REGIUNEA MAMARA

Este o anexa tegumentelor din reg costala, este mult mai dezvolatata la sexul feminin, constituind o componenta a aparatului genital (caracter sexual secundar). LIMITE SUPERFICIALE: in sens vertical; de la coasta a 3 si pana la a 7 In sens transversal: de la marginea lat a sternului pana la linia axialra ant care corespunde marg inf a m.pectoral amre. LIMITA PROFUNDA: este reprez de fascia m pectoral mare. La sexul masculin, reg mamara are limite restranse delimiatte de periferia arcului mamar intre cosstele 4 si 5. Forma mamelei este de semicon sau semisfera, la feteel tinere cu baa pe fascia m pectoral mare, forma care se modifica in fucntie de starile fiziologice ale aparatului genital sub influentele hormonale in timpul sarcinii si a alaptarii.

 ANATOMIE CLINICA: Individualitatea reg mamare a fost impusa de prezenta gl mamare, formatiune anatomica supusa modificarilor ciclice periodice dar mai ales localizarea proceselor patologice. Inspectia constata prezenta, forma, volumul mamelei si a santului submamar, absenta mamelei s enumeste amastie, iar exostenta mamelelor supranumerare poarta numele de polimastie, absenta mamelonului: atalie, iar prezenta supranumerare : politalie. Palparea apreciaza: consistenta mamelei, variabila dupa stariel fizologice, mobilitaea sa pe planurile subiacente si prezenta elemtelor componente. ANATOMIE TOPOGRAFICA; Reg mamara este constituita din totalitatea partilor moi care se gasesc in jurul glandei mamare, elemente care pot fi puse in evindenta printr-o sectiune la nivelul sau: a) pielea reg mamare este fina, aderenta prez in partea cetrala o zona ciruclara, cu o coloratie mai inchisa, denumita areola si galnde sebacee voluminioase care se prezinta sub forma unor ridicaturi mici, denumite tuberculii lui Morgagni, in centrul areolei se afla o proemineta de 1 cm lungime si latime numita mamelo cu 18-20 orificii in varful sau, care reprezinat deschiderea canalelor galactofore. In grosimea mamelonului se afla si fibre musc netede, longitudinale si ciruclare cu rol in erectia sa.

 b) hipodermul apare la inceput sub forma unui singur strat, care se imparte in doua lame cand intalneste glanda mamara. Lama grosoasa preglandulara este mai groasa, absenta la nivelul areolei unde ete inlocuita de m areolar, aderenta la piele prin tracturi fibroase, care solidarizeaza dermul de crestele glandulare. Tesutul celuloadipos este astfel subdivizat in dopuri groase delimitate defibrele conjunctive uneori dopurile groasoase preglandulare se insinueaza intre lobii glandei mamare si ajung in grasimea retroglandulara. Lama retroglandulara este mult mai subtire, cu aspect lamelar aderenta de faat profunda a glandei si de fascia superficiala care adera la amrginea ant a claviculei, realizand lig suspensor al mamelei, cadn fascia superficiala este laxa se produce ptoza mamara. c) glanda mamara este o glanda a pielii, situta intre cele 2 lame celulogrosoase ale hipodermului, constituita din 15-20 lobuli, cu dispozitie radiara, inconjurati si separati prin prelungirile fasciei superficiale. Are o structura tubuloacinoasa complexa de la care pornesc canalele galactofore care converg catre mamelon prezentand cate o dilatatie sub forma de ampula. Canalele galactofeore patrund in mamelon si se termina prin cate un orificiu in varful lor.

 Glanda mamara prexinta mai multe prelungiri dintre care cea mai constanta este cea axilara plasata la marginea inf a muschiului pectoral mare. d) tesutul celular subcutanat se oragnizeaza sub forma bursei retromamare a lui Chassaigneac care perimite mobiliatea mamelei in toate sensurile. Vascularizatia mamelei: Arterele provin din surse multiple: toracica int, intercostalele ant si toracica ext. Venele: au un traiect invers si dreneaza sangele in vena axilara, toracica int si in venele intercostale Limfaticlee se impart in 2 retele: superficiala si profunda. Limfa din portiunea lat a mamelei este drenata prin 2-3 vase limfatice pe amrginea inf a m.pectoral amre unde se gasesc 1-2 noduli limfatici, d eund elimfa este transportata la nodulii axialri toracici ext. Din portiunea mediala a mamelei limfaticele se indreapta spre nodulii parasternali iar din portiunea infmediala se indrepata spre epigastru comunicand cu caile limfatice ale spatiului subdiafrgamatic.

 De pe fata profunda a glandei vasele limfatice traverseaza m pectoral mare, ajung in saptiul intrapectoral unde se gasesc nodulii limfatici ai lui Roth, de aici limfa ajunge in planul costointercostal unde se afla 1-2 noduli limfatici care dreneaza limfa la nodulii subcalviculari si supra calaviculari si la cei cervicali profunzi Nervii mamelei provin din ramurile perforante laterale si ant ale nervilor intercostali. EXPLORARE CLINICA: Mamela se exploreaza prin palpare, care se executa cu taota palma presand glanda pe muschiul pectoral mare, in timpul contractiei sale. Executand miscari in toate sensurile ne dam seama de mobilitatea mamelie pe palnurile subiacente sau de prezenta unor fromatinui aparute in ammela. Radiologic mamela se exploreaza prin amografie si prin galactografie.