Sunteți pe pagina 1din 5

B01'2E P12!

10
Putini savanti au fost atat de controversati ca Pascal. Personalitatea sa stiintifica exceptionala a atras atat in timpul vietii sale, cat si in cele trei secole ce s-au scurs de la moartea sa, atentia multor cercetatori. Elogii, critici, denigrari, s-au amestecat intr-o gama cat se poate de larga. Blaise Pascal s-a nscut pe 19 iunie 1623 n !lermont, intr-o familie cu vec"i traditii intelectuale. #in partea mamei se inrudea cu marele scriitor !orneille. #ocumente pretioase ramase de la sora sa, $il%erte Perier cat si de la fiica acesteia, &arguerite ne ofera informatii asupra copilariei marelui savant. 'nca de la o varsta frageda, Pascal a manifestat o inteligenta extraordinara, surprin(andu-i pe cei mari mai ales prin intre%arile pe care le punea asupra naturii lucrurilor. 'n 1626, cand Blaise avea doar 3 ani, a murit mama sa, iar tatal a ramas singur cu cei trei copii si a inceput sa se ocupe mai indeaproape de educatia acestora. )ata de cele doua fete, $il%erte si *a+ueline, l-a preferat pe Blasie, a carui inteligenta deose%ita a remarcat-o curand. Blasie nu a intrat niciodata in vreun colegiu, ci l-a avut ca educator doar pe tatal sau. 'n 1632, tatal sau, ,udector in !lermont, av-nd la r-ndul sau un anumit renume n .tiin/a, s-a mutat n Paris, pentru a-si continua propriile studii pe o parte, si pentru a-.i educa unicul su fiu care dovedise de,a a%ilitti

excep/ionale, profitand de posi%ilitatile favora%ile oferite de Paris pentru educatia acestuia. 3atal sau pune in aplicare un adevarat plan de educatie, avand drept principiu sa nu il incarce pe copil cu nimic din ceea ce nu ar putea intelege cu toata usurinta si in toata adancimea. 1stfel el a amanat studiul sistematic al lim%ii latine si grecesti pe care il considera prima treapta a educatiei pana la varsta de 12 ani, urmand ca studiul matematicii sa inceapa dupa aceasta varsta. #e la varsta de 4 ani pana la 12 ani Blasie a primit doar notiuni generale, in masura sa ii stimule(e interesul pentru disciplinele ce urmau sa fie ulterior aprofundate. 1cest program a simulat curio(itatea %5iatului .i, ntr-o (i, la 12 ani, %aiatul a ntre%at ce este geometria. $eniul sau geometric a inceput sa se manifeste de la aceasta varsta, incepand sa studie(e geometria, sacrificandu-si timpul de ,oaca n ciuda restrictiilor

care i erau impuse, si in cateva saptamani descopera singur multe proprietati ale figurilor. !ea mai important5 este aceea privitoare la suma ung"iurilor unui triung"i care este egala cu doua ung"iuri drepte, respectiv 146 de grade. 2e pare ca dovada consta simplu in impaturarea ung"iurilor peste figura astfel ncat varfurile lor s5 se intalneasca in centrul cercului inscris in triung"i. 7 demonstratie similara se poate o%tine prin impaturarea ung"iurilor astfel incat ele sa se intalneasca pe piciorul perpendicularei duse din varful ung"iului cel mai mare pe latura opus5. 'mpresionat de aceasta demonstratie inteligent5, tat5l s5u i-a dat o copie a c5rtii 8Elementele de Euclid, pe care Pascal o citeste cu interes p-n cand o invata. !itind cartea, el isi da seama ca nu are nevoie de vreo explicatie. 'n timp ce citea compunea si progresa atat de mult, incat putea frecventa toate

conferintele care se tineau saptamanal si la care se adunau oameni cu experienta in domeniu din Paris pentru a-si pre(enta lucrarile sau pentru a le examina pe ale altora. 9e(ultatul educatiei oferite de tatal sau a fost ca Pascal poseda %ine in scris si citit lim%a latina, cunostea greaca si se descurca si cu lim%a italiana. &ai important este faptul ca a devenit un scriitor de talent. &ai tar(iu si-a insusit si cunostinte teologice si filo(ofice tot prin lectura. 'n orice ca(, Blaise nu avea sa devina un erudit ci un amator genial. 0a varsta de paispre(ece ani este admis la intalnirile saptamanale tinute de 9o%erval, &ersenne, &:dorge si de alti matematicieni france(i. 'n final, din aceste sedinte se naste 1cademia )rance(a. 0a varsta de saispre(ece ani, Pascal scrie un eseu despre conice, iar la optspre(ece ani construieste prima masins aritmetica, un calculator rudimentar, pe care o va im%unati peste opt ani. 'n Cugetari , el delimitea(a posi%ilitatile masinii aritmetice, pronuntanduse astfel; 8&asina aritmetica produce efecte care se apropie mai mult de gandire decat tot ce fac animalele, dar nu face nimic ce ne-ar putea determina sa spunem ca ea are vointa ca animalele< Pentru reali(area planului sau, Pascal a inceput sa lucre(e cu toata ardoarea tineretii. #ar, pe cat parea de simplu principiul, pe atat de mari erau piedicile pe care avea sa le intampine. #ificultatea cea mai mare era gasirea unor meseriasi in stare sa indeplineasca o asemenea munca si care sa ii urme(e exact indicatiile. Ei tre%uiau sa posede perfect practica strun,irii, a pilei si a ciocanului pentru a reduce piesele masinii la pasurile si proportiile cerute de teorie. 'n 16=2 nu construise decat un singur model, si acesta imperfect, astfel pronuntandu-se sa renunte la proiect.

1 avut insa noroc cu cancelarul 2eguier, care, fiind informat de aceste incercari, l-a incura,at sa isi continue eforturile. 1celeasi indemnuri le-a primit si din partea lui 9o%eval. 1stfel, Pascal si-a reluat proiectul si a tre%uit sa depuna un efort considera%il pentru a construi 8mai %ine de >6 de modele, compuse din vergele sau lamele drepte, altele cur%e, altele cu lanturi, unele miscandu-se im linie dreapta, altele circular, unele conice, altele cilindrice, iar altele cu totul diferite de acelea, fie prin material, fie prin forma< ?8Oeuvres de Pascal @ vol. ''A 'n 16>6, la mi,locul carierei lui stiintifice, Pascal si-a a%andonat %rusc idealurile lui in favoarea religiei, asa cum (ice in Penses, Bcontempleaza maretia si misterul omuluiB. 'n 16>3 a tre%uit sa administre(e mosia tatalui sau. 1cum a adoptat iarasi vec"ile lui ocupatii si a facut cateva experimente asupra presiunii exercitate de lic"ide si ga(e. 'n aceeasi perioada a inventat triung"iul aritmetic, si impreuna cu )ermat a creat calculul pro%a%ilita/ilor. &edita asupra casatoriei cand un accident l-a determinat iarasi sa se concentre(e asupra religiei. 2-a mutat la Port 9o:al unde a trait pana in 1662. 2ingura lucrare matematica pe care o mai scrie este un eseu despre cicloida in 16>4. 2uferea de insomnie si de o durere de dinti cand i-a venit ideea si spre surprinderea lui, suferinta i-a trecut. Privind aceasta ca un semn divin a continuat pro%lema, lucrand fara oprire opt (ile, si a terminat o lucrare relativ completa despre geometria cicloidei. 'ncepand cu 1666, Pascal nu mai manifesta nici o atractie fata de stiinta. Putina energie ramasa o c"eltuieste pe meditatii religioase n redactarea unor note asupra religiei crestine. 1ceasta a%andonare a unor preocupari care au dat roade im%elsugate se explica prin %oala necrutatoare care il c"inuia, inainte de a-l distruge. 'ntr-o scrisoare catre )ernat, din 16 august 1666, se plange ca nu poate face mai mult de 3 sau = leg"e in trasura, nu poate merge

>

fara %aston si nu poate calari. 2tarea sa sufleteasca este corespun(atoare acestei stari trupesti, iar in anul 1663, pe data de 13 august incetea(a din viata. #upa moartea sa au fost gasite printre "artiile ramase note din lucrarea proiectata asupra religiei. Ele au fost puse in ordine de $il%erte Perier impreuna cu ducele de 9oanne(, 1rnauld si au fost pu%licate in 16C6 su% titlul; Penses de M. Pascal sur la religion et sur quelques sujets ?!ugetarile d-lui Pascal asupra religiei si altor su%iecteA