BIOSISTEM VAGINAL

BIOSISTEM
Grup de indivizi din specii diferite care convietuiesc si care se afla intr-un echilibru dinamic dependent de mediu.

BIOSISTEM VAGINAL
Vaginul adpostete o microbiocenoz bogat, al crui echilibru dinamic i evoluie depind de:
Structura sa anatomic i histologic , o bun funcie endocrin, constante biochimice: pH, oxigenare

Aanatomic
Vaginul = conduct fibromuscular,acoperit de o tunic mucoas ce se continu la exterior cu cea a vestibulului i superior acoper poriunea invaginat a colului uterin. Descrie o cavitate virtual,la nivelul fundurilor de sac,prin colabarea pereilor n poriunea sa median.

Histologic
Mucoasa vaginala este format din celule ale epiteliului malpighian pavimentos sau scuamos polistratificat. Maturarea acestora se face sub controlul hormonilor estrogeni.

Epiteliul pavimentos
Alctuit din : dou straturi de celule imature morfologic i funcional,dominate de un raport N/C net n favoarea nucleului:
bazal=un singur rnd de celule mici,cuboidale,dispuse pe membrana bazal parabazal=2-4 rnduri de celule ovalare,

Epiteliul pavimentos
Dou straturi de celule mature,mari, poliedrice,cu nuclei mici,prepicnotici sau picnotici i citoplasm bogat n glicogen:
stratul intermediar=6-12 rnduri de celule cu nuclei prepicnotici stratul superficial=2-3 rnduri de celule mari, poligonale, plate, cu nuclei picnotici, care se descuameaz n vagin sub form de scuame.

FUNCTIA ENDOCRINA
Mucoasa vaginal este un fin receptor al hormonilor steroizi ovarieni si suprarenalieni

 Ea sufer ,modificri ritmice sub influena acestora. Acestea se concretizeaz prin indice de maturaie si ncrcare cu glicogen a celulelor pavimentoase, difereniate, n funcie de:
vrst, fluctuaiile hormonale din timpul ciclurilor menstruale, sarcin, luzie, n contextul unor boli endocrine

Examenul citovginal hormonal

Prin studiul receptorului vaginal, evalueaz:
funcia hormonal de ansamblu i tulburrile acesteia. Se efectueaz preparate din material recoltat prin grataj din fundul de sac vaginal lateral. Se coloreaz Papanicolaou,Schorr sau Rankoff.

Examen ctovaginal hormonal

Condiii de efectuare a preparatului :
tratarea anterioar a inflamaiilor, se evit cu 24 de ore naintea recoltrii:
irigaiile vaginale, tratamentele locale, raporturile sexuale. La femeia adult,recoltarea se face n zilele 7,14 i 21 ale ciclului menstrual.

Examenul citovaginal hormonal

Se numr pe fiecare frotiu minim 200 de celule descuamate . Se apreciaz:
Indicele de maturaie (IM)=R Pb/I/S Indicele picnotic(IP)=R NcPicnotici/NcTineri,mari, Indicele acidofil(IA)=procentul de celule superficiale acidofile cu nuclei picnotici.

Examenul citovaginal hormonal

Se mai apreciaz:
felul descuamrii:celule izolate sau grupate. marginile celulare:netede sau plicaturate. flora vaginal:bacilar sau mixt,variat,redus sau bogat. infiltratul leucocitar

Variaii ale frotiului citovaginal hormonal

La nou nscut: IM= 0/95/5 -ncrcare progesteronic Intre 4spt.-8ani: IM=100/0/0,frotiu atrofic, insuficien estro-progestativ Prepubertar:IMdeviaz progresiv spre dreapta:70/30/0 dup 8-9ani, 0/40/60 premenarhic,crete descrcarea de steroizi ovarieni i glucocorticoizi suprarenalieni.

Variatiile frotiului citovaginal hormonal

La femeia adult: nu se ntlnesc celule parabazale. In timpul ciclului menstrual:
faza proliferativ:
IM=0/70/30 la nceput IM=0/10/90 preovulator IA=60-70% ,maxim de acidofilie i picnoz => maxim difereniere superficial

Variaiile frotiului citovaginal hormonal

Faza luteinic: progesteronul blocheaz diferenierea superficial
IM=0/70/30 frotiu intermediar (ziua 21-23) celule intermediare grupate i plicaturate flor mixt,mucus,leucocite Uneori ,premenstrual,IA i IP cresc uor

Variaii ale frotiului citovaginal hormonal

n timpul sarcinii: crete progresiv secreia de progesteron
IM =0/85/15 n primul trimestru de sarcin, =0/90/10 n trimestrul doi, =0/95/5 n ultimele sptmni de gestaie. IA =8-12% n I trim.

=5-8% n trim. II
=1-3% n ultimele sptmni de gestaie

Variaii ale frotiului citovaginal hormonal

creterea IA >25-30% i a IP > 40% n primul trimestru de sarcin indic sarcin compromis. Descuamarea celular n sarcin:
Celulele descuamate snt grupate si intens plicaturate(naviculare).

Variatiile frotiului vaginal citohormonal

n sarcina suprapurtat,cu risc fetal:
scad celulele intermediare din frotiu dispar celulele naviculare, creterea progresiv a procentului de celule parabazale. cresc Ip i IA,

Variaiile frotiului citovaginal hormonal

Postpartum: IM=100/0/0 frotiu atrofic, n perioada de alptare. n preclimax:
lipsa ovulaiilor, dispariia efectului regresiv progesteronic, uneori, hiperestrogenemie relativ sau absolut, cu IA i IP = crescute.

Variaiile frotiului citovaginal hormonal

La menopauz => atrofia progresiv a mucoasei
corespunde ncetrii funciei ovariene i scderii hormonilor steroizi. se reduc i apoi dispar celulele superficiale i cele intermediare, frotiul este dominat de celulele parabazale IM= 100/0/0.

pH-ul => condiioneaz

metabolismul,echilibrul,dispoziia , speciilor componente ale biosistemului vaginal

Ovar

Funcie hormonal echilibrat

Gonadostat

Sintez, secreie normal de estrogeni

Acid lactic
pH-ul vaginal = 3,5 ~ 5,0
Fermentaie lactic a monozaharidelor

Epiteliul squamos

Glicogen Monozaharide

Lactobacili Dderlein

Variaii ale pH-ul vaginal

La nou nscut: pH=5,5-6 La 3-4 zile: pH=4,5-5(poluarea vaginului cu bacili Doderlein) La o sptmn de via:pH=6,5-7 flor mixt-saprofii Dup pubertate,o dat cu instalarea ciclurilor menstruale,pH=3,8-4,5 Cele mai mici valori = preovulator

Variaii ale pH-ului

n sarcin:coninut mare de glicogen epitelial => pH < 4 Postpartum,n perioada de alptare, scade glicogenul epitelial pH > 5
n climax,atrofia vaginal i lipsa glicogenului, induc un pH alcalin.

Flora vaginal normal

Este alctuit din germeni saprofii, comensali: bacterii, fungi, virusuri Perioada premenarhic i menopauz
lipsa estrogenilor, a glicogenului si a lactobacililor => pH-ul alcalin =>
se dezvolt o flora asemanatoare zonei vulvare si pielii: stafilococi, streptococi, difteromorfi, neisserii nepatogene, clostridii, Haemophilus Vaginalis, mycoplasme, etc.

Perioada activ genital

biosistemul este dominat de lactobacilii Dderlein

Flora bacilar
In perioada activ genital (de la apariia menstrei i pn la menopauz),flora normal a vaginului este dominat de lactobacillus vaginalis sau acidophylus,descoperit de Doderlein n 1892.
germeni gram(+), aerobi sau anaerobi facultativi, fermenteaz glicogenul i monozaharidele eliberate prin liza celulelor pavimentoase i produc acid lactic i peroxid de hidrogen H2O2.

Flora bacilar-functii
Acidul lactic produs mentine pH-ul normal,acid ,al vaginului Peroxidul de perogen ,sub aciunea peroxidazelor leucocitare,formeaz un oxidant cu puternic aciune antimicrobian, fiind toxic pentru bacterii,fungi,virusuri,spermatozoizi i celule tumorale

Flora bacilar
Limiteaz i impiedic nmulirea unor populatii microbiene Evolueaz ciclic, urmand ciclului menstrual,
reperezentare relativ modesta imediat postmenstrual (cand pH-ul se apropie de aproximativ 6,6), domina aproape exculusiv in perioada de mijloc a cicului premenstrual ia aspect de cocobacil.

Flora vaginal - germeni comensali

Spectrul larg al bacteriilor care acompaniza lactobacilii cuprinde:
streptococi (lactici, viridans, piogenes, beta hemolitici de grup B) stafilococi (alb, epidermoides, aureu), Gardnerella Vaginalis (Haemophilus vaginalis), neisserii comensale (sibflora, perfloora, cataralis sica), enterobacterii (escherichia coli, proteus vulgaris), klebsiele, anaerobi (streptococi anaerobi, peptostreptococi, bacteroides, clostridii, fusobacterii).

Flora vaginal germeni comensali

Acestia evolueaza ca germeni saprofiti, comensali. Devin patogeni odata cu modificari severe ale mediului vaginal si diminuarea sau disparitia florei bacilare, antrenind inflamatii cunoscute ca vaginite nespecifice sau vaginoze. Situatii de acest gen apar induse de modificari ale pH-ului
vaginal: disfunctii in context patologic sau tranzitorii ale glandelor endocrine (hipofiza, tiroida, suprarenale) implica functia ovariana cu modificari ale concentratiilor estrogenice si fluctuatii consecutive ale pH-ului.

Cervicitele, colpitele si neoplaziile cervicale care evolueaza cu citoliza intensa, distrugerea epiteliului vaginal pn la straturile profunde, si infiltrat leucocitar bogat, scad semnificativ cantitatea de glicogen si flora bacilar.

Fungi Candida albicans

text1

Fungi Candida albicans

tex2

Candida albicans pseudo-hife levuri

Examinri de laborator ale coninutului vaginal

Se desfoar dup o schem standard:
1. 2. 3. 4. Recoltarea probelor Examenul macroscopic al probelor Examenul microscopic al probelor nsmnarea pe medii de cultur a produselor recoltate 5. Examinri prin tehnici de biologie molecular a produselor recoltate

Recoltarea probelor
Material din fornixul vaginal posterior,cu:
speculum sau valve sterile ansa steril sau pipet Pasteur cu vrf rodat,la fetie i virgine

NU se folosesc lubrifiani NAINTE de efectuarea tueului vaginal

Recoltarea probelor
Se face:
n primele zile dup terminarea ciclului menstrual, La 48 de ore de la ultinul du vaginal, 24 ore de la ultimul contact sexual, La 7 zile de la ultimul trarament vaginal cu ovule.

Examinarea macroscopica
Se examineaz aspectul materialului recoltat pe valva steril, Se determina pH-ul vaginal cu hrtie indicator, Se efectueaz testul aminelor volatileWiff test,cu KOH solutie 10%(miros puternic de pete alterat n caz de vaginoz cu Gardnerella vaginalis).

Examenul microscopic Se efectueaz :

a. un preparat proaspt,direct,nativ b. dou frotiuri colorate.

Preparatul nativ
se efectueaza intre lama si lamela prin diluarea unei cantitati mici de continut vaginal in ser fiziologic se examineaza cu ocular x10 si obiectiv x40 se spreciaza:
natura celulelor epiteliale, flora, prezenta parazitilor, intensitatea raspunsului inflamator.

Grade de puritate
I
celule scuamoase superficiale si intermediare lactobacili Doderlein 2-3 leucocite in medie pe cimp optic

II
celule superficiale si intermediare lactobacili Doderlein(levuri candidozice) 5 leucocite pe cimp

Grade de puritate
III
celule superfciale ,intermediare ,parabazale, flora dominanta = coci posibila prezenta fungilor si/sau a parazitilor ~ 10 leucocite pe cimp

IV
celule din straturile superficiale si profunde pavimentoase coci, fungi si /sau paraziti >10 leucocite pe cimp.

Grade de puritate
Gradele I-II indica un pH normal prin prezenta lactobacililor. Gradele III-IV -absenta lactobacililor indica un pH alcalin.

Frotiuri colorate
1. frotiurile colorate Gram,dau informatii despre :
tipul florei -Gram (+) sau (-) raspunsul inflamator

2. frotiuri colorate Papanicolaou, May-Grunwald Giemsa,albastru cresyl brillant pun in eviden:

modificari ale celulelor epiteliale prezenta fungilor si a parazitilor.

Insamintarea pe medii de cultura

Se efectueaza : 1. culturi pe medii specifice dezvoltarii germenilor care intereseaza.
probele recoltate pe tampoane sterile se trimit laboratoarelor de specialitate la 1-2 ore de la recoltare.

2. testarea tulpinilor izolate la:

antibiotice,prin antibiograma antimicotice,prin antifungigrama

Examinari prin tehnici de biologie moleculara

Tehnica de amplificare ADN prin PCR, (polymerase chain reaction)
secventialzarea si tiparea ADN, tehnici de hibridizare in situ

Teste imunnnoenzimatice
determinarea antigenelor prin imunofluorescenta directa cu anticorpi monoconali.