Sunteți pe pagina 1din 6

De ce suferim din dragoste?

Interviu cu monahul Savatie (Bastovoi) realizat de Alina Grigorascenco n cadrul emisiunii Miracol si credinta la radio Antena ! " Dragostea e un sentiment #e care l traieste orice tnar$ Dar de multe ori acest sentiment #rovoaca suferinte$ !um sa ne #rote%am de ranile sagetilor lui !u#idon? " Dragostea nu numai ca este un sentiment #e care"l traieste orice om& ci am #utea s#une ca ea este nsasi viata si sco#ul vietii$ De#inde n ce fel ntelegem noi dragostea$ 'entru ca e(ista mai multe definitii ale acestui sentiment$ )iecare #o#or& cultura& au definit"o din #unctul lor de vedere$ *n ntelesul o+isnuit& de%a consacrat& dregostea este relatia dintre +ar+at si femeie& care de cele mai multe ori se limiteaza la una tru#easca$ Aici am #utea o#une o atitudine #e care o numim moralista& adica dragostea la nivel de suflet& s#irituala , #latonica si dragostea afrodisiaca& adica tru#easca$ -rientalii au o carte des#re dragoste care se numeste .ama"sutra $ Aceasta carte cu#rinde si descrie #ozitii ale cor#ului #rin care se #oate o+tine ma(imum de #lacere tru#easca& denumita orgasm n #sihanaliza& #sihiatrie si n lim+a%ul uzual$ Acestei carti noi& crestinii& i o#unem alta carte a dragostei , /vanghelia$ Dumnezeu nsusi este dragoste , s#une a#ostolul si evanghelistul Ioan$ Dumnezeu este iu+ire$ De ce dar a#are aceasta suferinta dincolo de #lacerea& +ucuria ntlnirii dintre +ar+at si femeie& care #rin unirea lor se fac un tru#& du#a cuvntul lui Dumnezeu$ *nsusi Dumnezeu a sadit n tru#urile noastre aceasta #ornire a unora catre altii , +ar+atul catre femeie si femeia catre +ar+at$ !are este o tendinta si o atractie fireasca$ Dar de multe ori aceasta lege a firii este ncalcata #rin homose(ualitate la +ar+ati sau les+ianism la femei$ Adresndu"se romanilor& a#ostolul 'avel le s#une ca au schim+at #e Dumnezeul !el nestricacios si s"au nchinat fa#turii stricacioase$ !e nseamna asta? Avem aceasta situatie atunci cnd omul& uitnd #e Dumnezeu& si face din #ersoana iu+ita idol , un nlocuitor al lui Dumnezeu$ Atunci cnd toate as#iratiile& toate ideile sale des#re +ine si frumos& el le investeste n aceasta #ersoana iu+ita si mai trziu nici nu le #oate vedea altfel dect #rin aceasta #ersoana$ 0ucrurile sunt +une si frumoase atta vreme ct relatia lor este reci#roca$ Dar n momentul des#artirii omul su#orta un mare soc$ 1iata lui se goleste de ceea ce a avut el mai im#ortant$ 'entru ca aici are loc un transfer de #ersonalitate$ /ul se de#laseaza si devine tu& tu devine eu$ De altfel& cum s#une si a#ostolul 'avel2 caci odata casatoriti tru#urile voastre nu va mai a#artin& ci tru#ul +ar+atului este al femeii si tru#ul femeii este al +ar+atului $ 'entru a evita aceasta suferinta fireasca si du#a cum vedem& usor de e(#licat&

atitudinea noastra tre+uie sa fie foarte corecta& nlaturnd e(cesele$ Deoarece orice e(ces #resu#une necunoscutul$ -rice e(ces este un risc$$$

!um #oti sa eviti e(cesul atunci cnd esti ndragostit$ Aceasta ar #resu#une un control asu#ra sentimentelor& or& cnd se ndragosteste& omul adesea #ierde acest control$ 3oi s#unem ca inima este oar+a& dragostea este oar+a$ *nsasi a#aritia acestui sentiment este e(cesul des#re care vor+esc$ Acest sentiment& #e care ne"am o+isnuit sa"l numim asa& nu este& de cele mai multe ori& nsasi dragostea$ Atunci cnd /minescu s#une ca este un instinct att de van& ce le vine si la #asari de vreo doua ori #e an & el nu greseste deloc& chiar daca el nsusi era #rada acestui sentiment$

A s#us"o ntr"un acces de luciditate?

A s#us"o mai degra+a ntr"un acces de misoginism$ Se vede ca suferea mult de #e urma relatiei sale cu 1eronica Micle& care la rndul ei era casatorita& si nu"l avea numai #e /minescu dre#t amant$ De multe ori ntlnim la romantici aceste e(cese de misoginism& care nu sunt deloc luciditate si care nu snt deloc ntele#ciune$ De ce? S#re deose+ire de aceasta atitudine a romanticilor& #e care o gasim si la Sho#enhauier& la 3ietzshe& la multi alti filozofi , de diminuare a rolului si a nsemnatatii femeii (ei nsisi fiind& n acelasi tim#& niste desfrnati)& n ortodo(ie nu e(ista aceasta atitudine fata de femeie& chiar daca e(ista calugarie$ Misoginismul& dis#retul fata de femei& este un #acat care striga la cer $ Atunci cnd diminuam sau n%osim fa#tura lui Dumnezeu& zidirea minilor 0ui& #e motiv ca este femeie& noi ne ridicam m#otriva a *nsasi )acatorului si #rin aceasta aratam ca Dumnezeu a comis o eroare si a creat o fa#tura im#erfecta$ )emeia nu este mai #utin #erfecta dect +ar+atul$ 3oi nvatam doar att , ca femeia are o vointa mai sla+a dect +ar+atul$ *n 3oul 4estament Mntuitorul 5ristos o recu#ereaza #e /va cea cazuta& #rin care a #atruns #acatul n lume si o ridica la demnitatea care o #oate ntrece #e cea a +ar+atului$ 6itati"va cine este #rimul om care"l tm#ina #e 5ristos du#a nviere , este chiar Maria Magdalena& desfrnata des#re care aflam din /vanghelie$ /a este #rimul om care vede cea mai mare minune din istoria 6niversului , mininea nvierii lui 5ristos& #rin care tot neamul omenesc a nviat si a fost resta+ilit$

S#re deose+ire de acest fel de a vedea si a ntelege femeia& e(ista asceza& monahismul oriental , cel +udist sau 7risnait& care cultiva iarasi o atitudine dis#retuitoare fata de femeie si fata de actul tru#esc$ 8e#etam ca n ortodo(ie& chiar daca se #resu#une asceza si se recomanda& deoarece nsusi a#ostolul 'avel& atunci cnd da sfaturi celor casatoriti& s#une fratilor& iata vremea s"a scurtat& cei casatoriti sa fie ca si cei necasatoriti & aceasta nu se face din desgustul fata de femeie$ *n canoanele a#ostolice si la 1asile cel Mare se #revede caterisirea #reotilor care se ngretoseaza de femeile lor #e motiv de falsa evlavie& caci Dumnezeu a facut femeie si +ar+at se s#une acolo$ 6itati"va o atitudine corecta si umana& daca vreti& s#re deose+ire de alte moduri de asceza care au fost si la grecii antici , si Aristotel a fost un tim# ascet9 Deci iata un mod de a evita suferinta , #rin asceza$ Dar el nu este ntotdeauna #e masura si n #uterea tuturor$ *nsusi 5ristos cnd a fost ntre+at a s#us , cel care #oate nca#ea& sa nca#a$

Daca una din metodele de a evita suferinta n dragoste este monahismul , dar nu oricine ar fi n stare sa aleaga aceasta cale , logic ar fi sa #resu#unem ca alta varianta este casatoria? /ste oare casatoria& cea +azata #e #rinci#ii crestine& o garantie a fa#tului ca vom fi #rote%ati de suferinte?

Des#re aceasta& iarasi a#ostolul 'avel s#une foarte +ine9 1edeti& la ntre+arile cele mai su+tile si curioase Bi+lia are ntotdeauna ras#uns$ Si un ras#uns cel #utin interesant$ A#ostolul 'avel s#une asa 2 8ecomand si +ine este sa fiti ca mine , adica feciorelnici& necasatoriti$ Dar celor care nu #ot , sa se casatoreasca$ *nsa acestora zic ca vor avea suferinta n tru#urile lor $ 0a ce se refera a#$ 'avel? 4ot el n alta #arte e(#lica2 caci cel casatorit cauta sa faca voia femeii& iar cel necasatorit face voia lui Dumnezeu 4ot asa se s#une si des#re femei& adica vor face voia +ar+atului$ Asadar& cum #oate sa ai+a suferinta n tru#& du#a ce se afla ntr"o relatie +inecuvntata de Dumnezeu& #rin taina cununiei de catre Biserica& deci este n afara desfrnarii& n afara #acatului des#re care Biserica nvata ca el singur este cauza suferintelor noastre$ De unde dar aceasta suferinta n tru#urile celor casatoriti? 8as#unsul e sim#lu$ Atunci cnd lumea se casatoreste& nu stie ce %ug si ia$ De aceea& cnd alegem casatoria noi de fa#t ne luam o #ovara mult mai grea dect calugaria& daca ar fi sa tinem cont de #oruncile evanghelice si daca ar fi sa nu ne a+atem de la sco#ul nostru , singurul sco# al crestinului si al oricarui om , cel al mntuirii si al ntlnirii cu Dumnezeu$ !nd A#ostolul s#une2 cei casatoriti sa fie ca si cei necasatoriti & la asta se refera$ *n #rimul rnd& anul +isericesc are foarte multe zile o#rite :relatiilor intime; , #osturi& sar+atori$ Ar fi mai mult de <== de zile #e an$ *n afara de aceasta se interzic relatiile n

#erioada ala#tarii& nce#nd de la momentul zamislirii$ Din cli#a n care femeia a aflat ca este nsarcinata& relatiile snt o#rite$ 'na du#a ncheierea #erioadei de ala#tare$ )oarte multi dintre oamenii sau tinerii care& desi um+la la +iserica& se vor ortodocsi& totusi& nu nde#linesc aceasta restrictie& deloc nensemnata& a Bisericii$ *n afara de aceasta& este evident ca orice metoda de contrace#tie este e(clusa si condamnata , avem e(em#lul lui -nan& cel care lund de nevasta #e vaduva fratelui sau& si"a aruncat samnta #e #amnt& #entru a evita zamislirea si a fost omort de Dumnezeu$ Acest #acat este as#ru condamnat$ 3u mai vor+im de alt #acat care este avortul& sau s#irala& care este si ea un avort$$$ mai tim#uriu& asa o #rezinta si medicii& fiindca s#irala distruge ovulul de%a fecundat& atunci cnd zamislirea a avut loc si se elimina #ractic un em+rion& #ur si sim#lu mai mic dect cel de < sau > luni& eliminat #rin o#eratie chirurgicala$ 4re+uie sa ne ns#aimnte aceasta situatie& cnd femeia se face sta#na a cor#ului sau& n sens rau$ *n situatia cnd Dumnezeu ne s#une ca tu nsuti nu #oti face un fir de #ar al+ sau negru& sa ne dam seama ct de mare este #acatul cnd noi singuri ne distrugem tru#urile noastre si a altora& nu dam sansa la viata #runcilor care ar fi #utut sa se nasca& caci #entru aceasta a lasat Dumnezeu relatia +inecuvntata ntre femeie si +ar+at$ Si atunci cnd s#unem ca vrem sa ne casatorim #entru a #relungi s#ita neamului omenesc si anume de asta nu ne calugarim& atunci sa urmam acestui gnd si nicidecum altfel$ Iulius /vola& un eseist italian& o+serva un lucru n cartea sa Metafizica se(ului 2 toti s#un ca zamislirea este #entru a #relungi neamul omenesc& dar ct de mare este s#aima tinerei fete sau femei de a ramne gravida $ Deci& altul este sco#ul , satisfacerea #oftei tru#esti celei mai %oase$ Si anume astfel a%ungem sa n%osim femeia " cnd ea devine un instrument al satisfacerii acestei #ofte$ Aici suntem #usi n fata celui mai a#rig misoginism& nu n cazul ascezei si al calugariei$ Sa luam relatia tru#easca dintre un +ar+at si o femeie& dintre doi tineri$ Adeseori toata dragostea lor se risi#este degra+a$ Si unul si altul se ndrea#ta catre alt #artener si asa la nesfrsit$ !e a iu+it el sau ea la omul res#ectiv? Atunci cnd urmeaza #lnsete& dis#erare& sinucideri& suferinte& des#re care vor+im& des#re care se cnta n cntecele #entru tineri& se scriu #oiezii& se fac #icturi& #iese de teatru& unde dis#are acea dragoste? Acest fa#t este ridicat la nivel de mare drama a umanitatii$ Sa vedem ce se afla n s#atele acestei drame? !u adevarat iu+irea unei #ersoane fata de alta? Sau as#iratiile si tendinta catre satisfacerea necesitatilor tru#esti? 1edem ca nici casatoria nu numai ca nu ne scuteste de suferinta #e care le avem n afara ei& ci uneori o #oate agrava$ 4otusi& aceasta suferinta doar n casatorie #oate fi evitata& n afara ei nicicum$ 3u tre+uie sa uitam ca sco#ul & frumusetea si rostul ei consta n a da nastere unor noi fa#turi& oameni #e care att tatal& ct si mama tre+uie sa"i educe& sa"i creasca$ Si atunci& iu+irea este factorul #rinci#al& #iatra de temelie #e care se zideste familia$ /vident& atunci aceasta suferinta este omisa$ 4im#ul #e care cei casatoriti si"l acorda unii altora are si el o nsemnatate foarte mare$ 4ot a#ostolul 'avel s#une2 cei casatoriti sa nu se des#arta #entru mult tim# unii de altii& #entru a nu da #rile% de suferinta& #rile% de desfrnare$

'arinte& este interesant ceea ce s#uneti& dar cred ca multi dintre tinerii de azi nclina s#re alte conce#tii des#re viata n familie$ !el #utin e(ista o conce#tie mai mult sau mai #utin generala& #otrivit careia se(ul ocu#a un loc im#ortant n familia moderna$ !hiar conform o#iniei s#ecialistilor multe familii se destrama din cauza incom#ati+ilitatii se(uale$

4ocmai ceea ce am s#us #na acum$ Asceza ortodo(a vine sa evite chiar acest lucru$ Da& #na la un #unct distractiile si vor+ele de alint ne #ot oarecum sustrage tumultului si greutatilor acestei vieti$ /mil !ioran s#unea ca orgasmul este su#rema stare si singura care l #oate smulge gndului mortii& s#aimei si haosului mortii$ 4antrism #rostesc$ Dar haideti sa ne uitam treaz la lucruri$ Da& este +ine #na la un #unct& dar nu ntotdeauna sntem tineri& nu ntotdeauna sntem sanatosi$ De ce sa nu #resu#unem ntm#larea trista n care nevasta sau sotul nimereste ntr"un accident si %umatate de an tre+uie sa stea la #at$ Anume n aceasta situatie& daca sotii traiesc ntr"un regim tumultos al relatiilor tru#esti& vor a#area certurile$ De ce sa uitam ca e(ista +oli att femeiesti& ct si +ar+atesti& care #ot interveni #e neaste#tate , fie im#otenta la +ar+ati sau cancer sau oricare alta +oala la femei$ De ce acesti oameni ar tre+ui sa se des#arta? De ce tre+uie sa aduca atunci n viata lor #e altcineva mai tnar& mai sanatos& de ce tre+uie sa sufere co#iii de #e urma acestei triste ntm#lari& de care nimeni nu este #rote%at? Iata de ce avem nevoie sa ndre#tam sentimentele si relatiile noastre n sfera care este eterna& vesnica& unde iu+irea este nestrmtorata de factorii e(teriori& unde nimic nu o #oate strmtora si schim+a , nici +atrnetea& nici +oala& nici des#artirea$ Des#re aceasta ne nvata 5ristos n Biserica -rtodo(a$

!um e #osi+ila o asemenea #erformanta n familia moderna? !um sa stimulam nu dragostea fireasca ci #e cea duhovniceasca n relatiile dintre sot si sotie?

3oi& oamenii& suntem foarte mici la suflet$ Dar !el ce ne"a creat stiind de micimea noastra si stiind ca nimic nu facem gratuit si fara sco#& recomandndu"ne sa nu ne #ierdem viata n #laceri tru#esti& ne ofera n schim+ alte #laceri , mai mari si mai su#erioare , cele duhovnicesti$ Atunci cnd renuntam la #lacerile si m+ratisarile tru#esti noi nu facem un sacrificiu$ 3oi de fa#t o+tinem n schim+ o #lacere si mai mare , #e care o #rimim n scurta vreme du#a ndre#tarea noastra$ Desigur nu att de scurta ca n ?oga sau alte curente disci#linare (zm+este)$

*ntlnirea cu Dumnezeu #oate fi +rusca si s#ontana$ Des#re aceasta avem #ilde si n 'ateric$ 6n frate cazuse si vine la #arinte& la staret& si"i s#une2 avva am cazut& da"mi trei ani ca sa ma #ocaiesc$ /l zice2 e mult& fiule$ Atunci ct , unul? / mult& fiule $ 'atruzeci de zile? / mult& fiule$ Daca te #ocaiesti cu adevarat& Dumnezeu n trei zile #oate ierta #acatul tau $ Deci& sa nu"0 uitam #e acest Dumnezeu al nostru care stie sa ierte ne#utintele noastre ntr"un tim# att de scurt& sa ne scuteasca de urmarile fa#telor noastre urte$ !aci /l a zis2 !el care"si va lua crucea si"mi va urma mie& va ca#ata ras#lata nu numai n viata de dincolo ci o va simti si aici #e #amnt$ Aici #e #amnt ras#lata consta anume n echili+rul sufletesc& linistea& #acea si iu+irea& #e care doar Dumnezeu& !el care este iu+irea nsasi& o #oate da& nu numai noua& ci si a#ro#iatilor& semenilor nostri& #e care"i iu+im$ !aci s#une #roorocul , multe #oate rugaciunea dre#tului naintea Domnului$ Deci& ndre#tndu"ne noi nsine viata vom avea trecere si ndrazneala la Dumnezeu sa cerem #ace& dragoste si iu+ire& nu doar #entru cei #e care"i iu+im& ci chiar si #entru dusmanii nostri& du#a cum avem #orunca$ Si astfel sa contri+uim la resta+ilirea armoniei si a dragostei #e care a avut"o si a #ierdut"o Adam$