Sunteți pe pagina 1din 19

1.

MOMENT REZISTENT DE CALCUL LA NODURILE


STRUCTURALE (GRINDA STALP) SI LA IMBINARI DE
CONTINUITATE
2. IMBINARI CU SURUBURI RIGLA-STLP CU PLACA DE CAPAT
3.
REZISTENTA DE CALCUL A BAZEI STALPILOR REALIZATE CU
PLACA DE BAZA
4. RIGIDITATEA LA ROTIRE A NODURILOR STRUCTURALE
5. CAPACITATEA DE ROTIRE A NODURILOR STRUCTURALE
ANALIZA GLOBALA A IMBINARILOR
CLASIFICARE SI PRINCIPII DE MODELARE
PARTEA II
MOMENT REZISTENT DE CALCUL LA NODURILE STRUCTURALE
(GRINDA STALP) SI LA IMBINARI DE CONTINUITATE
M
j,Ed
/M
j,Rd
s1,0
Fortele axiale nu sunt luate in consideratie (model aplicat numai pentru situatiile in care
N
Ed
s0,05N
pl,Rd
)
Pentru celelalte situatii se aplica relatia: M
j,Ed
/M
j,Rd
+ N
j,Ed
/N
j,Rd
s1,0
M
j,Rd
si N
j,Rd
se determina separat, pe sectiune fara a lua in consideratie interactiunea acestora.
Imbinarile de continuitate

ale elementelor incovoiate trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
- Talpile comprimate sunt considerate elemente comprimate;
- Talpile intinse sunt considerate elemente intinse;
- Partile supuse la forfecare se considera ca trnsmit urmatoarele efecte simultan:
1. Forta taietoare din imbinare;
2. Momentul generat de excentricitatea fata de centrul grupului de elemente de imbinare;
3. Parte din moment, deformatie sau rotiri suportate de inima sau de alte elemente
Imbinare sudata solicitata la moment incovoietor;
z=h-t
fb
Imbinare cu suruburi si corniere eclisa solicitata la
moment incovoietor; centrul de compresiune in axul
sectiunii cornierei de la talpa comprimata
Imbinare cu suruburi si placa de capat cu un singur
sir de suruburi activ la intindere; centrul de
compresiune in axul talpii comprimate
Imbinare cu suruburi si placa de capat extinsa cu
doua siruri de suruburi active la intindere; z se
determina acoperitor ca distanta dintre centrul de
compresiune si jumatatea distantei dintre cele
doua siruri de suruburi intinse
Alte tipuri de imbinari cu placa extinsa si mai mult de doua siruri de suruburi
active in zona intinsa; z se determina aproximativ ca distanta dintre centurl
de compresiune si mijlocul distantei dintre ultimele doua siruri de suruburi
intinse (metoda exacta de determinare utilizeaza z=z
echivalent
)
MODELE SIMPLIFICATOARE DE DETERMINARE A DISTANTELOR DINTRE
CENTRELE DE COMPRESIUNE SI INTINDERE LA IMBINARI CU PLACI EXTINSE
IMBINAREA DE CONTINUITATE A GRINZILOR CU PLACA DE CAPAT
Metoda de calcul este identica cu cea de la imbinarea grinda stalp; se omit notatiile referitoare la stalp
NODURI GRINDA-STALP CU PLACI CU SURUBURI
Mj,Rd=Eh
r
F
tr,Rd
; F
tr,Rd
= forta de calcul capabila la intindere a sirului r de suruburi ;

h
r
= distanta de la sirul r la

centrul de compresiune;
r = numarul sirului de suruburi.
Forta capabila de intindere a randului r , F
tr,Rd
se determina succesiv de la randul 1, cel mai indepartat fata de
centrul de compresiune, apoi randul 2 s.a.m.d.; ea se obtine din aplicarea relatiei de calcul F
t,Rd
pentru un sir
individual de suruburi, eventual redusa.
F
tr,Rd
= minim (F
t,wc, Rd
; F
t,fc,Rd
; F
t,ep,Rd
; F
t,wb,Rd
) unde:
F
t,wcRd
- inima stalp intinsa;
F
t,fc,Rd
- talpa stalp incovoiata;
F
t,ep,Rd
- placa de capat incovoiata;
F
t,wb,Rd
- inima grinda intinsa.
Reducerea valorii fortei capabile are ca scop asigurarea indeplinirii conditiilor urmatoare:
I- forta totala capabila EF
t,Rd
s V
wp,Rd
/|, forta taietoare pe panoul de inima de stalp si | fiind facotrul de transformare;
II- forta totala capabila EF
t,Rd
s (F
c,wc,Rd
; F
c,fb,Rd
)
Reducerea se mai face si pentru ca suma rezistentelor de calcul pentru r randuri de suruburi din acelasi grup s
rezistenta de calcul a grupului intreg (F
t,wc, Rd
; F
t,fc,Rd
; F
t,ep,Rd
; F
t,wb,Rd
).
In cazul in care pentru randul x precedent randului r, F
tx,Rd
>1,9F
t,Rd
, F
tr,Rd
se reduce in raportul: F
tr,Rd
sF
tx,Rd
h
r
/h
x

REZISTENTA DE CALCUL A BAZEI STALPILOR CU PLACA DE BAZA
Presiunea de calcul intre placa de baza si suport tine cont de o distributie uniforma de compresiune pe suprafata de
contact (mai mica decat rezistenta de calcul la presiune, e.g. f
jd
).
Distributia depinde de combinatia dintre elfectele fortei axiale si a momentului incovoietor (figura).
Forta taietoare dintre placa de baza si suport este preluata prin:
-Forta capabila a imbinarii dintre placa si suport;
-Forta capabila la forfecare a tijei de ancoraj;
-Forta capabila la forfecare a elementelor componente ale fundatiei (traverse, placi si nervuri de rigidizare).
-Elementele speciale-conectori sau pinteni se vor utiliza in cazul in care se dovedeste ca celelalte elemente nu pot
prelua corespunzator forta taietoare.
Determinarea bratului de parghie z pentru
situatiile curente de solicitare la baza stalpilor:
sus-forte axiale dominante;
jos-momente incovoiwetoare dominante
BAZA STALPULUI SUPUS LA EFORTURI AXIALE
N
j,Rd
=F
C1,Rd
+F
C2, Rd
+ F
C3, Rd
Cele trei forte capabile individuale se determina pe tronsoane ce nu se suprapun
BAZA STALPULUI SUPUS LA EFORTURI AXIALE
SI MOMENTE INCOVOIETOARE
Notatii utilizate pentru parametrii de calcul:
F
T,l,Rd
- forta capabila de intindere a zonei din stanga = minim (F
t,wc,Rd
; F
tpl,Rd
- pe partera sanga a stalpului);
F
T,r,Rd
- forta capabila de intindere a zonei din dreapta = minim (F
t,wc,Rd
; F
tpl,Rd
- pe partea dreapta a stalpului);
F
C,l,Rd
- forta capabila de compresiune a zonei din stanga = minim (F
c,pl,Rd
, F
c,fc,Rd
- pe partea stanga a stalpului);
F
C,r,Rd
- forta capabila de compresiune a zonei din dreapta = minim (F
c,pl,Rd
, F
c,fc,Rd
- pe partea drapta a stalpului)
CAPACITATEA PORTANTA DE CALCUL LA MOMENT M
j,Rd
A BAZEI STALPULUI
RIGIDITATEA LA ROTIRE A NODURILOR
Modelarea rigiditatii la rotire a nodului se bazeaza pe flexibilitatea componentelor sale, reprezentate prin
coeficientul de rigiditate elastica k
s
.
In cazul unei imbinari cu placa de capat cu mai multe randuri de suruburi intinse, coeficientul k
s
comun a
componentelor din nod va fi o combinatie dintre rigiditatile separate ale acestora. La contributia rindurilor de
suruburi la rigiditatea nodurilor nu este neaparat nencesar sa se tina cont de totalitatea suruburilor care intra in
calculul momentului capabil al imbinarii. Neglijarea unui rand de suruburi la o imbinare cu mai mult de un rand de
suruburi intinse este posibila in conditiile in care se neglijeaza deasemenea si contributia altor suruburi situate mai
aproape de centrul de compresiune
Pentru nodurile sudate si cu eclise coeficientul ks se determina separat. La fel si pentru cazul bazelor stalpilor.
In cazul in care N
Ed
s0,05N
pl,Rd
, rigiditatea la rotire a unei imbinari grinda stalp cu eclise atunci cand M
j,Ed
sM
j,Rd
se
obtine din relatia:

=
s s
j
k
z E
S
1
2

z - bratul de cuplu, conform tabele anterioare;


- raportul dintre rigiditatile la rotire S
j,ini
/S
j
in calculul S
j,ini
, se va utiliza aceeasi relatie cu =1,0
Rigiditatea S
j
la rotire a unei baze de stalp supusa la un moment de incovoiere M
j,Ed
<M
j,Rd
se poate
determina cu o acuratete satisfacatoare cu metoda propusa in cadrul acestui capitol.
Coeficientul de rigiditate se determina astfel:
-Daca M
j,Ed
s 2/3M
j,Rd
, =1,0;
-Daca 2/3M
j,Rd
< M
j,Ed
s M
j,Rd,
= (1,5M
j,Ed
/M
j,Rd
)

In cazul imbinarilor cu placa de capat se determina coeficientul de rigiditate echivalent k
eq
apoi bratul de
parghie echivalent z
eq
. Rigiditatea nodului se va obtine apoi pe baza coeficientilor k
eq
, k
f
pentru panoul
de inima a stalpului supus la forfecare si z, bratul de parghie egal cu z
eq
, bratul echivalent al imbinarii.
Coeficienti de rigiditate la noduri sudate sau cu eclise cornier prinse cu suruburi
Coeficientii de rigiditate la nodurile imbinarilor cu placi de capat
si suruburi prinse cu suruburi si la placile de baza ale stalpilor
Coeficientii de rigiditate pentru componentele de baza ale imbinarii
NOTE
1. La calculul latimilor b
eff
si lungimilor l
eff
distanta c se va lua de 1,25grosimea placii de baza.
2. In cazul utilizarii placilor de intarire, nu se va conta pe afectarea rigiditatii la rotire a nodului, S
j
.
3. La cordoanele de sudura, coeficientul de rigiditater la fi considerat infinit si nu se va lua in consideratie in calculul
rigiditatii S
j
.
4. In cazul urmatoarelor elemente de baza ale imbinarilor coeficientii de rigiditate vor fi considerati infinit si nu vor afecta
valoarea calculata pentru S
j
:
-Talpa grinzii si partea din inima comprimate, k ;
-Inima grinzii intins, k ;
-Placi intinse sau comprimate, k;
- Grinzi cu vuta, k .
5. In cazul utilizarii unei placi suplimentare pe inima stalpului, coeficientii de rigiditate ai componentelor
corespunzatoare ale imbinarii k
2
si k
3
vor fi mariti, precum urmeaza:
-k
1
pentru panoul de inima al stalpului forfecat va corespunde ariei de forfecare marita Awc;
-k2- pentru panoul de inima al stalpului comprimat se va considera grosimea efectiva a inimii;
-K
3
- pentru panoul de inima al stalpului intins se va considera deasemenea grosimea efectiva a inimii
Imbinari cu placi de capat si suruburi cu doua sau mai multe randuri de suruburi intinse
Componentele de baza ale imbinarii aferente acestor randuri de suruburi vor fi reprezentate de un
coeficient de rigiditate echivalent:
eq
r
r r eff
eq
z
h k
k


=
,
h
r
- distanta dintre randul r si centrul de compresiune;
k
eff,r
coeficientul de rigiditate efectiv pentru randul r considerand coeficientii k
f
pentru componentele de baza corespunzator cu situatiile preentate in tabele
anterioare;
z
eq
bratul de parghie echivalent.

=
i r i
r eff
k
k
,
,
1
1
k
i,r
coeficientul de rigiditate corespunzator componentei i relativa la sirul r.

=
r
r r eff
r
r r eff
eq
h k
h k
z
,
2
,
In cazul unei imbinari grinda stalp cu placa de capat, k
eq
va inlocui k
i
pentru:
K
3
- partea de inima a stalpului intinsa;
K
4
- talpa stalpului incovoiata
K
5
- placa de capat incovoiata;
K
10
- suruburile intinse
In cazul unei imbinari de continuitate la o grinda cu placi de capat cu suruburi keq va inlocui coeficientii
k
i
pentru:
k
5
- Placile de capat incovoiate
K
10
- suruburile intinse
METODA SIMPLIFICATA PENTRU PLACI EXTINSE CU DOUA RANDURI DE SURUBURI INTINSE
La imbinarile cu placi extinse si doua randuri de suruburi intinse (unul in partea ce se extinde deasupra talpii grinzii
si unul intre cele doua talpi ale grinzii, coeficientii de rigiditate se vor modifica pentru a putea pune in valoare
contributia randurilor de suruburi. Fiecare dintre aceste valori modificate va dubla valoarea corespunzatoare pentru
un singur rand de suruburi din partea extinsa a placii de capat..
Bratul de paerghie va fi astfel considerat ca distanta dintre centrul de compresiune si jumatatea dinstantei dintre
randurile extreme de sururburi intinse
Determinarea bratului de parghie z in cazul placilor
de capat extinse
BAZA STALPILOR
Rigiditatea la rotire Sj a unei baze de stalp supus la forta axiala si meoment incovoietor se calculeaza dupa
etapizarea din tabelul urmator, in care coeficientii de rigiditate sunt:
-k
T,1
- coeficientul de rigiditatea la intindere de pe partea stanga a imbinarii, egal cu suma coeficientilor k
15
si k
16

din tabelul anterior, actionand pe partea stanga a imbinarii din tabel;
-k
T,2
- coeficientul de rigiditatea la intindere de pe partea dreapta a imbinarii, egal cu suma coeficientilor k
15
si k
16

din tabelul anterior, actionand pe partea dreapta a imbinarii din tabel;
-k
C,1
- coeficientul de rigiditatea la compresiune de pe partea stanga a imbinarii, egal cu coeficientul k
13
din tabelul
anterior, actionand pe partea stanga a imbinarii din tabel;
-k
C,2
- coeficientul de rigiditatea la compresiune de pe partea dreapta a imbinarii, egal cu coeficientul k
13
din
tabelul anterior, actionand pe partea dreapta a imbinarii din tabel.
-La calculul z
T,1
, z
C,1
, z
T,2
, Z
C,2
se vor utiliza informatiile din papragrafele precedente
Determinarea rigiditatea la S
j
rotire a bazelor stalpilor
CAPACITATEA LA ROTIRE PLASTICA A UNUI NOD DE CADRU
Necesitatea asigurarii unei rotiri suficiente in zona de localizare a unei articulatii plastice impune abordarea
separata a evaluarii capacitatii de rotire a nodului situat in aceasta zona.
Capacitatea de rotire a unei imbinari sudata sau cu suruburi se determina conform celor precizate in acest
capitol, cu conditia ca sa se utilizeze oteluri de marci S235, S275 si S355 si numai pentru situatiile in care forta
axiala N
Ed
din elementele interconectate nu depaseste 0,05N
pl,Rd
Capacitatea de rotire a nodului nu este necesar sa fie verificata in cazul in care momentul capabil al acestuia
M
j,Rd
> 1,2 M
pl,Rd
din sectiunea elementului interconenctat.
a. Imbinari cu suruburi verificate la capacitatea de rotire plastica
I - d/t
w
s69c;
II - verify if:
-Momentul capabil al imbinarii este impus de talpa stalpului incovoiata;
-Placa de capat de pe grinda sau cornierul eclisa de la talpa intinsa sunt incovoiate;
-Grosimea t a talpii stalpului sau a placii de capat sau a cornierului eclisa, nu neaparat cele mentionate
anterior, satisfac relatia:
y ub
f f d t 36 , 0 s
OBSERVATIE: La o imbinare cu suruburi la care momentul capabil Mj,rd este determinat de rezistenta la forfecare
a suruburilor nu poate asigura o capacitate suficienta de rotire in cadrul unei analize in plastic.
b. Imbinari sudate verificate la capacitatea de rotire plastica
Capacitatea de rotire |
Cd
a unei imbinari grinda-stalp nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea calculata
mai jos, cu conditia ca inima stalpului sa fie rigidizata numai in zona comprimata iar momentul capabil nu
este determinat de rezistenta la forfecarea a panoului de inima.
b c Cd
h h = 025 , 0 |
Imbinarile sudate nerigidizate ale nopdurilor grinda-stalp proiectate in conformitate cu recomandarile
acestui capitol asigura capacitatea de rotire de cel putin 0,015 radiani.