Sunteți pe pagina 1din 8

Aplicatie: Calculul unei structuri in cadre metalice multietajate Calculul s-a efectuat pe o structura metalica in cadre necontravantuite, avand

3deschideri si 6 nivele (Figura 64), incarcarile utilizate avand valorile prezentate in Tabel ! Tabel 1. Incarcarile verticale si orizontale

Figura "! #chema cadrului transversal studiat #t$lpii sunt realizati din profile %&'36(, iar grinzile sunt realizate din profile )*&36(! +mbele sectiuni sunt realizate din otel #3,, si sunt de clasa "! *rinderile st$lpilor la baza se considera -ncastrate! *rinderile dintre grinzi si st$lpi se realizeaza cu placa de capat e.tinsa si suruburi de -nalta rezistenta! *entru a evidentia influenta caracteristicilor

-mbinarilor asupra raspunsului structurii, nodurile se vor considera in analiza in doua situatii si anume/ - noduri rigide cu rezistenta completa - noduri semi-rigide cu rezistenta partiala! #tructura se va analiza prin urmatoarele metode/ - analiza de ordinul ) elastic - +naliza de ordinul )) elastic - +naliza de ordinul ) rigid plastic - +naliza de ordinul )) elastic - perfect plastic *entru analiza structurala se foloseste programul #+*0((( iar pentru calculul -mbinarilor programul Co* (http/11222!connectionprogram!com)! Calculul imperfectiunilor cadrului 3uarea in considerare a acestor imperfectiuni se poate face prin intermediul unei imperfectiuni geometrice echivalente, e.primata printro -nclinare initiala / in care/

4ar/

5ezulta/ 6nclinarea initiala poate fi -nlocuita printr-un sistem de forte orizontale echivalente! 3a structurile in cadre, aceste forte orizontale echivalente trebuie aplicate la fiecare nivel (Figura 7)! 6ncarcarea totala de nivel este

egala cu 6(891m:6m:3;"(7(89! <aloarea fortei orizontale echivalente este egala cu (!((06:"(7(;0!7"89! Calculul nodurilor grinda stalp 9odurile grinda - st$lp sunt realizate cu placi de capat de grosime 0, mm si suruburi =04, gr!"(! , care lucreaza ca suruburi normale (Figura 66)! Componenta slaba a nodului este panoul inimii st$lpului! 4esi nodul este considerat de multi proiectanti un nod rigid si cu rezistenta completa, caracteristicile lui -l -ncadreaza in categoria nodurilor semirigide si cu rezistenta partiala! 4aca se doreste cresterea rigiditatii si a capacitatii portante, se poate intari inima prin doua metode/ - #e foloseste un o sectiune cu inima mai groasa (de e.emplu profile %&=, profile sudate, etc)! 4ezavanta>ul acestei solutii este ca poate sa conduca la o cresterea semnificativa a consumului de otel! - #e intareste inima st$lpului prin dispunerea de panouri suplimentare pe inima! 4ezavanta>ele unei astfel de solutii tin de dificultatea realizarii sudurii si de efectele secundare pe care aceasta le induce, cum ar fi de e.emplu comportarea fragila sub incarcari repetate!

Figura 0! *laci suplimentare pe inima, #5 &9 "

3-"-7

5ezistenta nodului este foarte apropiata de cea a grinzii (7 ? din capacitatea plastica a grinzii) iar rigiditatea raportata la cea a grinzii este "3!0, adica mai mica dec$t limita pentru care poate fi considerat teoretic rigid de 0, (pentru structuri necontravantuite)! 4eoarece momentul e.tern este mai mic decat 013 din capacitatea nodului, rigiditatea nodului #> este egala cu rigiditatea initiala #>,ini! #e va considera in analiza at$t cazul teoretic in care nodul este rigid cat si cel real in care se va modela semirigiditatea nodului printr-un resort dispus in nodurile structurii! Tipul de analiza structurala trebuie ales in functie de sensibilitatea structurii la deplasari laterale (ordinul ) sau ))) si in functie de capacitatea plastica a structurii (elastic sau plastic)! +stfel, pentru un caz

de -ncarcare dat, un cadru poate fi considerat cu noduri fi.e sau deplasabile in functie de raportul dintre incarcarea verticala totala FEd aplicata structurii si incarcarea critica elastica Fcr care conduce la instabilitatea laterala! *entru analiza elastica, acest lucru se verifica prin evaluarea factorului

Figura 3! <edere nod grinda-stalp Tabel 10. Caracteristicile nodurilor grinda-stalp

*entru structura cu noduri rigide, rezultatul analizei de flamba> cu programul #+*0((( arata ca valoarea acestui factor este cr;""!"! 4aca valoarea este @ "(, atunci structura este clasificata cu noduri fi.e! 4eoarece valoarea este mai mare dec$t limita din #5 &9 " 3-"-", se poate face o analiza elastica de ordinul ) cu imperfectiuni (globale)! +v$nd in vedere insa ca este foarte aproape de limita, se va face si o analiza elastica de ordinul )) pentru a observa care este diferenta dintre cele doua tipuri de analiza! *entru structura cu noduri semirigide, rezultatul analizei de flamba> arata ca valoarea acestui factor este

cr;7! 6! 4eoarece crA"(, structura este clasificata cu noduri deplasabile! &ste necesara deci efectuarea unei analize elastice de ordinul ))!

Figura 4! *rimul mod de flamba> pentru structura cu noduri rigide a) si cea nu noduri semirigide b) Figura , prezinta comparativ curbele pentru analiza elastica de ordinul ) si ))! +sa cum era de asteptat, pentru structura cu noduri rigide diferentele intre rezultatele analizei de ordinul ) si ordinul )) sunt reduse, de circa 4?!

Figura ,! Curbele comparative multiplicatorul incarcarii B deplasarea la v$rf pentru analiza de ordinul ) si )), cu noduri rigide si semirigide

Tabel ""! Comparatie intre deplasarile ma.ime la v$rf

)n cazul structurii cu noduri semirigide, aceasta diferenta este mai mare, de circa C?! +mbele valori sunt prezentate pentru nivelul de calcul al incarcarilor! 4iferentele semnificative apar insa daca se negli>eaza semirigiditatea nodurilor grinda-st$lp! +stfel, cresterea deplasarii la v$rf daca nodul se modeleaza cu caracteristicile reale de rigiditate este de circa 0 ? pentru analiza de ordinul ) si de circa 33? pentru cea de ordinul ))! *entru a evalua rezerva de rezistenta a structurii fata de formarea primei articulatii plastice dar si a mecanismului plastic de cedare, se realizeaza o analiza plastica pentru structura cu noduri rigide si cea cu noduri semirigide! )n cazul analizei plastice, deoarece factorul crA",, este necesara efectuarea unui calcul de ordinul ))! *entru comparatie, se prezinta insa si rezultatele din calculul de ordinul )! 4eoarece nodurile au capacitatea portanta mai mica dec$t a grinzilor (cu rezistenta partiala), nodul trebuie sa ramana in stadiul elastic sub incarcarile de calcul! *entru grinzi se definesc articulatii plastice din -ncovoiere la capetele grinzilor (de tip =) si la capetele st$lpilor din -ncovoiere cu forta a.iala (de tip *-=)! Figura 6 prezinta comparativ curbele pentru analiza plastica de ordinul ) si ))! *entru comparatie, se prezinta si curbele rezultate din analiza elastica! 4eoarece multiplicatorul corespunzator formarii primei articulatii este mai mare dec$t ", folosirea nodurilor cu rezistenta partiala nu are influenta asupra sigurantei in e.ploatare sub incarcarile de calcul! =ultiplicatorul corespunzator formarii articulatiilor plastice este apropiat de 0, ceea ce -nseamna ca structura are o rezerva mare de rezistenta! Figura 7 prezinta mecanismele plastice pentru structura cu noduri rigide si semirigide!

Figura 6! Curbele comparative multiplicatorul incarcarii B deplasarea la v$rf pentru analiza de ordinul ) si )), cu noduri rigide si semirigide #e poate remarca ca semirigiditatea nodului modifica redistributia momentelor -ncovoietoare pe grinda de pe reazem catre c$mp, ceea ce duce la -nt$rzierea formarii articulatiei plastice la capete, unde oricum momentul -ncovoietor este mai mare dec$t in c$mp (Figura C)!

Figura C! 4istributia momentul -ncovoietor pe grinda la formarea primei articulatii plastice

Figura 7! =ecanismele plastice pentru analiza plastica 4istributia articulatiilor plastice arata o buna conformare a structurii! &ste important ca in cazul in care se face o astfel de analiza plastica, sa se verifice rotirea necesara din noduri pentru a se compara cu capacitatea de rotire a nodurilor! 4etalierea structurii trebuie de asemenea sa tina seama de posibilitatea formarii articulatiilor plastice, prin asigurarea stabilitatii laterale in dreptul articulatiilor plastice potentiale!