercse.rorerrr ilpnls rolp erdnse rS eerelecrec epunxe riod
e4urp er'ceg
'eleJerunue 'mpugr

'inqryI g

'i

uo4at

'g
L

sl-'r

ergc ep erxer

rJn1psp4 rcurc elec e4urp eJecer; n4ued e^llrsnll elesed ,em1ce1 ep eSg ed ,eEe4xe ,S'.rr, ,n.,i ,p .1"f -uew8er; esnporder lsoJ n erec urp elelxet eurr8e4q ul eiseliJ

",

,Hfi::t.,ilTff

;odouey .e.V Inegolsl

.ecode rS lueuruo eurq r{u gcseounc ps e$erop ec 1ec ru1ued elln ep rue4xe rep ,elueErerrrp ,rorrapn .e^rperqns IrPcoAe ttms 'lnptueruotu e plml1nc ew1^qr,rnce duedrcr;d rS uogeur Joun ole gieurogur ,p*r,u eJsru un uliuoc erunlol gnop elec ,ruorueru ep "p .$o1 ugp Berulunf D, IiryJ ap !,nJalrav'nue6 e8roeg iueurpnl ulp ylrulwv.rzzrufe51 qocel .urgdruE eFoloepr rS euolsr,gpqrsecce gcqceptp prs$retu o-4ug ,plurzerd rB nule4s rrurrpel1 X

,pug*a" pi"1p nc afirzodo pnu!ruor o4ug nrsatorcW :)!ut!u a8au ps ptpl onac pa"t{D ppc ,aljpodb prpy ,au1i Ia i3 -uo) as lryosqD Tndacq un ,lntoyte eunds umc e$e "1n71t, :lniosqe tldecul un-r}ul eeJepeJcureu,pqelrzreur,pc11drul

ueqre$ nc eJeJoqeloc uJ pslrcs ,autapoi augutol"cselncoi3 ,un Dnlll laryotsl lu lolldec tm ec elUpsuoc os Inlpnls .Daralunt,nunl1\roprrl 'lnce4 ep lttlot nc epuudsep es B ep eetel{rqrsodrul + ffulqnp ' 'lgtulp Iec rJ ep eiurnzgu nJ oncseror?nr lnl ,,niirjpirloo":, glsuoc lsece uI rrucoJ .to17io7u1ou3 a1o

,3uo!pq!ipwoy*

lqnindocul

ermdord

eriecorr._'ncseloretrAJ rnl Inzc ug 16 ,ulnc ezeJlsuouep Fs eege3 .nrsanlntr[ y7 n1futrpoauoS,ncselou]\l eelocrN

rSg

ltStJvucot'tsts ilrs:9ns

4'^p.t0Q 'DQ -

ps :otitctuto
a"mw un

DIDJD as arouau DT

luqaud ap qia au lgr uapa^ '..lucrun nzllMas

nu pS _

21tiaip.rp1ty nl pugd "'giaio.,ro1ty Dl pu?d -

nnl tu-ps alnqarJ 11io7 pw

'puuop

"'a4tndap nu 6 aqndap 1aq _

pqDaquJ 2a4,mdap fia&"o1tg _

i"'-

.aracpl

...DCI _ i1io1 pw nu ps Bot aJ iiaurw D7 _

ii -

ulauopl

!a4_!oQ 't91pdp)

'pqnuo(oua ouDo)n) apundspt Dpaaunp oT _ iwDauat 'put-npundotdo

na cE 'ncsaSloag uopow ,ougu ru,ryg

q InuDLtnt 1i psold m lnuoluouna7 snd o-# ac pdnp'piotulp pllo4oladpznio as Tnuwop rg 'Tntoqsn&au apundspt \oosuog _ 'puwop asrz tDosuog _ .fl
(toatnn1ncog'elerBere3 .1.1)

-.y

"'ln]xel
e.rincs;p

"'Iqxetr
eliesre,,ruoc

...iliod ltjod ps amqa4 pc n4i "'i!iod nu pr loE na ps ..'iljod "'4od pcop 'ncsa7 -"toag wnporu 'a"ocp1d aJDw lDut DaJ n) -

'eermrido ecgrlsnl ri-ps erec elueumEre gnop e]gc rS umcerd lecrg4uepr rnp8olerp lndq sol reru ep elelx4 e1Se1r3 .I

Ieqq uJ errcsur

rS

(s1uo1q Tnuuut.tps,ncseurulg 1eqlru)

'luercrJns lrlp8erd re-el nu ercc el ,gugruor mlerelrl yS eqruS euqdlcsrp el ezq reun Belur -euJ ell elpnpug8 ,rmpugr eses-rcurc ep rorJel

-ur Solouoru rnun BruJoJ qns .ezeeuuresuoC

.t

"'Flxel
JoIJelq Solouoru

"'Flxel
lBsoJpB Solouoru

li 'aruoQ lnun afumsuaullp DI ptsnpar nawn1 unnd -tq)u-au pS 'un nd tug Mnc ap rJnu rDru rcnt ,rtout

unpsqo u! ap luns uDa ap ryJ :!,tout rout - lopugwn nc lntw rDw luns 'rqco u-nc a4a.1"td ,pp^ q ar apparqo $ .a.mw ap ryw pt lou ruquad gf n pclw ap Uluut n4o $ atDw ap UlutuJ auq o _ awqwrqrsau rurujndotd n) 'ucry #o1acn - atnut rDw tlrwuJ talneqcu3 o-au pS 'tou ruadacr"td a1 atoc 4 a1run$todo,rd u3 $ p1at4 rulosqD Dapr apq adactad tn ,aqsDou alauo8to nc liotop rnpumdnsatd ,ryn1 nprD nlotmcol 'a13o7oun uJ atnzp)Js Da utp Dalal aryol

- gi eu tot pAnd h Mdrd;e;ti.

Vezi?... Dupd daraveri...

sebit (re rog mult

de

- Da, dupd

daraveri. Dar dv.?

Tot dupd daraveri.

Completeazd spafiile punctate cu o continua_ re de patru-cinci replici a discufiei dintre profesor qi elev, d confinut si exprime, din perspectiva elevului, A. ezitarea; B. tatonarea. -

, 2.

(I.L. Caragile, Accelerat no. 17)

!*i -

A. Profesorul: Termenul_limitd pentru pre_ darea eseului a fost data de IS. Azi sintem tn 2I ;i tncd nimic!...

dupd miez-ul noplii; te scoli greu dimineala; reclamaliile pentru tntdrzieri o ia b primesc tot eu), replica final[ indicd o ezitare care lasi
speranfa oblinerii acordului (inJine, om vedea...).

an - rugdmintea nu se va mai repeta prea cur6nd, iar raritatea evenimenfului ar merita o exceplie de la regul"i; Ce naiba- exprimi o nuan{i de nemul_ tumire, dar numai atdt cit sd nu supere). Snategia parc a da roade, intrucit, dupd un refuz' ferm (Nici vgrbd), argumentat f[rd echivoc se sfdr;eSte @ala

sugereazd faptul cE pdni acum ma_ ma a_f9st intransigent[, aqa cd mdcar o dati ar pu_ tea sd-i indeplineasci dorinta; sunt doar o

datl

asta

exprimi intensitatea; mdcar

dati pe

4.
Elevul:

B. Profesorul: Termenul_limitd pentru pre_ darea eseului afost data de 15. Azi riot"* to 2I ;i tncd nimic!... Elewl:
Profesorul:

punctul de vedere al strategiei comunicdrii gi din perspectiva fiecdruia dintre cei doi vorbitori: tato_ naxea, ezitarea, politefea. Argumenteazi_fi rispunsurile, lindnd seami atit de elementele verbale ale comunicirii, c6t qi de cele nonverbale. Omul, a cdrui vdrstd, desiguri inaintatd rd_ totu;i incertd, zdmbea cu doi din{i, clipind rar ;i moale, tntocmai ca bufniyele supirate de o lumind bruscd, privind intrebAior pi uildit contra_
mdnea

Precizeazd ce exprimi dialogul urmitor din

Elewl:
Profesorul:

Elevul:

riat.

comunicativd ltilizatd,. De exemplu:

3. Imagineazi o scurti conversafie lnhe doui_tei persoane, astfel inc6t si integrezi adecvat structurile urmdtoare: pdi... de, vreiu sd spun, uite ce.lndicd, in fiecare sifuafie, care sunt persoanele implicate in conversa{ie qi care este strategia
Te rog mult, mamd, mdcar tn seara asta

lasd-md sd urmdresc la televizor premiile miezul

- Nici vorbd, cd gala se sfidr;e;te

noplii;i ;tii

MTI(
dupd

reclamaliile de la ;coald pentru tntdrzieri o sd le primesc tot eu. - Haide, mamd, mdcar de data asta, gi-!i promit cd mdine o sd fiu punctual. Ce naiba, sunt doar o datd pe an! - InJine, om vedea... Fiul ofer[ axgumente pentru a obfine acordul mamei inh-o problem[ la care fine in mod deo-

ce greu te scoli dimineala;

iar

- Unchiul Costache? tndrdzni sd deschidd gura tdndrul, pe urmd, intimidat, reJiicu tntreba_ rea: Aici ;ade domnul Constantin diurgiuveanu? - -Bdtrdnul clipi din ochi, ca ;t cdid nu ar fi inyeles tntrebarea, mi;cd buzele, dar nu rdspunse nimic. - Eu sunt Felix - acdugd tdndrul, uimit de aceastd primire - nepotul dumnealui. - Omul spdn pdru tot a;a de plictisit de intre_ bare, clipi de cdteva ori din ochi, bolborosi ceva, apoi cu un glas nea.qteptat de rdgu;it, aproape ;optit, duhnind a httun, rdspunse repede: - Nu-nu-nu ;tiu... nu_nu std nimeni aici, nu
cunosc,..

(G. Cdlinescu, Enigma Otitiei)

Scrie un dialog de patru_cinci replici, a cdrui caracteristicd sd fie polite{ea, in carqun t6nir de vdrsta ta i1i cere ldmuriri despre o adresl pe caf,e

5.

nu reu$e$te si o gdseascl Rescrie acelagidialog intr-un registru stilistic antitetic.

Qn1wugutpipttul oa&aT)

-tp4 ano q lryaIap'(%e D np 4 atoc ad nuoq ap !ncp1[s1 -tDS tuns nu np '(oag) a1o1pups oudatd $ ("29il ppuos -nd oiuotr8ts '(NtD piqraol '(47$ plolcos to1 oin1,t
ap fuwni1nw ptopap as

'tnlnwa,trl8 o
argrpt1or4 uud pnllqqs a1sa g ruo g ap g {alood roftWrus n4otnp 'puorcatatd Wsaw $ pmataql1a 'warnDpcDq ap pwoldlp pBug1 ad'atoc aqo4tlmcads ap a7aa47o7 (g)

ps q ?salncq arac nugwo[ 'g't

'a1ouoidacxa

aiuowo{nd ti tupry

atpau o p^apt 1n{opuos'(,,lryot ryi" ) U o1 (.,c1w1u "p npsqD mti nu" ) t ol ap ptDos o ad - iotutotul qols p"oplsttoc as prTu prpaw ulp nugwu'p atdsap "ro1aiu1

-udn nc ua4a n4uad alacads asvlc ti awg4sa.t rcw upzzl -olcads n? aspp'mplryulpjgnq mlrueprml I oatoqotdo nc 'pnup&to |od as urygfo.td rolsa)D yupDc ul 'ury{otd
arynw lDu nDs lnun nc pzoanuo&to as a1aan7 (7)
'ct3o1oa7

-$ourn oiututd uJ arpnpo pdnp

11h1t

o atip1punqwg

-uaalat

p4doa1to a4ulp lwla4 pnoe 'wnp inteutalu lac tot 'Dqao) { ro %9 'gn
o1

odtcutod tD nu 06l

ti ul"tods'puD ap'uoluowotSo'ctrt11s'1oc1t3o

DI pluguoy DarD.nW nauad Dto^ Jo duapuodsat a4wp o%Zl 'suas $a?o 4 uaBap col Da^D rD arDoxlltDclalunp

pcsp :aqsDou tupi o puoadotna oatotBalut uisns aps q )samtolam nugwana4mp urryats n4 adsatdV luacat nipqrctlqnd pp 'IunU lrurauongotng ppundspt al ps lD)ra?u!
D

ap 'pmauoicur{

Igpgslulwpp'Jtwouoca'uuqay'a6o8opad'epouuotul yoat - :yn$ad ap"motpwrn rc 'plnZat 'tslupwn $ pac11 lwugwpipttuJ (t) tZ 'UV

DrotlD

(eeurgqog eBIocrN 'lord :d 'atlla{s arult utlout lontnnq orutmq7)

'1aryEtn47

ri "top1.qqa4u! to$acV tgn W uptBaqw odgcadvad uJ'ltuol!! n pma4cantd $3 wn3 lpuoadatng Daunlun atdsap ryiaugwan alaws utp !!.torynoq n11i; a3 'Z
]euo{crm; Flnlps
a1e
'1e1rc lqueurEeq uJ elrqcrJnuepr $gluepcqred pluzer4 'c

o 1i 1gc 'ptnas ap nq[n1s Dplnpugr u! tgp as-npuguuwan 'aqo&oq mw ac u! ac ulp apluwa1os o # ato4lorzap o ndo o1rydrys ap yqsap leuqlf,

nw

Toqpdpc

'qndacug

'Dctwwnp ft

oqpqwgs Tgcap
o1c1u

Jolplunnu

oanuawod pcotas nu ps # at4furry7

pcsoafugaps as

'1euo$cmg

Iqs lrlunu rm-4ul elxel elsece e4urp rruPceIJ

33J

-BJpcuI nlued eluaurnEre pnop ?zseuoriuey{ 'q 'sns rsru ep exel ro4 oloc e4urp aJBcerJ

nu ps dwa rsa?p u! Dc tgtptoq D 'l S li 6, alauoouoc uud 'Ggrygd DaactpDoT q ap ppoqs 'fyuatsr\e n[ap ailp

uI rrJgcrmlrroc pdocs
(47qnd san1ul ap

rS eurel gzeezrcerd 'e

-saf lruagcotoc

- pwalqotd

-o4 o puiu{suoc 'paarp aO 'GI'6 o4oyfl rou q ap xml atsa apfiW pugc - piutpcod ti lsod 'atoqsutuS ?p aryz anry !ryrysod opoouad nc oauaod as nu p1qAna17 p lg o psaS o 'dw17 u1 Tupdn - solslrH
'csarac aP4lAJ ad rcu u3 ri rcu a4u3 uaAD ala na DaflspUpdry #
oa"4iu11[s

rclutunp

uud

aptowo[u1 oI Fsacco pur,tlrd'ppg oataT) lup4tulos oiua&m ap $ atoquaw -nJop rollrprcnl Inwryo^'oa1onxaldwoc'oapglncgftp alicur{q '!ypu!?!los oaro4s8atuS q ap aryz ap 0 qnw
ap

'acatpoap !,cspazlu^oqnp aun?nq vp nundwu ap sn&4 no 4lacuanq

fa1ud un a4sa nq&trytT plugfg oantn1g 'cru1tz pcsnaitgagn

as ps atrq&trry7 o1ugfg oc

pc u3 'zoc pdnp 'nDS afz 0[ ap uaur4 u3 cgqnd sata1ur ap ,ro1ttiowolut DarDtlcllos Dl slrcs u3 ppundsp.t ps oio8yqo no a4\qnd altlJttJpsut g; alipluouny

(t) 'f 'uV

llialrocrlcotd g ort1pn"g rnv

arDW

'pliouuotul o atnwudxa ap ppow ap nos nwotap uo lrutodns ap tua,ofipu1 'ac11qnd linggsul nns aauqnd ip4uotnD Dun atipry goD utp ptpza"t
nns agiplttuco aqiautd anc aiowolul acuo aBalaiuS as c11qnd saratm ap aliow.totul uud (q 'Z'luly

pc

a71svr1

ap prng uool yyguglg o 1i y1n4uglg otqEtrytT rcdo nw Touuotno-s

Tsof no act&tr411

Da$acp ue'norDry llttugfg ap # tn1nw11osruay p doenb Tnwud fi mlnuwog a1a1o$'qocpl yqugIs ap auryp4o atolnurcta1awud 'auuia,tc tiaf fWun

- llq&nvlI ptu{g oq[n1s Trupdo o 'dwa uJ'trlp

aCI

'lauquov

'(tt-w'e

aldog) umcp8nt ap Dailjsat # ppnq g yp4ugc ap cn$ pou u! ptp,tpDruJ ',,1!utgd oata8ug{" ,ac ol trynuwry
oatoJlpug

puawD4Dd ap aqocgft1o"t a1ouoriou,o1ut alaruaut -ncop nc # nrugwoy oirqasaoS nc a1ogatoluoc u! .aczJq -nd a1iptuolno * auoostad a44p to1tin1at af) apuau

pdnp ap plpau! wntmtd no 11o7sodV tiu{g

Da.nuawod

'OZ'tfrc) I :61'ZC'II) 'pary

r44 iaml

,,W',i
iilSi
',,

-Dput{ aytdtcuud a4ulp pun atrygsuoo ,a&a1 oXuazatd uud pfisv 1ru{ap '47qnd saarq ap aiow.totur acuo nuoovad 1n pppt8qau # "oq11 pyaccv.I .UV
o1

o ps rysaacy* apg llcuruod pugwrn # acusuoqng a!.o1 p1u{g o solsqH snsJ fuoilrqugry aqp? ap oaurygsal $ pqDJ ap patJ p louEuo aptnqwgs Dl ap pulurod .I

.iruNl,.r ur$lr ,llltsj;

r

u$ll

lrwf
,lulwl

fiMi'
ililmf

esc (56%o)

;i

de locul de muncd

(55%o).

doctor (79%o), profesorii;i tnvdldtorii din roi gSf4, pri_ mar (67%o), poWti (55%o) UE (52%o). Cei interyievati ;i au declarat cd nu au tncredere in oamenii ae afaciri
(64%0).

incredere, pe primut loc se afld preotul (54%o), urmat de

La capitolul

citegti. El citeqte?, prin referire la textul dat sau la pro_ pria ta experienld.

3.

releaua de gaze naturale, iar g4o4 nu au canalizare; 3ok qu declarat cd nu au curent electric. Alimentarea cu apd in mediul rural sefoce de lafintdna din curte ca gdleata (50%o) ;i de laJiintdna publicd sau ci;mea Qg%o). Doar I6oh au apd curentd tn casd. (E ur o B arom etru t Ru ral, 2006) Datele oficiale cele mai recente despre starea reald Romdnia sunt cele publicate de Anaaral Statistic pe 2004, ca cifre valabile doar pdnd la nivelul anului 2003. Astfet, in 2003, existd peste :.2000 de titlui

9I% dintre respondenli nu sunt racordali la

numai dqcd el confine expticit formulate o tezd ;i cel pulin un dat (un atgurnent) care s_o justifice. Caracte_ risticile texhllui/ discursului argumentativ sunt :
(a) ...?;

cutgereq unor pasi obligatoii; a susgine, a dovedi, intAi. Un text/ un discurs este atgumentativ dacd

Procesul argumentdrii unei opinii presupune par_

a

;i

(b) un protagonist (subiectul care argumenteazd, care weq sd-l convingd pe interlocutor de valabilitatea propriei teze) ;i un antagonist (real sau
trebuie convins); (c) cel puyin o opinie
mente;

ipotetic, cel care

a cdrfii in

;i

unul sau mai multe argu_

torului relevd cd acesta ar mai ales ianot fi @0% din bdrbali nu citesc), trecut de 50 de ani, rezident mai ales in mediul rural (95% dintre agricahori declard cd nu qu citit nimic in ultimul an), in zone cu deficienld de infra_ structurd publicd, cu nivel mai mic de 50 de euro pe

dar irnprumutd adesea pime;te. Un profit {i at

tic al rentabilitdlii unei edituri. publicul consumator 1...1 $i totu;i, 560% dintre subiecfii ches_ tionali intr-o anchetd recentd, declqrd cd nu au cumpdrat nicio carte in ultimul an, SS% nu au citit deloc cdrli tn carsul anului. Cam 594 din populalie nu cumpdrd cdrli,
de carte e diferenliat. ne_citi_

fipdftq dar tirajele sunt tn cddere liberd: de ta 24400 in 1990, la 12000 in 1994, ta 6300 tn 2001, ta 650 in 2003, o cifrd ce pare a duce producfia de carte sub pragul ci_

func{ie de tema datd

aparlindnd unor

aii de semnificayii specifice; (e)faze intermediare, cdnd opiniile se schimbd;i se consolideazd, in funclie de argumentele aduse de unul sau de celdlalt infovoarea propriilor teze;
(fl...?.
a. Prczintd, caracteristicile stilului funclional in care este redactat textul.
lipsesc (sunt marcate prin semne de intebare), in textul dat.

(d) qrgumente alese ;i stulinute (dovedite) tn ;i de interlocutori, prin wmare

b.PrwizeazA cele doui etape ale argumentirii care

4. Europa noastri - proiect interdisciplinar

realizat din perspectiva filierei vocalionale

bru

mem-

de

familie

;i

carte. Acope_ ind 22% din populafie, el absoarbe de fapt gTok din piaya editoriald. Este vorba de persoane care cumpdrd cel pufin I-2 volume pe lund, de;i ,,nucleul dur,,

Cititorul cel mai motivat este de reguld tdnhibfaent tn mediul urban (orap mare sau mfitoctu) cu pdrtei cu ;i studii de la nivel mediu in sus. El e reprezentativ ;i pen_ tru segmentul qctiv al cumpdrdtoilor de

cu nivel de sh,tdii cel mult gimnazial.

avdnd ca punct de plecare urmitoarele cuvinte_cheie: adoles cenyd, civilizafie, co laborare, comunicare, cre_ dinyd, legistalie, ;coald, (JE. Realizarea acestui proiect presupune parcurgerea cel pu{in a urmdtorilor pagi:

alese,

nici de documentare potrivite cu domeniul gi

alelor.

o Identificarea unor surse

gi utilizarea unor

teh_ spe_

cumpdrdtorilor de carte e;i mai restrdns: 62% din ofertd e acaparatd de cei care achizilioneazd
9%o

al

cializarea alese. o Colectarea gi organizarea adecvatd a materi_

doud volume pe lund, iar aceptia ating abia

mai mult de
din

lalte.

popu-

(M.Lazfu, Eu citesc, tu citesJl El cite;te?,inreista 22)

debutul primului text.

a. Explicd rolul propozifiilor interogative, in

b. Exprimd-li opinia despre semnificafia cifrelor EuroBarometrului, avdnd in vedere scopul sondajului. c. Compari propriile tale rdspunsuri la intrebiri cu acelea reztlLate din cifrele EuroBarometrului sau din datele publicate in Anuarul Statistic.
d. Comenteazd semnificalia titlului Eu citesc, tu

temei gi situaliei de comunicare o intrebuin{area unor tehnici qi strategii specifice ale argumentdrii in monolog qi in dialog.

a unui dis_ curs specific domeniului de specializare qi adecvat

Completarea/ redactarea unor documente folosite curent in domeniul de specializare ales. r Folosirea, in sus{inerea proiectului,

in evaluarea proiectului, la carc va participa ^ intreaga clasi, trebuie avute in vedere: calitatea mate_ rialelor colectate, originalitatea demersului interpreta_ tiv, calitatea prezentdrii,folosirea adecvatd a tehnicilor gi a strategiilor argumentirii.

(ncsa4ug !ry Dlzaod'ncseiro8e5l'1) tnu18lto 1ncol 4 Uqp^uJ'rluot -n1d qn1ppc 'nwnl af"mruonto atds putfugg adn utp ri p"touo nunds ulp rurspu 'c1unqdau pun :rtrygfotd pnop nc piot p1sonD urp prn, -dp{ apul"td nlsaurug !ry Dapry"toln8uts 'mlnutsuuuutol puolauo1d uJ 'nryuDuto,t ,toptua8 n $ autaqa Jola$,ryA o 'tnlnsr^ n Tndacu3 pqloa1doou atds ptop ?tlo "ro1 'tiplruoun fi ntnqnu o 'ttmq&aa, o 'pu -nluor naqdnou a,tds pqopo a4iarud :pqnp a nrsamug ry1niog

lligllllqlsues Inlurulrd nes nrseurrufi luqlntr

'gugruoJ BmlEJelrT uJ rcrmle pugd

elp

'aJeolPuJn Jolilielou

-o6 ruoleaJo nJlusd aJadoJ nes olapour 1ue^ep ne ele3 '(;clne;g

ueog 'gbueer3 uo1 'ege16e.reC

'l'l

'ncseurLr.rf reqry\'ncsaJoleyN nlu_) Eel-xlx le rnlnlocos ole iluacep sleu -iln ulp rroilrrcs - !3!selc uPl l 'lepor!'t :aurlel-ocelO r{plrqcnuy pugu$.rede 'Z :olapoLu U e aletepts -uoc q5 g -eleocs ul slelpnls e e;rqndec -sns aredo nc Jolnp 'L - clselC

{g}uyerueu'ecqqpls euuoJ ep rS sur4 ep elB}erJBA o esndo rJ JoA rg toplsrldoSed Ie Ilueuques rS rupurelcep 'nrsecxo rnlnwsrJrl lrrurerrr epJlorr1ed rS rep 'ecr1o14ud eluecce nc mlarerl ep e-repgdapq o ecnpord en es '1n1nc1lelse reluouolne rnlnrdrcuud elaurnu u1 'euqdep rrJgzrJnleru ericenp q lgryloq es-npuglderpul'lsiuecselops Inlpts el6eSgdep'plueprcc6 nc rrJpzruoJcurs In1ueruotu ep egedep gcuJ pcsp rerqc 'puguror emlpc 'sl-XIX Ie rnlnloces lqySrgys ey gsnpord'guguro1 eruepecv e.qgc ep ecqsn8uq reuuou eJIIrqe$ nc rS srelrm eJeJelII rqull rerm ? eJeeJc ep rnlnsecoJd eere,ulrur;ep no glepo 'm1nloces e lmlpc erepel ep lcrmd urp gluelrodrur reru eec epeoued 'glelopr{ grRI 'rg en 'eueuueE fplrsrea,nm ]eluelceg ne r4*rrurunf'eiuerg uI 1elprus eJec 5o3o4 ellse1 ed rS 'ereorredns goci l"uun ne nu eJ?c rrm8urs 'e1er?erc3 ed rS g8uee"r3 ad 1-npugldscxe'rcpc'euetuJe8 ecnuepece Ilrrulnc eiuenguy ep eurgr1s IJ tod nu rcrtsrJolcer?c elsecv 'IIJgi B gclruouoce rS pcrlqod 'plercos eierrr ug rS snpe ne-s1 'eiuepuedepul ri eelun 'rnlndrurl ele elueuruole elrJeru erec ed elrryqruqcs nc pJoce ur ognou ericerrp o mpdunl e Irr4pc u8e4ul ermdun rol Botsecv'crJozolrJ Inlgds rS crselc n-nuad In1sn8 'e1e1rre1c rS ereoEF n4ued Irulnc 'lsrurrunf c4rrc InlFIds eeI-XIX I rnploces ele ruecep eleurqln ug esndo rJ rol eI 'gzecueg mllnc erds el4ude lsoJ nB urrlrrd JoJgc el? 'rl*rtdoSed llrolllJcs e4urp BJoun Ie psprpoln mpusrJolrue rS rnynrusernuug

+!c!selc toluetu eJodo ul oun!z!^ op Is pcllslllls 'pcl1euol olellsro^lo

zoc ep

nrpn+S

Mihai Eminescu la 19 ani

(Praga, 1869)
(Din arhiva Muzeului Nalional al Literaturii Romane)

A fost o vreme cdnd marii poeli treceau in primul rdnd drept gdnditori addnci pi cdnd mesajul poetic era mdiurat dupd importanla ideilor exprimate. poate cd Eminescu insu;i n-afoit strain de aceastd normd a vremii, incdt poetica lui este in parte orientatd de ndzuinla de a rivaliza cu filozoJii ;i cu poelii filozofi. $i cu toate acestee, poetul este mai mare nu atunci cdnd mediteazd asupra rostului existenlei, reludnd de pildd refrenul hamletic ,,Afi?...;, ci atunci ddnd inchipuie ;i cdntd articulind uimirile tui tnfaya naturii sau cdnd i;i tnstruneazd lira pentru a-;i spune durerile ;il fericirile iubirii, dorinla, regretul arzdtor, chemarea;i regdsirea dupd des_ pdrlire. omul iube;te in poezia lui Eminescu cu o intensitate care conduce extazul erotic pdnd la limita suferinlei ;i a morlii. Iubirea eminesciand este deopotrivd cu a lui rristan din drama lui wagner unfir indoliat se tnterlese cu bucuriile ei. voruptatea se asociald cu durerea, tncdt ,,dulceajale" sau ,,farmecul dureros" fac parte printre expresiile eminesciene cele mai tipice. $i poate cd tocmai acum, cdnd o doreqte mai pu1in, poezia lui Eminescu atinge sensurile ei metafizice cele mai grave. in experienla iubirii a iitutt Eminescu mai limpede resortul cel mai addnc al vielii, ,,dorul nemdrginit',, dar pi zdddrniciile acestuia. (Tudor Vianu, Mihai Eminescu)

D cutat mr
credea

tntocma Iacob N tdlpi, gt talent p instituta

articol

in Lit stil are prin *t

este

ep

Creang
poezin,
de

adq

yiunilor

profet. A prevdzut prdbupirea sistemului monetar ;i reintregirea patriei. cel mai inocent cuvdnt al paginilor lui e umJlat de simboluri ca o rodie coaptd. 1...1Dar cunoptinlere rui? peniru el literatura englezd ori lituand nu cweau taine. Manuscrisele lui sunt presdrate cu calcule pi ecualii care a$teqptd numai un mare matematician spre a scoate la iveald;i aceastd necunoscutd perilie a poetului. Precum Dante devenise tn ltalia cripta tuturor tiyetepctunilor omene;ti, Eminescu a ajuns ;i el a Ji, tn tipsa unei critici adevdrate, fnceputul ;i sJidr;itul oricdrei discipline, autoritate supremd, Atot_ ;tiutorul. A venit, credem, vremea sd cercetdm pe Eminescu tn spiritul adevdrului ;i cu o pietate care sd nu degeiereze in caricaturd. (G. Cdlinescu, Opera tui Mihai Eminesca)

Eminescu devine dupd moarte, printr-o exagerare de cult, prototipul tnsu;irilor ;i virtulilor umane. Istoria? Eminescu. Economia? Em-inescu. PedagogiaT Eminescu. Eminescu e cer mai mareJilozof, cel mai de seamd /ilolog, cel mai tnvdyat individ. El a formulat cu tnult tnaintea fizicii moderne teoria relativitdlii, a cunoscut pe clasici ca nimeni altul, a relevant omeniriifilozoJia asiaticd. El-este un

perfect
tntrema

Ac

iasd lui n-au as nu pot s Stan Pi omului

logic, p epice. (
e

atdta

doitt u

gustate trebuie

erori:

valoate
nament

Ion Cn

pe marginea confinutului s6u.

lui G. cilinescu. Raporteazi-fi, sub forma unui text de tip argumentativ de 15-20 de randuri, propriul punct de vedere despre poet la cel al criticului. citegte-{i textul in falacolegilor ;i dialogali
aceea a

fi

q Dintre toate aprecierile de mai sus, cea mai radicali

parc a

Ci

cloicii

Consideri c[ eminescianismul mai este astdzi un reper in crealraliteratd? Discuta{i in clasd gi argumentati. a Recitegte citeva dintre poeziile lui Eminescu qi noteazi-li impresiile sub forma unui jurnal de lecturi. Scrie apoi cinci-qase cuvinte/.expresii pe care le consideri a fi cele mai potrivite pentru a ,otradrce" aceste impresii. rntegeazdaceste cuvinte/ expresii intr-un text in care sd caractenzezi lirica eminesciani.

lingvM judecd! tist indt

exempl'

,&

I.

Cara:

conspa celdlah

ad 'a8o1o1E[ ad pugztw llquv ',,tuapzrap,. #ap ,WcauntuJ qDlplac 2n7n7os ri uruas pun ,m1nio"to D tloppc ,1n1n7ns Dawnl pugtradruo" ,alor&otnS .J t?) ra a4uJ agwpl Inun'rrolrucs ap lop li4afip rycuo u3 tgJap upwDas atD nu p&uoatS !ry Inutsga$g
ryawry !ry ozo,td
(lV

6I' lagw o,t,tolltorozotd nyV,nuern ropn;)

lue ep 0t op lolsJg^ BurlPEJd u!.P6uBeJc uol

4n+**".r*/,

,/'"

,f

un nu rDp 'm,ntodod 1D uo un rrnrtr#:::"':,'::::;'f#:rf:fff;i, -,tD tnun a1acoolfrw pBuoat3 u! runs audry aptaclz .afi)aql lipcapn! alo !rua ad.ot8 rotu alar aqarp nun ailuto) n mlmodod o [c17r1nAu11 olza|uol agia|so"t as atDJ ut,td n4p1dutgtrW runrpaut an nDS FDltolJ 1ol ata&apc p1darc o nBuoatS m1 apu8od u! Dapat rD aur)' (9E61'p&uoatS uoM nioy,ncseu1pC .C) 'arnqau wnc n4sn8 alood ollslttl laaurau 19 -g[n"r a"nw ap prolltp n)wnu * nlnzotd arow ri a p4uoatS uo1 :aluoutp apundspt warud nDS aloln D) atnoln^ uns zan,taql Ualns ,ufind pc aptasoq ,pBunatS nn # n1clol Tuns rnl aluauJs :uora awnan u! a!rup$ roul atD) pcn n,quad,pn ri waund o_au DS amqa4 .ryn4ca1aru! atnc ad oarDqa4uJ ap alnqa4 wnc 1...1 aTnTsnB ryrap agfnu ps aquaut Tins aytiundwoc 7gci3 io7u1ror1uo" nwn nry4D lD 'a7o711o1a,o[ o7o7o pSuoatS m1 aqiad,od uJ a$g .solnqns rp rot4op a ti 'agnuasqo ap njnurut p.tp!l,o8 pclda nat,t p.mj- o1 ip p*O'.r;aa aruauq gqcilw oqn8od ug prttsrrolor atomip{sap ptlni oaid ,ct&o1 -Drp qnru oa"td ,,,Walsouuo,, pilnw oa,t4 .pnj q ap mruwo ,,toun" na.ta8a1aj4 a1sad a4sa q1y-durug Inl BeNoAod i1p 1ro1rrlgip4 o"1g InI ualsolod utp ptlrtsryainu na4tnd ptool topun.qj pcold ps 4od nu ,a1nug[o,r 'lLtns utnc nio 'a1via,tod ptot nc ,i 1iS1so no_o !ffirop 1cp q1uo.rpj rrru psuJ ',,ptodod n1!!"trs,, ap apranuar [Z"iir3 !ry psnl fps trcpJ D pusDq nlsrlua"t ozuoluDtp n ap attinsuS p4soarv (9161'ptuoaty rnl alyltsad.o4,nueelrgtql .C) 'lua^oppw ttuotpj a4u! arunw ap mpuo y1n1ag[ns p :rualoppw a4u! csaup.rpi ry1n4ag[ns p-latoodod a44 csaigruot 1i1n1ag[ns'p 1ca!.rad .alouognu pja1,t ln1uoquaza.rdat a4sa pBuoa.tS njolntdni q )p nliunti -onlcngf Tnlqnsapap brcDp mlnlugwpd o1 ap"qn{atdu4 o1'"rbtarpo rp luo ap !!t/t u! pw"tof no-s runc ,tnlntodod og[ozo11{ ,o1brou, ,irzaod 'oqwn 'afrnratrqo ,auultzp ,aq"msan ,apjulpaii cs)ryr1 pBunatS uo^I ul 'Tuisou lo JauoH alsa p&unat3 .rlDrltor m1n-todod oaadoda a1sa p8unatS p1 n,odg .uda pjualacxi u1"rd ti .mlndod piualacxa uud tollUJS
rnlsaJo fDqsuapD"to) alsa _ DapilJDInJuJod aro 1ur rysD mq,J ln uDwot toqozotd pctun,p&unat3 ato{o1atu ap osd17 4 :e1{rpdu4 psuJ tuns eprerpd Fere}II rolrcrtrrc InpugJ uJ .e1e6ere3 rS ncseururg

ec drup u7'p.roj n7 unds as

a11\iaa,od

n"tJS D p pc \so! o p&unat3 ml p uraw aprnw pc eepeJc 'nldruexe ep ,nue4 .D.Dawlunf el Bs eeJrsos l ep pcuJ .llruu rclnc -srp B-s rolcloJ rS p8ueer3 rn1 eredo erurp elrrnuode-r erdseq

nc esncpJ urnc ieiceds torlrr" un ecrpep r-gs Jeseceu puezeJceu ,"tn1ndod JIU!"DS un # n1npjsut unq un reop p8uue;C uI eepe^ ncseroretrAl te1q3 .q71ut1,rd 1S 7tua1o7 un mop pug^? ,tnprqyl qso"td ri Toup4datdau ,snt7 # so.g 7d1p7 uJ pugd ptiatc u1p tyd_o1cau uo"tpi an etep:'suoc g zzruEe5l qocel ap utnxo*"o1o3 aani)an no, io'*)o1r3

in,IuJodod" lolglcs 6uFuueJJ uol

G13V-Z4SD ozauall
uJ

rolllpnls ;ndu;1

tollets ueol

pzoauofical,rad * pznaa"rt r$ 'pptnd uJ 'lnruunwn n ,utaporu dq ap 'ppunlotd nalnpryaaruD 'a"tado apinat iow alac uJ ,ruaryutnuo) ,puu -nnc '0gBI pdnp ap,nlar Io ,,puryor pfnuosnd* n7 ,alattnu ropu -ttd 1o ,,7o1d 1n[nuos.od" n7 ap ara"q p ,a1ow"tot tauoBa1nc Tnlcadsv qns 'pltsoou nzo"td 4 atuapout a,mJaql LmlJnqs "toun n,na.tc nficat -!p ut pfnls ap ru)plluol.todwt rDM Ia) lnsnd a4sa Drqsrla^nN (augwol lqntu,orrl t !.torsJ'ncseu11g3 'g) 'csaup,tpi pwaw uJ Uapcxa aiol.tasqo ap ruaunqsu! un a ,Dpr pzuap4 pug) rculttD 'aiooaa ap lrcryu $ ptonpadw3 lnlqo ap DqMtT .lnpps D ouotan arpauo) o np lrund gf "to tctttolg 'rucn1 ap aqogtcodnc p41rua mur Tndn Ef.tn p1oe 'punu,to) aLunl o agfps amqa4 umc oio ,a1at !.tpdnc * aunq i.ryd nc 'iun8wut 'tto\pzuuda4uJ 'rraorol 'lztry runs lluauqo 'a.opz! ap unzo) nu # pzoanlDapt nu ft4,tn1g ry1 n.odol f,zDalau plpo as pug) routnu p6m{ n/dauad n3
'pcsoaup,rpi oinu, o1
tg ro7 g an o
Q

J'nuer6 ropn;)

'mppaprv

r17i11atnu a"qulp tigqn n.4uad saID row

'an)opzqulout n nfuonu ut"ld'ti ruDutot t"toqrysatod ap auas p7un1 o

n4uad,roloztuo?n rupoc mun oa.talnd m pugnry ppmtolo 'auo.tod -Maluo) lpllsqa^nu D pyqop^ lDM oa) opw"roloapat nA nJSatorDW untodwaguor Inusryun1nu

a,mJ uJ 'osauplpi LasqDaJ rnla)n ln,npalc a$a lg 'ryiaugwo,t tts -a.tdxa a1os alawr.td urp oun n^DlS 4 agasp7 1ig ,mprugLn) noappp # lnusquar arz) uJ psalaj4 4 ,pc13
-o1oqtsd Dzqoun 'm1n1aq4g[uoc n

fi

csa\a1{ns

mpurc Drry)ld

pugruoJ BrnlBrolll uJ ac18oloqlsd IoIoAnu InJolBeJJ 6rcpru15 uuol

.gc11dxg 'cnpord IJ erec ed cruoc FlceJe 'eped u1 zzc erecerl n-4ued 'e1e6ere3 m1 e{eerc urp itqe4sruurp rS crlslleuml ,1ero fequl ep olueruele u{uoc erec eiue,rces euncs eSrS ed e8e4xg g1 'ncsolncor3 ueqJes rS ncserore;41 ryr1 rn1 elrderul; e4snlr e ru1ued elnrrlod eldruexe pclJlluepl e 'psundspr Ii-gzeetueutn8ry ;gcode ug .g11ig1derpu1 en eqeznce eeueruese o pc rJeprsuo) .16gI urp ,ezrnlg 'V.C 1nI eec runceJd e{ceer ep IoJ}s o lereue8 rJ gs eJec eldwexo epqrsod 'euq ep elnrc elec uI ns ?selc l elerpnls elxal ul .pcrJrluepl e (9961' a1nt8o"tn 3 fi ap8n,tr3'ncseyoue6 urrolg) "taqc un rua&o4 r-ps oul| :p)^oupq np,t a\"toot\ans lp\o\aqan #

p"tn8ms tgua,t'pia1o74 q rJrc"Drut amgru pcoaldonotoBuo7,y ,afDqg', .'lnInIBABuJBc oIB-0 utp 'DawutD aop yuan{ a4pc uoqsng nilyJ p a4qgruJ ap pryq rullqllslza4 nDS ',,r!2" ',,a)12,, ,foqnq ap alnwot aproruataala ap ruanca"{ p4drua4u3'*rofuocotrw,, o arusa.r&rp tplqro^

uolduolg u1p ,,ac8o1o1{" a1gioclldn

-uJ

Dar?lnsuuu p4u! lnlrcluroc o p"ofs o$Da)o u3 7o7 1i ,uryprnw ap oa8al fi "ttdtunq 'tryn",rodod oa.mopns D)a?ut o ,n8o"{nsnc ?eunlicuag nc giul uppooT InuoJ nos Xlnp;rild oruos.r.rcs O ?$ouqrnJ * anwoc apuns rsvu as ,pnDS
-uoc cttducs pc n) \omw lDJo ryrwsfiat D ,3sqoppancs,, nanulo| ulI'lDl\ul ti ctwoc :.tourutp^rAodwtp augutpl ,,1n4qtort,, ,tzr ,souas

$ csatolpq"rys'qou3 ti Tocnpa agfps mqa4 "rn ,,px)is* pug) rcuryo ,ln.to $ sucs a4mp nin\a"t ap a\ncoa.o.ld apc runs alalw,tnc # ap\xa\ lallqo ap pzoa4spd as aJD) a4m JolaruMI o {,lnuofua4u1 atocitrun4soaco 4p aryial a4cala anu.oqnd mw apr lD ou$D ntqc a4ood ag .mI.op$al
a)nuor

o pnuDraa$ts #

nlouos"tad aqoqnou o-4u3 ,ptauala

atno4p1dwg4ug

uneltele - tn primul rdnd, analiza psihologicd, pincipala contribulie a lui Slavici la acest capitol al tehnicilor moderne. (Alexandru Cdlinescu, Ioan Slavici) q Toti cei patru critici literari citafi recunosc in Slavici un fin analist al sufletului omenesc. Identificd totuqi gi alte caracteristici ale prozei sale, in aprecierile de mai sus. q Alege oricare dintre opiniile de mai sus exprimi-{i, arguEi mentat, in scris, acordul sau dezacordul.
Casa Vasile Pogor, din lagi, unde s-au linut primele intruniri
ale Junimii

Formuleaz[-li propriul punct de vedere deqpre valoarea nuvelis-

ticii lui Slavici, avdnd in vedere textele studiate in clasi qil sau citite de tine. Confrunti-fi opinia cu cea a colegilor gi susfine-li propriul punct de
vedere, sub forma unui monolog argumentativ de trei-patru minute.

r(

Ro Franta

tradi$a,

,,Ceea ce leag[ strAns pe niqte scriitori, altfel atAt de deosebifi, ca

dat de.1 XVItr-ft iluminis

Eminescu Ei Caragiale, este in primul rdnd atitudinea criticd fali de societatea wemii lor. Ceea ce ii uneqte apoi pe aceEtia cu un Creangd qi Slavici este nu numai stabilirea comunicdrii cu via,ta poporului qi cu marile lui izvoare de inspiralie, dar qi acel rafinament al formei, acel scrupul al congtiinfei artistice, nutrit in bun[ parte in atnosfera esteticd aJunimii. Nimeni dinhe scriitorii de seami ai trecutului nu egalase in
rigoarea nizuin{ei de art5, in marele prq pe care par a-l pune pe faptul crea{iei literare, pe un Eminescu, Caragiale, Creang[ gi Slavici. Odati

natura ( plecare

miturile prezent
Ossian)

Jean-Jac

germani Da

aceqtia, literatura romdnd intrd in faza noud a autonomiei esteticului, desigur nu in inlelesul cd" arta literard se elibereazd de orice preocupare omeneascd sftdini firii ei, dar in acela ci nicio atitudine practici gi speculativd a spiritului nu cap[td drept de cetate in artd, dec6t dacd se supune legilor ei severe." (Tudor Vianu, Junimea)

cu

romanti
pentru

blic

carr

gafia re

clasici t a fost r momeff (1827) I

an, ron0j

3. 4.

in echipe de cdte frei-patru colegi, realizalio bibliografie criticd de patru-cinci titluri, care si vd ajute la aprofundarea studiului de caz propus in acest capitol. Prezenta{i in fa{a clasei, fiecare echipd, materialele selectate qi argumentali-vd alegerea. DeIa cazla caz, completa{i-vd propria seleclie cu titluri propuse
de celelalte echipe. La alegere: a. Redacteazd un raport care

ln

cez6, cu unele

tei Dac,
Kogdlni

rd

romr

istoria

caractgt

finalizeze investigalia despre Diversitatea tematicd, stilisticd ;i de viziune tn opera marilor cla-sici, pe care s[-l prezinli in fa{a colegilor, in 10-15 minute. b. in echipe de cdte trei-patru colegi, reilizalivnproiectavdnd ca temi Diversitatea tematicd, stilisticd;i de viziune tn opera marilor clasici. Prezenta{i in fala clasei, sub forma unei sinteze de 10-15 minute, rezultatele cercet[rii, pundnduJe colegilor 5.

si

Mihai E jumitatr odati cr sensibil

rl

la dispozi{ie toate materialele colectate. Organizati o dezbatere avdnd urmdtoarea mofiune: putem considera epoca marilor clasici drept primul pas tn acliunea de sincronizare a culturii romdne cu lumea europeand?

Ro increder
op.nffi,r-

Daci sc larul in

It

gzlol:l enaN nes alpr

,(gg/L Jelolstdo tnlnueuoJ le Jolne neossnou sanbcEfLueof

-Ztl!)
-90/

t)

ueriocs lood ,(96/t uosroqdceuu sauer

eueum rmdrl Joun seJeJnluoc urrd ,rn1n1ereue8 eJeoAsJ uI Iruel -ncru?d pugJou8r 'elelrrrncelqo eJds neepul} rcrselc rrJol.rrJcs ?cB(I 'rs{eulSeuu e rS re{eerc giggeq{ eleumu ur iroleueouuc es_nglmdo
ornpursrselc iluercrleJoel ep trerrourord'r*mrier .rg rre|'u"q lruerurrd ep rnlnsecxe Blrnodrm e{ceor o Bc erqrlsuoc es Frusrlueruo5

Daun)

walnl rog8r
-31U-rS

nes a,aulna elelnltlut tiJpc toun le Jolne 'zacuel! lozolu ts ltpnJo ,(029|,
-ossEr.lC sro5uelg utluelsuoC

earcpPcap rdssp ilieilpaw

-LgLr) ep oluoo 'feu1o1 ;neoq

rot!uodtul

IrnlRsr{L.
'PcFsIUs al"tlrqrsues

otad pug 'eln

'ue6ugllsuoc ap lej tnJ -pcuo enulodrug'rn;nlurds ealepoqtl

ueliocs laod 'GV1V-OO1D uosu.loqf sauref

enop

enou o ezLmlaur ss rS e{uede elep esncgy 16g ,lnrusroqurrs nc plpo lueedome umleJery uI ec dur1u3 ,ee1-y1y Ie rnploces e eleryurnl

rolut
erds

" m1e{eerc urJd '}uemc mlsem cgrceds crlouledleuorieu lruelceiec .sJruBu rrmlJelll eturrdurr eA ec lS 1ruo1c1og ,pleuorieu rJolsr

,ncseurrug u1 r$ r8unlerd en es cseugtuoJ lruusrlueruoJ

leqll

amd
gS e1

olse acrlueuolatd
rS

ru1ued gldnl ac tnleo rripluouedns le loqults un ec lnzP^ 'neleruoJd nJnleJaltl e

pleJluoc ern0r3'aleoleatc eeunrsed rriplr;eur6uo eeltnglso;d ,(Jn;o; elso

nuawques ere ps ezr^oq) tiipllqls -ues lnletur.rd quiJue oJec eel-lllnx le rnlnloces ele iluscap alaultlln urp pueu;eO gcrluer.uole.rd pJeleltl
erecStlu

InINiI ?3IlIJ

- 6uelg pun wlnls

"eec edeldsur ep esms lderp roluolrrJcs pugpu?ruocoJ ,ec4ueruor pr -eJe{ elEoloepr '}rcrldxe poru uI .ue1d-urrd uJ ecnp? ,nueecrqg8oy leqni ep srrcs g alt'cnpo.t1q telrrtltul.(Orut) WnDry ozcncl Le1 -srleJ Ie uerSordlnlocrge psuJ .pcrslc emlcJ ep eiuengur eleun nc celseue uJ pcp rerqc ,elsrldo6ed reriereue8 rrrolrrcs nc plepo ,pzec -ueJJ gJerTrJ uud suru1gd 3 lruusuu"Iuo.r .puguror BJrusJelrI uI 'eiuerg u! rS e;umul BA lruusrlueur'or,ue lsec? ep olocurq '(Oggt) luuung eserd n4ued ,,Ellgryq,,lS (fZSt) naoworC ?rrruJp e1 oEng Jolcl1 It\ oinlaq :eluegodtur etueruoru .?tlfgpul

'v$e'
eqpn
ecuo
IEIuI
R}SP

obn;1.ro1c1n

IndeS

r4

os

9311e

IocB'
nc16

pBwe
0P 9

gnop ep gteclr-w pUIIJ 1eru 16 glu8unlepuI l"ru tsoJ e uspu?ruoJ rS ursnrselc e4urp elndslp ,gcrurelnd r"tu llruu ere gcrJel, ellryell eprm 'uiuerg ug 'coy ep rS drurl ep gipllun rrrplcedsei eriu8 -ilqo sele ruur r$ ro111n3er eyre8ug4suoc eldecce retu nu eJBc crlq -nd mlnlsnE uJpmles e rS rep .rnlnrusrcrselc ecgrcsds oleruel n+ued rnlnseJelw IIJppoJe e eJerrlm ec ',,lBslu{" snpord ?-s usr}ueruor l eeJace4 euedome elrJq?Jelrl e4urp ellntu Iru elec uJ pce61 '(1ug,re rS grmfJry) Buotg pun wrryS plrumu guerure8 gJeJelll eerec3rur rS else crlueruoJeJd 1og'(neessnog senbcef_ueo1 rnl elrJerJcs uI oJeppceJd nc elueze;d) psrl rS eerrqnr ,(uerssg 'cplec preq repueEel rnun erieero urp rJecnp4 Jeop purrJ ec eluezetd e1-rS erec ed'uosreqdcetrAi seurI rn1 eleueod uJ) eleuorieu allmlpr '(,(eqo4 sro5uerg) ppdrql eurel ed ecer8ele rerieppeur 1e etecelO ep pund ec eleurru .(uosuroq; serrref m1 epzeod uI g1u.r.id; Bmleu neJe mlnusrlueuorerd el eluoleJ eleureJ .plndtup

Ie lsrurunlr

Ec'Ii

"i

fl
'3
ep lc

rS crselc ptusrleuo{er e1 sundsg.l c Be}BlrlrtceJ? Blr}lnc ?o1_IIIAX IB Inlnloces FrlSJgJs e1 .erec JJelII lueJnc olusrlunntotatd lnp -ecerd-pu11g 'ueeco ep olocurp rS umcerd.redomg lrqser uI rS eiuerg uI1e1de4 rode su4xe e-s 13 ,gclurelnd urind reru Bre gcrselc flpe4 erc uJ ugi 'eqEuy u1 rS eruewreg uI 1rugde B lilusnu"woU'"

ep e
o

Jlrolsl |xofuoJ

-s{e^l
-nBre

Inustlueuou

Icllsl
urJ u

Qcyo alinq

3vlrul, mincinosul, ipocritul, fanfaronul etc., nu acceptd decAt individualitatea. Se na;te astfel :?m?nticij o noud ideologie literari care incuajeazi amestecul genuriloq ur .f."iiio, qi ur stilurilor (prin punerea in valoare a resurselir rit"u+rui'p"p"i* arhaic' al[turi de limba riterari gult[), dar qi afirmareu p"r*"qur"i ".i ,u individualitate excepfionali, cel mai adesea subliniatn prin pro..a*r antitezei. Romanticii.militeazd pentru primatul spontanertilii, al sensi_ bilit4ii qi al originalite,tii, igi doresc s[ evaderelin realitaie in lumea visului, sunt fascinali de mister de straniu gi, de asemenea, de ;i
spaliile exotice qi de

universale, precum

mih'i,

Novalis

- legenda, balada, poemul eroic, nuvela (istoricd, fantasticd) romanul (istoric, de aventuri). De asemenea, autorii romantici $i scriu drame istorice qi melodrame.
. Reprezentan{i
in Germania: Novalis (1772-lg0l), poet, autor al unui ciclu de cdtre noapte; E.T.A. Hoffm am, S,_tg22), autor de frozd lill lmnuri fantasticd Ei compozitor: (Jlciorul de aar, Spdrgdtorul de nuci; Heinrich Heine (1797-1856), poet, cel mai cunoscut volum al sdu flind cartea cdnteceror; in Angria: william Blake (lzsz- lszl), poet gi pictor; William Wordsworth (1770_1350), volumul sdu Balade lirice este considerat a marca incepuful romantismului samuel Tylor coleridge (1772-1g3.4-), autor al Baradei l\sle^z; bdtrdnalui marinar; George Gordon Byron (l7gg_lS,4), autor al unui ciclu de Poeme orientare, al poemului dramatic *toiyiia-qi ut dramei-Cqin; Percy Bysshe Shelley (1792-1g22), autor U ara*.i lirice Prometeu descdtu;at; Joln feats (l7gi_Ig2l); in Franla: Fransois-Ren6 chautaubriand ( l 768- 1 848i : Atara, niia| iipt o", d-e Lamartine (1790-1g69), poet, autor al unor Meditalii pietice; Victor Hugo (1802-1885), poet: Ode, Balade; prozator: Mizerabilii; dramaturg: Hernani, Ruy Blas; Alfred de Musset ffS10_igjD, poet, autor al unui ciclu intitulat Noptuin Itaria:Alessandro Maioni
sa fiind romanul istoric Logodnicii Giacomo Leopardi (r7ggMici opere morale; in Rusia: Aleksandr Sergheevici iugkin ll1?t (1799-1831), roman istoric: Fata cdpitanului; nuveld Dama de picd; dramd istorici: Godaooripo" Ruslan;i Ludmita; !,o.rl Mihail l-ermontov (lSl4-1g41) ": autor ai poemului Demonul. In literatura romani, romantismul se manifest' cu precidere in perioada.paqoptistd prin creafia lui Grigore Alexandrescu, autor al meditaliilor pe teme istorice: (Jmbra ii Mirr"o. to coiii,-iara_ ritul lunii. La Tismana qi Mormintele. La Drdgd;ani;fon H.ilu_ de-Rddulescu, autor al baladei Zburdtoru I; Costa-ctre N"g*rA atorul nuvelei istorice, "*_ Ldpujneanul qi sentimentale, flryaytru o alergare de cai; B.p. Hasdzu, autor ar !oe, dramei istorice Rd'zvan ;i wdra; vasile Alecsandri autorul dramei onpirioad si al volumelor de Legende, Doine ;i ldcrdmioori, Oiiiri" Bolintineanu, Gh. Asachi, Alecu Russo. Culmea romantismului romdnesc va fi atinsd insd abia in deceniile opt nou6 ale secolului Ei al XIX-lea, prin creafia lui Mihai Eminescu.
(1785-1873), poet, prozator,dramatrrrg, cea mai cunoscutd scriere a

cele epice

ale istoriei naf,onale qi considerd folclorul o sursi importanta de inspirafie. Speciile lirice favorite sunt meditafla, eregia gi iomanla, rar

cultivd culoare alocali,,evocd evenimente

clasicismului, prin accentul pus pe fantezia creatoare gi prin pretuirea

imagina!iei.

va contura in opozilie cu cea

Raliune - termenul era, aldturi de normd, un principiu al crea_ liei clasice. Estetica romanticd se
a

Verosimil

gi realiste care presupune nu sim_ pla imitare a realitatii, ci doar con_

formitatea cu realitatea. gurilor romantice se distinge printr_o

numegte un principiu al artei clasice

cuv6ntul

de_

Figuri romantice _ galeria fi_

ro_

puternicd individualizare. Eroul

monul, profetul sau revoltatul, titanul sau geniul, ingerul sau

martirul etc. in poezia eminesciand

mantic poate fi divinitatea, dar gi de-

apar 9i alte figuri specifice roman_ tismului: magul, preotul, cdlugdrul,

in!eleptul etc. Fascinatia infinitului _ pentru care amintegte fiinlei umane de le_ gdtura ei cu universul, ca parte a
acestuia.

scriitorul romantic,,.descoperirea infinitului" devine sursa unui fior

Otgl eJluJ 'JolcaJpoc olse nueactu -lp6o) Ieqty\l rS upuesoalv oltsen nc

nJluad ?iuuajeJ ep PJado ,es eJod -opodm' nueausndp1 Hpuexelv FuneJdul'^ecseeugtlloJ ectlstle^nu

o1

p"rtsodod apun 1)ncal ap adnotdo sun{n no ,rO, U:;::;*'O 'alDJ Drlpry oauntcdapj,al zupuy q aagup"t qsonv _

pcuolst ele^nu

(Olg

e/eeo Blst^ol u! ptlqnd

preret!t t) .leruezaJ

atd csounc
Tncp{ nn

ai

u na ,snds ,r*'f::f

::rtt?::;:"f:,7;:;::"::,X

mlnloc InlnIIIsl eI4IrtrI(

ts ppoL
esrJolsr
'e1e1ue

rS lrugdulnc nps InlueuleJedr-ue1 nc

naao acn! o arouau qm-a ps nazaawne app pS _

o edecug 'rSel e; sJoluleu

E|lueuosuoc,E|AtleJlstullupe pJetJec
'etJcs e ep leiuuop eoJtzsJl

f,Xri"i,[]iri::';,if;fY;i

-erc

orz2

-erleH

auraB o"toj ,1nuoza;"mc asundsp"t ,DJ

'an,nd nc rA DJ orrp,w pr Dapa^ ,"^ rownu '!!^ losm raut nD_t tjgtc ,ntarcg .a4qwls arolu tzut ruppSpf DA as r wnc aundns nA as prcq Da$nO .niruo1 oatudni,si Tqns oltpry ,uiatopug al nu nS _

-pspu'
I3 Joln uI erep
'

rolrJprnqlnl Fltrolep 'e16euguot

el otnqlJluoc rS pzeeqcleu [ ]celuoc lsecy 'unrq6.lns u! ]ege ,snl leod aleu 'ur1Sn6 Jpueslolv ad a;Seu;g1 -uJ l! lclv 'npurSrq3 el ,etqeleseg u! etltuJe] nc punerdul pzer6n;e.r as 'plsuela eelec6lr-u ap asnpo.rd ,rzg, ul unj

iopurptr

?p nun
upl6nd

u! rollugtuol

piptrul tue es BeJoucs u! ]tsunypul posrde ,elrrrcegr

lnOurs lnun op llSeuguloJ alenols

-s6rr)
e eJeucr

1n1ndacu1 n4uad e4olsl'lotBl nJlod rn; eapec pdnp

ro-l

Luo^-tpugqzt ,a,ry,t pu(nd pdnp axz ,auopkog ,ljocos u, :"oo 'a-motctd u3 pupd dtc utp finu.m4 6 ryiac"tn1 rrosDu"tola yp1p" ropugu,tn ,unp8og lnJruto^ n) rJryf,lD oainw punauindpT ' .arar o^ a$Do ap n4n[o l?r!.to app fps oc ,to&op 'tolQDlot puoq a4p) pialpqdry nuntod oano 'atsacn pBuq ad psuJ 'Dtnsup"4s ap a$Do !!a laq oa"a ap * nqnds uw aldoi ap 4ip"tp,to1i1 at a:ouu! 'uarcq ap rupun^ tso! ,o-, )p ,1npad I{ {
'?.!-"optoW

ruozIrc

,lnunD)s

'(lsgtt
igpqnta
2a47aod

epuuda6 'ezecuu! rS eceal6 ,r.re;nc -rped rlose;old nc ,pienul .LutJotoq

!!3lLu InpugJ ulp atltrueJ o_.r1u1 ,r5e;

suoqd6
:eiuerg rolurp

tniepnl 'rqce4-rr1Sapr1 e; elSeu ag '6rn1er-uelp ,tolezord (gggt

rS

leod

-B0Bl) lzznlEap

oqoelsoC

nu a,toc a"td o1 1i_ps ri oiuol p.to11dp.t ati pcsiauo*zr ps wnJD DaJnluJ as * uiac,try ,pdom\uo\suo3 nn1 D asUnqn \io o1 pufinl'ry1nlodsag aluio ap ,unpugr pnop ug os nata*ug,{q pdnp 'TnuoauindpT rupaoxalv.mp 'oni Dmut7n utnnr aJDc ,niwo1 unla$ puoBnpznq ap slrn asr.tad ,p\odsaq .p11"org ruca"tod no*rr1"
m1

"'neJA err ne ,rierzr pru nu rOA gCeC

7s

pa

I3 Jolne

I
(eluaru8ery)

lapppg
mFrrrs nRs Inu

'(Lzgt-

pznr8alg erlcelsoC ap

nFs I

ipna a

69SI-fgSI

pzotda
ap nlcrs

Tn Ar Y s^r sn dYT

nv aNYXsT v
ermrpsp4t;l]X,fr:
'g

leuosred unRzeez\enpr^rpur es orec uud

nucs r3 (pcusel

aecrrotsr llpn1s uI nes ecrrololoJ giee.rc uI 'rcruoJc 'eiestdolel ur eleuruesuoc serueJ nB eJec .rlrqrroap a1n, eleldey uud lpur reru Iec leuorserdurr e_el ugruoJ Jolruwop eC

ret'eiuur
c

eP E4ue
elueIulu

ep

oeeue

'nieuuo;ur r? eJec erdsep rJo trrlrc r?-el eJec ed ,gles.relrun eec urp ns gugruoJ Jnl -eJelrl urp 'crrolsr lcerqns nc eJJelrl e.redo erlelec 1i_eiSelur

.I

serrml I
-rsues

EXHII HEI EIIINtrEINII

ec plnf rep
;-ro
1e rS

FepecoJ

rogp

Enou o

''c1e 1n

n*-h*;;,rMwFry-

$i 1842, al Teatrului Nalional

din

lagi. Fire conservatoare, nu se implicd alSturi de prietenii sii moldoveni, in Revolulia de la 1848, considerAnd cd agezarea vielii nalionale trebuie fdcuta printr-o evolulie organicd.

Doamne, zise un aprod apropiindu-se, ni;te boieri sosind acum cer voie sd se fnfili;eze la Mdria Ta. We, rdspunse Alexandru. Curdnd tntrard sub cortul unde el ;edea incungiurat de boierii qi cdpitanii sdi, patru boieri, din care doi mai bdtrAni, iar doi juni. Ace;tii erau vornicul Moloc, postelnicul Veverild, spdtarul Spancioc

@qt
Crut'd

penAt

in anul 1857 editeazdvolumul Pdcatele tineretelor (o seleclie a

;i

Stroici.

vindn

scrierilor sale

atunci), structurat in patru pFt.i: Amintiri de junefe, Fragmente istorice, Neghind

de pAna

Scrisori la un prietin. Bolnav, scrie tot mai pulin in ultimii ani ai vielii. in

9i pdlamidd, Negru pe alb -

1867 este ales membru al Societdtii Academice Romdne.

Apropiindu-se de Alexandru-Vodd, se tnchinard pdnd la pdmdnt, fdrd a-i sdruta poala dupd obicei. - Bine-ali venit, boieri! zise acesta silindu-se a zdmbi. - Sd fri Mdria Ta sdndtos, rdspunserd boierii. - Am auzit, urmd Alexandru, de bdntuirile tdrii si am venit s-o mdntui; ;tiu cd lara m-a;teaptd cu bucurie. - Sd nu bdnuie;ti, Mdria Ta, zise Moloc, lara este linigtitd ;i poate Mdria Th ai auzit lucrurile precum nu sunt; cdci a;a este obiceiul norodului nostru, sdfacd din ldnlaa armesar Pentru aceea ob;tia ne-au trimis pre noi sd-li spunem cd norodul nu te vrea, nici te iube;te ;i Mdria Ta sd te intorci tnapoi ca... - Dacd voi nu md vreli, eu vd weu, rdspunse Ldpu;neanul, a cdruia ochi scdntierd ca un fulger ;i dacd voi nu md iubiyi, eu vd iubesc pre voi ;i voi merge ori cu voia, ori fdrd voia voastrd. Sd md-ntorc? Mai degrabd-;i va tntoarce Dundrea cursul tnddrdpt! A! Nu md vrea lara? Nu md vreli voi, cum tnldleg? - Solului nu i se taie capul, zise Spancioc; noi suntem datori a-!i spune adevdrul. Boierii sunt hotdrdli a pribegi la unguri, la le;i

ri

un"

nebui picioa

wl
dar

Pesen

tine m

tdzut inims
nu se
toate

tr,

pre o( zile

re

m-ait
ndtdrr sabia trdntc

indrdt

A doua domnie a lui Alixandru vodi Lipugneanul, carile apoi au tiiat 47 deboieri,7072 intr-aceia vreme inlelegAndu
sultan Suleiman impdratul turcescu de atAta amestecdturi ce sd fac in lara Moldovel gi sd scoa/d unii spre affii, nu suferi, ci dede domniia iardgi lui Alixandru vodd Ldpugneanul. lar $tefan vodd, daca omori pre Dispot vodd la Suceava gi batu pre Mircea
vodd Ia Milcov, sd intoarse /a /agl gi

la munteni, pe unde au toli rude ;i prieteni. Vor veni cu o;ti streine ;i vai de biata lard cdnd vom avea rdzboaie intre noi ;i poate ;i Mdriei Thle nu-i vafi bine, pentru cd domnul $tefan Tom;a... - Tbm;a! El te-au invdyat a vorbi cu atdt ddrzie? Nu ;tiu cine

;i

tebui

I linge

jurat

md opre;te sd nu-li sfdrm mdselele din gurd cu buzduganul acesta, zise apucdnd mdciuca de arme din mdna lui Bogdan. Ticdlosul acel de Tbm;a v-au invdlat...? - Ticdlos nu poatefi acel ce s-au invrednicit a se numi unsul lui Dumnezeu, zise Veverild. - Au doar nu sunt;i eu unsul lui Dumnezeu? au doar nu mi-ali

;tia cr el. D'

Ldpt+

unde, vdzdn

;i mie credinld, cdnd eram numai stolnicul Petre? Nu m-a{i

se tnl tntovt

gdtind ca sd trimild boieri gi oameni

de lard Ia impdratul, sd-i ceaie steag,

venird-i oldcarii de-i dede domniie veste, cum ieste datd lui Alixandru
vodd Ei el au venit la Braila gi sd gafe$fe ca sd intre in lara. inlelegdndu

de aceasta, $tefan TomEa vodd sd

sfdtui cu boierii sdi ce vorface gi aflard ca sd trimitd sd margd la Alixandru vodd oameni jurali de la {ard, sd-i spuie cd lara nu-l va, nici-l iubescu gi de acolo sd treacd Ia impdrd,tie gi

pdna nu le va veni rdspunsul, sd

t

ales voi? Cum aufost obldduirea mea? Ce sdnge am vdrsat? Care s-au fntors de la u;a mea, Jdrd sd cd;tige dreptate ;i mdngdiere? $i tnsd, acum nu md vreli, nu md iubiyi? Ha! ha! ha! Rddea; mu;chii i se suceau in rdsul acesta ;i ochii lui hojma clipeau. - Cu voia Mdriii Tale, zise Stroici, vedem cd mo;ia noastrd a sd cadd de isnoavd in cdlcarea pdgdnilor. Cdnd astd negurd de turci va prdda ;i va pustii lara, pe ce vei domni Mdria Ta? - $i cu ce vei sdtura ldcomia qcestor cete de pdgdni ce aduci cu Mdria Ta? addogi Spancioc. - Cu averile voastre, nu cu banii ldranilor pre care-ijupili voi. Voi mulgeli laptele ldrii, dar au venit vremea sd vd mulg ;i eu pre voi. Destul, boieri! tntoarceli-vd ;i spune{i celui ce v-au trimis, ca sd se fereascd sd nu dau peste el, de nu vrea sd fac din ciolanile lui surle ;i din pelea lui cdptu;eald dobelor mele.

Ldpu

doua ca sd erau

brdct peste

nicio pintn

-als lnlnpo^olo^ eoleood nc lcv

esuol

uEl

'purgs

ap Daz o Da"tpz as nuppp Uqwnq a,4u1d tm :JnD ap a\a1asp1d nc n1&unf ctu un ry)cap DqD Da^D nu ouJD orcru 'prsaarnu oituoqoc oatp ,a#ocots Dalrpc ap pzauolod oinlnp a)saa ti "ro1r&opalDd Duoro) Drrnd .pcsuauutop ndutod p7oo7 i" ,)prq -wJ D,ta 'DaacD onlz uJ ,puoauindpT ,nps mlna)rqo nmgotdtaJ

!ry altuDl Dc'srut atd na t

'1od,1fudn;

'fiounpn iit nnta lqapq ti asndacug pqtrys DrugIs ,ppotnrpuDxalv ,.sos pugC 'aunc DI pcsoazugud ps all ps todo nryfun411 aUnJSD ps oc $ ps Dra apun ,a11odo4rut Dl .arDolpqrps put{ ,E onop 'lnawop # agf D aunpD as ps

DnpD aJ

rollntoq

Jo.mrut a47i ap asncpttas p.mas nc

ae

lc,ml ap D p4sDol

"'ruerl coio4 p1pde3

oufoq

NI

4j 1ata1 aJDJ ita 1in-w n7 fin-nanu

lnsun

l'l

pcp Inso
'ng.saco p

aun ru\i "'n* alnod# qio nc $a7 q 'v uotnp w

sucs urpJo

'tnlnuellns eeiled utp (nut) .u.s,tutLlcotl

ps 'p4sn pt na '7i1 n'lnuoau

Dlu'oaJA
Daa)D ruI aqsa

iv

itdprp)

ercj

nc 61nuu1a1sod pjuerc1 E pcrutott

cojoyy nc'rcs llolule4s nc
'e1s

Qaaoployy 11tpi pjasldo1el'sqcorn elo6r.rg) 'tugwgldps g ryMwop ne ec pdnp '^o!1 q TezeSe ne-s rS gcseseT Jnce4 ne 1e4gds \onuedg
u1

oio

eelnd

1i

p717i7ug

en nu uepd tece eau4odwl ?o ppo^ eSwol npugzey.aus p6ug1 pae ne ec eeJseo nc B uctnl nc p4uJ ne p eyed pye ee 'npugzre E npugpptd

ap !d?t p,nod as ps D) cojo,,y ,:, |";,f:fr';':';r:1":,{"::::;ffA fD argu[,r ps a!o^ pJruac ,niwo1 o7 p,to,rds1 orctu ptpf acrooluJ as o as-npurgfs 'DUD ap ad :njrc4 DanoAuJ finsu3 nc Daua^ Ia pJ pugtzpl ,DCJ '!ry DarrtlzDu ptsoaco{tw ps ,raDq ap a"mp $ aqo10{ultd,apun 'lodouguo4suoJ DI putup azauun #-ps ,a1oc urp puoauindpT a.rd oun74 pugwdau oc ,oiwo1 ap grcuntod nila iliolndag .7a ota wncatd Tuo8t"qut un ap arc^au pqp ps D ppotrupunxa1V pc ntli .aryq lasoZuigc ac oimnpp&ptap qutpifw Dra Ig farDr oupw afluq 'acinw ps Jol u! ,aJDc lnlaugo DauauasD ,DuDw plmps cojo7aJ U '1ndn1s Ttjpmc amqaq arD) ap Uotugrt rtp Tung 'mlnporou alrrnwpspn ap ua,min ruw pu ps Dr ,opnqaa gia ryg npc 'oiruc m a7 lnpt a1aBugs W l{ugw in u, n, Daw'DrqDS pc csatnpp8pt fi3 ri 'opiug oalnd o,t f)ta rD! lD aparc D trruz!,tpu! rD-c 'psu! Ua! 4 ng zaury u! apanry io_w punc ,a1un{ ap ,pr[1po un gf io-u 'ru-aunds :niruo1 atd fi aputd" ta' ,aunlt ura ri Tiprgnir_* 'Todsaq a.d Tnpugrr rn .apr allz Dl rocotc a7 o 1ruwop suuda[ tiot uJ ryqca^W pcoojol4J ,ry ,mC[ .pcugugut as prooqz ,c a7no7 "1tr"sid pc "rod as ! fil loumcurw * oa.rcunqu4 a$a ac iui nu',ruawno atd pcq a4ioounc nu aJDo ,1tdoc un arsa Drc4S .!nu!pl o o a1iaps as nu a"mc a,td'm1 ofiautns utttd n acold tw3 la#otu ap arlqn! a$a oulu! !ry uJ ttpugl pDu! alsa coouodg lsuncso nD_s nu pryporJru tDcuJ Jop 'unwinp tqrat atsa ry3 pjyarc11 ,Urulq nr_ut p) itospl lD_w wzp^ 'a1aw aptio a\sad atow row purgfpc ,n17i np lD rDM auu ltnc 2so1rg,^ atd $ na )soun) p4 nu autaasad .,,fDq ,pqwrq)s p.rpd fqo"ryu rDr 7ndn7" :p)snaua^oplout oatno1pciz ryiini na pc uiapigz'aui"iu4 'm1 puo\d pug&alairy punauindpT aslz z!o^ u! parcu-put pS _

o-s ryuat
'!t

'nloJ un ec

ap

enj luedoce ne

'Uel^el e1 n1ryerydut1 1JnryLlootl

stwtJl ne g ydo ne4 tps ad rnaq ,aloA ',,e!o^ nc uo 'e6tetu QrgJ lJo n!o^ tol rS rttugp eft ncsaqm 4

'lugtwpdo

tJ

ne 'ncsaqm Qw nu ap B te etd nroa nu eo" :?po^ nrpuexuv

ne
'JoA ?W r-rS

slz eU el es clz snds ne_r u1wol rrlos nsJaw ne

ps eo gpo^ nJpuenlv

ttwcaa,6 ap&nls mlppl uod.,a.montd ilou u! arlparcuJ -lqiou ,uio fi nwa!nc'tou"DmJDu! 4 o,mi DJrppJ uto,t,idoc wol au pqa4 to,t 1i-ap 1i :a1o1 pw!1puJ u1p D^ as nu ap tldoc tg pc ltplr ui "ryd w1n1ia4qt rcu g o1o\"tp1rg p&uq ad m tiaa.oplow tigj nc iriru purn :lug8pd ap a$a)D .p.mj a1tr#o apToqoF n1otrq an finr3 iauwDoe! loo"Tigwpa 1trp7 tolliliat7 p7.to1 1i ntn4ducs pslz ap ti-ppD "7i1w, gia pc aruluo li-ppy ia4snou a1fia1app.rp! pdnplou atd rcclapad au nu 'tqeunua8 W pugzp) ,cojo7,tg aslz iauutDoe iauwnoe _ 'puoauindpT pqa4uJ ZSDrupr lD_aJ _ 'asowDr coiolr'g :1j1uqgw p.niat u"ntog

conundg 'runfrcp lualoq ap

?ceaA yej u1e4u1 ed asel ynu

Mn30 put

prime cdtre mulli; m-am ardtat cumplit, rdu,

Dupd ce a ascultat sf. slujbd, s-a cobordt din strand, s-a inchinat pe la icoane ;i, apropiindu-se de racla sf. Ioan cel nou, s-a plecat cu mare smerenie ;i a sdrutat moa;tele sfantului. Spun cd in minutul acela el era foarte galben la fald ;i cd racla sfdntului ar fi tresdrit. Dupd aceasta, suindu-se iard;i tn strand, se tnturnd cdtrd boieri;i zise: ,,Boieri dumneavoastrd! De la venirea mea cu a doua domnie ;i pdnd astdzi, am ardtat asvdrsdnd sdngele multora. Unul Dumnezeu;tie de nu mi-a pdrut rdu;i de nu md cdiesc de aceasta; dar dumneavoastrd ;tili cd m-a silit numai dorinla de a vedea contenind gdlcevirile ;i vdnzdrile

el din impdcarea aceasta nu a;tepta vreun bine, nici prepunea vreun rdu. Norodul se invoia cu obldduirea lui Alexandru-Vodd; cdrtea numai asupra ministrului sdu Moloc, care tntrebuinla creditul ce avea de la domn, spre tmpilarea gloatei. Cdci de;i era necontenitejalobele ob;tiei pentru jdfuirile lui Moloc, Ldpu;neanul sau nu
rdspundea, sau nu le asculta. Ceasul prdnzului apropiindu-se, boierii in-

ue, ta4

pu el

fa

unora;i altora, care linteau la rdsipa

ldrii;i la

peirea mea. Astdzi sunt altfel trebile. Boierii ;i-au venit in cuno;tiinld; au vdzut cd turma nu poatefi fdrd pdstor, pentru cd zice mdntuitorul: ,,Bate-voi

cepurd a veni cdldri, tntovdrd;ili fie;tecare de cdte doud-trei slugi. Luau seamd tnsd cd curtea era plind de lefecii tnarmali ;i cd patru tunuri sta indreptate spre poartd; dar socoteau cd sunt puse pentru a serba, de obicei, ceremonia prin salve. Unii poate cd ;i prepuneau vreo cursd, dar odatd tntrdnd, nu se mai putea tnturna; cdci porlile erau strdjuite ;i pdzitorii poruncili a nu ldsa sd
iasd nime.
Adundndu-se boierii, 47 la numdr Ldpu;neanul se puse tn capul mesii, avdnd tn dreapta pre logo-

fr q

&a

gn

jin

in

oa os
al1

pdstorul, ;i se vor imprd;tia oile." Boieri dumneavoastrd! Sd trdim de acum fn pace, iubindu-ne ca ni;tefrali, pentru cd aceasta este una din cele zece porunci: Sd iube;ti pre aproapele tdu ca tnsu;i pre tine ;i sd ne iertdm unii pre allii, pentru cd suntem muritori, rugdndu-ne Domnului nostru Isus Hristos - t;i Jdcu cruce - sd ne ierte noud gre;alele, precum iertdm

gr, aa tm

fdtul

;i

noi

gre;ililor no;tri."

J
mditl*

Sfdr;ind aceastd de;dnlatd cuvdntare, merse in mijlocul bisdricii;i, dupd ce se incltind iard;i, se tnturnd spre norod tnfald, in dreapta;i in stdnga, zicdnd: - Iertali-md, oameni buni;i boieri dumneavoastrd! - Dumnezeu sd te ierte, Mdria Ta! rdspunserd toli, afard de doijuni boieri ce sta gdnditori, rdzdmali de un mormdnt ldngd usd, insd nime nu le-a luat seama. Ldpu;neanul ie;i din bisericd, poftind pre boieri sd vie ca sd ospdteze impreund; ;i tncdlecdnd, se tnturnd la palat. Toli se tmprd;tiard. - Cum i1i pare? zise unul din boierii care i-am vdzut cd nu iertase pre Alexandru-Vodd. - Te sfdtuiesc sd nu te duci astdzi la ddnsul la masd, rdspunse celdlalt; si se amestecard in norod. Ace;tia erau Spancioc ;i Stroici. La curte se fdcuse mare gdtire pentru ospdlul acesta. Vestea se tmprd;tiase cd domnul se tmpdcase cu boierii; ;i boierii se bucurau de o schimbare ce le da nddejde cd vor putea ocupa iard;i posturi, ca sd adune noud avulii din sudoarea ldranului. Cdt pentru norod, el era indiferent;

Trotu;an ;i tn stdnga pre vornicul Moloc. incepurd a zice din surle; ;i bucatele se aduserd pe masd. in Moldavia, pe vremea aceea, nu se tntrodusese incd moda mdncdrurilor alese. Cel mai mare ospdl se cuprindea tn cdteva feluri de bucate. Dupd bor;ul polonez, veneau mdncdri grece;ti ferte cu verde,turi, care pluteau tn unt; apoi pilaful turcesc ;i, tn sfdrsit, fripturile cosmopolite. Pdnza mesii ;i ;ervetele erau de filaliu lesute tn casd. Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgerile;i pdharele erau de argint. Pe l6ngd pdrete sta a1ezate tn rdnd mai multe ulcioare pdntecoase, pline de vin de Odobe;ti ;i de Cotnar ;i la spatele fie;tecdruia boier dvorea cdte o slugd, care dregea. Tbate aceste slugi erau tnarmate. in curte, pe ldngd doud junci ;i patru berbeci fripli, erau trei poloboace desfundate, pline cu vin; slujitorii mdncau ;i beau; boierii mdncau

jw
w1

tat

ue

st

vn

pe

vit

ch

n4

c7/

fr
,sc

;i

da

al,

na

ca

;i

beau. Acum capetele incepuserd a se

ta: vinul f;ifdcea lucrare. Boierii inchinau si urau pre domn cu vivate zgomotoase, la care rdspundeau lefeciii prin chiote gi tunurile prin bubuit. Acum era aproape a se scula de la masd, cdnd Veverild rddicd paharul ;i tnchindnd zise: - Sd trdie;ti tntru mulli ani, mdria-ta! sd stdpdne;ti lara in pace ;i milostivul Dumnezeu sd te intdreascd tn gdndul ce ai pus de a nu mai strica pre boieri ;i a bdntui norodul... N-apucd sd sJkr;eascd, cdci buzduganul arma;ului lovindu-l drept tn frunte, tl obori la
pdmdnt.

ffierbdn-

dE

se

nii

ce

sp fnl

rd

ra

ga

vd

Dl uoqo pun8npnt
lDW nu D ps nazauw

ps iDt-D!
:aslz Pu
'DSDW Dl 'tmqnq

-undspt
nn"m

nn,

-ugqtagfug

nnu?w ! auud'apl
-,taq n4D.

'apu,
'n8n1s o

ti touqo3 -ugd atn

-pd pBugl

'aPpenq

ryp1{ ap -ousoz a
todo !1un -at8 upm -nq ap !lDra PJ -o4uJ as

pnsnpD 'coioltg y
-o3o7

atd

Tnuoauind

ps Dspl

apind 2
plDpo rD
'aAIDs

-p"td put ps osm pu nu 'p"toorcalpwtncatd pctoyAJ mu Tocndn no apJ pltpry oaunnda1aiq pc pp^ 'psopclt p31.4s iaulu ap psoqpcpd iqo .top 'DlsoarD Dl DJ DU2W atd csamqptts ps pugB ap uoato ilnu ap na :uozaLtnl Tnrcitgw asundspt ,,iwatt coio74 ry1pdo7 'aurucda1ai4 aJDa no m 'DJ DrJp,W IDMJv lcoio7ry a"td arap au pS" :a,mu ntn? 4 o314s apun ap 'Unplz ad oqipc as o asndacm pporou 1,4!9r 'as-npuwrlo,tdwsruwau nin1so rpuapo ul oio o ap nni rydpcs wo ri nliaco UW ap Uryuga 'p!o ap pnv as nl a1upBuqglrn8uts p77nc Mo-u pn amq ru?pl wo-u 'aunds 'o1saco atds -sD 'ppo11-n"ryuuxalv asv 'autq a7ruol og as-npuguln4u! todo astz 'acooioltg actuto^'!g 'fiat pinutV zlac ac 1i ,to,tt ac iaulq ryznD m-u :p,ms aqaqu! t-ps Tnioutn atd anwt4 'rnlnpotou palru 17ia pc unds fi3 lnaw pdnc nc pcnlps aJ ia$aro -tod ap asoiutuiu3 I! arDc atd '1nuoauindp.1 'uiam8ni luns aqJot a3 'p8oi ap aual^ r-nu "np 'qnw lout uJ llnw ulp ot.tp\u! 2s ps rc-u lad"rpi un ad pc1oc tlzno !ar^ ia1oq"rgl'autq a) uo un oJ pu4ps Dlsalo p8ltls ornolg 'anmqotdru3 pqpF o lDunu nnacplafiaq ap ial zunJ 'asundsp.t'coioyg mln)ruro^ pdo3 iliawn 11io7sg'allrncas n) Dlpt o n amdacuS atoc 'puqrtul Tninwo atd 'nitnc oltood n7 asn&,ta1o Tnio"ro 7o7 $ 1npo.t atd pagzpa.'TnunauindpT pqaquJ inc a) -ou prasmlnnnq 'qia"nrcq Mauoo ri 8n1s atln '(,utar^ coio7tg a,rd pugtr,tur ri Ltop,ntoq alasnr q ad pwq psop ry1 7ndo3" :o7t4s so73 Tsacn 1l snfi un pncpt as aptnsolS 'Unplz aqsad rrys o pugcndn 'pinu, nc p.todncs arcoJ 'pclttzala aarulqcs o Dc nt'apwrut a7oo7 atoc tmin4 'p8n! ap p,rcca1d 'finp1os ap aXsa,t p"rpt ail^ol as-npugzp^ ,oluaroq a18ryg 'aq"tnc 4 fi W ?qa un pugsp8 tug^nc puun urp $acy Da"Dplcn asndacuS'sns ap fuouto m pppo iwa,.r,t coio7tg m7 pdnS - iprnow ps coioTtg 'ops a1tzadsay ad p71oq o asncpt a&ugs nc itrrDou pS - ippo^ atd a1iamqpls 7g - ppn"d au # aqia1aq tDcatsauD 1nut,t ti p.rysas.ryds as apnonln :asuu au lg - icoioTtg 1coio7a1 - icoloTtg tJol 7nn1 nn-t -.mtspr as DsDut 'qsoaco Dtugrt 1i o7dn7 uJ iptlr aN - iluoq walv-N - irlo"tps snupJ uV -.rcd ad noa)pz undnq ap aqdai & nazn4o4 'nut 1pcsn1nfr{ rarcq unpM ptsautpr rDra nu 4i"tgts uJ .tup 'pntad lpu aa nu pS - lpcsnauqdw3 tow au na pS tpatry l4nytJ 'oio1a, dwncs oapum #g 'atqos oa,ta, ipcsDrc ocndn Inunart pcng 'nnainppu3 13-upd noa8ug4s -dnz au nu pS - iaryry{pp azatniuut pg ry 'nnawntd n apuD.t putto)osau 1i "toltio8nn :nByLs n p"mdacug gli"tgts aJ 'prDac pTgB ap at.mt nc noqla\cug as 'fitup.t $ap '11un ps ac nip ad nun nqaquJ as o # 'apc 'ala) uJ :rol Dugtw u! awrv nnacpt as nsata afmugcpt a8ug4s as n ndacuJ 'oal^ ac fi 1tuad, np ac nquad 'a7ata37o7 'apunncs :a,nqJry nc nntpdn as run( a4i ps pqlanuarl\atnqatgug Dauautaso n7 o1da1lo 1i* 1"" utp psuJ rjpta :acruc #-npugcp! nparntn as nu DI 'r,xDtspc n.m8 nc pcowp"t oawgso,td lug&pq lDm !a) 'utuo"tdug lpw as o-q[ noappc 4DQ.tnz 'awn p,ryt'sop ulp ad aqia1pitut riuudtns ,p[t.t8 nc nip ac n4uad ri ac ti ooru pugtnau'uarog 'piaq oataputtdo nc nlp |ruat fio fiatt 1tiuac ac pqaa4uJ ppo^ DS Dqphl irunq ruauDO z,f np[appusap ountnc nun as-npagldnl ,fi1pugso ,a.Dpnn a"tds tig"tploq # 6o&nn :p?t"4s 'uwas pugcpt'ti ni,tnc 6 ry1nc luawoo n|tnodadastnsas\ninw.to'D$DacDDaMarAuJ tow ti p|ns o'ptq n"4od ap # pBunl rut[ lipu "ito,tl -ugls tcurc ap nos o-4u! ouautc ti-pcsomdnqcuy 'psootaauos Duacs pUSDaco utud n ptznot?

ac lptruJ Mapa^ ps rDp 'puoauindpT a.ry"ryio nc anz 'sundsp"r auawasD pno-s wo\da|tn-w -

,rols!

D,D tDrp^apo nc ypulpiuplc tps tliutp dpc ad as-rnpmttnqz 1n"ryd naiwts 'm1nugdpls pcold ps
oc apgu o as-npuqrs 'coio741,tot :Dappr 7g 'asndacuS

ti

asnd Uns qs ununl oaunc p

ap aJDJT -u! luala nu nDS I nuiqo a

oa.m7tdn4

oimnqa4,

ac Dqpp)put oa,qtd apun ap ,psllqcsap p.4soata! o pBuq psasp,tl as fi pugw ap cojoltg a.td psnn\ p 'TnunauindpT uluad 7g3 .n W aluqns nc p.n\snd -pu l3 prDrtu! 'pat4 ap \nuo|1dpc ap #npo 1ln7 -so ip ti :p"t! q 4 'aptntq&unt pugiocs ,roilra! ad ap g"tox1[n1s fioy 1nurw uJ Dl :qsacD -oq ap1ods
n7

rDutna

ap arDowo !-ps 'oCI 'Larcq oig|o ytad no ac autal| ap 'p1[ow ap arus D^aWD Unou .toe pqnBnd ot4 Fnu :aq.mun| nc aqioo.tduS t-ps 'Div 'DiV dotoauunp fi fiocos anc 'DH 'DacD Dawg -so"td q alununt nc aap os csacunrod ps autd, twJ 'p,qro^ 4 naipw1p,tur as arcc 'coio7ty atd pugttu.mc punausndp7 aslz'alzrgtu! pinwn p pp,,I "'os ora "'pcpul{ pc aurq Tncpt to ti a4urcu

"'pc n4uad !p1p7

itpcpf'p

nJ orcA4
'aulq u\

1o-1

p314s in4so^

puwop atd gg"rpco lo^ iV

Pune sd deie cu tunurile

intr-ingii...

Sunt bucuros cd-li rdspldte;te norodul slujba ce mi-ai fdcut, vdnzdndu-mi oastea lui Anton Sechele ;i mai pe urmd ldsdndu-md Si trecdnd in partea Tom;ii. - Oh! nenorocitul de mine! strigd Moloc smulgdndu-;i barba, cdci de pe vorbele tiranului inlelegea cd nu mai este scdpare pentru el. incai ldsali-md sd md duc sd-mi pun casa la cale!Jie-vd mild de jupdneasa;i de copila;ii mei! ldsali-md sd md spoveduiesc! $i pldngea, ;i lipa, ;i suspina. - Destul! strigd Ldpu;neanul, nu te mai boci ca o muiere!fii
romdn verde. Ce sd te mai spoveduie;ti? Ce-i sd spui duhovnicului? cd e;ti un tdlhar ;i un vdnzdtor? Asta o ;tie toatd Moldova. Haide!

pddesc!... Dar ce le-am fdcut eu oamenilor acestora? Ndscdtoare de Dumnezeu, scapd-md de primejdia aceasta ;i md jur sd fac o bisericd, sd postesc cAt voi mai avd zile, sdferec cu argint icoana ta cea Jdcdtoare de minuni de la mondstirea Neam,tului!... Dar milostive doamne, nu-i asculta pre nirte pro;ti, pre nipte mojici pur" sd deie cu tunurile intr-in;ii... Sd moard toli! Eu sunt boier mare; ei sunt ni;te pro;ti! - Propti, dar mulyi, rdspunse Ldpu;neanul cu sdnge rece; sd ornor o mul1ime de oameni pentru un om, nu ar fi pdcat? Judecd dumneata singux Dule de mori pentru binele mo;iei dumitale, cum ziceai tnsuli cdnd tmi spuneai cd nu md vrea, nici md iubepte lara.

;nn e ,frl fi
crfud

gl"sin

wfte

{risi

cina
Ie;in

bucz ei. A

pre

tioe
cdtn

Gindu au omordt Alixandru

vodit 47 de boieri
Alixandru vodd daca s-au cu-

rdlit de toatd grija denafard gi au adus pre doamna sa Roxanda gi

pre fiii sdi din fara Munteneascd, au vrut sd sd curdlascd gi de vrdjmagii sdi cei din casd, pre carii prepusese

el cd pentru viclegugul lor au fost scos dln domnie g-au invdlatu cu

taind intr-o zi lefeciii sdi, pe carii au
avut streini, de i-au supus in curte cea damneascd, in lagi. $i i-au chiematu

pre obiceiul boieilor Ia curte carii

negdndindu-sd, daca au intrat in cufte, slujitorii, dupd invd{dturd ce au avut, inchis-au poarta gi ca nigte lupi intno turmd fdr'de niciun pdstor, au intrat intr-ingii, de-i snopiia gi-i junghiia, nu numai boierii, ce gi slujitorii. Nici alegea pre cei vinova,ti, ci unul ca altul ii punea supfu sable, cddea mullime, dipre zdbrele sdriia afard, de-Ei frdngiia pieioarile. gi au
fdr nicio gnjd 9i de primejdie ca aceia

perit atunci 47 de boieri, fdrd altd cufte, ce nu s-au bdgat in samd. $l aga dupd atdta nedumnezeire, ii pdriia cd g-au rdscumpdrat inima. (Grigore Ureche, Letopiselul ldrii Moldovei)

acest fel pldte;te pradd lara. indatd arma;ul ;i capitanul de lefecii incepurd a-l tdrdi. Ticditul boier rdcnea cdt putea, vrdnd sd se tmprotiveascd; dar ce puteau bdtrdnile lui mdni tmprotiva acelor patru brale zdravene care-l trdgeau! Vrea sd se sprijineascd tn picioare, dar se impedeca de trupurile confralilor sdi ;i luneca pe sdngele ce se tnchegase pe lespezi, in sfdr;it puterile ti stdbird, ;i sateliyii tiranului, ducdndu-l pe poarta curlii mai mult mort decdt viu, il imbrdncird tn mulyime. Ticdlosul boier cdzu in bralele idrei acestei cu multe capete, care tntru o clipald il fdcu bucdli. - Iatd cum pldte;te Alexandru-Vodd la cei ce pradd yara! zis erd trimi;ii tiranului. - Sd trdiascd Mdria Sa vodd! rdspunse gloata. $i mulydmindu-se de astd jerffi, se tmprd;tii. in vreme ce nenorocitul Moyoc perea acest fel, Ldpu;neanul porunci sd rddice masa ;i sd strdngd tacdmurile; apoi pusd sd rdteze capetele uci;ilor ;i trupurile le aruncd pe fereastrd. Dupd aceea, ludnd capetele, le a;dzd tn mijlocul mesii pe incet ;i cu rdnduiald, puind pe ale celor mai rnici boieri dedesubt ;i pe a celor mai mari deasupra, dupd neam ;i dupd ranguri, pdnd ce fdcu o piramidd de patruzeci ;i ;epte cdpdline, vddul cdria se tnchia prin capul unui logofat mare. Apoi, spdldndu-se pe mdni, merse la o u;d ldturalnicd, trase zdvorul ;i drugul de lemn care o fnchidea ;i intrd in apartamentul doamnei. De la inceputul tragediei acestia, doamna Ruxanda, ne;tiind nimic de cele ce se petreceau, era tngrijitd. Ea nu putea afla pricina, zgomotului ce auzise, cdci, dupd obiceiul vremii de atunci, femeile nu ie;eau din apartamentul lor gi slujnicele nu puteau a se risca in mijlocul unei o;timi ce nu cuno7tea ce este disciplina. Una Alexandru-Vodd celor
ce

luali-l de-l dali norodului ;i-i spuneli cd

ii aj
vom

Alet tirai

nul

insd

cdt

spo dint
PoL

can

doi
ven

legt

dar

apr, osa

inti, salt

Qaaoplolly 11tgj

piasldo1al'aqcorn

Dun'
ASDN)

e.ro6r.rg)

ctz

"ra ne pc unc -eo tnloo npugjocs lso1

'PpoA nJpuenlv
.nJsacv
Quprz

u1 yjnp ne tjlnw

lp ":';,:::

'nunLt

n{n
pu117ia

nsugp

8p arsa/ ec 'eulels 'es

eeJrJsQu

-n! o1 ynpugLuaqr # ynpmzot&q ,a"mo1tfuruatao ti asnongf ,a1ns latzruc ap{ua[ awot apa^ oatpd as t 2o1un*t"t! trr i7 1*11up '!ryryugwna oin q nzptt as purync lnun.t4 $ p11u1 4 -oq uadp"t ncpt olnog .a.moBug1 ap !^pqoq as plo psug la.nqpso n) low Uplu! o a"nc a,rd .!rynu!rcH Dapp) uJ [Unut as ,adootdo ap lDw azaqSlagd 1-ps DJ 1ry prugwprn[a1iamiatd tgc nnqft la r7p 'prlutlu acnt oa al nu p) a4qwptnf uDw rDw alac ut.rd as_npug*)1 'a!^ ps Dc unpugr ailnw ffiw u! asasucs a1 puoauindpT'

prta! uud

pino
o
n)P

ti1moqzp.tn",""o;rf

;{:if:,:::{{;7,:f;;:::tn:r::::T:;
giacn ap

-u?wel 'es-Puweop 'epuexoa

'ilun afi p E dod et'efios

-puJ u! ryedofiu1 ne-1 elsurc nc rS 'lunw ne g yaVp ne-1 'fip nlgcop nQJ rew pjed nu ps es-?uueop ?s-npugwel '!gs !!ro!oq u! oluleu rew psnceJ elJeow B gzeofi p4gc puttlf 'eercpetc rS 1-e ep eJe eqec 'eJsce e3 ryugAne un op

qlaco ,a1ra1a)d rDp :D!^Dplow u! Dqu! o atds 1g"up no1rp) nu a,m? 'tuolod atd a1tru3 nu ps ,uaroq pp ,rurro1o4

yhtb4 or)

Jolac

nc1i,
pdno
pS pst

-wpeuep nc reu 6 n4uganc n sage npug5alejul peloq g rtdocsrde rcde

Qs-np lns

Daunt o1 piulnf4 arDw n) gfo.tB uau8 rop DaAD #ag .awata. putp -uqd $ pugldalio 'pityautoS o7 nnapai aror loto4s ad # cotciodg ad ougw aund asn1nd nu lJpc ,717i1u11au ota ,a$arr awol nC

lnaoat

le4

ne-t E TupdnlQc nej ,ry plugttnc gd -np rn!^ lgeop nlJow ry1nw rcw 6 np

ne-s rS Uza4 ne-s ecep 'rcde rc17y 'aluoqed aug5npc ep ewnu snd

ps op ge slz oll ps ctz 'tp5rypc Tnzpa

e^

-uru

intoi
'alado:

-ugul*q

fnpugzp^ ucO .QcseaJ

lt,tgc D ozaln) rDut nu a*lu rcpo ,a)rulalpd nota ,r, ,rugtut "rrrfliHrT;!; :snda.td DaLD a,mo ad pcas ,tqco # oalumc Dtpy oaprs 'umt8mqcs ap ynla!pocspu ,uiauawo uualns o,ip"n o p) "pJporl: prcp aryn ps na oc n4uad lq rpe taroq unmu asary| mta nu . ' DpuDxnV DuwDop a sap a c pjulnpp?p! s onurpan ppo1_lupunxaly DJoJpc Daruall a! ,Dtsoa)D Duacs DI ap plasncaq luD tutzd

'aryii
rnpu9
ad aso,
DJapa(

-pdrygc f rc ru 'elJeow e;ds a;sar ^es Q3 eape^Jo^ l-op roluercq E rc1rdoc -srde ryugtnc lesq ne ,nrA eJU rcw

"'ne

rS csedod ps tue

dlnru erd ,e1ncs rol gru eC

AI
au

aaalD, aJ Jop

pc'?onuods p p.t,pc pn14s ,s1wt4

"e

'!9rpl

"l:f:"ru:;"f:::fra:wo^

ttinuos'utslN

a7ia7p

f
I

e ep eplepgu npugAeeu rS esnc-ez ec eetb ppoq q ps-npugzp^ ,nl eeueou ap euleu Ew Ia P3 ,aunn -pt?Su! nc gpo^ ne ntpurrly $oJ rnl eaqeout rS gc ttun cq 'psodgt ne'rcde ap pc 15 lptulp lac .rS 'e1es laluuop e pd r tue acazptds -w7 pldwn ne ecep'la Jel .aruuop el rnl ewJn atd ernd fps ec ,ppo^ uepdog nps-nlg ed ueiow p4pe
ne-e1

"dr",o:f:::i::::i;::X; i!tri::;;::;' iir*ri

n1

iaplD

ep'elJrc
gwelqc

rrj:tout ee1uteul Tejpttul ne-1 udocsrda

S-E

ilnln4
U{ iara

pleoq u! nzPs Qpo^ nlpuexllv g2g2 ,lnueeuSndpl

g7eo7 B uetoq E $ eeUeow ncsounc

eefi

'lclorts ad fi cotcuodg ad ougut ruia'd_p, ,ptz as-npuqsatpD ,nt,mJ .p1nna{a1 "rrp, astz ad a"nfq ps al "tq apryg .tD! 'o,tolsacD "tofurytc afrrynq prz aTsad acun"m ps iund _'

ap pu

PpoA nlpuexllv lnt eopeou so

as !)s

ri ncala1 ap puo\tdpc atd 6pB ,ptDS uuon:;p:!:X::ilrf;;T;;:: aluryuauDvodn q asnp o ,aioyQ o_pugnl $ .altods as Da',arncnq lt rol u! :pulqwgz punauindp7 aslz ,aDMa! pt Drawal _

nquad
'oqJoq

-tZ 'tgtryU nD-s rDp

(;qcesy .y ep e6e.r6o11) plnueau6ndp7

ti ctuio4s pdli un lzoqoF Da ,urllautd nrtozo.r8 Da,DpaA *fi"tl4 .plDS u! asnpD o ti pugtw ap DpuDxnV atd pn1 ,"1ra"i pug" tttoU{nfS'.clulN _
,ppDfis

DI

pry

1so! no_s

inoazno as up8u1s ac ,a4adfi ac rDe _

lnulrs4 el rcilnpq eo4rypc?w

ap cDat un 7r7p, wo-ti

'Tmpp*p!*r-,t'#:#,::#f,f!-n"tu
.pc1,rl

pw-nF 'mcpl 'otoi unc'ai pcapnl ps :ac

atoy

ffi4't
-!w ,
Dl ouD(

Tsol nn-ry,y ipp^ 4 pc racmry p^DIS ,Da pByls 1V J lnputaocJ .Dsugp p8uq ad ntdoc pug,to 'lauoocr oaulnalp as-npug&nt o4tsp7 n ,ntpuoxalv wrtu! D pugc i 1i 'pqn1tpds Dra ,rnlnpotou nunlap as-npugw4 ,piiorop Dung'

la :al

o coltr
aJDotp:

alos nugdpxs aga^ D$oaco asasnpl ppoa, p1 $ ntdnso Dqrnz atsa pc pqro^ aslznD ,puga1 ,pjoauzptpiS 1ii:"p )1p

decata Durnnezeului dreptdfii. in de;ert se invdrtea tn patul durerii, cdci nu putea afla ragaz.

Chemdnd pre mitropolitul Teofan, pre episcopi ;i pe boieri ;i spuinduJe cd se simte sosit la sJ;dr;itul vielii, t;i ceru iertare de la toli, umilindu-se; pe urmd ii rugd sd lefie mild defiiul sdu Bogdan, pre care il lasd mo;tean scaunului ;i sd-l ajute cdci, fiind tn fragedd vdrstd, tncungiurat de puternici vrdjma;i, nu se va putd apdra nici pre sine, nici pre lard, de nu vaJi unire intre boieri Si de nu vor avd dragoste ;i supunere cdtrd
domn.

Numele acesta ti aduse aminte de toate cele ce se petrecuserd. Sdngele tntr-fnsul tncepu a ferbe Si, sculdndu-se pe jumdtate: - Ce pocitdnii sunt aceste? strigd. A! voi vd jucali cu mine! Aford, boaite! IeSili! cd pre toli vd omor! $i cduta o armd pe ldngd el, dar negdsind decdt potcapul tl amdrli, cu mdnie fn capul unui cdlugdr intru auzul strigdrilor lui, doamna cufiiul ei, rnitropolitul, boierii, slugile tntrard toli in odaie. Chiar atunci cei doi boieri veniserd ;i sta

adt

$te.

frr litl
mn

me

cu
sd-

Cdt pentru mine, urmd a zice, de md voi

ridica din boala aceasta, sunt hotdrdt a md duce la cdlugdrie in mondstirea Slatina, unde sd md spd;esc, cdte zile fmi va mai ldsa Dumnezeu. Deci, vd rog, pdrinli arhierei, de md veli vedea aproape de moarte, sd md tundeli cdlugdr.. Nu putu vorbi mai mult. Convulsiile tl apucard ;i un le;in grozav ca moartea ti tngheld trupul, tncdt mitropolitul ;i episcopii, crezdnd cd se sJdr;d.;te, tl cdlugdrird, puindu-i nume Paisie, dupre numele Petru, ce avea pdn-a nu seface domn. Dupd aceasta, salutdndpre doamna Rtnanda de regentd in vremea minoritdlei fiiului ei, proclamard pre Bogdan de domn. Apoi indatd pornird stafete pe la boierii din lard;i emigra,ti ;i pe la capitanii o;tilor. Abia amurgise cdnd Stroici;i Spancioc sosird. Descdlecdnd pe la gazde, alergard cu pripd la cetate. Cetatea era mutd ;i pustie ca un mormdnt de urie;. Nu se auzea decdt rnurmura valurilor Nistrului, ce izbea regulat stdncoasele ei coaste, sure ;i goale ;i strigdtul monoton a ostagilor de strajd, carii intru lumina crepusculului se zdreau rdzdmali pe lungile lor lance. Suindu-se in palat, ti cuprinse nu pu{ind mirare neintdlnind pre nime; fn sfar;it, o slugd le ardtd camera bolnavului. Voind sd tntre, auzird un mare zgomot ;i se oprird ca sd asculte. Ldpu;neanul se trezise din letargia sa. Deschizdnd ochii, vdzu doi cdlugdri stdnd unul la cap ;i altul la picioarele sale, neclintili ca doud statuie de bronz; se uitd pe ddnsul ;i se vdzu coperit cu o rasd; pe cdpdtdiul sdu sta un potcap. Vru sd rddice mdna, ;i se tmpedecd tn ni;te metanii de ldnd. I se pdru cd viseazd ;i iard;i inchise ochii; dar redeschizdndu-i peste pulin, vdzu acele; i lucruri, metaniile, potcapul, cdlugdrii. - Cum te mai simli, frate Paisie? tl tntrebd unul din monahi, vdzdnduJ cd nu doarme.

;i

ascultdnd la u;d. - A! voi m-ali cdlugdrit, striga Ldpu;neanul cu glas rdgu;at qi spdrios; gdndili cd veli scdpa de mine? Dar sd vd iasd din minte! Dumnezeu sau dracul md va insdndto;a, ;i... - Nenorocite, nu huli! tl curmd mitropolitul; uili cd e;ti in ceasul mor,tii! Gdnde;te, pdcdtosule, cd e;ti monah; nu mai eSti domn! Gdnde;te cd prin hulele;i strigdrile tale sparii pre astdfemeie

cu pn
el.

sili

va,

nevinovatd ;i pre acest copil fn care razemd nddejdea Moldaviei... - Boaitd fdyarnicd! addogd bolnavul, zbuciumdndu-se a se scula din pat; tacd-li gura; cd eu, care te-amficut mitropolit, eu te desmitropolesc. M-ali popit voi, dar de md voi tndrepta, pre mulli am sd popesc ;i eu! Iar pre cdleaua asta voi s-o tai in patru bucdli fmpreund cu ldncul ei, ca sd nu mai asculte sfdtuirile boaitelor gi a du;manilor mei... Minte acel ce zice cd sunt cdlugdr! Eu
nu sunt cdlugdrl sunt domn! SuntAlewndru-Vodd!...

ha

Rt,

dt

pa

Sdrili,

fldcdi!

Unde-s voinicii mei?...

Dali! dali

de tot! Eu vd poruncesc. Ucide{i-i pre toli... Niciunul sd nu scape... A! md-nddu;!... Apd! apd! apd!

;i

cdzu rdsturnat pe spate, hdrcdind de turbare de mdnie.

;i

ca

Doamna ;i mitropolitul ie;ird. La u;d ti intdrnpinard Stroici ;i Spancioc. - Doarnnd! zise Spancioc apucdnd de mdnd pre Ruxanda, omul acesta trebuie sd moard numaidecdL Iatd un praf, pune-l tn bdutura lui... - Otravd! strigd ea, ffiordndu-se. - Otravd, urmd Spancioc. De nu va muri indatd ornul acesta, viala Mdriei Tale;i a copilului acestui este tn primejdie. Destul a trdit tatdl ;i
destule a fdcut. Moard tatdl ca sd scape fiiul. O slugd ie;i. - Ce este? tntrebd doamna. - Bolnavul s-a trezit ;i cere apd ;i pre fiiul sdu. Mi-au zis sd nu rnd duc Jiird eI. - Oh! vrea sd-l omoare, rdcni duioasa mumd,

Lt

fo

dt

c(

ca

ld

pl
Ct

Ei

,s(

strdngdnd cufurie copilul la sdn.

irrirl#l