Sunteți pe pagina 1din 6

12 . 03. 2008 CURS 2 Reflex raspuns particular la stimul particular.

. Refelex neconditionat : sunt inascute si permanete au ca centru etajele inferioare ale SNC. rcul refelex elementar 2 neuroni : motor si sen!iti" intre care se reali!ea!a sinapsa. #ntre ei se interpun neuroni intercalari formand arcuri refelexe complexe. Reflexe somatice elementare : $ miotatic de extensie $ de flexie $ dupa locul de aplicare a excitantului : 1 osteotendinoase 2 cutanate Relfexe de extensie % miotatic & de intindere contractie musculara' ca raspuns ' la intinderea exercitata de o excitatie asupra tendonului Receptorul sen!iti" la intinderea musc(iului % acti"a sau pasi"a & sunt fusurile musculare si corpusculii )ol)i din tendon. *xcitatia ajun)e prin fi+re , a in receptor in receptor propriocepti" motoneuronul x mare ce iner"ea!a fi+rele mari al+e +o)ate in miofi+rile si sarace in sarcoplasma ce asi)ura refelexe rapide. -otoneuronii x mici ce iner"ea!a fi+rele rosii +o)ate in sarcoplasma cu . de descarcare lenta ce se ocupa cu mentinerea posturii opuse )ra"itatiei. Reflexul miostatic are mecanisme de re)alare spinale si superspinale : Spinale : $ in(i+itia auto)ena $ +ucla )ama $ circuitul Rensc(o/ cu efect in(i+itor : scoarta cere+rala 0 formatiunile extrapiramidale efect facili!at su+stanta reticulara $ nuclei "esti+ulari 0ucla )ama $ in cornul anterior -otoneuronul numai )ama iner"ea!a fi+rele intrafu!ale si determina cresterea tonusului muscular. Sistemul )ama este in(i+it de scoarta cere+rala iar in 1C scapa de su+stanta in(i+atoare centrala si apare si apare spasticitatea. supra lui su+stanta retiulata are efect facili!ator. Circuitul R*NSC234 5in moteneuronul alfa se desprinde o colaterala imediat ce a parasit aornul anterior. re actiune in(i+itoare asupra lui' ducand la scaderea tonusului. Refelexul motatic este cel ce mentine : $ postura $ tonusul muscular prin control superior mentinerea ortostatismului 6 prin contractii re)ulate spascicitate 6 prin scaparea de su+ controlul in(i+itorilor

Reflexe osteotendinoase rcul reflex +icipital se inc(ide la C7 se percuta tendonul +icepsului la plica cotului si se o+tine flexia antepratului pe +rat prin contractia +icepsului C8 reflexul stiloradial se percuta stiloida radiusului si se o+tine flexia ante+ratului pe +rat prin contractia lun)ului supinator C9 reflex tricipital se percuta tendonul tricepsuluisi se o+tine extensia ante+ratului

C8 reflex cu+ito$pronator se percuta fata posterioara a apofi!ei stiloide a cu+itusului. Se o+tine pronatia :2 reflex mediopu+ian se percuta simfi!a pu+iana se o+tine contractia aductorilor coapsei :3 pe rotulian percutia tendonului rotulian6 extensia )am+ei pe coapsa prin contractia c"adricepsului :1S1 reflex a(ilian percutia ;a(ilian6extensie plantara S1S2 reflex medioplantar percutia plantei in scopitura6 flexia plantara a piciorului Semnul 0a+ins<i6 se o+tine si prin reflex prematur in"ersat. Se o+tine prin mane"ra de frecare a crestei ti+iale ' prin compresia m posteriori ai )am+ei sau prin ciupirea tendonului (ilian Reflexe patolo)ice Semn (ooman se ciupeste cu 2 de)ete ultima falan)a a mediusului pacientului in re)im piram se produce o flexie reflexa a ultimei p(alan)e a policelui Semnul Rossolin in le! piram daca se percuta anterlinia di)ito plantare se produce flexia plantara a ultimilor = de)ete. Reflexele de automatism medular sunt : $ tripla flexie a - # prin ciupirea piciorului $ extensia ' la aplicarea uei excitatii $ reflexul de extensie incrucisata Reflexul palmo$mentonier -arinescu Rodo"ici$ excitatia eminentei tenare' declansea!a excitatia (omolaterala a m +ar+iei -odificari patolo)ice ale reflexelor osteotendinoase% R3>&. #n le!iuni de neuron motor cere+ral sau le!area arcului reflex prin afectarea ner"ului motor periferic $ poline"rite $ le!ari ale radacinii posterioare $ !ona ?oster $ ne"rita $ poliradiculone"rita $ le!iuni medulare $ poliomielita $ tumori medulare $ le!iuni ale musc(ilor : mio!ite ' miopatii R3> sunt a+olite in le!iunile ner"ilori motori instalate +rusc $ 1C traumatism $ Sectiuni medulare $ Stadium acut al (emiple)iei % 1 3 luni& cand pare!a este flasca apare in(i+itia neuronului motor periferic datorita socului' dupa care in fa!a de spasticitate reflexele R3> sunt exa))erate *xa)erarea reflexelor in le!iuni piramidale' 1C' tumora$ le!area cailor piramidale >onusul : miscari in"oluntare repetate prin mecanisme reflexe continue. Se testea!a tonusul la rotula : la miscari de flexie dorsalaefectuata +rusc % picior& si apar miscari repetate ale plantei Reflexele cutanate$ reactii in"oluntare ale musc(ilor la excitatii corespun!atoare a pielii cu un "arf nu prea ascutit. Reflexe cutanate a+dominale superioare 58 59. @rin excitatia te)umentului a+domenului superior cu re+ordul costal se o+tine contractia musc(ilora+dominali in re)iunea corespun!atoare. Reflexele cutanate a+dominale 58 ' 5A excitatie pe o liie trans"ersalain dreptul om+ilicului Reflexele cutanate a+dominale inferioare 510511512 excitatie pe o linie cu arcada crurala R. cremasterian B excitatie pe fata supero$ interna a coapsei. Se o+tine ridicarea testiculului in +ursa -odificari patolo)ice ale reflexelor cutanate 1. #n le!iunile piramidale reflexele cutanate sunt diminuate sau a+olite in timp ce R3> sunt exa)erate. 2. #n le!iunile de tip : ne"rite' radiculite ' poliomielite' serin)omiolite' miopatii se produc a+olirea reflexelor cutanate prin le!area arcului reflex. 3. #n le!ari din cau!a alcoolului sau ne"roticilor' reflexele cutanate pot fi "ii cu raspuns amplu

=. Reflexul cutanat plantar se inc(ide :7 S16 excitatia plantei pe mar)inea ext de la calcaipana la de)ete produc extensia de)etelor % normal& . in ca! de le!iune piramidala apare semnul 0a+ins<i extensia de)etului mare si desfacerea in e"antai a de)etelor sau un reflex de tripla flexie % )enunc(i ' )le!na& Reflexul de postura #n miscarea pasi"a ce modifica se)mentul corpului la formarea miscarilor ' extremitatea se aproprie. % ex : +iceps flexie ante+rat : m se scurtea!a si capata tonus& . de"ine exa)erat in @ar<inson si diminuat in poline"rite si afectiuni cere+eloase Reflexele trunc(iului cere+ral Reflexe normale de postura . implicate in mentinerea tonusului muscular. :a 0o+at( se o+ser"a si la indi"idual normal cu modificari ' la +olna"ii cu afectiuni ale SNC. Reflexele posturale sunt stimulte prin informatii primite %aferente&. $ modificari la+irintice % urec(ea interna& ce e"identia!a po!itia capului $ proprioceptorii musculaturii )atului ce informea!a despre po!itia capului in raport cu trunc(iul $ informatia de la receptorii "i!uali Reflexele posturale sunt : 1 reactia po!iti"a de sprijin +olna"i in 3S stimul : saritura' reactie ' intinderea piciorului pt cadere pe planta 2 reflexele tonice pt ceafa : la oc(i : po!itia capului in raport cu trunc(iul' proprioceptorii m cefei si cei la+irinticei sunt stimulati . Se produc modificari de tonus si m posturali ce se mentin atata timp cat este mentinuta rotatia capului. Reflexul tonic asimetric al cefei 0olna" in decu+it dorsal cu mem+rele in exterior . se face rotatia pasi"a C acti"e la A0D si apare extensia -S de partea fetei si flexia de partea opusa % NU S>#U C* 1RU> S ?#C CU S> & Reflexul tonic simetric al cefei 0olan" in patrupedie . flectarea capului cu +ar+ia in piept duce la flectarea musc(ilui S si ext m inferior. % 3 C2*S>#*E & par in parali!ie spastica prin lipsa controlului in(i+itor central . copii cu parali!ia spastica cere+rala nu fac patrupedie care este posi+ila doar in extensia capului . #si mentin ec(ili+rul prin flexia capului si rotatie. Unii folosesc flexorii capului pt ridicarea de pe sacun. Reflexele tonice la+irintice pleaca din urec(ea interna 1 Reflexul tonic simetric +olna" in 55 face flexia capului si "a apare cresterea tonusului extensorilor la extremitati +olna" in 55 face flexia capului si "a apare cresterea tonusului flexorilor la exterior la copilul normal ' reflex pre!ent pana la 3 = luni 2 Reflexul tonic asimetric +olna" in decu+it lateral : flectarea capului determina cresterea tonusului musc(ilorflexori pe partea care sta reactia de ec(ili+ru : automatism de protejare ce apare in ca! de +alansare a unei FC2 corp .in decu+it "entral se inclina masa de testat intr$o parte iar capul si jumatastea superioara se inclina C ridica in partea ridicata a mesei de testat.

-a)da curs 3 1A.03 tonusul muscular

-a)da Curs = *lemente facilitatorii si in(i+itorii *lemente$6 mane"re ce declansea!a stimuli sen!iti"ice maresc sau reduc raspunsul motor. *lemente exterocepti"e' propriocepti"e' com+inate' telerecepti"e' interocepti"e *xterocepti"e : stimu Bui pt relaxarea m anta)onisti pt scaderea spasticitatii. tin)erea sau man)aierea pe musc spastica se produce despast. Ciupirea pe muscul flasca duce la cresterea rasp motor pe musc spastica Fmasajul creste spast F se afce deasupra m sp % man)aiere6 30 min&. cti"area musc sp prin ciupire tre+uie intretinuta prin contrare!istenta c(iar sla+a. 5aca reuseste sa faca misc prin ciupire' aplicam re!istenta pt a mentine mai mult timp. Ciupirea la musc distala a mem+relor si la musculat faciala. Se mai fac exercitii pt atin)erea pe maleola ti+iala pt ca det relaxarea tricepsului sural si contractia m ti+ial ant. F ciupirea nu se face pe toracele ant F periajul te(nica mar)aret Rood. Se face cu o perie moale adaptata la o +aterie sau stimul pe dermatoame sau miotoame ale pielii ce urm a fii periata. Se face dinspre proximal spre distal. @eriajul nu se face pe musc para"erte+rala pt ca influentea!a lanuturile )an)lionare simpatice para"erte+rale. @eriajul se face in trei scopuri : a. scderea durerii$ !ona dureroasa periaj 3$ 7 min produce in(i+itie presinaptica +. pt cresterea sensi+ reflexului miotatic pe musculat. 5et excitarea fusului muscular care' prin +ucla )ama produce cresterea tonusului in fi+rele extrafusale daca dupa periaj se practica strec( reflexul. Rasp la periaj apare dupa 30 sec c. scaderea secretiei sudorale la mani si picioare. @eriaj 7 min de 2$ 3 ori C!i. Se face in sindr al)oneurodistrofic in primele fa!e stimularea exteroceptorilor stimulari cu )(eata. Rood a fol prima data prin frecare dura cu )(eata 3$ 7 sec. @ac este capa+il sa produca contractii in m respecti" B poate a"ea si reflex pe musc (ipotona. @e a+domen stimularea intareste c"adricepsul +ilateral prin fenomen reflex. @artea dr a toarcelui stimulea!a resp profunda. Stim pe +u!e si "f lim+ii stimulea!a in)(itirea si "or+itul% la @ar<inson si (emiple)ici& aplicarea de receC cald $ despastici!are% pe musc spastica la (emiple)ici& prin scaderea tonusului pe musc sp $ scderea transmiterii in placa neuromotorie $ scderea excit +uclei )amma. :a inc aplicatiei rece duce la cresterea tonusului $ efect +un antial)icde lun)a durata. @oate fii si un efect antiinflamator rece Ccald are efect in functie de durata' profun!ime. pl<icatiile de cald au efect pe scderea durerii produse : relaxarea musculara$ contractura sc!uta produce de asemenea relaxare )enerala plicrea de cald local : perna electrica' solux% lampa& 20$ 30 min' infrarosu' parafina' unde scurte do!e calde' sau )eneral : +ai )enerale 3=$ 37 )rade >apotarea : Se face para"erte+ral in dec "entral sau dec lateral : se lo"este din ceafa pana la coccis latero"erte+ral' cu o nmana pe o parte apesi iar cu celalta faci fara pau!a 3$= min. Se o+tine scaderea tonusului musc )eneral si relaxare )enerala *lemente telerecepti"e% "a!' miros' au!& 1a!ul$ pac tre sa "ada propriile miscri pt a reali!a o +una coordonare a miscarilor. @ac plasat in camera al+astra% in(i+itie musculara& se o+tine relaxarea -etoda GennH$ resta+ilirea constientei mentale a musc(ilor pacientului . el tre sa constienti!e!e miscarea. Gineto incepe prin a l in"ata pe +olna" anatomia si functia musc(iuli parali!at. #n tmp ce pac se concentrea!a pe miscare' <ineto executa miscarea pasi". Ginetoterap poate fixa locul insertiei musc( pe te)ument pt facilitare u!ul : prin comanda "er+alapt executarea unei miscrai. Comanda tre+ sa fie scurta' clara' pe intelesul pac Se poate pune mu!ica lenta pt relaxare *lemente propriocepti"e : 1. intinderea musc(iului : daca intinderea este rapida facilitea!a musculatura si pro"oaca contractie pe musc flasca. 5aca m raspunde' <ineto pune un pic de re!istenta. 5aca intinderea este prelun)ita are efect in(i+itor pe

a)onisti B prin intinderea tendoanelor se exi or) Iol)i si re! un efect in(i+itor. #ntinderea prelun)ita se face prin orte!e atele palmare$ la (emiple)ici sau purtarea de )reutati in maini cand mer)e efectul terapeutic superior se o+tine prin introducerea intinderii musculare ca parte a unei miscari "oluntare. telele palmare se poarta noaptea cate"a ore pt intinderea musc spastice6 elemente propriocepti"e. @t forta tre+ intindere rapida6 la (emiple)icii cu musc flasca. 2. re!istenta aplicata unei miscari6 pt cresterea recrutarii de motoneuroni alfa si )ama se o+tin prin radierea exitarii. :a m cu forta +una se o+tine iradierea impulsului spre m de aceeasi parte a art si apoi de partea opusa. Se poate o+tine iradierea impulsului de la m puternic spre musc sla+a a. i. Re!istenta se "a aplica pe musc(iul mai puternicde la memrul sanatos si o+tinem iradiere spre musc parali!ata. Neuronii motori sunt "ecini. Re!istenta poate fii aplicata la mem+rul opus sanatos