Cap.

III MERISE METOD DE PROIECTARE A SISTEMELOR INFORMATICE

1) Noiuni introductive 2) Ciclurile de realizare a unui sistem informatic 3) Modelul conceptual al datelor 4) Modelul logic al datelor

NOIUNI INTRODUCTIVE
Metoda MERI E !Met"ode d#Etude et Realisation Informati$ue par le Sous % Ensem&le representatif) a fost dezvoltat' de Centrul (e"nic de Informatic' din cadrul Ministerului de Industrie )rancez *i reprezint' un instrument te"nico+economic de proiectare a unui sistem informatic, -e parcursul timpului au fost dezvoltate dou' variante ale metodei, -rima variant'. ela&orat' la sf/r*itul anilor #01 se &aza pe urm'toarele coordonate2 a) abordarea sistemic % scoate 3n eviden' relaia e4istent' 3ntre sistemul informaional *i sistemul decizional. pe de o parte. precum *i relaia dintre sistemul informaional *i sistemul condus. pe de alt' parte, istemul informaional pune la dispoziia sistemelor condus *i decizional toate informaiile necesare pentru a aciona *i a decide5 &) acoperirea ntregului ciclu de via a SI % cuprinde sc"ema directoare. studiul preala&il. studiul de detaliu. studiul te"nic. realizarea I. implementarea I. mentenana I5 c) un ciclu de abstractizare corespunz'tor celor trei niveluri2 conceptual !r'spunz/nd la 3ntre&area CE6). logic sau organizaional !r'spunz/nd la 3ntre&'rile CINE6. C7N86. 9N8E6) *i fizic !r'spunz/nd la 3ntre&area C9M6)5 d) separarea ntre modelul datelor i modelul prelucrrilor,
Niveluri Conceptual Logic sau Organizaional izic Date Model conceptual MCD Model logic MLD Model fizic M D Prelucr ri Model conceptual MCP Model organizaional MOP Model fizic M P

e evideniaz' *i o etap' de validare. care permite verificarea e4istenei tuturor datelor pentru efectuarea prelucr'rilor. precum *i a verific'rii tuturor prelucr'rilor utile pentru o&inerea datelor necesare, MERI E separ' studiul datelor de cel al prelucr'rilor. de*i acestea dou' se pot realiza 3n paralel, MERI E are dou' o&iective principale2

1) reprezint' o metod' de concepie a I5 2) propune o metodologie de dezvoltare a I, :vanta;ele metodei MERI E ca metod' de concepie a I sunt2 apropierea de sistemul informatic *i de structura ideal' a <85 descrierea I pe trei niveluri5 utilizarea unui formalism de reprezentare precis. simplu *i riguros pentru descrierea datelor, (Formalism. 3n sensul de mai sus. 3nseamn' un set de definiii *i reguli. com&inat cu un set de tipuri de diagrame *i=sau de ta&ele,) :cest formalism este reglementat pe plan internaional de standardul I > su& numele de EN(I(:(E+: >CIERE5 descrierea am'nunit' la nivel conceptual. permi/nd realizarea unui I independent de organizarea firmei *i alegerea te"nicii de automatizare5 reprezentarea vizual' folosit' 3n modelul conceptual duce la u*ureaz' sta&ilirea unui dialog 3ntre toi partenerii implicai 3n realizarea I, ?arianta a doua a metodei MERI E surprinde evoluiile te"nice *i organizaionale ale anilor #@1 *i 3nl'tur' c/teva carene ale modelului entitate+asociere utilizat 3n prima versiune, :stfel. se introduc noiunile de generalizare *i specializare pentru a e4plica conceptele de mo*tenire. regulile de integritate *i pentru noiunea de identificator relativ !ce permite identificarea unei entit'i 3n raport cu alt' entitate), An versiunea a doua a metodei MERI E modelul conceptual al prelucr'rilor !MC-) conine. 3n plus 2 o diagram' a flu4ului de date !8)8)5 un model analitic conceptual al prelucr'rilor care acioneaz' 3nc' din faza de concepie5 noiunea de ciclu de via' al unui o&iect % surprinde toate etapele parcurse de un o&iect 3n cursul e4istenei sale. 3n funcie de evenimentele produse *i de evenimentele care urmeaz' a se produce5 Ba nivelul organizaional sunt surprinse 3n structur' toate resursele materiale *i umane implicate 3n realizarea I, Ba nivel logic sunt definite interfeele cu utilizatorii. resursele logice ale prelucr'rilor. precum *i depozitarea *i repartiia datelor. nivelul fizic r'm/n/nd nesc"im&at,

CICLURILE DE REALI!ARE A UNUI SISTEM INFORMATIC

Ciclurile de realizare a unui I utiliz/nd metoda MERI E sunt2 ciclul de decizie. ciclul de via'. ciclul de a&stractizare, :cestea se reprezint' 3ntr+un grafic tridimensional !vezi cap, 2. su&capitolul CModele reprezentative ale ciclurilor de via' ale ID. Modelul tridimensional),

Ciclul "e "eci#ie

Ciclul de decizie are rolul de a defini mediul *i &azele I. precum *i modalit'ile de e4ploatare ale acestuia, :ctorii care apar 3n acest procesul decizional sunt2 managerii. anga;aii !utilizatori finali ai I) *i dezvoltatorii de I, 8eoarece luarea deciziilor presupune cooperarea dintre diferite compartimente. este important s' se creeze mai multe grupuri de discuie (grupuri de lucru), 8escrierea structurii grupurilor de lucru este detaliat' 3n norma EF0+111 :N)>R % Recomand'ri pentru conducerea proiectelor informatice 2 Comitetul 8irector % are rolul de a sta&ili orientarea proiectului *i de a lua deciziile importante5 Grupul de proiect % este singura structur' permanent' pe parcursul realiz'rii I, :re rolul de a realiza I. precum *i documentaia I, Este format din *eful de proiect. persoane care se ocup' cu concepia *i realizarea I *i reprezentani ai grupului de utilizatori5 Comitetul utilizatorilor % particip' la ela&orarea de soluii *i la validarea documentaiei realizate de grupul de proiect, 8eciziile care se iau 3n ciclul de decizie sunt legate de aspecte multiple. ca de e4emplu2 8ecizii manageriale legate de funcionalitatea I5 8ecizii financiare referitoare la costuri *i &eneficii5 8ecizii referitoare la identificarea principalilor actori ai sistemului informaional *i organizatoric5 8ecizii ale utilizatorilor finali legate de interfaa I5 8ecizii legate de modul de procesare a datelor5 8ecizii de ordin te"nic legate de ec"ipamentele "ardHare *i softHare,

Ciclul "e via$

Ciclul de via' presupune e4istena a patru etape2 realizarea unui plan strategic. realizarea unui studiu preliminar. realizarea unui studiu detaliat *i realizarea I, A% Pla&ul 'trate(ic % traseaz' obiectivele int ale organizaiei dpdv al colect'rii informaiilor necesare pentru 3ndeplinirea o&iectivelor strategice *i mparte organizaia pe domenii sau pe departamente pentru o mai &un' analiz' viitoare !inclusiv modul 3n care aceste departamente interacionaez' 3ntre ele), -entru fiecare departament este g/ndit' o sc"em' a aplicaiilor. care include *i politica de resurse umane. produsele "ardHare *i softHare. precum *i o metodologie pentru implementarea unei 3m&un't'iri viitoare a sistemului, )% Stu"iul preli*i&ar % este realizat pentru fiecare domeniu *i descrie SI propus, impactul acestuia asupra organizaiei, costurile i beneficiile, tudiul preliminar tre&uie s' fie 3n concordan' cu planul strategic sta&ilit anterior, :ctivit'ile acestei etape sunt2 culegerea de informaii despre activitatea organizaiei. cu menionarea *i scoaterea 3n eviden' a particularit'ilor 3nt/lnite5

 realizarea diagramelor de flux care evideniaz' actorii participani *i sc"im&urile de informaii dintre ei5 elaborarea primelor variante de !" i #$ *i analizarea punctelor lor sla&e5 propuneri de mbuntire a !" i #$ *i prezentarea unei soluii5 evaluarea soluiei propuse% C% Stu"iul "etaliat % specificarea detaliat a cerinelor i a ar&itecturii noului sistem , An aceast' etap' se vor avea 3n vedere toate aspectele care vor fi automatizate. incluz/nd specificaiile de detaliu pentru modelul te"nic *i funcional, :ctivit'i ale acestei etape2 se realizeaz' la nivel general ' !", !$, (", #$ pentru soluia aleas'5 definirea mediului de dezvoltare logic *i material5 definirea dicionarului de atri&ute5 punerea 3n practic' a studiului preliminar prin ela&orarea planurilor de lucru. realizarea documentaiei *i a planului de recepie se realizeaz' la nivel detaliat ' sta&ilirea fazelor de realizare5 validarea datelor *i prelucr'rilor !optimizarea MB8 *i realizarea unei prime variante a M)8)5 evaluarea timpului de realizare a &azei de date5 un plan cu necesarul de ec"ipamente *i materiale, D% Reali#area SI % se e4ecut' 3n dou' su&etape2 studiul te"nic *i realizarea programelor *i punerea 3n lucru, Studiul te&nic % descrierea logic' a ar"itecturii I II descrierea M)85 )ealizarea programelor i punerea n lucru % scrierea efectiv' a liniilor de cod. testarea I *i integrarea 3n sistemul informaional al organizaiei, intetiz/nd. prin utilizarea metodei MERI E se r'spunde la trei 3ntre&'ri2 !" Ce trebuie #cut$ % *i de aici rezult' etapele *i su&etapele5 %" Cum se #ace$ % de aici rezult' leg'turile *i regulile5 &" Cu cine se #ace$ % participanii,

Ciclul "e a+'tracti#are

Ciclul de a&stractizare este constituit dintr+o 3n*iruire de raionamente f'cute 3n scopul realiz'rii I. *i constituie faza esenial' a metodei MERI E, :ceasta conine F niveluri de a&stractizare. 3mp'rite 3n dou' mari categorii2 niveluri de a&stractizare care fac referire la date *i niveluri de a&stractizare care fac referire la prelucr'ri2 DATE CONCEPTUAL MCD !Modelul conceptual al PRELUCRRI MCP !Modelul conceptual al

LO,IC

FI!IC

datelor) + Concepte fundamentale + Relaii semantice MLD !Modelul logic al datelor) + Integrarea restriciilor de organizare + (raducerea 3n G<82 entitate relaie instan' !realizare) MFD !Modelul fizic al datelor) + 8escrierea &azelor de date + Noiuni de 3nregistrare

prelucr'rilor) + 8escrierea macroscopic' !noiunea de proces) MOP !Modelul organizaional al prelucr'rilor) + Integrarea alegerii opiunii + Repartiia om+ma*in' + (imp real+timp diferit 8esfacerea proceselor proceduri faze sarcini MFP !Modelul fizic al prelucr'rilor) + 8escrierea programelor + 8escrierea procedurilor

(a&elul de mai ;os prezint' 3ntre&'rile care tre&uiesc puse pe parcursul realiz'rii unui I prin metoda MERI E. r'spunsurile care descriu de fapt ni*te o&iecte *i modelele astfel reprezentate2 -&tre+are O+iecte "e'cri'e Nivel "e M."ele re#ultate a+'tracti#are Ce se dore*te s' se 8ate Conceptual MC8 !static) fac'6 Relaii MC- !dinamic) Reguli de gestiune Anl'nuiri de prelucr'ri Cine face6 Cu ce6 >ameni Bogic MB8 C/nd6 Ma*ini >rganizaional M>Reele diferite Repartiie geografic' Cum se face6 Entit'i )izic M)8 -rograme M)-roceduri 1) Ba nivelul ciclului de a&stractizare metoda MERI E are o a&ordare descendent'. 3ncep/nd cu modelele conceptuale, :cest lucru implic' acumularea de cuno*tine *i analizarea organizaiei ca intreg. lu/ndu+se astfel un prim contact cu aspectele reale ale organizaiei, 2) : doua su&etap' din acest ciclu o reprezint' evaluarea modelelor logice *i organizaionale fiind necesare luarea unor decizii cu privire la 3ntre&'rile2 Cine face6 Cu ce6 C/nd6 (ot 3n cadrul acestei etape MC8 este transformat 3n MB8, 3) : treia su&etap' o reprezint' realizarea M)8 *i M)-. ceea ce implic' identificarea alternativelor te"nice de realizare a I, Nivelul fizic prive*te constr/ngerile de ordin te"nic *i material. aceast' faz' fiind ultima dpdv cronologic, 8e aceea putem spune ca metoda *)IS* este independent de te&nologie p+n n faza final% :cum vor fi luate 3n considerare constr/ngerile legate de sistemul de operare. de sistemul de management al &azei de date ! G<8). precum *i lim&a;ul de programare folosit,

Ba toate nivelurile de a&stractizare ale ciclului. informaiile care rezult' apar su& form' de grafice sau diagrame, 9n aspect important al metodei MERI E 3l reprezint' regulile de deducere !de transformare) a unui model din modelul anterior,

MODELUL CONCEPTUAL AL DATELOR

Modelul conceptual utilizeaz' o a&stractizare prin relaie. recunoscut' de I > ca fiind o apropiere de modelul EN(I(:(E+REB:JIE, Modelul conceptual al datelor reprezint' o structur' general' *i logic' a &azei de date. structur' care este independent' de softHare+ul utilizat sau de structura de stocare a datelor, 9n model conceptual al datelor presupune2 reprezentarea organiz'rii datelor 3ntr+un format grafic care poart' denumirea de diagrama entitate+asociere5 verificarea validit'ii model'rii datelor5 generarea unui model fizic al datelor care specific' modul de implementare a &azei de date, MC8 corespunde unei structuri generale a datelor acceptat' de toi utilizatorii poteniali, Rezultatul final al activit'ii de modelare la acest nivel nu este o reprezentare a unui I real. ci reprezint' o viziune a&stract' a acestuia. reprezentare ce poate lua fie o form' grafic' !de cele mai multe ori). fie matematic'. ver&al' sau mental', MC8 are o form' a&stract' *i formalizat' *i poate conine erori datorate2 + spiritului de o&servare *i su&iectivit'ii o&servatorului5 + metodelor de o&servare folosite5 + te"nicilor. instrumentelor *i metodelor de modelare, -entru a se 3nl'tura erorile de concepie a modelului este &ine ca la procesul de o&servare s' participe mai muli mem&ri ai ec"ipei. fiecare dintre ace*tia realiz/nd c/te un model, Modelele astfel realizate sunt supuse confrunt'rii. care 3n urma unor analize pot duce la identificarea eventualelor erori de reprezentare, 8e asemenea. este important ca modelele utilizate s' respecte normele *i standardele recunoscute, Identificarea principalelor o&iecte care stau la &aza modelului conceptual de date. dpdv al metodei MERI E. se refer' la noiunile de entitate *i asociere, 'ntitatea este un obiect material sau abstract al realitii modelate, caracterizat de o existen proprie, cu o identitate proprie, i cu anumite proprieti care l fac identificabil n raport cu alte obiecte ce prezint acelai comportament, $roprietile definitorii ale unui obiect se numesc atribute, :tri&utele sunt percepute. dpdv informatic. ca varia&ile ale datelor. caracterizate prin natura valorilor pe care le pot lua acestea la un moment dat, :stfel. atri&utul poate fi numeric. alfanumeric. *ir de caractere, 8pdv al modului de reprezentare a informaiei. atri&utele pot fi2 1) elementare % reprezentarea datei este indivizi&il' 3n raport cu informaia pe care o reprezint', :ceste atri&ute se mai numesc *i atribute atomice5 2) compuse % se pot descompune 3n mai multe atri&ute elementare !e42 adresa),

8pdv al realit'ii modelate. atri&utele pot fi2 1) opionale % dac' atri&utul respectiv nu poate prezenta o valoare la un moment dat !e4, lim&i str'ine cunoscute)5 2) obligatorii % tre&uie s' prezinte neaparat o valoare, :ceste atri&ute sunt folosite 3n special la identificarea univoc' a unei entit'i, 8pdv al valorilor pe care le pot lua la un moment dat. atri&utele pot fi2 1) multivaloare % atunci c/nd valoarea pe care o poate lua un atri&ut. la un moment dat. prezint' mai multe realiz'ri concomitente pentru aceea*i entitate !e4, lim&i str'ine cunoscute % o persoan' poate cunoa*te englez'. francez' *i german')5 2) monovaloare % prezint' doar o singur' valoare pentru atri&utul respectiv, 8pdv al rolului pe care 3l 3ndepline*te atri&utul respectiv 3n cadrul modelului. atri&utele pot fi2 1) c"ei candidate % sunt acele atri&ute care prin natura lor pot ;uca rolul de c"eie primar' sau de identificator 3n cadrul unui tip de entitate. 2) c"eie primar' !identificator) % reprezint' acel atri&ut sau grup de atri&ute care reu*e*te. prin valorile pe care le ia. s' identifice 3n mod singular o entitate din mulimea entit'ilor care prezint' acela*i comportament, Rezult' c' o cerin' esenial' pentru valorile pe care le poate lua acest gen de atri&ut este unicitatea, E4, CN3) c"eie e4tern' % reprezint' un atri&ut sau o mulime de atri&ute definite pe aceea*i mulime de valori ca *i c"eia primar'. rolul s'u fiind acela de a putea sta&ili o asociere !leg'tur') 3ntre dou' sau mai multe tipuri de entit'i. care. 3n realitatea modelat'. interacioneaz' 3ntre ele, An realitate. pot e4ista mai multe atri&ute care pot ;uca rolul de identificator pentru un tip de entitate, E4, pentru societ'i comerciale2 codul unic de 3nregistrare !C9I). num'rul de 3nregistrare. codul I<:N, 8e aceea. atri&utul care ;oac' rolul de identificator !c"eie primar') tre&uie s' 3ndeplineasc' concomitent mai multe cerine2 a) nu tre&uie s' e4iste dou' valori identice 3n mulimea valorilor pe care le poate lua acel atri&ut5 &) c"eia primar' nu poate avea valoarea N9BB, ?aloarea N9BB nu este valoarea zero. ci arat' c' pentru atri&utul respectiv nu s+a introdus nicio valoare5 c) valoarea pe care o poate lua o c"eia primar' nu tre&uie s' se modifice, An e4emplul de mai sus codul I<:N nu respect' aceast' condiie5 d) dimensiunea c/mpului c"eie primar' tre&uie s' fie c/t mai redus', An e4emplul de mai sus num'rul de 3nregistrare la Registrul Comerului are 13 caractere. iar C9I este format din 0 caractere, Jin/nd cont de aceste cerine se alege acel atri&ut sau grup de atri&ute care s' ;oace rolul de identificator al unui tip de entitate !c"eia primar'), im&olizarea atri&utului c"eie primar' se realizeaz' prin su&linierea acestuia printr+o linie continu',

Domeniul reprezint mulimea tuturor valorilor posibile pe care le poate lua un atribut% 8eci. atri&utele surprind partea static' a unui tip de entitate. iar valorile atri&utelor reflect' partea dinamic' a entit'ii, !e4, ?/rsta este atri&utul entit'ii salariat. iar valoarea acestui atri&ut se sc"im&'), E4ist' dou' modalit'i prin care se poate e4prima domeniul de valori2 1) E4primarea e4plicit' % se enumer' valorile din domeniul respectiv, E42 ?/rstaK1L.1@.21.M. 0NO 2) E4primarea implicit' % se precizeaz' propriet'ile pe care le are domeniul, E42 ?/rstaK4. 4N. 1LP4P0NO,

Le( turi /a'.cieri0rela$ii% 1&tre "ate

E4ist' dou' tipuri de leg'turi 3ntre date2 leg'turi 3ntre atri&utele aceluia*i tip de entitate *i leg'turi care se sta&ilesc 3ntre mai multe tipuri de entit'i, A% Le( turi 1&tre atri+utele aceluia2i tip "e e&titate Conform conceptelor matematice din alge&ra relaional'. cercet'torul american E, ), Codd a;unge la concluzia c' informaia poate fi grupat' natural 3n mulimi diferite. asem'n'toare cu structura unui ta&el, :stfel. 3ntr+un G<8 relaional. datele sunt organizate *i percepute de c'tre utilizator su& forma unor ta&ele &idimensionale. care corespund modelului a&stract tip de entitate !fiecare ta&el e un tip de entitate), R/ndurile acestui ta&el corespund unui tuplu!3nregistrare). av/nd drept corespondent 3n modelul a&stract entitatea, Coloanele ta&elului corespund atri&utelor !denumirea coloaneidenumirea atri&utului. totalitatea valorilor care se reg'sesc 3n coloana respectiv' domeniul de valori al atri&utului), :tri&utele unei entit'i interacioneaz' 3ntre ele. aceast' relaie purt/nd denumirea de dependen funcional, "ependena funcional este o proprietate a atributelor i arat modul n care sunt legate acestea unele de altele, E4ist' dou' feluri de dependen' funcional'2 1) dependen funcional simpl , este o legtur stabilit ntre dou atribute notate - i ., aparin+nd unei relaii )/ pentru fiecare valoare cunoscut a atributului se antreneaz, n mod sistematic, asocierea aceleiai valori pentru atributul .% Reprezentarea grafic' este urm'toarea2 A )

CNP

NUME

:tri&utele din partea st/ng' a s'geii poart' denumirea de atribute determinante, iar cele din partea dreapt' a s'geii se numesc atribute determinate% 2) dependen funcional multivaloare , Fie atributele -, ., ! aflate ntr0o relaie )/ ntre aceste atribute exist o dependen funcional multivaloare atunci c+nd pentru fiecare valoare a atributului - exist o mulime de valori pentru atributul . i o mulime de valori pentru atributul !% ulimile de valori ale atributelor . i ! sunt independente unele de altele% Reprezentarea grafic' este urm'toarea2

)% Le( turi care 'e 'ta+ile'c 1&tre *ai *ulte tipuri "e e&tit $i Antr+o <8R datele sunt stocate 3n mai multe ta&ele *i este important ca sistemul s' poat' reuni corect informaiile 3ntre care e4ist' leg'turi, )elaiile se constituie prin precizarea unei legturi ntre un c+mp sau o combinaie de c+mpuri ale unui tabel i c+mpurile corespunztoare din alt tabel% E4ist' trei tipuri de relaii2 1) )elaia unu0la0unu (one0to0one2biunivoc)% 8ac' dou' ta&ele : *i < sunt 3ntr+o relaie unu+la+unu. atunci unei 3nregistr'ri din ta&elul : 3i corespunde cel mult o 3nregistrare din ta&elul < *i invers. unei 3nregistr'ri din ta&elul < 3i corespunde cel mult o 3nregistrare din ta&elul :, An practic' cele dou' ta&ele sunt similare cu un singur ta&el care cuprinde toate c/mpurile acestora, 3) )elaia unu0la0muli (one0to0man4)% 8ac' dou' ta&ele : *i < sunt 3ntr+o relaie unu+la+muli. atunci unei 3nregistr'ri din ta&elul : !ta&elul master) 3i corespund mai multe 3nregistr'ri din ta&elul < !ta&elul detail). iar unei 3nregistr'ri din ta&elul < 3i corespunde o singur' 3nregistrare din ta&elul :, Este tipul de relaie cel mai des 3nt/lnit 3n practic', 3) )elaia muli0la0muli (man40to0man4)% 8ac' dou' ta&ele : *i < sunt 3ntr+o relaie muli+la+muli. atunci unei 3nregistr'ri din ta&elul : 3i corespund mai multe 3nregistr'ri din ta&elul <. iar unei 3nregistr'ri din ta&elul < 3i pot corespunde. de asemenea. mai multe 3nregistr'ri din ta&elul :, Cardinalitatea este un cuplu de numere ntregi de forma (x,4) , care exprim numrul minim (x) i numrul maxim (4) de realizri ale unei instane ale tipului de entitate care particip la o asociere, Q se nume*te cardinalitate minimal. desemn/nd o&ligativitatea unei realiz'ri de a participa la o asociere. iar R se nume*te cardinalitate maximal. fiind perceput' ca volumul particip'rii la asociere, Cardinalitatea minimal' = ma4imal' e4prim' modul de participare al realiz'rilor fiec'rei entit'i la asociere ! valori uzuale21.15 1.15 1.n5 1.n ), Reprezentarea grafic'2

*sociere .ip entitate *+/*0*. +ume

asociere

Cardinalitate minimal,

.ip entitate COMP*1.IM'+.

ma-imal, COMPARTIMENT Cod compartiment 8en compartiment

AN,A3AT

Marc' Nume -renume 8ata nasterii alariul lunar

!(!

-NCADRAT4LA 8ata 3ncadrSrii

)(n

*tribut al asocierii

MODELUL LO,IC AL DATELOR

(recerea de la MC8 la MB8 ine seama de dou' tipuri de reguli principale. reguli care se refer' la distri&uia datelor pe tipuri de entit'i. precum *i de cardinalit'ile prezentate de asocierile tipului de entitate, :ceste elemente metodologice poart' denumirea de reguli de trans#ormare, 1egula !2 )iecare tip de entitate se transform' 3ntr+un ta&el. primind ca denumire a coloanelor numele atri&utelor din care este format acel tip de entitate. iar identificatorul tipului de entitate se va transforma 3n c"eia primar' a ta&elului respectiv, 9n ta&el este perceput ca o asociere 3ntre mai multe atri&ute care caracterizeaz' acela*i tip de entitate, 1egula %2 An cazul 3n care dou' tipuri de entitate prezint' pentru o asociere cardinalitatea !1.1). 3n mod normal fiecare entitate poate primi drept c"eie e4tern'. c"eia primar' a celeilalte entitai, An realitate se ine cont de ordinea de apariie a fiec'rui tip de entitate, C"eile e4terne se sim&olizeaz' 3n MB8 prin su&liniere cu o linie punctat', 1egula &2 An cazul 3n care dou' tipuri de entitate au o asociere de tipul !1.n). c"eia primar' a ta&elei care prezint' la asociere cardinalitatea !1.n) va deveni c"eie e4tern' 3n ta&ela care prezint' la asociere cardinalitatea !1.1), AN,A3AI Marca Nume -renume :dresa 1.1 Lucrea# 1.n SUCURSAL Cod sucursal' :dresa (elefon

:plic/nd aceast' regul'. pentru acest MC8 vom avea urm'torul MB82 :NG:T:JI U !Marca.Nume.-renume.:dresa.Cod sucursal') 9C9R :BV U !Cod sucursal'.:dresa.(elefon) 1egula 32 An cazul 3n care dou' entit'i prezint' o asociere de tipul !n.m). asocierea 3n sine se transform' 3ntr+o ta&el' av/nd o&ligatoriu drept c"ei e4terne c"eile primare ale celor dou' ta&ele,

CONTRACTE DE ASI,URARE Nr contract 8ata semnare 8ata 3nceput

RISCURI
1.n

1.m Prev "

Cod risc 8enumire risc )ran*iz'

MB8 va fi2 C>N(R:C(E 8E : IG9R:RE U !Nr contract.8ata semnare.8ata 3nceput) RI C9RI U !Cod risc.8enumire risc.)ran*iz') -RE?V8 U !Nr contract.Cod risc)