Prof. univ. dr.

VIORICA IACOB

FITOPATOLOGIE Material de studiu I. D. Specializarea Agricultura Anul III.

2006

PREFATA n ultimii ani, datorita schimbarilor din agricultura tarii noastre, cererea de carte n domeniul Protectiei plantelor a crescut continuu si cu toate ca au mai aparut o serie de noi carti sau manuale, acestea nu au reusit sa satisfaca pe deplin aceasta solicitare. n plus, necesitatea aparitiei acestei carti este dictata si de faptul ca n ultima perioada se constata o cretere ngrijoratoare a pierderilor de productie cauzate de atacul agentilor patogeni dintre care, unii sunt noi pentru tara nefiind descrii n lucrarile de specialitate anterioare. n acest sens, n prezenta lucrare s a realizat o actualizare a cunostintelor cu pri!ire la bolile culturilor agricole si horticole, dar si a culturilor care ocupa suprafete relati! mici "plante medicinale si floricole# si carora de regula nu li se acorda atentia cu!enita. Pentru a !eni n sprijinul producatorilor agricoli, care poseda cunotinte sumare n ceea ce pri!ete realizarea unei protectii c$t mai bune a plantelor de cultura, am amplificat descrierea principalelor boli, completata cu imagini sugesti!e si cu metodele de pre!enire si combatere. %imbajul n care s a facut descrierea simptomelor este pe ntelesul tuturor, nlocuind termenii botanici si micologici. %a fiecare boala, s au notat substantele cu care se poate face tratamentul, concentratia sau doza recomandata, timpul de pauza ce trebuie respectat si acolo unde este cazul pragul economic de la care tratamentul este absolut necesar. & au recomandat pentru fiecare cultura soiurile sau hibrizii ce trebuie culti!ati n functie de rezistenta lor.

Autoarea

C ! P R I " S PART#A $#"#RA A

CAPITO ! I. %.%. 'biectul si legaturile fitopatologiei cu alte stiinte ).*. +ez!oltarea fitopatologiei n Rom$nia ).,. -mportanta economica a fitopatologie *.). +efinitia, etiologia si clasificarea bolilor plantelor *.*. Fazele succesi!e ale bolilor infectioase *.,. 4odificari suferite de plana n cursul patogenezei ( ( )) )* )3 )5

.AP-T'%/% --. 0'T-/0- 1E0ERA%E +E&PRE 2'%-%E P%A0TE%'R

.AP-T'%/% ---. 0'T-/0- 1E0ERA%E +E&PRE A1E0T-- PAT'1E0-

,.). 'riginea si e!olutia parazitismului ,.*. &pecializarea agentilor patogeni ,.,. Epidemiile agentilor patogeni ai plantelor de cultura ,.8. .onser!area si transmiterea inoculului infectios .AP-T'%/% -9. .ARA.TERE%E 1E0ERA%E A%E A1E0T-%'R PAT'1E08.). 9irusuri si !iroizi 8.*. 4icoplasme : micoplasmoze 8.,. 2acterii fitopatogene 8.8. .iupercile 8.3. Fanerogame parazite .AP-T'%/% 9. PRE9E0-REA &-

)( )6 *7 *)

*3 ,7 ,) ,8 ,6

.'42ATEREA A1E0T-%'R PAT'1E0- AP%A0TE%'R ./%T-9ATE

3.). 4etode profilactice 3.*. 4asuri legislati!e de carantina fitosanitara 3.,. 4etode fizico mecanice de combatere 3.8. 4asuri biologice de combatere 3.3. 4etode chimice de combatere 3.;. Protectia muncii si a plantelor n lucrarile cu pesticide

87 8( 86 37 37 ;*

PART#A SP#CIA A CAPITOLUL I. BOLILE CEREALELOR %. %. Bolile gr&ului ).).). Fainarea gr$ului ).).*. ngenuncherea plantelor si sita!irea boabelor ).).,. Fuzarioza tulpinilor si arsura spicelor ).).8. 4ucegaiul de zapada ).).3. Taciunele zburator al gr$ului ).).;. 4alura comuna ).).5. 4alura pitica ).).(. Rugina bruna a gr$ului ).).6. Rugina galbena ).).)7. Rugina neagra ).).)). Patarea bruna a frunzelor %. 2. Bolile orzului ).*.). &f$ierea orzului ).*.*. Taciunele zburator ).*.,. Taciunele mbracat al orzului ).*.8. Rugina bruna pitica ).*.3. Arsura frunzelor %. '. Bolile (ecarei ).,.). .ornul secarei %. ). Bolile ovazului ).8.). Taciunele zburator ).8.*. Rugina coronata ).8.,. Rugina neagra %. *. Bolile poru+,ului ).3.). nflorirea alba a boabelor ).3.*. Putregaiul tulpinilor si stiuletilor ).3.,. Taciunele comun ).3.8. Taciunele stiuletilor si paniculelor ).3.3. Patarea cenusie a frunzelor 4 (( (6 6) 6* 6, (; (5 (( (3 (7 () (* (, (, ;8 ;3 ;5 ;( ;6 57 5* 5, 58 5; 55

CAPITO ! II. BO I # #$!-I"OAS# OR P#"TR! BOAB# 2. %. Bolile fa(olei *.).). 4ozaicul comun al fasolei *.).*. 4ozaicul galben al fasolei *.).,. Arsura comuna a fasolei *.).8. Arsura aureolata a fasolei *.).3. Antracnoza 2. 2. Bolile la +azare *.*.). Antracnoza mazarii *.*.*. Rugina mazarii 66 )77 68 63 63 65 65

CAPITO ! III. BO I # P A"T# OR T!B#RC! I.#R# SI RA/ACI"OAS# '.%. Bolile cartofului ,.).). 9irusul < ,.).*. 9irusul = ,.).,. 9irusul rasucirii frunzelor de cartof ,.).8. &tolburul solanaceelor ,.).;. R$ia neagra ,.).5. R$ia fainoasa ,.).(. 4ana cartofului ,.).6. Alternarioza cartofului ,.).)7. Putregaiul uscat al tuberculilor '. 2. Bolile (feclei ,.*.). ngalbenirea necrotica a ner!urilor sfeclei ,.*.5. Putrezirea germenilor si tinerelor plantule ,.*.(. Putregaiul inimii sfeclei ,.*.6. .ercosporioza sfeclei CAPITO ! IV. BO I # P A"T# OR ! #IOAS# ).%.Bolile florii (oarelui 8.).). 4ana florii soarelui 5 )** ))5 ))( ))6 )*) )7) )7) )7* )78 )75 ))7 ))) ))3 ));

,.).3.nnegrirea bazei tulpinii si putregaiul moale al tuberculilor )73

8.).*. Putregaiul alb al florii soarelui 8.).,. Patarea bruna si fr$ngerea tulpinilor 8.).8. Putregaiul cenuiu 8.).3. %upoaia ).2. Bolile la (oia 8.*.). 4ana la soia ). '. Bolile dovleacului 8.,.). 4ana cucurbitaceelor 8.,.*. Fainarea cucurbitaceelor

)*3 )*5 )*6 ),7 ),* ),* ),,

CAPITO ! V. BO I # #$!-# OR *.%. Bolile to+atelor 3.).). &tolburul tomatelor 3.).*. Patarea bacteriana a tomatelor 3.).,. Putrezirea coletului si caderea rasadurilor de legume 3.).8. 4ana tomatelor 3.).3. 4ana de sol putrezirea radacinilor, tulpinilor si fructelor 3.).;. Patarea alba a frunzelor de tomate *. 2. Bolile ca(travetilor0 pepenilor verzi pepenilor gal,eni (i dovleceilor 3.*.). Patarea unghiulara a castra!etilor 3.*.*. 4ana cucurbitaceelor 3.*.,. Fainarea cucurbitaceelor 3.*.8. Antracnoza cucurbitaceelor *.'. Bolile la varza 3.,.). 0er!atiunea neagra a frunzelor de !arza 3.,.*. >ernia radacinilor de crucifere *.). Bolile la ceapa 3.8.). Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa 3.8.*. 4ana cepei si a altor specii ale genului Allium *.*. Boli la +orcov0 3.3.). Putregaiul umed la morco!, telina si patrunjel 3.3.*. Putregaiul alb al morco!ului, patrunjelului, past$rnacului si telinei *.6. Bolile ciupercilor co+e(ti,ile 6 )3( )35 )38 )33 )37 )3, )83 )85 )86 )37 ),3 ),; ),( ),6 )8* )8,

3.;.). 4ucegaiul !erde cenuiu 3.;.*. Putregaiul moale

)36 )36

CAPITO ! VI . BO I # PO-I OR .R!CTI.#RI 6.%. Bolile +arului (i parului ;.).). Arsura bacteriana comuna a marului si parului ;.).*. Focul bacterian al rozaceelor ;.).,. Fainarea marului ;.).8. Patarea cafenie a frunzelor, fructelor si rapanul merilor ;.).3. Patarea cafenie a frunzelor, fructelor si ramurilor perilor ;.).; 4onilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor 6.2. Bolile prunului ;.*.). 9arsatul prunului ;.*.*. >urlupii ;.*.,. Patarea roie a frunzelor ;.*.8. 4onilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor )5( )(7 )() )(, )53 )5, );6 );) );* );3

6.'. Bolile pier(icului ;.,.). 2asicarea frunzelor de piersic 6.). Bolile cireului (i viinului ;.8.). 4onilioza sau putregaiul fructelor de cire )(5 )(;

CAPITO ! VII. BO I # VIT#I /# VI# 5.). 4ana !itei de !ie 5.*. Fainarea !itei de !ie 5.,. Putregaiul cenuiu al strugurilor )(( )6; *77

R#.#RAT# BIB IO$RA.I#

*7, *7,

.ITOPATO O$I# $#"#RA A

Capitolul I

%.%. O,iectul (i legaturile fitopatologiei cu alte (tiinte Patologia !egetala sau Fitopatologia "phyton = planta; pathos = boala; logos = stiinta, discu s, !o bi "# este stiinta care se ocupa cu studiul bolilor plantelor, al agentilor care le produc si cu elaborarea metodelor de pre!enire si combatere a acestora. Ea constituie una dintre disciplinele cele mai interesante si mai utile care stau la baza productiei !egetale. Fitopatologia prezinta mai multe obiecti!e si anume? # "tiologia care studiaza cauzele bolilor la plante@ # patog"nia ce se ocupa cu stabilirea modului de actiune al agentilor patogeni si e!olutia bolilor@ # patog a$ia sau si%pto%atologia care descrie simptomele patologice prin care se manifesta bolile@ # "cologia studiaza influenta factorilor de mediu asupra agentilor patogeni@ # p o$ila&ia se ocupa cu elaborarea si aplicarea mijloacelor de pre!enire a bolilor@ # t" apia are ca obiect elaborarea si aplicarea masurilor de combatere. mbinarea tuturor cunostintelor de plan mondial c$t si n tara noastra. pre!enire si combaterea agentilor patogeni se face prin conceptul de lupta integrata adaptat at$t pe

%. 2. /ezvoltarea fitopatologiei 1n Ro+&nia n tara noastra dez!oltarea fitopatologiei a cunoscut mai multe etape distincte ca? P" ioada "%pi ica se refera la o epoca mai ndelungata n care taranul prin eAperienta mostenita de la stramosi a cunoscut unele boli ale culturilor agricole carora le a dat denumiri adec!ate ca malura, taciunele, fainarea, rapanul, mana, arsurile etc. mpotri!a unor asemenea boli se utilizau metode empirice ca? spalarea boabelor de gr$u nainte de semanat sau curatirea si arderea ramurilor uscate la pomi etc. P" ioada %icologica se contureaza ncep$nd din secolul <-< c$nd apar primele comunicari stiintifice, n Transil!ania, elaborate de autori ca? 4. F/&& ")(3,#, &-4'0BA- ")(36#, R'4ER ")(6,#, &.>/R ")(36#, >A&C%-0&B= ")(5(#, 2/2AB ")675# etc. n 4oldo!a preocuparile de sistematica micologica sunt abordate de -... .'0&TA0T-0EA0/ care publica n )6*7 lucrarea D%es /redinEes de la RoumanieF ce cuprinde *5, specii parazite pe 36* specii de plante gazde. n aceeai perioada mai apar unele lucrari elaborate de micologi ca? A%. P'P'9-.-, 4. 2RG0+CA, .. PETRE&./ etc. P" ioada $itopatologica ncepe dupa primul razboi mondial, mai ales dupa nfiintarea -nstitutului de .ercetari Agronomice din Rom$nia ")6*5# si a catedrei de Patologie !egetala la &coala superioara de agricultura de la >erastrau, astazi /ni!ersitatea Agronomica 2ucureti, c$nd s au initiat studii cu pri!ire la biologia, ecologia si combaterea unor agenti patogeni importanti ai principalelor culturi ca cerealele paioase, porumbul, sfecla de zahar, cartoful, !ita de !ie, pomii fructiferi, legumele etc. %a aceasta scoala fitopatologica fondata de Acad. Prof. TRA-A0 &A9/%E&./ s au format cercetatori de renume .. &A0+/ 9-%%E, 9ERA 2'0TEA, A0A >/%EA, A%-.E &A9/%E&./, '%1A &A9/%E&./, A%.9. A%E<A+R- si s au realizat opere de mare !aloare stiintifica.

Astfel, TR. &A9/%E&./ a pus bazele colectiei micologice

D>erbarium

4Hcologicum RomanicumF, a initiat aparitia anuala a D&tarii

fitosanitare a Rom$nieiF si a editat mai multe monografii cum sunt? 4ana !itei de !ie ")68)#@ 4onografia /redinalelor din R. P. Rom$nia ")63,#@ /stilaginalele din R. P. Rom$nia ")635#. Prof. dr. .. &A0+/ 9-%%E a elaborat lucrarile monografiice? .iupercile ErHsiphaceae din Rom$nia ")6;5#@ .iuperci PHrenomHcetes &phaeriales din Rom$nia ")65)#. 9ERA 2'0TEA a a!ut a foarte bogata acti!itate ca cercetator si a elaborat lucrarea de sinteza D.iupercile parazite si saprofite din Rom$niaF n doua editii, in!entariind toate ciupercile cunoscute din Rom$nia. E/1E0 RA+/%E&./ a elaborat
I&eptoriozele

monografie

intitulata

din Rom$niaI ")65,# si a initiat primele cercetari asupra

rezistentei unor plante culti!ate la agentii patogeni. ' etapa distincta a perioadei fitopatologice s a desfasurat dupa cel de al doilea razboi si continua si n prezent cu realizari n unele domenii de cercetare neabordate mai nainte. & au eAtins n mod deosebit cercetarile n domeniul !irologiei elabor$ndu se lucrari cu pri!ire la !irozele cerealelor, a cartofului, a legumelor, pomilor si !itei de !ie si a aparut lucrarea monografica
D9irusurile

si !irozele din Rom$niaF de -. P'P. lucrarea de sinteza plantelor culti!ateF din Rom$nia elaborata de 9. &E9ER-0. /n

n domeniul fitobacteriologiei a aparut

D2acteriozele

nou domeniu ce s a dez!oltat dupa )657 la noi este acela al micoplasmelor n care au aparut unele lucrari de sinteza ca D4icoplasma si bolile proliferati!eF de P. P%'A-E. +omeniul micologiei a continuat sa fie cel mai bine reprezentat mai nt$i sub raportul notelor ce semnalau noi micromicete la plantele culti!ate si spontane la care si au adus contributia numeroi cercetatori si cadre din n!atam$nt -A.'2. ca? '%1A &A9/%E&./, 4. >AT4A0, A%.%ACAR -. 2'2E&, E/1E0-A E%-A+E, 4. 4-T-T-/., A%. 4A0'%-/, 9-'R-.A

10

Toti acetia au continuat sa sustina cu material micologic eAicata

D>erbarium

mHcologicum romanicumF si s au nfiintat noi herbare la -ai,

.luj, .raio!a, 2ucureti, Timisoara, pe l$nga institutiile de n!atam$nt. +e asemeni, n reteaua nationala a institutelor de cercetari s au desfasurat n domeniul fitopatologiei aplicate numeroase studii asupra agentilor patogeni ai plantelor culti!ate.

%.'. I+portanta econo+ica a fitopatologiei &ecolul << este caracterizat prin realizari deosebite ale stiintelor agricole si biologice care contribuie n mare masura la rezol!area sarcinei deosebite de a asigura hrana populatiei. Totui, aceste realizari nu s au introdus n practica dec$t pe o parte a suprafetei globului, n special Europa si America de 0ord. Pe alte suprafete foarte mari, mai ales din zonele tropicale, productiile sunt foarte mici la hectar si acelea sunt dijmuite de o gama larga de agenti patogeni. +upa aprecierile F.A.'. )7 )3 J din populatia globului sufera permanent de foame si ,3 87 J are perioade de nfometare. EAamin$nd statistici mai !echi ".RA4ER, )6;5# sau mai noi at$t n tara noastra c$t si n lume, se constata ca se pierde anual n conditii normale ,7 ,3 J din recolta posibila. n acest domeniu al pierderilor se pot formula o serie de principii de care trebuie sa se tina seama "T. 2A-./, )6(;#? toate culturile agricole sunt atacate de organisme daunatoare@ nu orice atac de organisme daunatoare duce la pierderi@ pierderile depind de organul plantei care a fost atacat@ ni!elul pierderilor depinde de specia agentilor patogeni si de capacitatea lor de daunare@ pierderile depind de stadiul de dez!oltare a patogenului si de capacitatea de !irulenta si agresi!itate@ !olumul pierderilor este direct proportional cu densitatea organismelor daunatoare@ pierderile ce se nregistreaza anual depind de dinamica populatiei de agenti patogeni din anul precedent@ pierderile cele mai mari se nregistreaza instabile@ 11 n agroecosistemele

pierderile depind de conditiile pedoclimatice@ cercul de plante gazda influenteaza ni!elul pierderilor@ pierderile din agroecosisteme depind de agrotehnica si tehnologia ce se aplica n cultura@ Prin P. E. +. de regula se ntelege ni!elul de atac sau densitatea numerica a agentului patogen de la care se aplica tratamentul. P. E. +. este echi!alentul a , 3 J din recolta sau este egal cu !aloarea costului tratamentului. n lupta integrata P. E. +. reprezinta si un element economic, nu numai ecologic sau tehnologic.

Capitolul II

"OTI!"I $#"#RA # /#SPR# BO I # P A"T# OR 2.1. Definitia, etiologia si clasificarea olilor !lantelor n !iata plantelor pot sur!eni unele tulburari ce sunt determinate fie de factori abiotici c$t si biotici care pot influenta starea lor de sanatate, produc$nd afectiuni partiale sau totale si periclit$nd uneori !iata acestora. &tarea de boala dupa 2ATE4A0 ")65;# este definita ca
Do

alterareD daunatoare a unora sau mai multor procese ordonate a unui sistem !iu, cauzat de un factor primar. .$nd sistemul !iu este alterat n afara limitelor sale normale de toleranta facila este bolna! si opus starii de sanatate. +upa natura agentului cauzal bolile plantelor se mpart n boli in$"ctioas""parazitare# si boli n"in$"ctioas""neparazitare, fiziologice#. 2olile parazitare sunt pro!ocate de unii agenti patogeni ca? !irusurile, bacteriile, micoplasmele, ricKettsiile, ciupercile, algele, lichenii, unele organisme flagelate si chiar unele plante superioare. 2olile neparazitare sunt cauzate de actiunea nefa!orabila a unor factori eAterni ca temperatura, umiditatea, lumina, unele substante noci!e etc. sau dereglari a unor factori interni de metabolism. +in punct de !edere al modului cum se desfasoara atacul, rapid sau lent, agentii patogeni produc boli ce se mpart n doua categorii? 12

boli ce au un caracter acut, cu o e!olutie rapida, ca n cazul ciupercii Pythiu% d" Ba yanu%"caderea rasadurilor# boli ce au un caracter cronic, la care moartea gazdei sur!ine dupa un timp mai ndelungat, uneori de mai multi ani ca n cazul atacului de Eutypa lata "eutipoza la !ita de !ie#. n raport cu caracterul aparitiei si rasp$ndirii lor se disting "pi$itii sau "pid"%ii care se rasp$ndesc cu repeziciune pe suprafete mari ca, n cazul ruginilor la cereale si boli "nd"%ic" cu posibilitati restr$nse de difuzare ca n cazul agentilor patogeni de sol care se rasp$ndesc mult mai lent produc$nd atacuri sub forma de !etre "Plas%odiopho a b assica"#. Etiologia este stiinta care se ocupa cu studierea cauzelor ce produc bolile plantelor. .ele mai multe cauze ale bolilor plantelor sunt de origine eAterna, modificari ale conditiilor de mediu sau prezenta agentilor patogeni, dar eAista nsa si numeroase cauze interne "genetice, fiziologice# care pot produce simptome caracteristice de boala pe plante. &tabilirea cauzei bolii se face pornind de la simptomatologie dar uneori, acelasi simptom poate fi produs de un grup de agenti patogeni sau de cauze fiziologice iar pe de alta parte, acelai agent patogen produce simptome di!erse n timpul e!olutiei bolii, fac$nd dificila diagnosticarea precisa a cauzelor mbolna!irii. T"%p" atu a poate influenta negati! dez!oltarea plantelor, daca este sub limita inferioara c$t si peste limita superioara, functiile !itale se ncetinesc sau chiar stagneaza. 2olile neparazitare produse de scaderea temperaturii au la origine urmatoarele cauze? aparitia brusca a frigului, ngheturile timpurii de toamna sau cele t$rzii de prima!ara si ngheturile puternice si prelungite din iarna. Efectele produse de temperaturile ridicate !ariaza ca gra!itate n functie de durata lor, de rezistenta plantelor si de asocierea cu alte cauze cum ar fi !$ntul. Temperaturile pot induce aparitia de arsuri sau pot produce ncetinirea ritmului de cretere. U%iditat"a scazuta a solului sau a atmosferei este principala cauza a !etejirilor sau ofilirilor. %ipsa apei din atmosfera si sol, corelata cu temperaturile peste limitele suportabile, duce la forme gra!e de suferinta ce pot culmina cu moartea plantelor. E&c"sul d" u%iditat" produs de ploile abundente, topirea zapezilor, inundatii sau irigatii necorespunzatoare poate duce la fenomenul de asfiAie a 13

radacinilor plantelor, deprecierea calitatii recoltelor sau se creeaza conditii foarte fa!orabile pentru instalarea bolilor parazitare. 9ariatiile brusce de umiditate produc socuri, n urma carora apar n plante modificari anatomice anormale "cum este craparea unor organe, mai ales a fructelor#, ce !or constitui porti de intrare pentru patogeni. &peciile de plante culti!ate reclama pentru buna lor dez!oltare o anumita intensitate a luminii. n cazul n care planta nu beneficiaza de lumina necesara, apar dezechilibre n creterea plantelor, n nflorire si fructificare si apare fenomenul de etiolare sau chiar moartea lor. +aca pentru fiecare specie de planta culti!ata n spatii protejate nu este cunoscut si respectat fotoperiodismul "reactia plantei la lumina zilei si a noptii# productia scontata poate fi diminuata sau pierduta. Bolil" cultura. .arentele n nutritie pot produce afectiuni mai mult sau mai putin gra!e daca sunt corelate cu fenofazele sensibile ale plantei si cu conditiile climatice. EAcesul de substante plantelor urmate de debilitarea agentilor patogeni. &imptomatologia bolilor de nutritie se poate uneori confunda cu cea a bolilor parazitare cum sunt? clorozele, acumularile de antocian, modificarile de habitus etc. Polua "a induce efectele de fitotoAicitate ce apar ca urmare a folosirii n doze neadec!ate a pesticidelor. Efectele sunt foarte !ariate, fiind afectate uneori toate organele plantelor imediat sau dupa o mai lunga perioada de timp. 0erespectarea dozelor n aplicarea fungicidelor, insecticidelor, erbicidelor poate duce la arsuri gra!e ale plantelor sau la ineficacitatea tratamentelor. .ele mai gra!e aspecte de acest fel apar la folosirea incorecta a erbicidelor care sunt fitotoAice sau c$nd ele sunt aplicate n conditii necorespunzatoare. Produsele cuprice sunt folosite pe scara larga n pre!enirea bolilor plantelor sub forma de solutii toAice, care, fiind acide necesita o corecta neutralizare nainte de distribuirea lor pe plante. 0eutralizarea incorecta a solutiilor aplicate n tratamente duce la 14 nutriti!e poate produce intoAicari ale lor, fapt ce uureaza instalarea atacului d" nut iti" se datoresc carentei sau eAcesului de macroelemente sau microelemente din substratul nutriti! al plantelor de

aparitia de zone necrotice pe limbul frunzelor, zone pe care ulterior pot sa apara tumori sau suberificari. Actiunea fitotoAica a produselor cuprice se poate concretiza prin caderea totala a foliajului la unele soiuri sensibile "Lonathan# si aparitia retelelor de suberificare pe fructe. 0erespectarea concentratiilor indicate n tratamentele seminale facute incorect si cu durate de eApunere prea mari, duce la pierderea germinatiei semintelor tratate. Etiologia bolilo pa a'ita " 2olile parazitare sau infectioase se clasifica dupa grupele de agenti patogeni n !iroze, micoplasmoze, bacterioze, micoze si antofitoze. (i o'"l" reprezinta bolile produse la plante de !irusuri si de !iroizi. Aceste boli au fost precis definite dupa ce prin cercetarile de microscopie electronica si alte in!estigatii de laborator si biologice s a determinat morfologia, structura si functiile !irusurilor si ale !iroizilor. )icoplas%o'"l" sunt boli cauzate de micoplasme. Ele au fost un timp considerate ca boli !irotice si abia n a doua jumatate a secolului << lea s a putut demonstra eAistenta acestui nou grup de microorganisme. Bact" io'"l" reprezinta bolile produse de organisme unicelulare, microscopice, bacteriile fitopatogene. n general, fitobacteriile se dez!olta u or pe mediile de cultura naturale si sintetice dar eAista si o noua grupa numita disphagobacterii care sunt incapabile sa se dez!olte pe medii sintetice si le nt$lnim doar n Ailemul si floemul plantelor bolna!e. )ico'"l" sunt boli produse de ciupercile parazite, organisme foarte di!ers constituite si ncadrate sistematic n Fillum )ycophyta sau Regnul *ungi, ncrengatura. Eu%ycota. Anto$ito'"l", sunt bolile produse la plantele de cultura de antofitele parazite sau semiparazite. Acestea sunt din punct de !edere numeric relati! putine dar, prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. Antofitele eAistente la culturile agricole din tara noastra fac parte din fam. +antalac"a", O obanchac"a". +c ophula iac"a", Lo anthac"a", Cuscutac"a" si

15

2.2. Fa"ele succesi#e ale olilor infectioase Procesul de patogeneza se deruleaza n mai multe etape succesi!e, relati! bine indi!idualizate? contaminarea, infectia, incubatia si manifestarea bolii. Conta%ina "a. .onsta n intrarea n contact ntre planta gazda si agentul patogen. n mod natural, pe organele aeriene ale plantelor, ajung diferite particule si organisme n numar foarte mare? praf, pulberi, polen, diferite organe de nmultire ale microorganismelor. In$"ctia. Aceasta presupune stabilirea unor relatii intime ntre agentul patogen si planta gazda, moment n care patogenul patrunde n planta pe care o infecteaza. Patrunderea n interiorul plantelor se realizeaza? prin intermediul deschiderilor naturale? stomate, lenticele. n acest mod, infectia este realizata de majoritatea bacteriilor si de unele ciuperci "mane#. prin intermediul unor !ectori "eA. !irusurile introduse de insecte, nematozi, acarieni#@ prin contactul ntre plante "n special plantele care prezinta formatiuni fragile periori# !irusurile@ prin strapungere directa a barierelor naturale "majoritatea ciupercilor# Incubatia. Aceasta dureaza din momentul realizarii infectiei p$na la aparitia primelor simptome. n aceasta perioada ciuperca crete, se dez!olta, !irusurile si bacteriile se multiplica fiind in!adate portiuni noi. +urata de incubatie este foarte !ariata n functie de natura agentului patogen, de la luni sau chiar ani la !irusuri la c$te!a zile la majoritatea ciupercilor. %a fiecare agent patogen aceasta durata este influentata de unii factori de mediu? temperatura "la Plas%opa a !iticola incubatia dureaza 8 zile la )6 *; . si )( zile la )7 .@ actiunea plantelor gazda@ !irulenta agentului patogen. n timpul incubatiei, circulatia patogenului n interior se face astfel?
o o

16

!irusurile circula prin intermediul plasmodesmelor si prin intermediul !aselor conducatoare "floem si Ailem#@ bacteriile circula prin spatiile intercelulare dar pot fi !ehiculate si de floem@ la ciuperci dez!oltarea si circulatia este mai compleAa pentru ca ele prezinta mai multe posibilitati de dez!oltare? a. ectoparazit "se dez!olta la eAteriorul organului parazitat Uncinula n"cato ,@ b. endoparazit "se dez!olta n interiorul tesuturilor, intercelular, hranindu se prin haustori sau osmoza directa "Plas%opa a !iticola#@ c. ectoendoparazite "se dez!olta si la eAteriorul si n interiorul tesutului parazitat L"!"ilulla tau ica#. )ani$"sta "a bolii. +ureaza de la sf$rsitul incubatiei "aparitia primelor simptome# p$na la disparitia organului parazitat sau chiar moartea plantelor.

2.'. -odificari (uferite de planta 1n cur(ul patogenezei n timpul procesului de mbolna!ire, n plante au loc modificari functionale, fiziologice, anatomo morfologice. I. )odi$ica i $unctional" n cazul majoritatii bolilor au loc numeroase procese? creterea intensitatii, respiratiei si transpiratiei@ scaderea continutului n hidrati de carbon@ scaderea continutului n apa al tesuturilor@ creterea concentratiei n unele elemente ca? B si P etc.@ micsorarea capacitatii de fotosinteza, prin scaderea numarului de cloroplaste@ creterea proceselor fermentati!e, corelata cu o scadere a p> ului@ aparitia unor substante specifice fitoaleAine. II. Modificari anato$o%$orfologice n cursul patogenezei apar modificari structurale sesizabile cu ochiul liber? hipertrofiile "datorate actiunii unor substante de tip auAinic eliberate

17

de agentii patogeni

cancerul bacterian al !itei de !ie "Ag obact" iu%

adiobact" p!. tu%"$aci"ns#@ atrofiile "sunt cauzate de agenti patogeni care pot distruge n ntregime un anumit organ al plantei sau aceasta ram$ne ntr un stadiu incipient de dez!oltare "atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun Taph ina p uni#@ decolorarile "datorate scaderii numarului de cloroplaste sau disparitia lor "Plu% po& !i us la prun#@ petele colorate "cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat "patarea roie a frunzelor de prun Polystig%a ub u%#. necrozele "datorate modificarii tesutului atacat ntr o faza finala "focul bacterian al rozaceelor E -inia a%ylo!o a#@ ciuruirile "datorate desprinderii tesutului parazitar sub actiunea plantei gazda ca pophyla#@ putregaiurile umede "caracterizate organelor suculente fiind produse n principal de bacterii "putregaiul umed al tuberculilor de cartofi E -inia ca oto!o a p!. ca oto!o a#@ putregaiurile uscate "cauzate de ciuperci ce afecteaza organe suculente "putregaiul uscat al tuberculilor de cartof *usa iu% co" ul"u%#@ scaderea taliei plantelor "nanismul# "caracteristice bolilor sistemice sau generalizate, cazul !irozelor, micoplasmozelor si unele micoze "malura pitica a gr$ului Till"tia cont o!" sa#@ ofiliri "cauzate de bacterii sau ciuperci ce in!adeaza tesuturile conducatoare produc$nd traheobacterioze cireului si !iinului )onilinia la&a#@ scuturarea unor organe ale plantelor "cazul moniliozei pomilor semintoi )onilinia $ uctig"na,@ nlocuirea unor organe ale plantelor cu organe ale ciupercilor "cornul secarei Cla!ic"ps pu pu "a#.
Capitolul III

"ciuruirea frunzelor la pomii s$mburosi

+tig%ina

si traheomicoze

"monilioza

"OTI!"I $#"#RA # /#SPR# A$#"TII PATO$#"I '.%. Originea si e#olutia !ara"itis$ului 18

Parazitismul ca fenomen biologic reprezinta relatia antagonica ntre doua organisme, dintre care unul se hranete cu substantele nutriti!e elaborate de celalalt si se dez!olta n detrimentul acestuia. F.9. B/PRE9-.- n lucrarile sale considera ca initial organismele heterotrofe au a!ut un mod de nutritie saprofit si apoi s a ajuns la modul de nutritie parazit. E!olutia parazitismului se produce pe baza !ariabilitatii sistemului de enzime si de adaptare la mediul nutriti! al organismelor heterotrofe. Agentii patogeni au e!oluat n timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultati!e, apoi organisme saprofite facultati!e pentru ca cei mai e!oluati sa prezinte modul de !iata de paraziti obligati. O ganis%"l" sap o$it" obligat", traind eAclusi! pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultura dec$t n masura n care se grefeaza pe produse agricole perisabile ca, fructele, semintele, bulbii, rizomii etc. O ganis%"l" $acultati! pa a'it" traiesc saprofit n natura pe diferite substrate dar n anumite conditii pot de!eni parazite. 0umeroasele ciuperci ce apartin genului *usa iu%, traiesc ca saprofite n sol dar n conditii de seceta eAcesi!a de!in parazite pe radacinile sau tulpinile gramineelor produc$nd boli gra!e. 1rupa organismelor facultati! parazite este deosebit de importanta din punct de !edere fitopatologic caci dintre acestea, prin adaptare apar alti agenti patogeni saprofiti facultati! sau paraziti obligati, !aloarea inoculului acestora fiind dificila n apreciere. O ganis%"l" $acultati! sap o$it" traiesc ca parazite n cea mai mare parte a !ietii lor iar n perioadele nefa!orabile de!in saprofite. +in aceasta grupa fac parte marea majoritate a agentilor fitopatogeni care paraziteaza n perioada de !egetatie saprofiteaza resturile a gazdelor iar n timpul repaosului !egetati! "("ntu ia ina".ualis, organice ramase pe sol

Py "nopho a g a%in"a, /a"u%anno%yc"s g a%inis etc.#. # O ganis%"l" pa a'it" obligat" traiesc ca parazite pe organismele !ii fara a se putea acomoda !ietii saprofite nici macar n conditii de laborator. +in aceasta grupa fac parte ciupercile din fam. P" onospo ac"a", fam. E ysiphac"a" si cele din ord. U "dinal"s care, au specializare. si o stricta

19

&.2. '!eciali"area agentilor !atogeni Pe parcursul !ietii lor, unii agenti patogeni se adapteaza la plantele gazda si prin aparitia de rase fiziologice noi. Acestea pot fi puse n e!identa prin testari succesi!e pe serii de soiuri standard care manifesta simptome de diagnostic diferentiat, de la foarte rezistente la foarte sensibile. &pecializarea agentilor patogeni prin aparitia de noi rase fiziologice se face prin mutatii genetice, hibridare, heterocarioza si paraseAualitate "recombinare paraseAuala#. .a eAemplu, Puccinia "condita are 38 rase fiziologice, P. st ii$o %is )3 rase fiziologice iar P. g a%inis ), rase fiziologice. Astfel R/&&E% ")65(# arata ca soiurile de cartof considerate ca foarte rezistente la Phytophtho a in$"stans, n primii ani de cultura au de!enit sensibile la mana datorita aparitiei unor noi rase fiziologice. n Rom$nia, soiurile de gr$u Ponca si >arrach considerate ca rezistente initial la rugina galbena, au fost n scurt timp eliminate datorita aparitiei unei noi rase de rugina galbena rasa 38. +e asemenea, soiurile Aurora si BauKaz care la introducerea lor n cultura ")657 )65,# erau rezistente la rugina bruna si fainare, au fost mai t$rziu eliminate, datorita aparitiei unei noi rase de rugina bruna rasa 55 5,. Rasele fiziologice noi care apar, sunt prezente initial ca mici populatii practic inofensi!e si apoi pe masura ce presiunea selectiei crete, c$nd se introduc n cultura soiuri rezistente, ele ncep sa se nmulteasca si produc epidemii. n urma interactiunilor foarte !ariate ntre gazda si parazit apare specializarea fiziologica a patogenului care modifica rezistenta gazdei. %a unele ciuperci parazite obligate, saprofite facultati! sau parazite facultati!, eAista forme specializate si !arietati adaptate la o singura specie gazda "E ysiph" g a%inis, f. t itici, f.sp. ho d"i# si forme specializate sau !arietati care pot ataca mai multe specii "*usa iu% o&yspo u% f.sp. solani#. n cadrul luptei integrate, n !ederea pre!enirii sau a combaterii eficiente a agentilor patogeni trebuie cunoscute toate aceste specializari, rase fiziologice sau forme specializate. &.&. E!ide$iologia agentilor !atogeni ai !lantelor culti#ate Epidemiologia este una din preocuparile mai !echi ale fitopatologilor care se ocupau cu dez!oltarea populatiilor de agenti patogeni n corelatie cu populatiile de plante gazda, nsa ea de!ine o ramura de stiinta 20

de bine conturata abia n )6;, dupa publicatiile lui 9A0 +ER P%A0B. Ea studiaza modul prin care inoculul infectios ajunge pe planta, contactul ntre agent si planta gazda, modul de penetrare, de infectie, de aparitie a unei noi generatii a inoculului c$t si de dispersarea acestuia. n cadrul epidemiologiei se studiaza la agentii patogeni de importanta majora numarul de cicluri infectioase pe an si pe culturi n functie de conditiile climatice ale zonei, pentru a se putea stabili dinamica agentilor patogeni. n ultimii ani, datorita progreselor realizate n agrometeorologie si n informatica studiile de epidemiologie au stat la baza calculelor necesare prognozei epidemiilor si a stabilirii modelelor matematice de prognoza. n cadrul unui studiu epidemiologic se disting mai multe etape obligatorii cum sunt studiul modului n care este conser!at inoculul, studiul dispersiei inoculului si studiul factorilor de mediu ce influenteaza relatia dintre agentul patogen si planta gazda. &.(. )onser#area si trans$iterea inoculului infectios 'rganismele patogene inferioare, !irusuri, micoplasme si partial bacterii, sunt lipsite de forme speciale de conser!are a inoculului, n timp ce ciupercile au mai multe structuri speciale de rezistenta fata de factorii climaterici nefa!orabili. 1emele, rizomorfele, stromele, sclerotii care apar n timpul unui ciclu infectios, sunt capabile sa reziste n perioadele critice si la re!enirea conditiilor fa!orabile pot relua ciclul agentului patogen, pot in!ada noi plante gazda sau noi substraturi. 'rganele ce rezulta n urma proceselor seAuale la ciuperci cum sunt aKinetosporangii, sporii durabili, zigotii, oosporii si bazidiile sclerificate sunt n acelai timp si organe de rezistenta prin care dupa depasirea conditiilor climatice nefa!orabile, agentii patogeni i reiau ciclul biologic. 'rganele de nmultire !egetati!a preluate de la plantele bolna!e constituie de asemenea o sursa de conser!are a !irusurilor, micoplasmelor, bacteriilor si ciupercilor patogene. Plantele perene culti!ate c$t, din flora spontana, ca si insectele !ectori pot constitui de asemenea rezer!oare de organisme patogene ca, !irusuri, molicute sau ciuperci parazite. Plantele gazda intermediare ca cele din ciclul U "dinal"lo constituie nu numai un loc sigur de conser!are a inoculului ci si o sursa de 21

aparitie a noilor rase fiziologice, caci n interiorul organelor lor au loc hibridarile ntre diferite sue ale aceluiai agent patogen.

Tran(+iterea inocului .aile de transmitere a inoculului sunt multiple si ele asigura difuzarea n natura a numerosi agenti patogeni. Trans$iterea !rin se$inte si $aterial saditor 'rganele de nmultire !egetati!e cum sunt? bulbii, rizomii, altoii, drajonii, stolonii, tuberculii etc., constituie suportul prin care permanentizeaza numeroi agenti patogeni care pot produce unele boli n zone n care acestea nu au mai fost semnalate. Pe aceasta cale sunt rasp$ndite n mod obinuit !irusurile, micoplasmele, bacteriile si o parte din ciuperci. &emintele constituie de asemenea, o cale de transmitere a agentilor patogeni care fie ca sunt aderenti la suprafata, fie ca se gasesc n interiorul lor n embrion, endosperm etc. Pe aceasta cale infectiei rezultate este n functie de se rasp$ndesc uneori bacteriile, ciupercile si partial !irusurile. n acest caz efectul epidemiologic al conditiile climatice, de densitatea inoculului si de frec!enta infectiilor seminale. Trans$iterea !rin #*nt .urentii de aer pot transporta la distante uneori apreciabile sporii a numeroase specii de ciuperci, particule de sol contaminate sau !ectori infectiosi si chiar bacterii. ' parte dintre ciupercile parazite prezinta un mecanism de proiectie specializata a sporilor ca, proiectarea ascosporilor de pe apotecii prin presiunea eAercitata de parafize. .ea mai mare parte a sporilor rezultati din nmultirea !egetati!a, aseAuata si chiar seAuata sunt !ehiculati de catre !$nt, dar pentru ca infectiile sa reueasca acetia mai au ne!oie si de apa, n care sa germineze si de higroscopicitatea aerului. .onidiile "metasporangii# de la ciupercile fam. P" onospo ac"a", ascele de la ciupercile subncr. Asco%ycotina si sporii diferitelor ciuperci care cauzeaza rugini sunt antrenati de !$nt sau de picaturile de apa si produc noi infectii. Trans$iterea !rin a!a

22

Apa este un factor indispensabil n transmiterea agentilor patogeni si n etapele urmatoare ale patogenezei. P. %EP'-9RE ")6(6# mentioneaza ca o picatura de apa de 3 mm n diametru n caderea sa de la 5 cm naltime pe o suspensie de spori de 7,) mm n diametru, produce 3.777 picaturi mici de 3 *877 m care antreneaza o multitudine de spori pe distante de p$na la ) m. Aceste mici picaturi pot fi duse la distante mari daca eAista curenti de aer. 2RE00A0 si col. ")6()# demonstreaza ca picaturile mici de *77 m n diametru pot fi deplasate orizontal la 8 m la o !iteza a !$ntului de 8 mMsec., iar sporii de Cytospo a pot fi deplasati chiar ,( m la o !iteza a !$ntului de ,,( mMsec. Agentii patogeni de sol pot fi antrenati de apa de ploaie ce se scurge la suprafata dar si de apa de irigatie, la irigarea prin brazde. n orezarii ciuperca +cl" otinia o y'a" sau sporii de *usa iu% sunt usor diseminati de apa. +in punct de !edere fitopatologic nici irigarea prin aspersiune nu este recomandata dec$t cu precautii speciale, caci ea asigura !ehicularea sporilor ciupercilor sau bacteriilor de pe organele superioare infectate p$na la organele aflate la baza plantelor. n mod ideal numai irigarea prin picatura poate limita la minim rasp$ndirea agentilor patogeni foliari si a celor de sol. Trans$iterea !rin sol Agentii patogeni pot fi prezenti n sol sub forma saprofita pe resturile organice ale plantelor parazitate anterior, sub forma de spori ai nmultirii !egetati!e, aseAuate, seAuate sau rezistenta. n timpul lucrarilor solului particulele de sol ce contin o cantitate !ariabila de inocul infectios pot fi deplasate la distante uneori apreciabile aa nc$t n anul urmator aria de rasp$ndire a patogenului sa fie mai mare. n cazul agentilor patogeni ce ataca radacinile si baza tulpinii "/a"u%anno%yc"s g a%inis, Ps"udoc" cospo "lla h" pot ichoid"s#, !atra de atac !a fi eliptica n cazul n care lucrarile solului se eAecuta pe o singura directie de lucru sau !a a!ea forma circulara daca aratura se eAecuta pe o directie, iar discuitul pe o directie perpendiculara de prima. 9etrele de atac n cazul monoculturilor se eAtind concentric an de an. Aria de rasp$ndire a agentului patogen al carui inocul este n sol, depinde de !iteza !$ntului din regiune, !$nt ce poate antrena particulele pe care le deplaseaza la distante 23 sub forma de organe de

uneori apreciabile. %ucrarile lui %-4A&&ET ")6;;# si -01'%+ ")65)# demonstreaza ca distantele de deplasare a particulelor de sol pot fi foarte mari daca aceasta deplasare pe orizontata este precedata de eAistenta unor turbionari ale aerului "!$rtejuri# care ridica de la sol o serie de mici particule ce pot contine germeni infectiosi. +eplasarea agregatelor de lucru n c$mp catre ale zone implica si !ehicularea unor particule aderente la agregat sau la pneurile tractoarelor, combinelor iar transportul produselor !egetale fara a fi conditionate n prealabil "sfecla cu pam$nt pe ea, tuberculi etc.# induce posibilitatea !ehicularii inoculului n zone ce nu erau contaminate. Trans$iterea !rin insecte, ciu!erci de sol, !lante !ara"ite si #ectori ani$ali 9irusurile, molicutele "micoplasmele#, bacteriile si chiar sporii unor ciuperci pot fi uor !ehiculati de catre insecte si !ectori animali. -nsectele din grupa afidelor, cicadelor, tripilor, acarienilor si nematozii, transmit n mod curent !irusurile sau micoplasmele pentru ca ele se hranesc cu sucul plantelor posibil infectate, achizitioneaza agentul patogen apoi l retransmit. +in acest punct de !edere eAista insecte n care !irusul este nepersistent, fiind absorbit prin stiletul ce penetreaza frunza bolna!a si este apoi retransmis la o noua ntepatura ntr o frunza sanatoasa. A doua categorie o constituie insectele n care !irusul este persistent sau se multiplica n corpul lor, acestea ram$n$nd infectioase n tot cursul !ietii sau chiar transmit$nd !irusul la generatiile !iitoare, oul lor fiind deja infectat. %a !irusul piticirii gr$ului 0h"at d-a $ !i us cicadele din genul Psa%ot"tti&, dupa ce au achizitionat !irusul ram$n infectioase toata !iata lor si transmit !irusul prin oua la generatia urmatoare de cicade. .oleopterele din genul +colytus cariul de scoarta, transmit sporii de C" atocystis ul%i contribuind la uscarea masi!a a ulmilor. /nele ciuperci de sol pot transmite prin zoosporii lor !irusurile plantelor. +e eAemplu, !irusurile pot fi transmise de ciuperci din genurile Olpidiu%, +ynchyt iu% iar rizomania sfeclei este n mod curent transmisa prin zoosporii ciupercii Poly%y&a b"ta". Pasarile sunt agenti !ectori ocazionali ai bacteriilor, ciupercilor si fanerogamelor parazite n masura n care inoculul infectios consumat odata cu parti din planta ram$ne !iabil dupa trecerea prin tubul lor digesti!. 24

Pasarile migratoare au adus n Franta agentul patogen al focului bacterian al Pomoideelor, la )7 )3 Km n afara zonelor cunoscute ca fiind contaminate din Anglia. &emintele de !$sc sunt deplasate de catre pasari care consuma fructele si datorita !iscinei semintele se lipesc de ciocul lor si !or fi duse la distante mari. Plantele parazite ".uscuta# pot fi !ectori frec!enti ai !irusurilor din plantele gazda deoarece prin haustorii lor ele absorb paralel cu se!a elaborata si !irusurile eAistente, iar c$nd ele !or parazita o planta sanatoasa !irusul !a trece tot prin haustori n noua gazda. Trans$iterea si ras!*ndirea agentilor !atogeni de catre o$ n culturile intensi!e "sere,solarii, pepiniere !iticole, pomicole, culturi intensi!e legumicole si pomicole# omul eAecuta n cadrul tehnologiilor o serie de lucrari obligatorii prin care produce mici leziuni ce !or constitui porti de intrare pentru agentii patogeni !ehiculati cu uneltele de lucru sau chiar pe m$inile si echipamentul lucratorilor. n circuitele comerciale sunt facute numeroase transporturi internationale la distante lungi si odata cu acestea sunt !ehiculati o serie de agenti patogeni ce se gasesc fie pe produsele comercializate, fie pe ambalajele prezente n aceste transporturi. 4asurile de carantina fitosanitara ncearca sa mpiedice rasp$ndirea unor agenti patogeni nsa ele nu reuesc ntotdeauna. Astfel, n )6(7 n .anada s a declansat o epidemie de Peronospora tabacina datorita importului de tutun din .uba. R$ia neagra a cartofului, prezenta n tara noastra n zone restr$nse s a eAtins n urma celui de al doilea razboi mondial datorita circulatiei necontrolate a tuberculilor infectati adusi de armata germana pe teritoriul tarii.

Capitolul IV

CARACT#R# # $#"#RA # A # A$#"TI OR PATO$#"I (.1. +irusuri si #iroi"i %. PA&TE/R stabilete natura infectioasa a bolilor bacteriene, dar totusi la acea data a ramas neelucidata originea unor boli produse de agenti 25

ce nu se puteau identifica prin obser!atii la microscoapele obinuite si nu erau retinute de filtrele bacteriene. Abia la sf$rsitul sec. <-<, A. 4A=ER, reuete sa transmita agentul infectios al mozaicului tutunului "9.4.T.# prin inoculare de la o planta la alta iar -9A0'N&B- ")(6*# considera acest !irus ca fiind o bacterie de dimensiuni foarte mici, deoarece trece prin porii filtrelor bacteriologice. n anul )(6( 2E-LER-0.B emite ipoteza ca mozaicul tutunului este produs de o substanta !ie, fluida si infectioasa ce se gasete n sucul plantei "contagium !i!um fluidum#. 0atura !irala a 94T este definiti! stabilita n )6,3 c$nd &TA0%E= obtine paracristale iar n )6,; 2AN+E0 analizeaza !irusul si constata ca este o nucleoproteida. )aracterele si !ro!rietatile #irusurilor 9irusurile sunt entitati parazite obligate, desfasur$nd acti!itatea lor numai n celulele !ii. &e considera ca sunt parazite absolute ntruc$t procesul de dezorganizare si de sintetizare patologica este initiat doar de ele, oblig$nd celula parazitata sa realizeze acest proces.Particula !irala denumita si !irion sau nucleocapsida este formata din genom si capsida la !irusurile complete. 1enomul este format dintr un sir de patru nucleotide ntre care a!em acizii adenilic, guanilic, citidilic si
Fig. ). 4odelul !irusului Tobacco %osaic toba%o!i us "genom spiralat si capsomere n eAteriorul !irionului#.

uridilic. Acest sir poate fi format dintr o singura catena la !irusurile monocatenare si din doua catene paralele unite prin legaturi

de histone la cele bicatenare, dispuse n spirala. 9irusurile a caror genom este format din AR0 se numesc ribo!irusuri iar cele cu A+0 se numesc dezoAi!irusuri, n aceeai particula nent$lnindu se niciodata ambii acizi nucleici. 1enomul este protejat de o teaca de natura proteica denumita
IcapsidaI

care confera particulei !irale proprietati antigenice si imunogenice

"fig. )#. .apsida este

IcapsomereI,

formata din

mai

multe subunitati denumite

a caror numar si dimensiuni sunt determinate genetic la fiecare 26

!irus. /nele !irusuri prezinta la eAteriorul capsidei un n!eli denumit p"plos si acestea fac parte din grupa !irusurilor IacoperiteI spre deosebire de cele cu capsida care sunt !irusuri InudeI. Forma si dimensiunile !irusurilor sunt foarte !ariate, ele put$ndu se prezenta ca? !irusuri alungite sub forma de bastona cilindric, cu dimensiuni de p$na la ,77 nm sau filamentoase cu dimensiuni de p$na la )537 nm . !irusurile sferice sau poliedrice, au diametrul de )5 ),7 nm. Infectia #irala si ,n$ultirea #irusurilor 9irusurile nu pot patrunde n mod acti! n planta ci ele trebuie sa fie ncorporate n mod pasi! prin rani. /rmeaza apoi faza de adsorbtie a !irusului la elementele celulei dupa care are loc separarea mantiei proteice "capsida# de acidul nucleic. Acidul nucleic liber patrunde n nucleu si ntr o prima etapa are loc sinteza acidului nucleic !iral la ni!elul nucleului celular al gazdei. Acidul nucleic mesager ajunge n citoplasma, se acumuleaza n ribozomi iar aminoacizii celulei acti!ati de acidul nucleic de transfer formeaza lantul proteinei !irus dupa matricea acidului nucleic mesager. Proteina !irala se formeaza pe seama aminoacizilor din citoplasma ntr un inter!al de )8 *7 ore de la infectie se realizeaza n celula o concentratie maAima de !irusuri aparuti prin unirea proteinei !irus cu lantul de acid nucleic. -as!*ndirea #irusurilor ,n !lanta si trans$iterea lor n planta rasp$ndirea !irusurilor se face prin parenchim, floem si mai rar prin Ailem cu o !iteza mica de 7,) 7,, mm n *8 ore n parenchim si cu o !iteza de )7 ori mai mare n ner!urile secundare. n tesuturile gazdei, !irusurile circula prin porii din membranele celulare fiind antrenate de curentii citoplasmatici nsa numai sub forma de acid nucleic liber fara capsida . Transmiterea !irusurilor are loc pe mai multe cai? %"canic prin leziuni pro!ocate natural sau eAperimental c$nd !irusul trece de la planta la planta prin contactul direct sau prin unelte@ o gan" !"g"tati!" obtinute la nmultirea !egetati!a a plantelor !irotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butasi sau altoi@ p in cuscuta, care preia !irusul c$nd paraziteaza o planta atacata si apoi l transmite la alte plante neinfectate nca@ p in 27

sa%1nta, n cazul n care planta !irotica a produs seminte, !irusul fiind localizat n embrion sau n tegument "transmiterea pe aceasta cale este de mai mica nsemnatate#@ p in a t opod" care achizitioneaza !irusul n timpul hranirii lor si l pot retransmite. +upa ce cicadele achizitioneaza !irusul, acesta poate de!eni persistent n corpul lor, se poate nmulti si generatiile urmatoare pot rasp$ndi la r$ndul lor infectia !irotica. Afidele, plosnitele, tripsii, unele coleoptere si acarieni sunt de asemenea, !ectorii cei mai frec!enti ai fito!irusurilor@ p in n"%ato'i transmiterea este destul de frec!enta, acetia pastr$nd capacitatea de a retransmite !irusul cel putin ,7 de zile ca n cazul speciilor 2yphin"%a ind"& si 2. italia" ce ataca !ita de !ie@ p in ciup" cil" pa a'it" cum ar fi? Olpidiu% b assica" ce transmite !irusul necrozei tutunului, +ynchyt iu% "ndobioticu% ce transmite unele !irusuri la cartof si Poly%i&a b"ta" transmite !irusul ce produce rizomania la sfecla de zahar.

Modificari citologice, anato$ice si fi"iologice induse de #irusuri la !lante .elulele parazitate de !irus au cloroplaste mult mai mici, mai putine si mai slab colorate, ceea ce induce simptomul de ngalbenire. ' parte din !irusuri produc deformari din care cauza pe frunze apar gofrari sau basicari iar n floemului. /nii arbori si pomi fructiferi infectati !irotic pot prezenta scurgeri de gome si lignificari defectuoase sau se constata acumularea hidratilor de carbon n frunze. n interiorul celulelor parazitate pot sa apara incluziuni amorfe sau cristaline de 3 ,7 m. n ceea ce pri!ete modificarile fiziologice ale plantelor !irotice se constata o cretere a acti!itatii enzimatice, sucul eAtras din planta oAid$ndu se foarte rapid@ scade fotosinteza cu 37 ;7 J, respiratia plantelor scade de asemenea, se dezechilibreaza substantele hormonale? scade auAina ceea ce duce la piticire sau nanism@ scade continutul n glucide@ creste concentratia n azot "la !irusurile ce produc mozaicari# sau aceasta scade "la !irusurile ce dau ngalbeniri#. tesuturi pot apare necroze si degenerarea

28

.ercetatorii testul E%-&A.

urmaresc producerea de material semincer sau de

plantat, liber de !irusuri. n prezent se folosete n diagnosticarea !irozelor

'i$!to$ele !roduse de #irusuri la !lante n functie de organul atacat simptomele se pot clasifica n mai multe grupe? simptome foliare sub forma de decolorari, necroze, deformari sau reduceri ale limbului foliar "fig. *, ,#@

Fig. *. &imptome cauzate de !irusul Tobacco %osaic n"po!i us pe frunza de tutun "dupa 0 i e n h a u s#.

Fig. 3. Simptome cauzate de virusul Cucumber mosai c cucumovi r us la tomate (dup\ G a l l i t e l l i).

simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striatia necrotica, deformari ale ramurilor etc.@ simptome florale sub forma de patari ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor@ simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificari ale pulpei, negeiri etc.@ simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, ndesirea si necroza radacinilor. n cazul !irusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome e!idente, plantele fiind tolerante fata de !irusul respecti!. &ub influenta creterii !alorilor de temperatura n !ara, uneori simptomele sunt mascate, pentru ca la scaderea temperaturii catre toamna acestea sa reapara e!idente.

29

&imptomatologia !irozelor este numai un prim indiciu al bolii fara sa poata fi un criteriu unic de diagnosticare si de clasificare a !irusului. +iagnosticarea precisa a bolilor !irotice se face prin mai multe metode si anume? eAaminarea plantelor si e!identierea simptomelor@ testarea serologica care poate stabili apartenenta la un anumit grup prin reactia dintre !irus ca antigen si un ser eAtras din unele animale inoculate n prealabil care contine anticorpi specifici@ testarea biologica pe plante indicator cu suc infectios eAtras mecanic, !erificarea prin altoire sau prin transmitere prin cuscuta@ eAaminarea la microscopul electronic a eAtractelor de suc din plantele atacate si punerea n e!identa a particulelor !irale.

(.2. Mico!las$e . $ico!las$o"e% Molicute /$ico!las$e0 %a nceputul acestui secol, n )67* a fost descrisa prima micoplasmoza !egetala ngalbenirea asterului "Ast" y"llo-s dis"as"# dar aceasta a fost considerata atunci ca o boala !irala, ntruc$t simptomele produse seamana foarte mult cu cele date de !irusurile patogene. n )6;5 s a descoperit prezenta acestor organisme cunoscute azi ca organisme de tip 4%' "4Hcoplasma asemanare cu nmultirea ciupercilor. )aracterele si $orfologia $olicutelor 4olicutele sunt parazite facultati!e put$nd trai n mod saprofit dar si n mod parazit. .orpul lor este alcatuit dintr o celula lipsita de o membrana celulara propriu zisa prezent$nd doar o membrana citoplasmatica. .ompozitia chimica este de natura nucleoproteica, a!$nd at$t A+0, AR0 c$t si proteine. Faptul ca poseda enzime induce proprietatea de a a!ea metabolism propriu. n ceea ce pri!ete morfologia micoplasmelor, se constata ca ele sunt organisme pleomorfe "au forme !ariate#? sferice, alungite sau ramificate, din cauza ca nu au perete celular care sa le confere o forma proprie@ ca urmare ele i modifica forma n functie de mediu "fig. 8#. la plante, fiind 'rganism#, %iKe

denumire adoptata din cauza ca nmultirea acestor microorganisme prezinta o

30

.elula molicutelor este alcatuita dintr un nucleu difuz, alcatuit din filamente de acid nucleic A+0, citoplasma, ribozomi care contin AR0 si o membrana citoplasmatica alcatuita din , straturi. -as!*ndirea $ico!las$elor Transmiterea micoplasmelor de la o planta la alta se realizeaza pe mai multe cai? transmitere prin organe !egetati!e de nmultire "butai, agentul patogen si l !or transmite la urmatoarele generatii de plante@ transmiterea prin altoire, este foarte rapida, micoplasma trec$nd din altoiul bolna! sau portaltoiul bolna! n partenerul sanatos@ transmiterea prin !ectori se realizeaza n majoritatea cazurilor prin cicade care n hranirii momentul achizitioneaza rizomi, drajoni, bulbi, tuberculi# care, pro!enind de la plantele bolna!e, contin

micoplasma care apoi o !or retransmite la plantele pe care le !or ataca. +intre !ectorii micoplasmelor mai fac parte afidele, acarienii plantele parazite "cuscuta# ce iau micoplasma si o trec n organismele sanatoase parazitate mai t$rziu. 'i$!to$ele si deter$inarea $ico!las$elor )olicut"l" micoplasmele produc la plante boli gra!e cu e!olutie duce la sistemica blocarea acestora ntruc$t circulatiei ofiliri cele si mai multiplicarea lor rapida n floem substantelor nutriti!e spre radacini pro!oc$nd necroze. &imptomele e!idente la plante sunt? cloroze "Ast" y"llo-s#, hipertrofii "To%ato big bud#, nanism "Clo!" d-a $#,
Fig. 8. 4olicute "4%'# n floem " dupa 0 i e n h a u s#.

si chiar
Fig. 3. Filodia trifoiului alb "dreapta# cauzata de 4%' "dupa 1 i b b s si > a r r i s o n#.

31

filodii "Clo!" $ uit# "fig.3#.

phyllody#, proliferari si aspermii "Onion p oli$" ation#, fructelor "Appl"chat

elasticitatea lemnului "Appl" ubb" y -ood#, atrofia

(.&.1acteriile fito!atogene Aceasta grupa de organisme fitopatogene a nceput a fi cercetata din secolul trecut c$nd 2/RR-%% ")(()# a studiat arsura merilor, iar E.P. &4-T> a pus bazele fitobacteriologiei. 2acteriile sunt organisme heterotrofe, facultati!
I"st"

parazite. o c"lula

&TA-0-ER da definitia unanim acceptata a bacteriei care

p oca iota $a a nucl"u o gani'at, $a a $o %" "!oluat" d" 3n%ulti " 4%"io'a, %ito'a, cu %at" ial g"n"tic c" s" gas"t" 3n citoplas%a si s" nu%"t" nucl"oidI. .orpul bacteriilor este un dermatoplast alcatuit dintr o celula pre!azuta cu membrana@ nucleul nsa nu are o membrana proprie. Morfologia, fi"iologia si ,n$ultirea acteriilor 2acteriile fitopatogene au, n majoritatea lor forma de bastona denumite "bacili#, fata de celelalte grupe ce pot a!ea forme sferice de coci, semispirale "!ibrioni# sau spiralate "spirili# "fig. ;#. 2acilii au dimensiuni ntre 7,; 8 A 7,, ),* m si pot prezenta cili? cele cu un cil la un pol sunt monotriche monopolar@ cu c$te un cil la ambele capete sunt monotriche bipolar@ cu grupuri de cili la un capat sunt lophotriche monopolar, iar la ambele capete sunt lophotriche bipolar@ cu mai multi cili dispusi pe ntregul bacilului sunt peritriche.

Fig. ;. 4orfologia bacteriilor? a coci@ b diplococi@ c triplococi@ d streptococi@ e stafilococi@ f tetracoci@ g sarcina@ h bacili@ i diplobacili@ j streptobacili@ K spirili@ l !ibrioni.

..onstitutia chimica a celulei bacteriene este alcatuita din apa 53 (7 J, substante minerale * ,7 J, acizi nucleici, proteine 37 J "din 32

greutatea uscata#, glucide )* *( J "din greutatea uscata#, lipide )7 J "din greutatea uscata#, pigmenti "majoritatea carotenoizi# si bacteriocine, ce sunt proteine nereplicati!e cu un rol deosebit n distrugerea unor tulpini patogene ale aceleeai bacterii sau a unor bacterii nrudite. Astfel, agrocina (8 distruge bacteria Ag obact" iu% adiobact" , siringocina distruge bacteria Ps"udo%onas sy inga", caroto#oricina distruge diferite !arietati patogene ale bacteriei E -inia ca oto!o a.

#pide+iologia ,acteriilor n ciclul de !iata al bacteriilor fitopatogene se disting doua faze care alterneaza si anume? o faza patogena cu acti!itate biologica intensa n sezonul de !egetatie si faza nepatogena saprofita care are loc n timpul iernii c$nd populatia bacteriana pereneaza si !a constitui inoculul primar pentru declanarea bolilor bacteriene din anul urmator. Transmiterea anume? prin s"%int" bacteriilor "transmitere patogene se face pe mai multe cai si generati!a#, la care bacteriile pot fi aderente la suprafata sau n interiorul semintelor@ prin %at" ial !"g"tati! d" 3n%ulti " "altoi, bulbi, rizomi, tuberculi#@ prin sol, n cazul n care aici ram$n resturi ale plantelor
Fig. 5. Tumori cauzate de Ag obact" iu% adiobact" p!. tu%"$aci"ns la sfecla "dupa 2 e t z#.

parazitate@

prin

plant"l" p" "n" in$"ctat"@ prin ins"ct", ani%al", pasa i, n"%ato'i@ prin %aini, un"lt" si a%bala5"@ prin apa sau prin a" .

n planta bacteriile patrund prin deschiderile naturale "stomate, hidatode, lenticele# sau prin leziuni pro!ocate mecanic sau de catre insecte. +upa stabilirea relatiilor de parazitism cu gazda ncepe multiplicarea bacteriilor. 2acteriile care sunt localizate n !asele conducatoare pot fi antrenate de catre se!a plantei si n acest caz, simptomele parazitare nu !or mai fi strict localizate ci !or a!ea un efect generalizat, sistemic. 'i$!to$e !roduse de acterii

33

2acteriile fitopatogene actioneaza asupra tesuturilor gazdelor prin enzimele si toAinele produse, determin$nd reactii fiziologice, biochimice si modificari anatomo morfologice !ariate cum sunt? pete de decolorare, pete cu aspect hidrozat, pete sau zone translucide, pete roiatice datorita acumularii de antocian, pete negre datorita acumularii de melanina@ necrozarea tesuturilor ca stadiu final al distrugerii tesuturilor, urmata de desprinderea zonelor afectate sub forma de ciuruiri@ uscarea lastarilor @ deformari sau tumori ce apar pe diferite organe "fig.5#@ ofiliri datorate putrezirii sistemului radicular sau obstruarii !aselor conducatoare de catre coloniile bacteriene@ putreziri umede la organele suculente c$nd bacteriile distrug peretii celulari, dezorganizeaza tesuturile si apare n zona atacata un eAudat mucilaginos

(.(. )iu!ercile .iupercile apartin regnului *ungi, ncr. Eu%ycota si sunt organisme eucarHote. Ele constituie un grup de organisme heterotrofe, ubiOuiste, eAtrem de bogat n specii ce prezinta structuri si caractere biologice foarte di!erse, adaptate modurilor de !iata saprofite, parazite sau simbiotice, fiind lipsite de pigmenti asimilatori. A!aratul #egetati# al ciu!ercilor Aparatul !egetati! al diferitelor grupe taAonomice de ciuperci este di!ers constituit. Astfel, la cele mai primiti!e ciuperci din cl. Chyt idio%yc"t"s corpul !egetati! este unicelular, sub forma unei celule nude format numai din citoplasma si nucleu si poarta numele de gi%noplast. %a un alt grup de ciuperci inferioare din cl. Plas%odiopho o%yc"t"s, corpul !egetati! este constituit dintr o masa citoplasmatica mai dez!oltata n care se gasesc numeroi nuclei neindi!idualizati n celule ce poarta numele de plas%odiu. /n al tip de aparat !egetati! mai e!oluat denumit sifonoplast se nt$lnete la ciupercile din cl. 6ygo%yc"t"s si Oo%yc"t"s la care acesta se prezinta sub forma de tuburi simple sau ramificate continui, fara pereti trans!ersali, care contin o masa de citoplasma si numeroi nuclei, 34

nediferentiati n celule denumit si si$onoplast c"nocitic. %a ciupercile superioare din subncr. Asco%ycotina, Basidio%ycotina si 7"ut" o%ycotina, aparatul !egetati! poate fi unicelular ca la fam. +accha o%yc"tac"a" si poarta numele de dermatoplast iar la marea majoritate se prezinta sub forma de filamente simple sau ramificate cu pereti trans!ersali sau septe care separa celulele ntre ele Filamentele acestea se numesc talu i $ila%"ntoas" sau li se mai da denumirea de %ic"lii, iar ramificatiilor, aceea de hi$" %ic"li"n". .a tip de organizare aparatul !egetati! al ciupercilor nu depaseste niciodata ni!elul de tal masi! rezultat prin mpletirea talurilor filamentoase. .or+ele de rezi(tenta ale ciupercilor n situatia c$nd conditiile de !iata nceteaza sa mai fie fa!orabile ciupercile au posibilitatea de a supra!ietui trec$nd n forme de rezistenta, la care miceliul prezinta membrana celulara ngroata, continutul citoplasmei mai bogat n substante de rezer!a, iar cel al apei este mai redus. n acest fel ritmul metabolismului de!ine mai lent si permite supra!ietuirea p$na la re!enirea conditiilor fa!orabile. /neori apar si unele forme de rezistenta cu o structura anumita cum sunt? gemele, stromele, sclerotii, rizomorfele sau teliosporii. /"%"l" sunt forme de rezistenta ce apar mai ales la ciupercile din cl. Oo%yc"t"s, la care portiuni de sifonoplast se nconjoara cu o membrana ngroata, continutul n apa se reduce si n acelasi timp cel al substantelor de rezer!a sporete. Pri!ite la microscop gemele apar mai stralucitoare, mai refringente dec$t miceliul !egetati!. Cla%idospo ii sunt asemanatori cu gemele dar se formeaza la ciupercile superioare ca de eAemplu la genul *usa iu%. +t o%"l" reprezinta formatiuni uneori de dimensiuni mai mari, rezultate din mpletirea miceliilor !egetati!e, lu$nd aspectul de crusta ce se formeaza pe organele atacate ale plantelor. &tromele adapostesc adesea forme aseAuate sau seAuate de nmultire si sunt colorate !iu sau n brun ntunecat. +cl" otii sunt organe de rezistenta ce reprezinta o mpletire de filamente miceliene diferentiata, n stratul eAtern mai dens paraplectenchim si mai laAa n interior ce reprezinta prozoplectenchimul. &clerotii se

35

formeaza fie n locul o!arelor florilor, la eAteriorul sau n interiorul altor organe ale plantelor atacate. +in germinarea sclerotilor pot rezulta micelii !egetati!e, forme conidiene sau la unele specii apotecii cu asce si ascospori. Ri'o%o $"l" sunt formatiuni ce rezulta din nmanuncherea a mai multor filamente miceliene str$ns asociate ce se formeaza pe partile subterane ale plantelor atacate. 2n$ultirea ciu!ercilor %a ciupercile inferioare nu eAista o diferenta transanta ntre si Plas%odiopho o%yc"t"s gimnoplatii si respecti! aparatul !egetati! si organele de nmultire. Astfel, la ciupercile din cl. Chyt idio%yc"t"s plasmodiile capata rol de nmultire transform$ndu se pe cale holocarpica n sporangi ce contin spori aseAuati. %a ciupercile superioare, pe organele !egetati!e se formeaza n mod diferentiat organe de reproducere, pe cale eucarpica. .iclurile biologice ale diferitelor grupe taAanomice sunt foarte di!ersificate si se succed n timp n cadrul alternantei de faze. Formele de reproducere sunt denumite cu un termen generic spori, iar procesul de nmultire se poate realiza pe cale !egetati!a, aseAuata si seAuata. 2n$ultirea #egetati#a este o forma nespecializata ce se realizeaza prin fragmente de miceliu ce se disemineaza fie pe cale naturala, fie n mod artificial de catre om. &pre eAemplu, odata cu lucrarile solului, unele fragmente de miceliu sunt desprinse si purtate cu piesele acti!e ale agregatelor la distante uneori importante. Alteori factorii naturali meteorologici au ca efect acelasi rezultat. Alteori unele specii de ciuperci prin separarea celulelor miceliului aa cum s ar produce deirarea unui sirag de margele, formeaza spori cum sunt artrosporii, aleurisporii sau clamidosporii care contribuie de asemenea la diseminare. 2n$ultirea ase3uata. Acest mod de nmultire se realizeaza prin organe diferentiate ce se formeaza n str$nsa dependenta de conditiile de nutritie si de clima dintr un moment determinant din dez!oltarea ciclului biologic al ciupercii. 36

'rganele de nmultire aseAuata sunt denumite n termeni generici spori. Acetia au rol de nmultire si de propagare si reproduc faza aseAuata, put$nd uneori sa ia si rolul de gameti si sa contribuie la nmultirea seAuata. +upa posibilitatile de micare sporii ciupercilor pot fi de doua feluri? # spo i i%obili sau aplanospori ce sunt lipsiti de flageli sau cili si sunt dispersati n natura n mod pasi!@ # spo i %obili sau planospori ce sunt pre!azuti cu ) * flageli care asigura dispersarea n mediul ac!atic. +in punct de !edere al modului cum se formeaza, sporii pot fi de doua feluri? spo i "ndog"ni sau endospori care se gasesc n interiorul unor organe speciale. Astfel, ciupercile din subncr. 6ygo%ycotina formeaza spori imobili interiorul unor sporangi iar ciupercile n din

subncr. )astigo%ycotina formeaza spori mobili "zoospori# n zoosporangi. %a ciupercile din cl. Oo%yc"t"s sporii sunt mobili si se formeaza n zoosporangi caduci denumiti n mod curent si false conidii. spo i "&og"ni sau eAosporii se formeaza la eAteriorul unor organe speciale functie de faza n respecti!e. %a ciupercile din subncr. Asco%ycotina sporii imobili se formeaza pe suporturi speciale numite conidiofori care pot fi aerieni sau protejati n organe speciale numite picnidii si lagare "acer!uli#. +upa aspectul morfologic, se deosebesc trei tipuri de conidii? hi$al %"lanconial si s$" opsidal. .onidiile care apartin tipului hi$al se formeaza pe conidiofori aerieni si sunt de diferite forme si dimensiuni. Toate conidiile de tip hifal se formeaza pe conidiofori simpli sau ramificati. /neori, alcatuiesc manunchiuri care poarta numele acetia de diferentiate n care se gasesc ciupercile

co "%ii, ca la genurile / aphiu% si Isa iopsis. Conidiil" d" tip %"lanconial se formeaza pe nite conidiofori foarte scurti, masa de conidii lu$nd aspectul unor lagare dispuse la suprafata

3 7

substratului parazitat sau saprofitat, aa cum se obser!a la speciile genului Coll"tot ichu%, /lo"ospo iu%, )"lanconiu%, )a ssonia, Co yn"u% s.a. Conidiil" d" tip s$" opsidal se formeaza n picnidii cu pereti alcatuiti din mpletirea filamentelor ciupercii, iar sporii din interior sunt numiti picnospori. 2n$ultirea se3uata. .a si la organismele mai e!oluate si n ciclul de !iata al ciupercilor eAista doua faze si anume, o faza haploidala sau haplofaza, reprezentata prin celule cu n cromozomi si faza diploida sau diplofaza cu celule cu * n cromozomi. Trecerea de la faza haploidala la cea diploida se face prin procesul de fecundatie "F#, iar prin meioza n procesul de fecundatie nt$lnim doua etape di!iziunea si anume, reducatoare "R#, se face trecerea de la diplofaza din nou la haplofaza. plasmogamia "P# care consta n contopirea citoplasmelor gametilor si Kariogamia "B# care consta n fuzionarea nucleilor. .elulele n care are loc desa!$rirea procesului seAuat prin Kariogamie se numesc '"ugit" iar acela n care se produce di!iziunea reducatoare meioza "R# se numesc gonotoconte. Aceste doua procese se produc n mod diferit si anume la ciupercile inferioare din cl. Chyt idio%yc"t"s si Plas%odiopho o%yc"t"s Kariogamia urmeaza imediat dupa plasmogamie rezult$nd un nuclei diploid. %a aceste ciuperci diplofaza este !ariabila ca durata, dupa care prin di!iziunea reducatoare se re!ine la faza haploidala. %a ciupercile mai e!oluate din subncr. Asco%ycotina si Basidio%ycotina plasmogamia este separata de Kariogamie n timp si spatiu, ntre ele intercal$ndu se o faza intermediara denumita diKariofaza ce este reprezentata prin miceliu secundar cu celule cu c$te doi nuclei. Aceasta faza intermediara diKariofaza este foarte scurta la ciupercile din cl. 6ygo%yc"t"s si Oo%yc"t"s, este de mai lunga durata la Asco%ycotina fiind reprezentata prin hifele ascogene si este de lunga durata la Basidio%ycotina unde constituie miceliul secundar si miceliul tertiar al carpoforilor. &eAualitatea ciupercilor este caracterizata printr o particularitate si anume, eAistenta multipolaritatii. +in acest punct de !edere ciupercile pot fi homotalice si heterotalice, fenomen descoperit de 2%ABE&%EE la )uco ac"a". Autorul a demonstrat ca ciuperca +po odinia g andis este homotalica pentru ca poate forma zigoti 38

n culturi monosporale, ceea ce denota ca organele seAuale femele si mascul se gasesc pe acelai tal. (. 4. Faneroga$e !ara"ite Plantele superioare cu flori "fanerogamele# care paraziteaza plantele din culturi se numesc antofite iar bolile produse de ele se numesc antofitoze. .lasificarea fanerogamelor parazite se face n functie de prezenta sau absenta clorofilei n organele lor !egetati!e si sub acest raport distingem? Plant"l" s"%ipa a'it" "hemiparazite# ce fac parte din fam. Lo anthac"a" sau +c ophula iac"a". Aceste plante preiau de la plantele parazitate se!a bruta si o transforma n substanta organica, ntruc$t au pigmentul clorofilian propriu. Plant"l" total pa a'it" "holoparazite# ce fac parte din fam. Cuscutac"a" si O obanchac"a", preiau de la plantele parazitate se!a elaborata ntruc$t nu au pigment clorofilian si nu pot sintetiza singure substanta organica necesara creterii. +intre plantele hemiparazite !om descrie !$scul care este destul de rasp$ndit mai ales n paduri si parcuri dar si n li!ezi. +*scul de rad (iscu% albu%. Planta este parazita pe arbori unde formeaza arbuti cu talie mica ",7 ;7 cm#, erecti sau at$rn$nd n jos, cu tulpini scurte si di polichotomic ramificate, glabre, de culoare galben !erzuie +*scul de ste5ar Lo anthus "u opa"us formeaza pe plantele gazda tufe mici, de *7 37 cm naltime, cu tulpini foarte fragile, dichotomic ramificate, de culoare cenuie. Plantele total parazite se clasifica n doua grupe? a. plant" holopa a'it" cu hausto i p" adacinil" plant"lo ga'da, de aici fac$nd parte reprezentanti ai fam. O obanchac"a" si +c ophula iac"a" . Lu!oaia O obanch" sp., sunt plante anuale sau perene, parazite, cu o tulpina simpla sau ramificata, cu frunze sc!a!iforme si inflorescente terminale n forma de racem, spic sau corimb. Florile zigomorfe, au petale unite ca un tub si formeaza ca fruct o capsula uniloculara cu foarte multe seminte mici.

39

n tara noastra se gasesc *7 de specii de lupoaie sau !erigel, toate parazite pe diferite plante gazda. +intre acestea cele mai rasp$ndite specii sunt? O obanch" cu%ana parazita pe specii de 8"lianthus, 9icotiana si O. a%osa frec!ent nt$lnita n culturi de c$nepa, tutun sau pe diferite legume. Mu$a !adurii Lath a"a s.ua%a ia, are n sol un rizom acoperit cu solzi groi, ramificat care nconjura radacina plantei gazda. Tulpinile au )7 *3 cm naltime, sunt fleAuoase sau erecte, cu flori grupate n raceme. Plantele de muma padurii paraziteaza specii de Alnus, Fagus sau .orHlus. b. plant" holopa a'it" cu hausto i p" pa til" a" i"n". +in aceasta grupa fac parte reprezentanti din fam. Cuscutac"a". Tortelul Cuscuta sp., cunoscuta sub numele de cuscuta, are n flora tarii ); specii, toate anuale, parazite pe tulpini filiforme, galbene, rasucite pe plantele gazda. %a locul de contact parazitul formeaza haustori prin care absoarbe se!a elaborata. Pe tulpini se gasesc frunze reduse sub forma de solzi si inflorescente cu mai multe flori "cima glomerulara# ce produc fructe capsule cu * 8 seminte rugoase.

Capitolul V

PRE9E0-REA &- .'42ATEREA A1E0T-%'R PAT'1E0- AP%A0TE%'R +E ./%T/RA Pierderile de recolta pe care agentii patogeni le produc culturilor agricole impun aplicarea unor masuri dintre care unele sunt pre!enti!e sau profilactice iar altele sunt curati!e sau de combatere propriu zisa.

4.1. Metode !rofilactice Al"g" "a t" "nului pentru o anumita cultura se face tin$nd seama de cerintele pedoclimatice, spre eAemplu de faptul ca o planta culti!ata ntr o anumita zona care necesita irigatii de suprafata este mai usor atacata de di!ersi agenti patogeni. Prin alegerea terenului, se pot e!ita suprafetele infestate cu unele microorganisme patogene de sol din genul (" ticilliu%, *usa iu% sau Rhi'octonia sau e!itarea terenurilor ce contin resturi organice, seminte, tuberculi sau rizomi infectati. +in aceasta rezer!a de inocul n anul 40

urmator pot sa apara numeroi patogeni ce !or infecta partile subterane sau foliajul plantelor. +tabili "a "pocii la care se face plantarea sau nsam$ntarea trebuie determinata n aa fel nc$t conditiile pedoclimatice sa fie optime pentru planta gazda si c$t mai putin fa!orabile pentru agentii patogeni sau, momentul nsam$ntarii sa se afle, dupa ce cantitatea de inocul infectios a scazut sub ni!elul de periculozitate. /na dintre cele mai importante masuri profilactice este aceea d" a planta sau s"%ana plant" si s"%int" sanatoas" t"stat", iar pe parcursul perioadei de !egetatie sa se regleze pe c$t posibil factorii de umiditate si de temperatura n sere si solarii, pentru a se crea conditii optime de dez!oltare a plantelor, ceea ce micsoreaza riscul infectiilor gra!e. )asu il" d" igi"na cultu ala. Acestea presupun distrugerea plantelor sau partilor de planta puternic atacate din zonele culti!ate. Prin aceste masuri se elimina plantele care sunt compromise din punct de !edere al recoltei, dar care ar putea constitui surse de inocul prin diseminarea sporilor care sa produca infectarea plantelor sanatoase din culturi. Eliminarea gazdelor intermediare, n cazul ruginilor sau a plantelor rezer!oare de !irus este o alta cale pentru a ntrerupe ciclul e!oluti! al agentilor patogeni. 4asurile de igiena fitosanitara fac parte integranta din compleAul de masuri pre!enti!e a bolilor plantelor, fara aplicarea lor corecta micsor$ndu se efectul tuturor celorlalte metode de protectie. -giena fitosanitara presupune mai multe masuri printre care? arderea sau ngroparea resturilor !egetale ale plantelor bolna!e@ distrugerea plantelor din flora spontana ce fac parte din cercul de plante gazda al patogenilor plantelor culti!ate@ curatirea pomilor de ramuri partial atacate@ irigarea plantelor cu apa care sa nu contina agenti infectiosi@ sortarea materialului semincer sau materialului de plantat cu eliminarea celui atacat. )asu i ag o$itot"hnic". -nter!entiile asupra mediului nconjurator pot feri plantele de mbolna!iri. Astfel, scaderea n spatiile protejate a umiditatii atmosferice, dublata de creterea temperaturii mediului, duce la diminuarea atacului unor agenti patogeni 41 foliari ai tomatelor, ca

Phytophtho a in$"stans si Cladospo iu% $ul!u% si fa!orizeaza n schimb instalarea atacului de L"!"illula tau ica. n conditii de depozitare, produsele !egetale trebuie tinute la o temperatura si umiditate c$t mai scazute, nefa!orabila dez!oltarii agentilor patogeni. /miditatea trebuie n aa fel reglata nc$t sa se e!ite deshidratarea produselor depozitate ca legume si fructe, dar sa nu fa!orizeze putrezirea umeda a acestora, produsa de bacteria E -inia ca oto!o a. Aplica "a sist"%ului d" nut iti" %in" ala al plantelor n eAces a dus n general la micorarea rezistentei lor naturale. Astfel, azotul n doze mari produce o cretere a masei foliare si o slabire a tesuturilor de rezistenta, deci sporete sensibilitatea acestor plante la patogeni. Pe de alta parte, carenta n potasiu produce o retinere a apei n tesuturi ceea ce le face mai !ulnerabile la infectii. Aportul de calciu n sistemul de nutritie produce o rezistenta a tesuturilor la putrezire prin stabilizarea substantelor proteice si prin rezistenta la actiunea enzimelor secretate de agentii patogeni. Utili'a "a "'ist"nt"i plant"lo la boli este n general un mijloc de lupta foarte eficace si foarte economic pentru agricultura. .u toate ca pentru obtinerea de soiuri sau hibrizi rezistenti trebuie facute cercetari aprofundate, practica a scos nsa n e!identa faptul ca acestea sunt rentabile. +aca nainte de )677 n America se culti!au soiuri rezistente numai pe c$te!a sute de hectare, n jurul anilor )6;7 pe 53 J din suprafata culti!ata a &./.A. erau utilizate !arietati rezistente. &e citeaza faptul ca la lucerna si cereale pe 63 6( J din suprafetele culti!ate se utilizau !arietati rezistente la unul sau mai multi agenti patogeni sau daunatori "NA%BER L..., )6;;#. .ercetarea n domeniul rezistentei este de o stringenta necesitate pentru plantele a caror recolta se consuma n stare proaspata ca plantele furajere si legumicole la care lupta chimica ar duce la poluare si intoAicatii. +e asemenea, pentru o serie de agenti patogeni de sol, nu se pot realiza metode economice de lupta chimica si trebuie sa luptam prin crearea de !arietati de plante rezistente. &e pot cita o serie de rezultate poziti!e n aceasta dificila munca? soiuri de gr$u rezistente la taciune, de tomate si !arza rezistente la fusarioza, de sfecla rezistente la rasucirea !irotica, de orz rezistente la ngalbenirea !irotica, de tutun rezistente la arsura bacteriana si mana, de sorg rezistente la antracnoza si de fasole rezistente la mozaic.

42

n cadrul unei agriculturi moderne, eAtinderea arealului de cultura a unor specii si soiuri de plante a dus implicit la dereglarea echilibrului eAistent ntre gazde si parazitii lor. n paralel cu introducerea de plante de cultura, n noi zone s au introdus si noi agenti patogeni care au pro!ocat aici calamitati. Astfel, rugina pinului si ofilirea ulmilor sunt eAemple de boli ce au produs epidemii dupa introducerea de noi plante gazda n noi habitate, n domeniul sil!iculturii. &istemul gazda parazit este mai stabil n culturile perene sau multianuale si mai labil n cazul culturilor anuale. n agricultura moderna intensi!a s a uzat de factori ce au perturbat echilibrul ntre gazda si parazit. Aceti factori ca, introducerea de soiuri si hibrizi intensi!i, utilizarea dozei mari de ngrasaminte, scurtarea rotatiilor si eAtinderea monoculturii, folosirea irigatiilor n mod eAcesi!, au dus pe de o parte pe termen scurt la creterea imediata a productiei iar pe de alta parte pe termen lung au fa!orizat eAtinderea arealului unor agenti patogeni si creterea pagubelor produse de acetia, ca de eAemplu E ysiph" g a%inis f.sp. t itici sau /ibb" "lla '"a". )"tod"l" cultu al", de lupta mpotri!a parazitilor, sunt cele mai !echi si cele mai uor de aplicat. 'rganizarea luptei prin aceste metode duc$nd la pre!enirea aparitiei unor mbolna!iri sau la suprimarea cauzelor mbolna!irilor. Pe parcursul unui an agricol metodele culturale de lupta trebuie judicios aplicate, ele constituind cea mai mare parte dintre modalitatile de lupta care, prin asociere cu rezistenta plantelor si cu metodele biologice si chimice dau rezultate economice foarte bune, sal!$nd cantitati nsemnate de recolta n special la culturile perene "furajere# sau n plantatiile de arbori si arbuti. n orice cultura pagubele sunt mai mari, c$nd cerintele fata de conditiile pedoclimatice ale agentilor patogeni sunt identice cu cele ale plantelor gazda. n practica uneori putem modifica mediul ambiant de aa natura nc$t, sa nu se suprapuna aceste cerinte, sa nu coincida momentele de maAima agresi!itate si !irulenta a parazitilor. P oduc" "a d" s"%int" si %at" ial s"%inc" sanatos este una din masurile cele mai importante caci multi paraziti sunt adusi n cultura odata cu nsam$ntatul sau plantatul. n !ederea e!itarii producerii de seminte 43

infectate cu ciuperci sau bacterii "Ascochyta, Coll"tot ichu%, Ps"udo%onas, 2antho%onas# culturile semincere de fasole se !or amplasa n zone mai secetoase unde se !or obtine recolte mai mici, dar sanatoase. Cona de cultura nu trebuie sa fie nici prea arida, cunosc$ndu se faptul ca n aceste zone se nmultesc eAcesi! insectele ce pot fi !ectoare ale unor !irusuri si productia scade din lipsa de apa. %oturile semincere trebuiesc amplasate la anumite distante de culturile obisnuite pentru a se asigura izolarea spatiala, nsa tot n cadrul zonelor de fa!orabilitate maAima a culturii respecti!e. /miditatea necesara unor culturi semincere !a fi asigurata prin diferite sisteme de irigatie, prin brazda si mai putin irigarea prin aspersiune care fa!orizeaza difuzarea sporilor agentilor patogeni ai bolilor foliare. 4aterialul initial de la care se pleaca n munca de producere a semintelor si a materialului de plantat trebuie sa fie liber de !irusuri, bacterii si ciuperci. n acelai timp, trebuie luate masuri n !ederea izolarii culturilor de !ectorii ce pot !ehicula germenii de !irusuri, bacterii sau ciuperci. n consecinta, daca !rem sa asiguram o izolare spatiala eficace, trebuie sa cunoatem distanta ce trebuie sa o respectam n functie de modul de diseminare a parazitului. +aca la unii agenti patogeni eAista si gazde intermediare sau un cerc mai larg de plante gazda, trebuie sa tinem seama si de acestea atunci c$nd stabilim marimea spatiul de izolare. Recoltarea tardi!a a loturilor semincere poate duce la infestarea semintei chiar si dupa maturitatea ei@ de aceea se recomanda recoltarea mai timpurie, nsa momentul optim al recoltarii se stabilete n functie de maturitatea deplina a semintelor. &pre eAemplu, n culturile de leguminoase pentru boabe recoltarea tardi!a duce la infestarea semintelor din pastaile etajului inferior ce !in n contact cu solul. %a unele culturi, infectarea partilor subterane ca, rizomii, tuberculii si bulbii se face prin migrarea miceliului din partile aeriene, ceea ce necesita o lucrare premergatoare recoltarii. Astfel, n loturile semincere de cartof, cu * saptam$ni nainte de recoltare se ndeparteaza tulpinile, mai usoara. ceea ce ajuta la e!itarea infectarii tuberculilor cu ciuperca Phytophtho a in$"stans si la recoltarea mecanizata

44

E!ita "a %onocultu ii este una dintre metodele profilactice care da bune rezultate. +ei n unele regiuni se mai practica monocultura, aceasta metoda are n timp, efecte negati!e asupra ni!elului productiei. Astfel, n monocultura de porumb, crete cantitatea de inocul infectios al ciupercilor din genul *usa iu%, Ustilago si +o ospo iu%, ceea ce produce n timp pierderi nsemnate de recolta. n cazul practicarii monoculturii la gr$u ca si a rotatiei scurte gr$u porumb, se dez!olta patogeni specifici /a"u%anno%yc"s g a%inis, patogeni comuni din genul *usa iu%. Alegerea epocii de semanat este una din metodele de pre!enire a instalarii unor agenti patogeni n culturi. Astfel, plantele ce necesita temperaturi mai scazute la semanat, daca sunt semanate prea de!reme pot fi atacate de specii de Pythiu% sau Rhi'octonia. +aca se seamana gr$ul ntr o epoca n care temperatura n sol este mai scazuta dec$t cea solicitata de t$nara plantula, aceasta crete ncet, prelungindu se fenofaza de la ncoltire p$na la rasarire, perioada n care plantele sunt deosebit de sensibile la infectie si ca urmare multe plante pier sau prezinta un grad mare de atac de Till"tia sp. Temperatura neadec!ata a solului influenteaza secretarea de acizi aminici n zona preradiculara, acestia fa!oriz$nd atacul diferitilor agenti patogeni. Temperaturile scazute fa!orizeaza n acest mod putrezirea radacinilor de capuni. %a fasole, temperaturile neadec!ate duc la acumularea de zaharuri si acizi aminici care fa!orizeaza instalarea si e!olutia rapida a speciilor de Pythiu% si Rhi'octonia. &ecretarea de astfel de substante este mai abundenta n jurul semintelor care nu au tegumentul intact si acestea sunt cele mai sensibile la patogeni. +aca solul este slab aerat, bogat n bioAid de carbon si prea umed, secretia de substante nutriti!e a semintelor este abundenta si aceasta mpiedica desfasurarea normala a germinatiei. .unosc$nd aceste procese din sol, specialistii trebuie sa asigure un pat germinati! corespunzator, bine aerat, drenat si sa se semene la ad$ncimea si epoca optima pentru a e!ita efectele noci!e mentionate. n pepinierele sil!ice, semanarea tardi!a a lui Pinus "llioti permite e!itarea atacului de C ona tiu% $usi$o %" a caror bazidiospori nu au o !iabilitate prea ndelungata si apar prima!ara de!reme. 45 ai cerealelor paioase ca sau Ps"udoc" cospo "lla h" pot ichoid"s

R"sp"cta "a d"si%ii opti%" a cultu ilo influenteaza n mod !ariat instalarea parazitilor si apoi e!olutia bolilor. ' multitudine de agenti patogeni se instaleaza si produc pagube mari n culturile cu desime mare, n care microclimatul este mai umed, luminozitatea mai redusa si rasp$ndirea sporilor se face cu uurinta. Asa se cunoate ca atacul speciilor de Bot ytis si +cl" otinia este mult mai mare n culturile cu desime mare. /mbrirea produsa de plantele !ecine sau de frunzele superioare, marete posibilitatea de atac a agentilor foliari de la cerealele paioase. .ulturile intercalate sau n culise, spre eAemplu cartoful sau tomatele intercalate cu porumb, care este o planta nalta, mpiedica accesul afidelor si a rasp$ndirii unor !irusuri si bacterii la culturile joase "cartof. tomate, ardei, !inete#. Rotatia cultu ilo este una dintre cele mai utilizate metode profilactice de lupta mpotri!a agentilor patogeni. /neori nsa succesiunea culturilor n loc sa reduca atacul parazitilor l marete daca nu se tine seama de cercul de plante gazda al fiecarui parazit n parte. Astfel, o rotatie sfecla fasole duce la creterea atacului de +cl" otinia, pentru ca parazitul ataca ambele specii. +e asemenea, rotatia gr$u porumb duce la creterea pagubelor produse de /ibb" "lla '"a". +in punct de !edere economic, aceasta metoda de lupta este foarte rentabila, deoarece nu presupune cheltuieli de combatere. I iga "a cu norme optime a culturilor este un factor de marire a rezistentei plantelor la mbolna!ire, nsa irigarea eAcesi!a poate produce asfiAia radacinilor si de asemenea fa!orizeaza aparitia n solutia solului a unor toAine ce pro!in din fermentatiile anaerobe. Radacinile sufera si sunt apoi in!adate de microorganismele solului. EAcesul de umiditate din sol duce la !ehicularea rapida a zoosporilor de Pythiu%, Aphano%yc"s si Phythophtho a. n zonele cu eAces de umiditate culti!$nd unele plante pe straturi sau pe biloane, uuram drenarea solului si micsoram riscurile de aparitie a putrezirii radacinilor. ' irigare prea abundenta si aplicata tardi! spre sf$rsitul perioadei de !egetatie marete posibilitatea aparitiei putrezirilor date de Bot ytis sau a mbolna!irii date de specii de *usa iu% si (" ticilliu%. *" tili'a "a "chilib ata n concordanta cu normele de cartare agrochimica poate duce la e!itarea aparitiei unor boli dei, nu este totdeauna 46

o concordanta directa ntre !igoarea unei plante si starea ei sanitara@ unele boli nu pot fi e!itate printr o hranire echilibrata a plantei "!irozele, bolile !asculare de origine bacteriana sau micotice#. 2olile neparazitare pot fi e!itate sau diminuate ca efect prin administrarea n sol sau la planta a microelementelor ca bor, zinc, molibden etc. .arenta n calciu a solului fa!orizeaza instalarea fuzariozelor !asculare si a bacteriozelor. Aciditatea solului joaca un rol deosebit n ceea ce pri!ete instalarea unor agenti patogeni. /:"u%anno%yc"s g a%inis se nt$lnete cu preponderenta n terenurile acide, n timp ce cresterea alcalinitatii solului diminueaza gra!itatea atacului de Plas%odiopho a b assica". Aplicarea eAcesi!a a ngrasamintelor cu azot duce la modificarea p> ului si poate reduce atacul de Rhi'octonia solani. E$"ctua "a d" ba i" " din plant" "'ist"nt" la atacul uno ag"nti patog"ni este utila deoarece numeroi agenti patogeni trec de la o planta la alta prin contactul dintre radacini. n aceste cazuri prin bariere de plante rezistente sau bariere fizice se poate nt$rzia deplasarea subterana a agentilor patogeni. Astfel, n !ederea limitarii eAtinderii bolilor pro!ocate de ciuperci din genul / aphiu% care se eAtinde de la un arbore la altul prin grefe radiculare, se distrug arborii atacati si cei din jur, apoi se sapa transee pentru a opri difuzarea miceliului. Lupta 3%pot i!a !"cto ilo duce la micorarea procentului de plante !irozate n lan. &e cunoate faptul ca, afidele transmit agentul mozaicului salatei, tripii !irusul petelor de bronz de la tomate, cicadele transmit !irusul rasucirii !$rfului frunzelor de sfecla si ca urmare actiunile de distrugere a acestor !ectori pot sal!a plantele la atacuri periculoase. Aceste procedee culturale utilizate pot a!ea o influenta importanta asupra starii sanitare a culturilor, a produselor recoltate c$t si asupra conser!arii lor. .ombinarea a mai multor astfel de metode profilactice, garanteaza reuita culturii mai ales n cazul n care ele sunt sinergice. Apare nsa necesitatea ca aceste probleme sa fie judecate nu pentru suprafete restr$nse, ci la ni!elul unor zone sau regiuni mai mari, pentru ca efectul sa fie cel scontat. 4etodele culturale au a!antajul ca nu utilizeaza substantele chimice, cu eAceptia ngrasamintelor sunt nepoluante, dar trebuie sa fie 47

fundamentate pe o buna cunoatere

a biologiei plantelor culti!ate, a

agentilor patogeni, daunatorilor si buruienilor. Trebuie de asemenea, bine studiata dinamica populatiilor, prezenta sau absenta plantelor gazda, a !ectorilor c$t si a hiperparazitilor.

4.2. Masuri legislati#e si de carantina fitosanitara n Rom$nia actiunile de pre!enire si combaterea patogenilor sunt reglementate prin %egea pri!ind protectia plantelor culti!ate, a padurilor si regimul pesticidelor c$t si prin unele 'rdine si -nstructiuni ale 4inisterului Agriculturii, Padurilor si +ez!oltarii Rurale din *77; cu pri!ire la circulatia produselor agricole. 'rganizarea carantinei fitosanitare, masurile ce se impun pentru protejarea plantelor mpotri!a agentilor patogeni, daunatorilor si buruienilor de carantina, au fost stabilite prin >.> ,3*M)63*. 4inisterul Agriculturii si Alimentatiei, n temeiul hotar$rii gu!ernului nr. 5(3M)66*, emite ordinul ,, din *6 iulie )668 prin care? se aproba lista daunatorilor si agentilor fitopatogeni supusi masurilor de carantina pe teritoriul Europei "AneAa )# si pe teritoriul Rom$niei "AneAa *# "tab. ;#@ se aproba elaborarea unor programe speciale de urmarire si de combatere pentru o serie de daunatori si agenti fitopatogeni inclui n aneAa *. &e aproba finantarea tratamentelor pre!enti!e sau curati!e, platite cu prioritate din fondurile bugetului de stat, n conformitate cu pre!ederile ordinului nr. 8*M)66,@ anual, sau ori de c$te ori !a fi ne!oie, compartimentele de specialitate din minister, !or prezenta propuneri moti!ate, de modificare a aneAei ) si *@ n acti!itatea de carantina fitosanitara, toate organismele interne, cu atributii n acest domeniu !or respecta lista adoptata de tarile membre a 'EPP, care cuprinde agentii de carantina nca nesemnalati n Europa, conform aneAei ,@ +in aneAa * fac parte agentii patogeni ai cancerului la plante, rizomania sfeclei si antofitele, Cuscuta sp., O obanch" sp.

48

AneAa , cuprinde ,7 de ciuperci, 8 bacterii, 3 molicute, 6 !irusuri si mai multe specii din genul A c"uthobiu% sp., plante parazite care nca nu au patruns n Europa.

4.&. Metode fi"ico%$ecanice de co$ atere Acest grup de metode prezinta un caracter curati! permit$nd reducerea atacului unor agenti patogeni folosind lumina solara, electricitatea sau forta mecanica. )"tod"l" %"canic" propriu zise se refera la ndepartarea ramurilor atacate, curatarea trunchiului pomilor, sortarea manuala a tuberculilor de cartof, a bulbilor de ceapa nainte de depozitare ca si alegerea la masa a semintelor de fasole sau floarea soarelui, prin care se elimina corpurile straine, semintele sau partile de plante atacate. +ezinfectia termica se aplica n mod curent la dezinfectarea solului si a semintelor cu apa calda sau !apori suprancalziti. Aceasta metoda a fost aplicata nca de la sf$ritul secolului trecut de LE0&E0 n combaterea taciunilor la gr$u si orz iar mai recent ea se aplica n compleA cu unele fungicide "pentru economie de energie#. .$nd tratamentul termic se aplica singur, ncalzirea materialului de dezinfectat trebuie sa ajunga la 3) 3* ., ceea ce uneori pune n pericol !iabilitatea semintelor sau tuberobulbilor, n timp ce la tratamentul compleAat ncalzirea p$na la 83 85 . este suficienta pentru a distruge bacteriile si ciupercile patogene. Pentru distrugerea !irusurilor din butai, acetia se mentin *3 ,7 zile la ,5 . sau altoii se tin )7 minute la 57 .. +ezinfectia termica a solului n cazul unor cantitati mici de pam$nt necesar pentru ghi!ece, se face prin punerea solului pe o sita deasupra unui cazan umplut partial cu apa ")M)7 din !olum#. Prin fierbere !aporii
o o o o o

dezinfecteaza solul. ncalzirea se face p$na la (7 ., solul st$nd pe sita aproAimati! doua ore de la realizarea acestei temperaturi. n serele moderne dotate cu instalatii de !apori suprancalziti "),3 )87 .# solul acoperit cu folii de polietilena se ncalzete p$na la (7 . timp de * ore, apoi se ntrerupe !aporizarea las$nd sa se raceasca solul sub folie. n solarii, pe suprafete mici, pe solul sapat se toarna ,7 87 l apa fiarta pe ) m , apoi se acopera cu folii de polietilena timp de * ore.
* o o

49

Tratamentul termic al solului n sere si solarii este obligatoriu ntruc$t ciupercile din sol si bacteriile patogene pot pro!oca pagube nsemnate. Agentii patogeni, bacterii si ciuperci sunt distrusi la temperaturi cuprinse ntre 37 57 ., nsa !irusurile eAistente n partile !ii din plante ramase n sol sunt distruse doar la temperaturi de (7 67 . si ntr un timp minim de )3 minute. n cazul n care nu dispunem de instalatii de ncalzirea !aporilor, pentru suprafete mici, n lunile de !ara, se mobilizeaza solul, se uda, apoi se acopera cu folii de plastic de ) mm grosime. &olul astfel ncalzit de razele solare, timp de )3 zile este dezinfectat pe ad$ncimea de )3 *3 cm. 8"liot" apia Radiot" apia presupune folosirea luminii solare n distrugerea presupune folosirea radiatiilor "razele <# spre unor bacterii eAistente n tegumentul semintelor de fasole. eAemplu, n combaterea cancerului bacterian produs de Ag obact" iu% adiobact" p!. tu%"$aci"ns. -zotopul .obalt ;7 este folosit n mod curent pentru dezinfectarea semintelor, a fructelor destinate pastrarii precum si pentru dezinfectarea spatiilor nchise. 4.(. Masuri iologice de co$ atere n cadrul conceptului de lupta integrata, pe l$nga masurile chimice de pre!enire si combatere si cele de ameliorarea rezistentei plantelor la boli, masurile de lupta biologica s au impus ca o necesitate n !ederea mentinerii starii de echilibru necesare n agroecosisteme ntre diferitele grupe de organisme eAistente, pentru a diminua inter!entia n mediul ambiant prin metode chimice. 4asurile biologice de pre!enire si combatere a bolilor actioneaza asupra interrelatiilor dintre microorganismele patogene si antagonitii lor n !ederea reducerii sau inacti!arii inoculului parazitar sau sa inter!ina n procesele de infectie prin masuri care sa protejeze plantele.
o o

4.4. Metode chi$ice de co$ atere .himioterapia s a impus n agricultura ca o !eriga tehnologica indispensabila mai ales n ultimele cinci decenii ale secolului nostru, c$nd a aparut necesitatea asigurarii unor productii constante, mari si de calitate 50

superioara. .a efect al acestei situatii, statisticile internationale semnaleaza creterea ngrijoratoare a pierderilor de recolta pro!ocate de agentii patogeni cu circa )7 J. Pe de alta parte, din totalul pesticidelor folosite n agricultura, se constata ca n ultimii *7 de ani, fungicidele au scazut de la *, J la )5,3 J, insecticidele de la 33 J la ,8,3 J, dar n schimb a crescut mult procentul de erbicide folosite, de la )3 la 8,,3 J. Prin rationalizarea aplicarii tratamentelor, numarul acestora a scazut si de asemenea si cantitatea de produse utilizate la unitatea de suprafata "ha#, deoarece s a trecut de la utilizarea de fungicide cu o doza mica de substanta acti!a la Kilogramul de produs, la fungicide foarte concentrate, dar care se aplica acum prin metode moderne n cantitati mici, pe unitatea de suprafata. 4etodele moderne de monitorizare si e!aluare a gradului de atac au determinat folosirea fungicidelor numai mpotri!a agentilor patogeni cheie si numai n cazul depasirii pragului economic de daunare "P.E.+.#. Astfel, la cerealele paioase, se eAecuta tratamentele seminale obligatorii iar dintre bolile foliare, se aplica tratamente mai ales pentru rugini si fainare, daca se depasete limita pragului economic de daunare. .u toate ca n ultimele decenii cantitatea de fungicide a scazut considerabil, pe plan mondial, datorita conceptului modern de lupta integrata, specialitii sunt constienti ca fara masurile de chimioterapie, toate celelalte metode profilactice nu !or putea sa asigure n totalitate protejarea plantelor si limitarea pagubelor produse de agentii patogeni. Generalitati des!re fungicide n conditiile moderne ale chimioterapiei, n agricultura s a renuntat la folosirea fungicidelor cu spectru larg de acti!itate, care au stricat echilibrele naturale din agroecosisteme si s a trecut la folosirea fungicidelor cu spectru mediu si ngust, care sa pre!ina dezechilibrele ecologice. n fiecare tara eAista o comisie interministeriala de a!izare a pesticidelor care pe baza unor teste cu pri!ire la efectul biologic, efectul remanent, efectul de fitotoAicitate precum si influenta asupra mediului ambiant, alcatuiesc periodic liste de produse omologate si numai acestea pot fi utilizate n agricultura tarii respecti!e. Pe baza datelor obtinute se editeaza lucrari de sinteza cu pri!ire la proprietatile pesticidelor, cum a!em n Rom$nia .odeAul produselor pesticide aparut n )66;, la care s au facut completari periodice. 51

Proprietatile fungicidelor sunt urmatoarele? fungicidele trebuie sa aiba un anumit grad de toAicitate pentru un agent patogen sau un grup de agenti patogeni si o fitotoAicitate redusa. &e calculeaza pentru fiecare produs indicele chimioterapeutic "raportul ntre doza de eficacitate optima si doza fitotoAica# care trebuie obligatoriu sa fie mai mic de )@ fungicidul trebuie sa aiba o toAicitate redusa pentru om si animale cu s$nge cald, care este calculata nu numai pentru o singura doza, ci si pentru cea antecalculata toAicitatea cronica produsa de repetarea tratamentelor care pot a!ea ca efect persistenta produselor sau a reziduurilor acestora n planta. Fungicidele omologate trebuie sa aiba o c$t mai mica influenta asupra florei si faunei eAistente n agroecosisteme. Eficacitatea aplicarii pesticidelor depinde si de formele de conditionare ale produselor n prezent mult di!ersificate@ pulberile muiabile, ce au particule cu dimensiuni ntre * *7 m si contin *3 37 J substanta acti!aMKg@ cele mai multe produse comercializate sunt astfel conditionate@ dintre ele, cele cu particule mici de ) , mai rezistente la spalarea de catre apa din precipitatii@ emulsiile, la care substanta acti!a se gasete sub forma de particule fine n lichidul de stropit@ pulberile, au particule mari ntre )7 87 m@ acestea necesita m sunt

conditii speciale de depozitare si se nt$mpina dificultati la pul!erizare, n sensul ca nu se poate lucra c$nd bate !$ntul, precum si la aderarea pe plantele tratate. Aceste fungicide au doar 5,3 ( J substanta acti!a la ) Kg de produs, restul fiind suportul inert sub forma de talc sau caolin, coloranti de a!ertizare, stabilizatori etc.@ granulele, sunt forma de prezentare obinuite a insecticidelor dar si a combinatiilor de substante insectofungicide. 1ranulele se administreaza numai la sol la baza plantelor, protej$nd n acest fel zonele sensibile la agentii patogeni si concomitent prin economia de produs ce se face pe hectar, se e!ita poluarea sau denaturarea echilibrelor agrocenozei respecti!e@ substantele utilizate pentru drajare, care se folosesc pentru n!elirea semintelor ntr o pelicula de substante "fungicide, insecticide, ngrasaminte# la care se adauga adezi!i si coloranti distincti!i.

52

+in punct de !edere chimic fungicidele se mpart n? fungicide anorganice, fungicide organo metalice si fungicide organice de sinteza. n functie de modul lor de actiune asupra agentilor patogeni, fungicidele se pot clasifica n? fungicide pre!enti!e sau de contact si fungicide sistemice. *ungicid"l" d" contact distribuite pe suprafata organelor de protejat trebuie sa acopere c$t mai mult din suprafata organelor tratate, asigur$nd distrugerea germenilor infectiosi dupa contaminare. Pe masura ce apar noi suprafete neprotejate ale plantelor, tratamentele acestea pre!enti!e trebuie sa fie repetate, ceea ce duce n final la un pret de cost ridicat pe unitatea de produs. Aceste fungicide au un spectru larg si sunt inhibitori ai unui numar mare de sisteme enzimatice celulare si respiratorii. *ungicid"l" sist"%ic", au aparut dupa )6;5, fiind considerate cele mai eficiente datorita efectului lor endoterapeutic. Ele se absorb prin frunza sau prin radacini, sunt transportate prin AHlem n mod acropetal, de la radacini spre frunze. n timp utilizarea lor unilaterala si eAcesi!a, a dus la aparitia de noi rase fiziologice ale agentilor patogeni, dependente sau rezistente si nu a fost ne!oie dec$t de o scurta perioada de , 8 ani pentru unele substante ca 2enomilul sa si piarda total eficacitatea sa asupra unor agenti patogeni ca Bot ytis cin" "a. +istrugerea antagonistilor, inhibarea mecanismelor de rezistenta ale plantelor, aparitia raselor rezistente, au dus n final la situatii critice, n care culturile tratate cu fungicide sistemice produceau mai putin dec$t loturile martor netratate. .ungicidele (i(te+ice au un +od de actiune diferit 2 unele in3i,&nd proce(ele de ,io(inteza0 altele re(piratia celulara a patogenilor0 diviziunea nucleilor0 for+area +e+,ranei4 altii (unt

in3i,itori de (teroli0 efectul lor fiind (pectaculo( la ciupercile cu rit+ alert de dezvoltare. Fungicidele anorganice +ul$ul si co%pusii sai, se folosete n combaterea ciupercilor din fam. E ysiphac"a" prin prafuire si prin stropire. El actioneaza sub forma de dioAid de sulf sau acid sulfuric, a!$nd eficacitate maAima c$nd tratamentul se eAecuta la *3 ,7 .. %a temperaturi sub )( ., actiunea sa este slaba iar la temperaturi peste ,7 . produce arsuri pe plante. +ul$ul este cel mai !echi fungicid cunoscut nca din antichitate care are si efect secundar insecticid. &e prezinta fie sub forma cristalina sau 53
o o o

amorfa, este insolubil n apa dar se sol!a n unii sol!enti ca sulfura de carbon. &ulful poate fi conditionat sub forma de pulbere folosita la prafuit "*7 *3 KgMha#, sub forma de sulf muiabil de (7 J cu particule de )7 )3 m, folosit n concentratie de ) J n doze de )777 )377 lMha sau sub forma de sulf coloidal cu particule de 7,*3 ),*3 J. &e mai folosete ca sulf bulgare "amorf# la dezinfectarea serelor si a spatiilor de depozitare n doza de ,7 gMm spatiu, prin ardere si mai eAista sub forma de paste si solutii. &ulful mai poate fi utilizat si sub forma de compui ca, polisulfura de bariu "sulfat de bariu 87 83 J P sulf macinat *7 *3 J#, zeama sulfocalcica sau polisulfura de calciu ".a&, P .a&*',#. Polisulfura de bariu si zeama sulfocalcica se folosesc iarna n dilutii de ; *7 J si respecti! prima!ara nainte de pornirea n !egetatie 3 si respecti! )7 J, iar n timpul !egetatiei ) , J cu efecte foarte bune n distrugerea unor ciuperci si mai ales celor din fam. E ysiphac"a". Ceama sulfocalcica se prepara din *,( Kg sulf macinat si ),3 Kg oAid de calciu "!ar nestins#. ntr un !as emailat de )3 *7 l se amesteca substantele si se toarna putin c$te putin , l apa fierbinte, amestec$nd cu o lopata de lemn. &e completeaza cu 5 l apa clocotita p$na la ni!elul de )7 l, apoi !asul se pune la foc iute timp de 83 de minute mentin$nd ni!elul de )7 l constant prin adaugarea de apa clocotita. Ceama obtinuta este de culoare !iinie cu puternic miros de oua stricate si se folosete prin diluare cu apa n concentratii de *7 J, )7 J sau ) , J n functie de stadiul de !egetatie. Cup ul este utilizat sub forma de sulfat de cupru sau oAiclorura de cupru n prepararea zemurilor toAice. +in sulfatul de cupru se prepara '"a%a albast a "piatra !$nata n apa# * 8 J utilizata la tratamentele din cursul repausului !egetati!, caci are actiune acida si '"a%a bo dol"'a utilizata n concentratie de 7,3 ) J n functie de stadiul de !egetatie al plantelor. Ceama bordoleza ) J se prepara din ) Kg sulfat de cupru si 7,3 Kg oAid de calciu sau l Kg !ar pasta care se dizol!a separat n c$te 86 l apa@ prin amestecare se obtin )77 l de solutie la care trebuie adaugat *77 g aracet sau +etersin pentru sporirea adezi!itatii solutiei pe planta. Prepararea solutiei se face numai n !ase de lemn sau de beton si n nici un caz metalice.
,

54

Ceama bordoleza sau cuprocalcica se administreaza n cantitati de *77 ;77 lMha la plantele cu talie mica dar se poate ajunge la 377 )377 lMha "la !ita de !ie# sau 3 )7 lMpom. O&iclo u a d" cup u "Turdacupral# este conditionata sub forma de pulbere muiabila, de culoare !erde, cu 6( J substanta acti!a, care se folosete n concentratii de 7,* 7,( J n aceleai cantitati la hectar ca si zeama bordoleza. Cobo& ;< pulbere umectabila ce contine oAiclorura de cupru cu 37 J cupru metalic si se folosete n pre!enirea patarilor si putrezirilor fructelor precum si n sil!icultura, n concentratie de 7,* 7,, J sau pentru pre!enirea atacului de mana, 8 3 KgMha. *ungu an '> 37 NP si Cha%pion 37 NP ce contin 37 J cupru sunt recomandate n pre!enirea atacului produs de di!erse bacterii patogene n special E -inia a%ylo!o a. Produsele cuprice au influente ecologice foarte reduse si nu creeaza la agentii patogeni sue dependente sau rezistente. Fungicide organice de sinte"a Aceste fungicide au un grad mare de toAicitate pentru agentii patogeni si un efect fitotoAic nesemnificati! fata de plante, om si animale, din care cauza s a eAtins cu rapiditate n practica. n functie de natura lor chimica pot fi grupate? Ditiocar a$atii sunt saruri ale acizilor dimetil ditio carbamic si etilen bis ditiocarbamic. Actiunea lor fungicida se eAplica prin inacti!area enzimelor patogenilor ce produc mane sau diferite boli foliare. Aceste fungicide nlocuiesc cu succes fungicidele cuprice.6in"b,6i a%, P opin"b, )an"b, Tiu a%, )anco'"b"compleA de etilenbisditiocarbamat de zinc si mangan, fiind baza toAica a unei game foarte largi de produse comerciale ca? +ithane 4 83, +ithane %F, 9ondozeb, 0emispor (7, 'nefung 37# )"ti a%, Deri#ati ai acidului car a$ic si en"i$ida"oli sunt substante cu actiune sistemica folosite n concentratii foarte mici, absorbite de planta si !ehiculate de se!a bruta. Ele, n urma reactiilor chimice cu metabolitii celulari dau compui stabili, a!$nd deci o actiune endoterapeutica.B"no%il, Ca b"nda'i%" baza toAica a produselor 2a!istin 37, 2a!istin F%, +erosal 37 si Bolfugo *3#, Tio$anatul d" %"til" Topsin 4 57, 4etoben 57# 55

Produse chinone, constituie un grup mai !echi de fungicide care a re!enit n uz prin produsul +elan 53 NP pe baza de ditianona care se folosete mpotri!a rapanului la mar@ produsul este selecti! fata de zoofagi si de aceea este recomandat n lupta integrata. Dicar o3i$ide sau ftalimidele, au a!ut si au nca un rol important n protectia plantelor. Ele au ca baza toAica & . .l, si gruparea ftalimidica.Captanul, ".aptadin 37, .aptan 37, 4erpan 37, .aptan (7# *olp"t4Folpan si Foldin#, Ip odion", "Ro!ral 37# (inclo'olin4 Ronilan 37 # P oclo a'4 4irage 83# P oci%idon4 &umileA 37# *"np opi%o $, ".orbel# 7iclo'olinat4&erinal# T"bucona'ol4RaAil * +&#. A$ine si a$ide, constituie baza toAica a produselor cu actiune de contact si sistemica folosite n pre!enirea bolilor foliare "mane, rugini, fainari, patari etc.#. O&ica bo&ina#Plant!aA *7 "concentrat emulsionabil# si Plant!aA ,3# Dia"ine heterociclice di#erse, sunt baze toAice ale unor fungicide sistemice de larga ntrebuintare n agricultura. Chino%"tionat"4orestan *3#, Bupi i%at""0imrod#, 9ua i%ol"Trimidal Bit" tanol"2aHcor# 'ulfa$idele si deri#atii cu sulf. +in aceasta grupa face parte Euparen pe baza de diclofluanid 37 J ce se utilizeaza n combaterea putregaiului cenuiu "Bot ytis cin" "a# la !ita de !ie, capsuni si a altor agenti patogeni. Produse guanidine sunt putin rasp$ndite a!$nd o utilizare limitata. Gru!a di#ersilor !rodusi heterociclici T ia'oli, *lut ia$ol"-mpact )*3 #, *usila'ol"Punch# 7i$"nocona'ol"&core *37#, 8"&acona'ol, "An!il 3 &.#, Cyp ocona'ol"Alto )77 &%, Atemi .# T iadi%"$on"2aHleton *3 J P/ si 2aHleton 3 P/#, T iadi%"nol"2aHfidan *37 E.#P"ncona'olul"Topas )77#, )iclobutanil4&Hsthane )*,3 E.#, P opicona'ol"Tilt *37, 2umper *37 E.#7inicona'ol4&umi (# T i$u%i'ol"Trifmine ,7# )"tcona'olul " .aramba ;7 &%# . Eti i%ol"4ilgo .#, (# *"na i%olRubigan )* E.# T iad"%o $".aliAin#, T i%o $a%id"Fademorf# 53 "pulbere umectabila# #Ca bo&ina4 9ita!aA 53#, T i$o in"4&aprol#, Ci%o&anil4.urzate 37Plus# )"tala&il"Ridomil *3, Apron

56

Gru!a !roduselor cu di#erse alte a"e to3ice, sunt constituienti ai unor fungicide a!izate ntre )653 )667. Clo otalonil "+aconHl 53 P/, 2ra!o 377 &.,# 7odin"4.arpene ;3 P/ si &Hllit ;3 NP#, 7itianon "+elan 53 P/#, Pi a'o$os "Afugan .E#, *os"til d" alu%iniu "Aliette (7 P/#, I%inoctadin t iac"tat "2efran *3 .&#, P oclo a' "&portaK 83 .E#, O&ichinol"at d" cup u 4Quinolate )3#, +ul$at n"ut u d" o&ichinol"ina ".rHptonol#, (alida%icin , & "9alidacin#, =asuga%icin "Basumin % # *o %ald"hida Formalina 87 .&# E3tractele #egetale cu actiune fungicida sunt obtinute din diferite plante nsa ele nu au o compozitie constanta si o stabilitate mai ndelungata. Astfel, din Ch"nopodiu% albu% si (icia $aba se realizeaza un eAtract acti! contra ciupercii Alt" na ia solani. +in A%a anthus hyb idus, Bo ago o$$icinalis, Ligust u% !ulga " se obtine un eAtract acti! mpotri!a ciupercii Bot ytis cin" "a. +in conurile de pin parazitate de +t obilu us t"nac"llus s a eAtras substanta +t obilu in A. +upa producerea sintetica a +t obilu in"i s a creat o noua clasa de fungicide &trobilurinele folosite n tratamentele pre!enti!e sau curati!e "Uncinula n"cato # si li!ezi "("ntu ia sp.#. A$estecurile de !roduse Amestecurile sunt cele mai recomandate pentru a fi utilizate n tratamentele moderne, caci pre!in aparitia de noi rase fiziologice ale agentilor patogeni. +atorita faptului ca aceste amestecuri sunt realizate din * , substante cu actiune diferita "profilactica, curati!a de substanta sau endoterapeutica# ele au un spectru foarte larg de eficacitate, fiind sinergice. .odeAul editat n anul )66; a!izeaza )7) produse cita? # a%"st"cu i p"nt u t ata%"nt" la s"%int"> Chinodinto& pe baza de oAichinoleat de cupru )3 J P %indan 87 J utilizat n doza de *,3 KgMt n tratarea semintelor de cereale. Labilit" ?< PU pe baza de Tiofanat metil *7 J P 4aneb 37 J utilizat n doza de * KgMt pentru tratarea semintelor de cereale. (ita!a& @<< PU+ pe baza de .arboAina ,5,3 J P T4T+ ,5,3 J utilizat n doza de * KgMt pentru tratarea semintelor de cereale si , KgMt pentru cele de sfecla. amestec din care !om din !ii

57

Ca ob"n T, pe baza de .arboAina ,5,3 J P Tiram ,5,3 J, utilizat n tratamente la sam$nta la gr$u, orz, porumb, fasole, mazare etc. )ancob"n pe baza de 4ancozeb 87 J P Tiofanat metil *7 J n tratamentele semintelor la tomate, fasole, mazare cu cantitatea de 8 KgMt si la floarea soarelui cu * KgMt. Baytan pe baza de Triadimenol )3 J P Tiabendazol )* J P -mazalil *,3 J n cantitate de * KgMt pentru tratarea semintei de orz. Ti a%"t A< PT+ pe baza de Tiofanat metil *7 J P Tiuram 87 J, utilizat n tratamentul la sam$nta la gr$u si porumb cu , KgMt, la fasole cu * KgMt, la floarea soarelui cu *,3 KgMt etc. P "lud" PT+ pe baza de Procloraz )7,( J P .arbendazim utilizat n doza de * KgMt n tratarea semintelor de gr$u si orz. Ro! al T+, pe baza de -prodion ,3 J P .arbendazim )5,3 J n doza de 3 gMKg pentru semintele de tomate si castra!eti. # a%"st"cu i p"nt u t ata%"nt" $olia "> +ilodo PU pe baza de sulf micronizat ;7 J P 4aneb )3 J utilizat n combaterea bolilor foliare ale cerealelor paioase cu cantitatea de )*,3 KgMha. Rido%il cup u B; pe baza de 4etalaAil 3 J P .upru metalic 87 J n tratamentele foliare la cartof si tomate, n cantitate de *,3 KgMha. Cu 'at" sup" ( produs compleA din .imoAanil 8 J P 4aneb ;8 J, utilizat n combaterea bolilor foliare ale !itei de !ie. cucurbitaceelor etc. +ando$an C 3, produs compleA din oAadiAil )7 J P oAiclorura de cupru, utilizat n doza de 7,*3 J pentru combaterea manelor la cartof, ceapa, cucurbitacee, !ita de !ie etc. Cup o$i& ), compleA compus din 4aneb )7 J P &ulfat de cupru )5 J, utilizat n doza de 7,8 7,3 J pentru pre!enirea bolilor bacteriene la fasole si mpotri!a manei la !ita de !ie. R"b-achs 0* produs compleA alcatuit din parafina granulata P hidroAichinoleina 7,) J utilizat la altoirea !itelor ") Kg produs la )777 !ite altoite#. 4ai recent au fost sintetizate si unele produse pesticide cu efect asupra !irusurilor, micoplasmelor si bacteriilor. Produsele cu actiune anti!irala sunt relati! putine si cu utilizare limitata. 58

Blasticidina + "sulfat de blasticidina# are actiune asupra !irusurilor mozaicului tutunului aplicat la rasat. Produsul fiind foarte toAic pentru om s a renuntat la folosirea lui. Alginatii d" sodiu sunt polimeri naturali ce se eAtrag din alge. Astfel produsul 4osanon (7 J se aplica mpotri!a mozaicului tutunului n concentratie de ) J. 7od"cil b"n'"n, sulfat de calciu cu denumirea comerciala de Emultim se aplica n doza de 7,*3 ) J n tratarea rasadurilor mpotri!a mozaicului tutunului. *os$atul t isodic 7,3 J se utilizeaza la tratarea utilajului si in!entarului din serele n care se produce rasad, fiind un mpotri!a !irozelor. Produse cu actiune antimicoplasma sunt putine si se utilizeaza n mica masura. Antibioticele din grupa tetraciclinelor sunt utilizate n tratamentele mpotri!a acestui grup de patogeni. Produsele bactericide actioneaza fie prin omor$rea bacteriilor fitopatogene sau numai ca bacteriostatice, mpiedic$nd dez!oltarea acestora. Astfel produsul .uzin )3 &. cu )3 J cupru metalic sub forma de hidroAid de cupru P zinc ) J actioneaza asupra a numeroase boli produse de bacterii la plante cum sunt patarea unghiulara a castra!etilor, arsura comuna a fasolei, focul bacterian a rozaceelor etc. +e asemenea, multe produse fungicide au si un efect pronuntat bactericid. Produse au3iliare &ubstantele folosite ca produse auAiliare la tratamente nu au actiune directa asupra agentilor patogeni dar administrate concomitent cu fungicidele contribuie la marirea eficacitatii acestora, ele fiind muiante sau adezi!e. &ubstantele muiante fa!orizeaza dispersarea uniforma a solutiei sub forma de pelicula pe suprafata de tratat iar adezi!ele maresc aderenta substantei si micoreaza pierderea substantei prin spalari. 7"t" sinul "alchil aril sulfonat de sodiu# este o pulbere umectabila care se folosete ca adaos 7,* J la solutiile de fungicid. A ac"tul "acetat de poli!inil#, este o substanta netoAica, folosita n concentratii de 7,)3 7,, J pentru a mari adezi!itatea solutiilor toAice. 59 bun dezinfectant

n practica, pentru cantitati mici de solutii se mai pot folosi laptele degresat, melasa sau * , albuuri de ou la )7 l solutie, pentru a nlocui adezi!ii din comert. -e"istenta la fungicide /tilizarea repetata si c$te o data chiar eAagerata, cu dozari greite a fungicidelor a dus la aparitia unor efecte secundare gra!e ca adaptarea parazitilor, aparitia de noi rase fiziologice sau la trecerea agentilor din grupa parazitilor facultati!i la grupa mai periculoasa a saprofitilor facultati!i. Aparitia raselor fiziologice rezistente la diferite fungicide se poate eAplica prin presiunea eAercitata de factorii mutageni asupra agentilor patogeni, dar si prin selectia suselor rezistente din populatiile eAistente ale agentului, sub influenta repetata a aceluiai fungicid. Astfel, n practica, prin folosirea repetata a Cinebului, 4anebului si a fungicidelor pe baza de Propineb s a fa!orizat atacul de Uncinula n"cato la !ita de !ie. /nele produse ca Tiuramii si sulful muiabil distrug ciupercile din genul T ichod" %a si au micorat efectul natural al antagonistilor. n !ederea mentinerii eficacitatii fungicidelor sistemice, se recomanda alternarea lor cu fungicide organice de sinteza, cu fungicide de contact sau nglobarea lor n amestecuri. nainte de a face un tratament trebuie sa se ia toate masurile profilactice si sa se determine pragul economic de daunare. -etode de aplicare a trata+entelor Acti!itatea specialitilor n domeniul protectiei plantelor presupune cunoaterea eAacta a biologiei agentilor patogeni, e!aluarea corecta a starii fitosanitare, stabilirea pragului economic de daunare, cunoaterea gamei de produse ce pot fi folosite si nu n ultimul r$nd a metodelor de aplicare a tratamentelor. n !ederea pre!enirii sau combaterii agentilor patogeni ai bolilor foliare, produsele pot fi aplicate prin prafuiri, stropiri sau cu aerosoli. P a$ui il" presupun distribuirea uniforma a fungicidului conditionat sub forma de pulbere fina pe suprafetele frunzelor, lastarilor si ramurilor. Aceste substante au o stabilitate mare si se pot distribui cu masini relati! simple dar uniformitatea distribuirii depinde de curentii atmosferici si

60

presupune un consum mare de substanta pe hectar, fiind n prezent mai putin utilizate. +t opi il" se aplica folosind aparate portabile, carosabile sau aerona!e ca elicopterele si a!ioanele. Eficacitatea stropirilor este mare n cazul n care picaturile de solutie sunt mici de 37 )37 microni si ajung uniform pe suprafetele de tratat. n cazul folosirii aerosolilor, picaturile sunt foarte mici ",7 37 microni#, cantitatile de solutii sunt mult mai reduse, dar pot fi de!iate de curentii de aer. Tratamentele aplicate prin stropiri au remanenta mai buna ca prafuirile, au o dependenta mai redusa fata de factorii climatici si presupun un consum mai mic de substanta acti!a pe hectar. Pentru stropiri sunt necesare nsa cantitati mari de apa, aparatura mai performanta, ceea ce duce la ridicarea costului de productie a tratamentelor respecti!e. Tratamentele chimice nu se pot face pe !$nt, cu !iteza mai mare de 3 mMsec, pe ploaie sau pe !reme calduroasa, peste )( *7 ., caci aceti factori fie ca ar mprastia pulberile de prafuit, sau ar spala solutiile toAice iar pe !reme calduroasa ar putea sa apara arsuri nedorite pe frunze. Tratamentele chimice cu produse de contact se repeta daca dupa aplicarea lor au cazut ploi iar daca plantele sunt nflorite, tratamentele nu se !or eAecuta dec$t cu substante ce nu sunt toAice pentru polen si albine. n cazul n care fructele si legumele tratate se consuma proaspete, este necesar sa se respecte timpul de pauza indicat pentru fiecare produs "timp limita de la ultimul stropit si p$na la recoltare#. Tehnica de aplicare a tratamentelor poate influenta eficacitatea acestora. +aca !iteza de deplasare a masinii este prea mare sau prea mica, pe unitatea de suprafata nu !a ajunge doza recomandata de substanta acti!a. 9iteza de deplasare trebuie sa fie ntre * , KmMora. +uzele aparatelor de stropit trebuiesc astfel ndreptate nc$t *M, din solutie sa cada pe partea superioara a plantelor si )M, pe jumatatea inferioara a plantei. &olutia trebuie sa fie distribuita cu o presiune cuprinsa n general ntre ; )7 atmosfere pentru ca solutia sa fie pul!erizata fin si jetul de solutie sa nu fie de!iat de e!entualii curenti de aer.
o

61

&tropirile cu !olum normal "n medie ,77 lMha la plantele cu talie p$na la ) m# umecteaza tulpinile si frunzele foarte bine, dar presupun o producti!itate mica si costuri mari. &tropirile cu !olum redus "putina apa si concentratie mare a solutiei# au o producti!itate mare, costuri mici dar greelile de supradozare pot da efecte de fitotoAicitate gra!e. Pulberile muiabile care sunt frec!ent folosite trebuie amestecate treptat cu putina apa p$na se obtine o pasta si apoi se continua dizol!area si trecerea prin sita n aparatul de stropit unde trebuie sa functioneze sistemul de barbotare. T ata "a chi%ica a s"%int"lo se poate face pe cale umeda, semiumeda sau uscata. Tratamentul pe cale umeda este foarte eficace dar necesita uscarea imediata a semintelor si de asemenea nsam$ntarea la scurt inter!al dupa tratare. Tratamentul pe cale uscata se eAecuta cu maini speciale de tratat dar, este eficient doar daca dupa semanat solul are umiditate suficienta spre a solubiliza pulberile. Tratarea pe cale umeda se face spre eAemplu prin scufundarea semintelor n solutie de formalina 7,)3 J ",37 cm formalina 87 J diluata n )77 l apa#. %a unele seminte cu tegumentul gros se practica tratarea prin sudatie. &e pregatete o solutie de formalina 7,3 J ") l formalina 87 J n (7 l apa#, se stropete sam$nta cu ) lM)77 Kg se amesteca si se acopera 8 ore cu folie de polietilena. +ezinfectarea spatiilor de depozitare se poate face cu soda caustica )3 J, 7,3 lMm sau cu lapte de !ar *7 J, 7,) lMm . n magazii se ard 37 (7 g sulf la ) m . +ezinfectarea mpotri!a daunatorilor de depozit se face cu sulfura de carbon (7 )*7 gMm timp de *8 ore apoi se aerisete timp de 8 ; ore. +ezinfectia solului din spatiile protejate se poate face pe cale chimica cu urmatoarele produse? +azomet cu doza de *77 gMm sol, 2asamid cu doza de *77 gMm sol sau 37 gMm sol, Formalina * lMm sol sau ) lMm sol, .aptadin n doza de *77 gMm sol, 'netion cu doza de 377 mlMm sol, Pre!icur 4 n doza de ,77 mlMm sol. Prin aceste tratamente sunt distrui nematozii, unele insecte cu primele doua produse iar cu restul !irusurile, bacteriile si ciupercile. 4.6. Protectia $uncii si a !lantelor ,n lucrarile cu !esticide
, * , , , , , , , , * * ,

62

Pesticidele fiind produse toAice prezinta un risc n utilizare prin aceea ca persoanele ce le manipuleaza se pot intoAica.n !ederea e!itarii fenomenelor de toAicitate sau poluare care pot aparea este obligatoriu sa se respecte normele de protectia muncii. /nitatile si persoanele ce recomanda si folosesc pesticidele trebuie sa cunoasca bine produsele si toAicitatea lor. %ucrarile de protectie trebuie sa se eAecute numai cu personal instruit periodic cu regulile de protectia muncii. .ei ce lucreaza cu pesticide !or fi perfect sanatosi si !or fi supui la nceputul actiunii si periodic controlului medical. +epozitele de pesticide !or fi amenajate conform instructiunilor elaborate de 4inisterul Agriculturii, amplasate la cel putin 37 m de celelalte locuinte si de sursele de apa. Responsabilul depozitului !a utiliza c$ntarele, !asele de dozare pentru lichide si alte ustensile numai n depozit si numai n acest scop. Eliberarea pesticidelor se face pe baza de bon numai n recipiente originale, ermetic nchise@ ambalajele din sticla, plastic sau metal care sunt recuperabile, !or fi spalate n locuri special amenajate si apoi returnate uzinelor producatoare de pesticide, iar cele nerecuperabile !or fi arse sau distruse pentru a nu fi folosite n alte scopuri. Transportul pesticidelor se !a face cu atelaje pregatite special n acest scop si strict supra!egheate. n locurile unde se prepara solutiile sau se fac tratamente este interzis accesul copiilor, a femeilor gra!ide sau a suferinzilor de plam$ni, ficat sau cu rani deschise. Resturile de solutii se !arsa n bazine departe de sursele de apa si acoperite, unde se efectueaza si neutralizarea substantelor respecti!e, iar substantele ramase se returneaza la magazie. Echipa de lucru !a fi instruita la nceputul sezonului si apoi periodic si de fiecare data la schimbarea pesticidelor si !a lucra cel mult 8 3 ore dupa care muncitorii se rotesc la alte acti!itati. 4embrii echipei !or primi haine de protectie ca, salopete, sorturi, manui si ochelari de protectie, iar la sf$rsitul campaniei de lucru aceste echipamente !or fi predate la magazia unitatii unde se denoci!izeaza@ membrii echipei se !or spala nainte de parasirea locului de munca. n timpul lucrului nu se bea, nu se fumeaza, nu se man$nca. %a locul de munca al echipelor de protectie trebuie sa eAiste si trusa medicala pentru primul ajutor necesar a fi dat n caz de intoAicatie. Tratamentele prin stropiri sau prafuiri nu se aplica pe timp de !$nt cu !iteza 63

peste 3 mMs. Tratarea semintelor cu substante toAice conditionate sub forma de pulbere, se !a face n spatii deschise pe suprafete betonate, ca la sf$rsitul tratamentului locul de tratare sa poata fi bine curatat. Terenurile tratate se marcheaza cu tablite indicatoare cu nsemnul
Icap

de mortI si inscriptia IAtentie teren tratat cu pesticideI.

PA-TEA 'PE)IALA

)APITOL7L I. 1OLILE )E-EALELO%.%. BO I # $R5! !I

1oli !roduse de ciu!erci %.%.%. n tara .ainarea gr&ului : noastra toate culturile de prin
Fig. *. Fainarea gr$ului? a#atac pe planta@ b lanRuri de spori de tip Oidiu%;c cleistotecii "organe de rezistenta# cu asce si ascospori "original).

Blu%" ia 4E ysiph", g a%inis f.sp. t itici gr$u sunt mai mult sau mai putin atacate n fiecare an de frec!enta aceasta boala care, sa si intensitatea

poate produce pagube n mod constant ntre , 8 J dar, n conditii de fa!orabilitate maAima pentru e!olutia agentului patogen pierderile de recolta pot fi de *7 *3 J "Ana >ulea si col., )653#. Si+pto+e. n toamna pe frunze pot sa apara pete albe, p$sloase, de marimi !ariabile, ce pot fi semnalate pe ambele fete ale limbului. n prima!ara, atacul se eAtinde, petele albe put$nd fi semnalate pe frunzele din etajele superioare, pe tecile frunzelor, pe paie si chiar pe spice. &ub p$sla alba miceliana, tesuturile frunzelor se ngalbenesc apoi de!in brune. Petele albe capata n scurt timp un aspect prafos, fainos, apoi de!in de culoare cenuie deoarece spre sf$rsitul !iabilitatii tesuturilor parazitate n p$sla miceliana apar mici puncte negre. Tran(+itere2ra(p&ndire. n cursul perioadei de !egetatie ciuperca 64

se rasp$ndeste prin intermediul sporilor de tip Oidiu% ce germineaza la temperaturi de , ,) ., cu optimum de )8 )5 . si n conditii de umiditate 63 J, la suprafata organelor. n timpul iernii ciuperca rezista n frunza ca parazit p$na n prima!ara c$nd, !or aparea noi generatii de spori. &porii formati t$rziu n !ara produc infectii pe frunzele gr$ului aparut ca samulastra, iar sporii de pe aceste plante !or infecta noile culturi abia rasarite n toamna. -nfectarea gr$ului n toamna se poate produce si prin sporii din organele de rezistenta care au aparut ealonat n cursul !egetatiei, mai nt$i pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. ' parte dintre organele de rezistenta !or elimina sporii "ascosporii# chiar n prima!ara. 1radul de atac produs de aceasta ciuperca este influentat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen si de rezistenta soiurilor. Epocile timpurii de semanat, cantitatile mari de ngrasaminte pe baza de azot, dublate de o desime mare a plantelor si buruienilor, creeaza conditii de maAima fa!orabilitate pentru e!olutia agentului patogen. +intre soiurile de gr$u omologate ca rezistente se prezinta numai Turda (), +ropia si Prospect iar Transil!ania ), %o!rin ,8, +elia sunt sensibile la fainare. &oiul Pandur creat la Fundulea si omologat n )66; este sensibil la fainare. &oiurile .rina si Esential omologate n *77) sunt mijlociu de sensibile la fainare. Prevenire (i co+,atere. n cadrul luptei integrate pentru a pre!eni cultura gr$ului de atacul acestei ciuperci se impune dezmiritirea sau aratura ad$nca pentru a distruge resturile !egetale ce au fructificatii de rezistenta si pentru a e!ita aparitia samulastrei. &e !or culti!a numai soiuri rezistente si n cazul n care PE+ pragul economic de daunare "*3 pete pe ultimele , "t.p timp de pauza *) zile#@ 4icrothiol frunze# este depasit, se !or recomanda tratamente foliare cu produse din grupele? $r. A? 4icrothiol ( KgMha special ( KgMha "t.p. *) z.#@ $r./? 2a!istin 37 NP 7,; KgMha@ 2a!istin F% 7,; KgMha@ 2enlate 37 NP 7,; KgMha@ 4etoben 57 P/ ) KgMha@ Topsin 57 P/ ) KgMha "t.p. )( z.#? Topsin 4 57 NP ) KgMha "t.p.)( z.#@ Topsin /%9 * lMha n ( l apa "t.p.*) z.#@ $r. .? 2ra!o 53 NP * KgMha@ $r.I6 2ion 37 N1 7,7; KgMha@ $r.76 Trifmine ,7 NP 7,3 KgMha sau alte produse recomandate pentru compleAul de boli ale frunzelor pe care le !om prezenta la sf$rsitul descrierii bolilor gr$ului. n loturile semincere se aplica primul tratament la 65
o o

naltarea paiului, al doilea la aparitia spicelor si al treilea numai n conditii de infectie maAima, dupa nflorit.

%.%.2. 8ngenunc3erea plantelor (i (i(tavirea ,oa,elor /:u%anno%yc"s g a%inis !ar. t itici Aceasta boala poate fi produsa de un grup de ciuperci dintre care cea mai frec!ent nt$lnita n tara noastra este /:u%anno%yc"s g a%inis semnalata n )6,3 de E. Radulescu apoi n )635 de .. &andu 9ille n 4oldo!a. n ultimul timp n conditii de monocultura, ciuperca s a rasp$ndit si produce pierderi de p$na la ;7 57 J din recolta. Si+pto+e. n toamna ciuperca produce brunificarea radacinilor si nnegrirea partiala a bazei tulpinii. Plantele atacate p$na la nspicare au un ritm mai lent de dez!oltare din care cauza talia lor este cu )7 )3 cm mai mica dec$t a plantelor sanatoase. &picele ieite din burduf sunt albe, fara seminte iar la baza paiului, se obser!a ca internodurile unu si doi sunt negre, datorita mortii tesuturilor si miceliului ciupercii
Fig. *. ngenuncherea plantelor si sista!irea semintelor? ) atacul la baza tulpinilor@ * miceliu intercelular@ , portiune de miceliu@8,3 fructificatie de rezistenta cu spori "T. Ferraris, )6,(#.

care

este brun. ntre teaca mici puncte negre

frunzelor bazale si pai, se obser!a aparitia unor periteciile "organele de rezistenta# ale ciupercii. n !etrele de atac de forma circulara

sau eliptica, plantele sunt culcate la pam$nt n di!erse directii, caderea fiind produsa de curentii de aer puternici ai zilei c$nd baza plantei a fost total putrezita. Plantele din !atra de atac se smulg usor "pentru ca au radacinile distruse#, iar pe resturile de radacini se mentin particule de sol retinute de miceliul ciupercii "fig. *#. Tran(+itere2ra(p&ndire. n solul monoculturilor cerealiere, ciuperca rezista sub forma de organe de rezistenta si de miceliu saprofit pe resturile !egetale ale plantelor parazitate. Practic$nd monocultura gr$ului timp de mai multi ani sau asolamente cu cereale paioase, boala poate produce pagube mari, !etrele de 66

atac fiind din ce n ce mai mari. 1radul de atac al ciupercii poate fi marit de umiditatea n eAces a solului, de desimea mare a plantelor si de fertilizarea neechilibrata cu ngrasaminte pe baza de azot n doze mari. n monoculturile de gr$u practicate pe soluri acide gra!itatea bolii este deosebita. Prevenire (i co+,atere. 4asurile de pre!enire sunt cele mai eficiente si ele se refera la respectarea unei rotatii de cel putin , ani fara cereale paioase, drenarea eAcesului de umiditate, corectarea aciditatii solului, fertilizarea echilibrata si araturi ad$nci dupa recoltare pentru a ncorpora resturile de plante bolna!e. &oiurile de gr$u a caror tesuturi mecanice sunt bine dez!oltate ".olina, Prospect# si gr$nele tratate cu retardanti de cretere "...#, sunt mai rezistente la atacul acestei ciuperci. %.%.'. .uzarioza tulpinilor (i ar(ura (picelor /ibb" "lla '"a", forma conidiana *usa iu% os"u% $. c" "alis. .ercetarile ntreprinse la -...P.P. au scos n e!identa nca din )653 "Ana >ulea# ca bolile produse de ciupercile apartin$nd genului *usa iu% sunt mult rasp$ndite n culturile de gr$u, orz, porumb si chiar o!az, produc$nd pagube de ) , J. n conditii deosebit de fa!orabile e!olutia acestor ciuperci pe gr$u produce pagube de )77 J. Si+pto+e. 2oala poate fi semnalata pe plantele de gr$u n mai multe din etapele lor de dez!oltare. -mediat dupa germinare, t$nara plantula poate fi atacata iar ca urmare se ngalbenete, se rasucete n forma de tirbuon si piere nainte de rasarire, aa nc$t, nca din toamna putem remarcam goluri n cultura. n faza de nfratire se obser!a o brunificare a radacinilor si bazei tulpinilor de la plantele infectate. Aceste plante sunt ce!a mai mici si prezinta spice mici, albe. .ea mai periculoasa faza de mbolna!ire a plantelor este cea de dupa nspicare, c$nd se obser!a spiculete razlete, portiuni de spic sau chiar spice ntregi atacate, ce prin decolorare de!in galbui, apoi uor roz, mai ales la calc$iele aAului sau chiar pe tot spicul daca !remea este umeda. &emintele ce apar sunt sita!e, cu facultatea germinati!a si masa a )777 boabe mult scazuta. Tran(+itere2ra(p&ndire. n cursul !egetatiei infectia este realizata 67

prin miceliul ce poate trece prin sol de la planta la planta sau prin sporii purtati de !$nt, apa sau insecte. +e la un an la altul, ciuperca rezista pe seminte sub forma de spori, iar n sol, sub forma de miceliu si peritecii "organe de rezistenta#. 1ra!itatea atacului este marita de reactia acida a solului, de umiditatea ntre ,7 87 J a acestuia si de temperaturile nefa!orabile germinarii si rasaririi rapide a plantulelor. n solurile alcaline dez!oltarea ciupercii este mpiedicata mai ales daca temperaturile sunt sub )7 . sau peste *( .. /miditatea atmosferica ridicata si temperaturile de *7 *; . fa!orizeaza atacul fuzariozei pe spice si n acest caz, pierderile pot fi foarte mari. EAcesul de azot este si n acest caz un factor fa!orizant al aparitiei bolii. Prevenire (i co+,atere. n solele unde s a manifestat aceasta boala se recomanda araturi ad$nci de !ara pentru ngroparea resturilor !egetale si e!itarea aparitiei samulastrei ce poate fi atacata si !a constitui o sursa de infectie pentru culturile semanate n toamna. n asolament nu trebuie introduse succesi! culturile de cereale paioase, deoarece !a crete puterea de infectie a ciupercii din sol. Tarlalele se !or fertiliza cu doze echilibrate de azot, fosfor si potasiu. %oturile semincere se supra!egheaza tot timpul anului si daca sunt puternic atacate, mai ales dupa nspicare, se !or respinge la certificare. .onditionarea si tratarea semintelor de gr$u este obligatorie nainte de semanat, deoarece pe suprafata semintelor se pot gasi spori de *usa iu%. Acest tratament se eAecuta cu? Tiradin 377 &. *,3 lMt sam$nta@ Tiradin 57 P/& * KgMt sam.@ 2ra!o 53 NP * KgMha "tratamente pe spic#@ Panoctine ,3 %& * lMt sam.@ 9Hdan *3 NP ) KgMt sam.@ +i!idend 7,7 F& ) lMt sam.@ -mpact )*3 &. 7,3 lMha "tratament la spice atacate#@ 'rius ; F& 7,3 lMt sam.@ 'rius &T * N& ),3 KgMt sam.@ RaAil 7;7 F& 7,3 lMt sam.@ RaAil * N& ),3 KgMt sam.@ Real *7 F& 7,* lMt sam.@ &umi ( * F% ) lMt sam.@ +i!idend &tar 7,; F& ) lMt sam.@4iclobor EAtra ;3 P/& * KgMt sam.@ Prelude &P ),3 KgMt sam.@ RaAil T 3)3 F& * lMt sam.@ RaAil T *7; 1el 3 KgMt sam.@ &umi ( Plus ),3 lMt sam.@ Tiracarb ;77 . *,3 lMt sam.@ Tiramet ;7 PT& , KgMt sam.@ Tiramet ;77 &. , mlMt sam.@ 9incit F ),3 lMt sam.@9ita!aA *77 FF *,3 lMt sam. +intre soiurile a!izate, soiul Transil!ania este rezistent la fuzarioza, 68
o o o

soiul /lpia este mijlociu de rezistent iar soiurile %o!rin ,8 si Fundulea *6 sunt sensibile. &oiurile nou a!izate din sensibile la fusarioza. *77), .rina si Esential sunt

%.%.). -ucegaiul de zapada g a%inicola

)ic on"ct i"lla4Calon"ct ia,

2oala este semnalata n iernile cu depuneri mari de zapada, pe tarlalele unde terenul nu a fost ni!elat si eAista ad$ncituri sau, pe terenurile joase din luncile r$urilor. Si+pto+e. .iuperca ataca baza plantelor de gr$u sau alte cereale paioase si frunzele ce sunt dispuse n rozeta la suprafata solului. %a baza plantelor ciuperca produce zone mici brunificate, alungite de a lungul tulpinitei, iar pe frunze se dez!olta un miceliu alb cenusiu cu punctuatii roz. Atacul se obser!a n micile portiuni joase ale tarlalelor unde stratul de zapada a fost mai gros si apa din topirea zapezii a baltit mai mult. 9etrele de atac se pot eAtinde sub zapada, frunzele plantelor se ngalbenesc, se usuca si dupa topirea zapezii se obser!a ca frunzele sunt lipite de sol iar cultura prezinta goluri. Prevenire (i co+,atere. .iuperca se combate la fel ca si ciuperca /ibb" "lla '"a", dar n acest caz se recomanda n plus, drenarea eAcesului de umiditate si ni!elarea terenului pentru a se e!ita depunerile mari de zapada sub care plantele sunt debilitate prin sufocare.

%.%.*. Taciunele z,urator al gr&ului : Ustilago t itici 2oala apare n mod constant n lanurile de gr$u cu o frec!enta de ) J sau mai rar 8 3 J. n ultimii ani, datorita faptului ca pe unele tarlale s a semanat gr$ul fara a se fi eAecutat tratamentele la sam$nta cu fungicide sistemice, procentul plantelor taciunate s a marit considerabil. Si+pto+e. Plantele infectate au o naltime uor scazuta si un aspect rigid. %a ieirea spicului din burduf, se obser!a ca acesta este n!elit ntr o membrana fina, argintie sub care toate componentele spiculetelor sunt distruse si transformate ntr o pulbere bruna negricioasa. +upa ruperea membranei, !$ntul rasp$ndete pulberea de spori si din fostul spic ram$ne doar aAul. Atacul se obser!a uneori numai la spicul tulpinii principale, alteori si 69

la spicele fratilor "fig. ,#.

Fig. ,.Taciunele zburator al gr$ului? ) spic atacat@ * spori@ ,,8,3 trei stadii de germinatie a sporului " T. Ferraris, )68)#.

Tran(+itere2ra(p&ndire. loc infectia florala iar n anul urmator

.iclul e!oluti! al se !or putea

ciupercii se desfasoara n doi ani agricoli, n primul an are obser!a simptomele de atac. Rasp$ndirea ciupercii n lan se face prin spori "teliospori# dui de !$nt, iar de la o tarla la alta transmiterea ciupercii se face prin intermediul semintelor infectate. Prevenire (i co+,atere. n !ederea obtinerii de sam$nta sanatoasa se recomanda izolarea loturilor semincere de loturile gr$ului

de consum si nainte de semanat gr$ul !a fi tratat cu? .aroben 53 PT& *,3 KgMt sam.@ Prelude &P ),3 KgMt sam.@ 9ita!aA *77 P/& * KgMt sam.@9ita!aA *77 FF *,3 lMt sam.

%.%.6. -alura co+una Till"tia sp. 4alura este n prezent cea mai rasp$ndita boala n zonele colinare ale globului si ale tarii noastre. +aca n )653 si n anii urmatori cercetatorii fitopatologi "Ana >ulea si col.# afirmau ca prin aplicarea tratamentelor obligatorii la seminte, atacul este nt$lnit Dcu totul sporadicF n prezent din cauza ca pe tarlale ntinse, proprietarii particulari la au semanat gr$u fara a face tratamente sam$nta,

gradul de atac al ciupercilor a crescut ngrijorator. Si+pto+e. Plantele atacate se recunosc destul de dificil p$na la nspicare, deoarece singurele simptome e!idente sunt scaderea naltimii cu )7 *7 J si usoara colorare n !erde albastrui a frunzelor. %a ieirea din burduf se constata ca spicele malurate au mai multe boabe n spiculete, toate spiculetele sunt cu seminte "chiar si cele de la !$rful si baza spicului# iar pozitia spicului ram$ne dreapta p$na la recoltare. +in cauza semintelor care sunt si mai lungi si mai groase dec$t cele sanatoase, glumele si paleele sunt ndepartate, spicele apar zburlite, cu ariste fragile. &emintele au santul !entral putin pronuntat si o culoare nchisa "cenuie#,

deoarece n interiorul lor este o masa prafoasa de spori negri. %a treierat semintele total distruse se 7 0

sfar$ma u or iar gr$ul capata un puternic miros de pete stricat ./neori n interiorul bobului eAista numai pungi cu spori ,din care cauza acestea se sfarma iar sporii din interior, !or produce infectii n toamna, daca nu se trateaza gr$ul cu fungicide sistemice"cele ce pot opri e!olutia ciupercii din interior#. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iclul e!oluti! al ciupercii se desfasoara pe un an agricol, infectia are loc n toamna n timpul germinarii iar manifestarea bolii se obser!a abia la nspicat. %a treier semintele malurate se sparg si pun n libertate sporii, care se depun pe semintele sanatoase, fiind gasiti pe santul !entral sau pe periorii de la !$rf. %a semanat, semintele netratate,
Fig. 8. 4alura comuna? ) spic malurat@* A samanta malurata * 2 sectiune prin sam$nta malurata@ ,,8 spori@ 3 spor germinat pe care s au format sporedii@ ; sporedii unite cu sporediola@5 sporediola germinata@ ( formarea sporilor pe miceliu "T. Ferraris, )68)#.
o

aduc sporii n sol si c$nd germineaza gr$ul la )8 ); . si umiditate suficienta, germineaza si sporii produc o coroana de sporedii"spori mici #. Acestea se unesc prin canale "n forma literei ># si apoi dau natere la filamente de infectie. /neori, pe sporedii nainte sau mai adesea dupa conjugare apar sporediole care pot multiplica ciuperca n sol. 4iceliul infectios patrunde n planta pe la baza plantei sau prin rani. Atacul are loc la 6 )* . n conditii de ;7 J umiditate a solului si dureaza p$na c$nd plantele au * cm naltime. 4iceliul crete n acelai ritm cu planta, ajunge n spic, unde n final !a aparea o masa de spori negri "fig. 8#. +aca epoca optima a fost depasita si gr$ul a fost din greeala semanat prea ad$nc, atacul de malura este mult mai puternic. &oiurile de gr$u de toamna sunt mai sensibile dec$t gr$ul de prima!ara . Prevenire (i co+,atere. n !ederea obtinerii unor culturi sanatoase se impun urmatoarele masuri? araturi ad$nci de !ara pe tarlalele ce au a!ut gr$u malurat@ loturile semincere sa fie semanate la epoca optima, la ad$ncimea optima si cu gr$u tratat. +aca la inspectia fitosanitara se gasesc plante malurate, lotul se respinge de la sam$nta, se declaseaza la gr$u de
o

71

consum@ combinele folosite la recoltarea loturilor semincere trebuie bine curatate. Tratarea semintelor nainte de semanat se !a face cu? +ithane 53 N1 *,3 KgMt sam.@ +ithane 4 83 *,3 KgMt sam.@ 9ondozeb *,3 KgMt sam.@ 9ondozeb 53 +1 *,3 KgMt sam.@ Tiradin 377 &. *,3 lMt sam.@ Tiradin 57 P/& * KgMt sam.@ Panoctine ,3 %& * lMt sam.@ 9Hdan *3 NP ) KgMt sam.@ +i!idend 7,7 F& )lMt sam.@ 'rius &T * N& ),3 KgMt sam.@ 'rius ; F& 7,3 lMt sam.@ RaAil 7;7 F& 7,3 lMt sam.@ RaAil * N& ),3 KgMt sam.@ Real *77 F& 7,* lMt sam. %.%.9. -alura pitica Till"tia nani$ica# 4alura pitica este n general mai putin eAtinsa n lume dec$t malura comuna dar n unele tari europene sau din America de 0ord, boala produce pierderi mari. n Rom$nia a fost obser!ata n )63, n 'ltenia, nordul 4oldo!ei, 4untenia si
* pl% ante atacate, cu talia redusa "1. 1oidanich, )6;8#. 222 Fig. 3. 4alura pitica? Till"tia cont o!" sa> ) plante sanatoase@

Till"tia cont o!" sa "sin.

Transil!ania, apoi si n alte zone. n conditii de monocultura a gr$ului boala produce pierderi nsemnate de recolta "-. .omes, )65(#.

Si+pto+e. Plantele malurate au o culoare !erde albastruie si o naltime mult redusa fata de a plantelor sanatoase, cu ;7 (7 J mai mica. Atacul este remarcat n !etre de forma circulara sau eliptica, n care plantele pitice au spice foarte mici, a caror seminte sunt aproape sferice. +ei, continutul semintei este transformat n spori, masa acestora este densa si se sfar$ma greu. Plantele atacate au un numar mai mare de frati dar fiecare spic are un numar redus de spiculete "fig. 3#. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca rezista n sol sub forma de spori, deoarece plantele atacate de malura pitica nu sunt recoltabile, pentru ca nu au naltimea necesara pentru a fi taiate si aduse n combina. &picele malurate ram$n pe sol iar prin lucrarile agricole efectuate, semintele sunt sfar$mate si sporii rasp$nditi pe o suprafata destul de restr$nsa "c$ti!a metri patrati#, ce !a constitui n caz de monocultura, suprafata !etrei de atac. n 72

solurile umede sporii rezista ) * ani dar n solurile mai uscate pot ram$ne !ii chiar si , ( ani, datorita stratului eAterior de gel. &porii din sol !or germina si !or infecta numai gr$ul din cu monoculturi semanate t$rziu, n terenuri acide, fertilizate numai

ngrasaminte pe baza de azot si numai daca semintele sunt mai la suprafata solului. .iuperca a mai fost semnalata pe obsiga, '$zanie si pir. &oiurile si liniile de gr$u care au fost obtinute la Fundulea si s au do!edit a fi rezistente la aceasta ciuperca "%ibellula si linia T ))8 5)# nu mai sunt incluse acum pe lista soiurilor omologate. Prevenire
Fig. ;. Rugina bruna a gr$ului? a frunze cu grupuri de spori@ b grup de spori de !ara@c spori de rezistenta "original#.

(i

co+,atere.

&e

recomanda o rotatie de 8 3 ani iar tarlalele unde s a obser!at atacul timp de mai multi ani nu !or fi repartizate pentru loturi

semincere. &am$nta !a

fi tratata obligatoriu cu unul din produsele

recomandate la malura comuna.

%.%.:. Rugina ,runa a gr&ului

Puccinia "condita f.sp. t itici

2oala este rasp$ndita n toate zonele de cultura ale gr$ului, unde apare n fiecare an si produce pierderi medii de 3 J din recolta. %a noi n tara este considerata ca fiind cea +ai periculoa(a rugina a gr&ului. Si+pto+e. 2oala poate aparea nca din toamna si continua n prima!ara c$nd se obser!a pe frunzele atacate puncte eliptice, o!ale sau circulare de ) * mm lungime si 7,3 7,( mm latime, de culoare ruginie, rasp$ndite pe ambele fete ale limbului "toamna punctele apar la baza frunzelor#. .ele mai multe puncte de atac se obser!a nsa pe fata superioara a frunzelor dar pot aparea si pe tecile frunzelor si mai rar pe tulpini. 1rupurile de spori sunt la nceput subepidermice, apoi epiderma crapa si sunt pusi n libertate sporii de culoare galbui. Atacul se eAtinde de la frunzele inferioare spre cele superioare si uscarea lor are loc n aceeai ordine. Frunzele soiurilor sensibile au pete de decolorare si grupuri de spori de !ara, n timp ce la soiurile hipersensibile apar doar zone brune fara sporulatie. &pre sf$ritul perioadei de !egetatie, pe partea inferioara a 73

limbului frunzelor, pe teci si pe tulpini apar grupuri negre, subepidermice de spori de rezistenta "fig. ;#. Tran(+itere2ra(p&ndire. n cursul perioadei de !egetatie, n toamna si n prima!ara, ciuperca se rasp$ndete prin spori de !ara. n timpul iernii rezista sub forma de miceliu de rezistenta n tesuturile frunzelor sau sub forma de spori de !ara, daca iernile nu sunt prea geroase. /ltimele generatii de spori care infectiile samulastra toamna. pe apar n !ara, asigura plantele tinere din

si apoi sporii formati pe &porii

o

acestea !or infecta gr$ul rasarit n germineaza

o

la

temperaturi cuprinse ntre * ,* ., cu un optim de )7 ** ., n conditii de

Fig. 5. Rugina galbena? a atac sub forma de dungi galbene pe frunze si pe spic@ b palee si bob atacat@ c spori de !ara@ d spori de rezistenta "original#.

umiditate maAima. &porii de rezistenta nu joaca nici un rol n e!olutia al ciupercii chiar daca pot germina,

deoarece n flora tarii noastre nu eAista o planta gazda pe care sa produca infectii. Prevenire (i co+,atere. .ea mai eficienta masura de pre!enire a aparitiei acestei rugini este culti!area de soiuri rezistente, nsa acest lucru se realizeaza greu, din cauza specializarii !ariate a ciupercii. .ercetarile lui E. Radulescu si Florica 0egulescu au e!identiat prezenta n tara noastra a 38 de rase fiziologice. +intre soiurile de gr$u culti!ate, unele sunt rezistente la rugina bruna .olina, Prospect, /lpia si Pandur, altele sunt mijlociu de rezistente Turda (), Fundulea *6, Flamura (7 iar soiul Transil!ania ) dei este nca pe lista soiurilor omologate este sensibil la aceasta rugina. &oirile nou introduse n *77)? .rina este sensibil la rugina bruna iar Esential este rezistent la rugina bruna. +epasirea epocii optime de semanat, sensibilizeaza gr$ul la aceasta boala la fel ca si ngrasarea eAcesi!a cu ngrasaminte pe baza de azot. Araturile ad$nci de !ara, distrugerea samulastrei, amplasarea corecta a gr$ului ntr un asolament, sunt lucrari ce scad posibilitatile de eAtindere a atacului acestei ciuperci pe semanaturile de toamna. .utura poate fi tratata 74

cu unul din produsele ce combat ciupercile de pe frunze "!ezi enumerarea acestora de la sf$ritul capitolului cu bolile gr$ului#.

%.%.;. Rugina gal,ena Puccinia st ii$o %is 2oala este cunoscuta n toate zonele unde se culti!a gr$ul, dar pagubele cele mai mari se nregistreaza n regiunile mai umede si racoroase. n anii cu !eri umede si reci ")6;7, )6;), )6;*, )6;;, )6;5, )655 si )65(, *77)# ciuperca a produs pagube mari n .$mpia +unarii, +obrogea si centrul 4oldo!ei "Ana >ulea si col., )653, 9iorica -acob *77,#. Si+pto+e. n toamna atacul este sporadic si se manifesta prin aparitia la !$rful frunzelor a unor puncte galbene. Prima!ara n aprilie, mai si nceputul lunii iunie atacul se obser!a pe toate organele aeriene, limbul frunzelor, teci, tulpini, glume, rahis, ariste si chiar pe seminte. Pe aceste organe apar puncte mici de 7,3 ) A 7,, 7,3 mm, dreptunghiulare, galbene limonii, dispuse n siruri paralele ntre ner!uri si nsotite de zone albicioase liniare. &pre sf$rsitul perioadei de !egetatie apar dungi scurte, din linii punctate negre, paralele, constituite din grupurile de spori de rezistenta care strapung epiderma tesuturilor, marind suprafata de e!aporare a apei din planta, produc$nd uscarea rapida a frunzelor si sita!irea accentuata a semintelor "fig. 5#. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca n conditii de temperaturi moderate si umiditate atmosferica ridicata, se rasp$ndete uor prin sporii de !ara n timpul prima!erii si !erii, apoi trece pe samulastra si de aici pe plantele semanaturilor de toamna. +aca temperaturile din timpul !erii depasesc *3 *6 ., sporii sunt omor$ti, iar infectiile de toamna se !or produce cu spori adusi de !$nturile din 0, 0 9 si 9, unde !erile sunt racoroase si umede. &porii de rezistenta nu joaca nici un rol n rasp$ndirea ciupercii dar pot produce uscarea rapida a frunzelor. Rezistenta ciupercii peste iarna este asigurata de miceliul de infectie, daca iernile sunt bl$nde cu temperaturi ce nu coboara mult sub 7 .. n conditiile tarii noastre chiar daca lanurile au fost infectate n toamna, n prima!ara ele nu mai sunt infectate, deoarece sporii de !ara si miceliul nu rezista la gerurile iernii. -nfectiile de prima!ara sunt facute numai de sporii adusi de !$nt din 09 sau &. Prevenire (i co+,atere. .ercetarile asupra rezistentei soiurilor de 75
o o

gr$u la rugina galbena au e!identiat faptul ca n Rom$nia eAista acum dintre care cea *6, cele +elia ), rase fiziologice soiurile Flamura sunt

mai rasp$ndita este rasa *7 A. +intre culti!ate, Fundulea (7, Turda la () si si .olina

recent introduse,
Fig. (. Rugina neagra? a dracila cu spori@ b sectiune n frunza de dracila@ c grupuri de spori de !ara si de rezistenta pe teaca frunzei si pai@ d spori de !ara si spori de rezistenta@ e sectiune prin grupul de spori de rezistenta@ f spor germinat "original#.

rezistente

rugina galbena

si pot fi recomandate pentru zonele cu !eri umede

si racoroase. &oiurile %o!rin ,8 si Transil!ania ), dei sunt nca pe lista soiurilor aprobate a fi culti!ate, nu sunt rezistente la rugina galbena ca si soiul +ropia ce este mijlociu de rezistent la aceasta rugina. &oiul omologat n )66;, Pandur este mijlociu de rezistent la aceasta boala. &oiul .rina omologat n *77) este mijlociu de sensibil la rugina galbena iar soiul Esential omologat n *77) este mijlociu de rezistent la aceasta rugina. 4asurile de igiena culturala, de fertilizare echilibrata ca si toate masurile agrotehnice ce asigura conditii optime pentru plante, sunt indicate pentru pre!enirea atacului acestui agent patogen.

%.%.%0. Rugina neagra a cerealelor Puccinia g a%inis 2oala cunoscuta sub liniara, numele de rugina rugina paiului sau rugina neagra, este

rasp$ndita n toate tarile culti!atoare de gr$u si a produs pagube nsemnate. &unt cunoscuti n istoria agriculturii tarii noastre anii )6,*, )687 si )633, c$nd au fost distruse suprafete mari de gr$u, de pe care nu s au recoltat nici macar paiele. Si+pto+e. Aparitia simptomelor produse de rugina neagra are loc foarte t$rziu, catre sf$rsitul perioadei de !egetatie. n ordine, ruginile apar astfel? toamna rugina bruna si galbena, prima!ara de!reme rugina bruna care ierneaza la noi ca miceliu de

rezistenta n frunze, apoi rugina galbena si mai t$rziu rugina neagra. Pe tulpini, pe tecile frunzelor si uneori chiar pe ariste, apar crapaturi "fig. (#. 7 6 n care se obser!a la nceput un praf rocat apoi un praf negru

.iuperca rezista peste iarna sub forma de spori de rezistenta sau sub forma de miceliu de infectie n mugurii lastarilor de dracila. &porii rezultati din germinarea sporilor de rezistenta asigura infectiile primare de pe frunzele de dracila si mahonie. Rasp$ndirea ciupercii n prima!ara se face prin intermediul sporilor, ce multiplica infectia pe gazdele intermediare, dracila si mahonie . Rasp$ndirea ciupercii n prima!ara se face prin intermediul sporilor, ce multiplica infectia pe plantele gazda intermediare, dracila si mahonie. &porii formati pe plantele gazda pot germina , ; saptam$ni la temperaturi de 3 )( .. &porii de !ara care apar pe gr$u, pot germina imediat daca eAista o umiditate atmosferica mare "66 J# si o temperatura ntre * ,) . cu optim la *7 .. +aca gr$ul este puternic luminat si atmosfera este uscata, procentul de germinatie, ca si numarul infectiilor produse de sporii de !ara scade foarte mult. .hiar daca sporii de !ara dau infectii pe samulastra sau pe gr$ul semanat n toamna, miceliul de infectie piere iarna. &porii de rezistenta nu pot germina imediat, au ne!oie de o perioada de maturatie. n prima!ara, dupa ce au rezistat la temperaturi scazute "chiar *3 .#, germineaza la temperaturi cuprinse ntre 3 ,8 .. Temperaturile mai mari de ,3 . si atmosfera uscata le distrug facultatea germinati!a. Prevenire (i co+,atere. 4asurile ce se pot lua mpotri!a acestei rugini se refera la distrugerea plantelor gazda intermediare si la e!itarea atacului ciupercii pe gr$u prin culti!area de soiuri rezistente sau soiuri precoce, care datorita maturizarii rapide, nu mai pot fi infectate de sporii aparuti pe plantele gazda intermediare. n tara noastra au fost identificate )* rase fiziologice "din cele ,77 eAistente n lume# ale ciupercii, dintre care rasa ,8 este cea mai rasp$ndita, urmata de rase *) si )8. &oiurile Turda (), Fundulea *6 si /lpia sunt rezistente la aceasta rugina. %a combaterea acestei ciuperci trebuie sa se tina cont de faptul ca dei ea apare pe mai multe specii de plante, are ; f. sp.? ) f.sp. s"calis@ * f.sp. t itici@ , f.sp. a!"na"@ 8 f.sp. ai a" "pe paiu#@ 3 f.sp. ag ostis @ ; f.sp. ag ostis. %.%.%%. Patarea ,runa a frunzelor nodo u% 77 +"pto ia t itici si +"pto ia
o o o o o o

n conditii de culti!are intensi!a gr$ului, septoriozele au de!enit o problema n toate tarile culti!atoare deoarece mai ales n anii racorosi si umezi aceste ciuperci produc pagube mari. n tara noastra +"pto ia t itici este semnalata n n zonele ce n mai secetoase, nodo u% timp +"pto ia 4oldo!a

predomina

centrala, .risana si Transil!ania ".. 1heorghie, )6(7#. Si+pto+e. .iuperca +"pto ia t itici ataca frunzele de gr$u nca din toamna c$nd se obser!a pe acestea
Fig. 6. Patarea bruna a frunzelor? +"pto ia t itici> a porRiune de frunza atacata, marita@ b fructificatie cu spori "Al. 0egru, )6(3#.

pete o!ale, !erzi galbui, apoi brune, ce se eAtind si chiar se pot uni. n centrul zonelor uscate se obser!a

puncte mici negre, fructificatii "picnidii# cu spori. n timpul prima!erii si !erii atacul se eAtinde frunzele inferioare spre de la cele superioare, pe frunze apar$nd pete

eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenusiu, cu puncte mici negre. n cazul unor !eri umede si racoroase, atacul este foarte
Fig .)7. &eptorioza paiului? +"pto ia nodo u%? a atac la noduri@ b atac pe spic "A. 0egru, )6(3#.

puternic si frunzele se sf$ie. Pe tecile frunzelor si pe pai apar pete de decolorare alungite care de!in apoi dungi brune. 1lumele si rahisul si pot prezenta, n cazul n care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre, dispuse n siruri scurte "fig. 6#. .iuperca +. nodo u% produce pete eliptice, cu contur regulat sau sinuos, care au n zona centrala o portiune de ) *,3 mm bruna negricioasa. Tesuturile parazitate se usuca nainte de aparitia fructificatiilor cu spori@ c$nd sunt atacate tulpinile si spicele, se obser!a pete brune nchis cu fructificatii negre, iar uneori spicul poate fi distrus n ntregime "fig. )7#. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iupercile se rasp$ndesc n
o o

cursul

!egetatiei prin spori. n cazul agentului +. t itici, sporii germineaza n limite largi de temperatura "* ,* .# cu optim la ** *; . si dupa 5 ); zile ncepe 78

formarea noilor fructificatii ce poate dura )) )3 zile. n cazul n care eAista conditii fa!orabile de umiditate atmosferica ridicata, ntr o perioada de !egetatie se pot forma 5 6 generatii de spori. +"pto ia t itici ezista peste iarna sub forma de fructificatii cu spori pe resturile !egetale sau miceliu n plantele atacate din toamna. .iuperca +. nodo u% prezinta mai multe forme de rezistenta? miceliu n frunze, fructificatii pe resturile !egetale si n plus, miceliul de pe semintele infectate. Aceasta ciuperca poate infecta si gramineele din flora spontana pe care formeaza fructificatii cu spori. Prevenire (i co+,atere. 4asurile pre!enti!e, ca? nlaturarea resturilor !egetale atacate sau nglobarea lor n sol, rotatiile corecte de , 8 ani fara cereale paioase, e!itarea fertilizarii eAcesi!e cu azot, duc la reducerea pericolului de rasp$ndire si atac al ciupercilor din genul +"pto ia. Tratarea semintelor cu fungicide este obligatorie pentru pre!enirea atacului de +"pto ia nodo u%. Pre!enirea si combaterea septoriozelor n cursul !egetatiei se face prin tratamente foliare "!ezi lista la finalul cap. bolile gr$ului#. &oiurile au rezistenta !ariata. .olina si /lpia sunt mijlociu de rezistente la septorioze, +ropia si Prospect sunt mijlociu de sensibile iar soiul +elia este sensibil la atacul de septorioza. &oiurile nou omologate n *77) .rina este sensibil la septorioza iar Esential este mijlociu de sensibil la septorioza. Trata+entele plantelor de gr&u 1n cur(ul vegetatei (e fac cu produ(e din grupele6 $r./6 2a!istin +F 7,; KgMha.@ .arbendazim 377 &. 7,; lMha.@ 1oldazim 377 &. 7,; lMha.@ $r..6 2ra!o 53 NP * KgMha.@ 2ra!o 377 &. *,3 lMha.@ $r.<6 &aprol )67 E. ),3 lMha.@ $r.I6 .orbel E. ) KgMha. " t.p. ,3 zile#@ $r.76 2aHfidan *37 E. 7,3 lMha"t.p.,3 z.#@ 2aHleton *3 NP 7,3 lMha "t.p.,3 zile pentru fainare, 5 zile pentru septorioze#@ 2umper *37 E. 7,3 lMha.@ .aramba ;7 &% ) lMha dar pentru +.nodo u% doza este de ),* lMha.@ 1ranit *37 &. ) lMha.@ -mpact )*3 &. ) lMha "tratarea frunzelor cu t.p. 8* zile sau 7,3 lMha tratamente la spic#@ 4irage 83 E. ) lMha.@ 'rius *3 EN 7,3 lMha.@ &anazole *37 E. 7,3 lMha.@ &anazole *37 .E 7,3 lMha.@ &ha!it *3 E. 7,3 lMha.@ &oprano )*3 &. 7,3 lMha.@ &portaK 83 E. ) lMha.@ &umi ( )*,3 NP 7,8 KgMha.@ Tilt *37 .E 7,3 lMha "t.p.*( z.#.@ Tilt *37 .E R9 7,3 lMha "t.p.*( z.#@ Triadimefon .-1 *3 P/ 7,3 KgMha.@ 9Hdan *3 E. 7,3 lMha.@ 79

$r. 6 Alert 7,( lMha.@ Alegro ) KgMha.@ Alto .ombi 8*7 7,3 lMha.@ Archer 8*3 7,( lMha.@ Artea ,,7 E. 7,8 lMha.@ 2rio 7,3 lMha.@ 2umper &uper 867 E. 7,( lMha.@ 2umper Forte ) lMha.@ Falcon 8;7 E. 7,; lMha.@ Folicur 2T **3 E. 7,( lMha "se recomanda si pentru fusarioza spicelor#@ 4ugibon N'P *,3 KgMha "t.p. *( z.#@ &ilodor )*,3 KgMha "t.p.*( z.#@ &trate 1o *37 E. ) lMha.@ Tango 7,3 lMha.@ Tango &uper 7,53 lMha.@ Topsul F% ,,3 lMha.

%.2. BO I # OR=! !I %.2.%. Sf&(ierea frunzelor Py "nopho a g a%in"a 2oala este deosebit de periculoasa at$t pentru orz c$t si pentru orzoaica, put$nd aduce prejudicii de p$na la *7 J din recolta. Si+pto+e. atacate prezinta Frunzele pete de plantelor decolorare

eliptice, situate ntre ner!uri, la nceput izolate apoi unite, form$nd dungi brune. Pe tesuturile brune, brunificate se formeaza un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sf$sie n lungul lor. Atacul se poate obser!a pe pai prin brunificarea internodului terminal si chiar pe spic,
Fig. )). &f$sierea frunzelor de orz? a frunze parazitate@ b spori "original#.

care se brunifica, se deformeaza, are pete brune pe glume si palei si formeaza

seminte sita!e cu pete brune sau, daca atacul se instaleaza n faza de burduf, spicul ram$ne steril "fig. ))#. Tran(+itere2ra(p&ndire. n timpul !egetatiei ciuperca se rasp$ndete prin intermediul sporilor purtati de !$nt si de apa de ploaie, iar infectia este fa!orizata de umiditatea ridicata a aerului si de temperaturile cuprinse ntre ) )3 .. Transmiterea ciupercii de la un an agricol la altul se face prin semintele infectate n care miceliul de rezistenta se localizeaza n tegument. n anul urmator infectiile ar putea fi produse si de sporii eliminati din fructificatiile de rezistenta Folosirea la semanat a soiurilor sensibile, fertilizarea cu doze mari de ngrasaminte pe baza de azot, normele mari de apa la irigare, sunt factori 80
o

fa!orizanti ai instalarii atacului ciupercii Py "nopho a g a%in"a. Prevenire (i co+,atere. Principala sursa de mbolna!ire a culturilor de orz, fiind semintele infectate. &e recomanda tratarea acestora nainte de semanat cu? 'rius &T *3 N& ),3 KgMt sam.@ 'rius ; F& 7,3 lMt sam.@ RaAil 7;7 F& 7,3 lMt sam.@ RaAil * N& ),3 KgMt sam.@ Real *77 F& 7,* lMt sam.@ &umi ( * F% l KgMt sam.@ &umi ( * NP ) KgMt sam.@ &Hsthane 87 N 7,, KgMt sam.@ 2aHtan uni!ersal )6,3 +& * KgMt sam.@ .aroben 53 PT& *,3 KgMt sam.@ +i!idend &tar 7,; F& ),3 lMt sam.@ 4iclobor EAtra ;3 P/& ),3 KgMt sam.@ Prelude & * KgMt sam.@ RaAil T *7; 1el 3 KgMt sam.@ Ro!ral T& ) lMt sam.@ &umi ( 1olg ),3 lMt sam.@ 9incit F ),3 lMt sam.@ 9ita!aA *77 P/& * KgMt sam.@ 9ita!aA *77 FF , lMt sam.@ 9ita!aA *7) sam. "eficacitate *( zile#. n timpul !egetatie fac tratamente
Fig. )*. Taciunele zburator al orzului? A,2 spic atacat@) 8 spori de rezistenta "Ferraris, )68)#.

* KgMt

cu produse

din grupele?

$r./.

2a!istin +F 7,; KgMha.@

.arbendazim 377 &. 7,; lMha @$r... 2ra!o 377 &. ),3 lMha.@ $r.7.

2umper *37 E. 7,3 lMha.@ .aramba ;7 &% ),* lMha.@ 1ranit *7 &. ) lMha @ 4irage 83 E. ) lMha" cu efect si asupra bolilor spicului#@ 'rius *3 EN 7,3 lMha.@ &anazole *37 E. 7,3 lMha.@ &ha!it *3 E. 7,3 lMha.@ &portaK 83 E. ) lMha.@ &umi ( )*,3 NP 7,8 KgMha.@ $r. . Alert 7,( lMha.@ Alegro ) KgMha.@ Alto .ombi 8*7 7,3 lMha.@ Archer 8*3 7,( lMha.@ Artea ,,7 E. 7,8 lMha.@ 2rio 7,3 lMha.@ 2umper &uper 867 E. 7,( lMha.@ Falcon 8;7 E. 7,; lMha.@ Folicur 2T **3 E. 7,( lMha.@ &anazole .ombi ) lMha.@ &trate 1o *37 E. ) lMha.@ Tango 7,3 lMha.@ Tango &uper 7,53 lMha. "u (e fac 2 trata+ente la r&nd cu produ(e din aceea(i grupa. +intre soiurile culti!ate, soiul &onora este foarte rezistent, soiul +ana este mijlociu de rezistent la aceasta boala, iar celelalte Adi, 4iraj, Producti! si Precoce sunt sensibile fata de acest agent patogen. 4asurile agrotehnice cu efect de pre!enire ca? rotatia corecta a culturilor, ngrasarea echilibrata, nsam$ntarea n epoca optima si cu desime normala si erbicidarea, limiteaza pagubele produse de aceasta ciuperca. %.2.2. Taciunele z,urator Ustilago nuda 81

2oala este comuna n toate zonele unde se culti!a orzul. %a noi n tara p$na acum c$ti!a ani atacul ciupercii producea constant pagube de ) )7 J nsa acum, frec!enta bolii este mult mai mare datorita neeAecutarii tratamentelor seminale obligatorii. Si+pto+e. Plantele atacate nspica mai de!reme cu c$te!a zile dec$t cele sanatoase si la iesirea spicului din burduf se constata ca toate spiculetele sunt distruse, transformate ntr o pulbere bruna negricioasa retinuta de o membrana a ciupercii, fina, argintie. 4embrana se rupe, pulberea este dispersata de !$nt si din fostul spic ram$ne doar aAul "fig. )*#. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca se rasp$ndete n timpul nspicarii prin sporii luati de !$nt, apoi n timpul !erii rezista ca miceliu infectios n seminte. +aca orzul se seamana fara a fi tratat, din semintele infectate n cursul germinatiei apar plante care aparent se dez!olta normal, dar n interiorul paiului se gasete miceliul ce se dez!olta odata cu planta si la diferentierea spicului le !a in!ada, !a forma o masa miceliana, din care, prin fragmentare si ngrosarea peretilor !or aparea sporii. Prevenire (i co+,atere. .iuperca poate fi combatuta numai prin tratarea semintelor cu fungicide sistemice, ce !or ncetini ritmul de di!iziune a celulelor miceliului infectios, aa nc$t la formarea spicului, miceliul sa se gaseasca n zonele bazale ale tulpinii si sa nu poata infecta florile. &e recomanda tratarea semintelor cu? 'rius &T *3 N& ),3 KgMt sam.@ 'rius ; F& 7,3 lMt sam.@ RaAil 7;7 F& 7,3 lMt sam.@ RaAil * N& ),3 KgMt sam.@ Real *77 F& 7,* lMt sam.@ &umi ( * F% l KgMt sam.@ &umi ( * NP ) KgMt sam.@ &Hsthane 87 N 7,, KgMt sam.@ 2aHtan /ni!ersal )6,3 +& * KgMt sam.@ .aroben 53 PT& *,3 KgMt sam.@ +i!idend &tar 7,; F& ),3 lMt sam.@ 4iclobor EAtra ;3 P/& ),3 KgMt sam.@ Prelude & * KgMt sam.@ RaAil T *7; 1el 3 KgMt sam.@ &umi ( 1olg ),3 lMt sam.@ 9incit F ),3 lMt sam.@ 9ita!aA *77 P/& * KgMt sam.@ 9ita!aA *77 FF , lMt sam.@ 9ita!aA *7) * KgMt sam. "eficacitate *( zile#. &oiul 'rizont omologat n )66; este sensibil fata de aceasta ciuperca.

%.2.'. Taciunele 1+,racat al orzului : Ustilago ho d"i 2oala este destul de des nt$lnita n culturile de orz, nsa nu produce pagube mari pentru ca ciuperca se poate combate destul de uor.

82

Si+pto+e. Plantele taciunate nspica mai de!reme, au naltimea redusa si prezinta spice drepte, mici, care partial nici nu ies din teaca ultimei frunze. &emintele distruse sunt n!elite ntr o membrana fina, iar masa de spori este compacta. Paleele si aristele sunt distruse numai partial aa nc$t se mai pastreaza ce!a din forma fostului spic. AAul spicelor este fragil si la recoltare se rupe n fragmente mici "fig. ),#. Tran(+itere2ra(p&ndire. !ara. Atacul de taciune mbracat este mult amplificat de reactia acida a solului si de temperaturile optime ")7 )* .#, eAistente n sol n momentul germinarii orzului care este semanat prea ad$nc. Prevenirea (i co+,aterea acestei ciuperci este la fel cu a taciunelui negru. &oiurile nou introduse 'rizont, Adi si +ana dei sunt producti!e, manifesta o sensibilitate la atacul ciupercilor ce produc taciuni. . %.2.) Rugina ,runa2pitica Puccinia ho d"i 2oala dei este destul de rasp$ndita nu produce pagube mari, prezent$nd deci o importanta mica.
Fig. ),. Taciunele mbracat al orzului "1. 1oidanich, )6;8#.
o

.iuperca

se

rasp$ndete

timpul

recoltarii, infectia se produce la germinare iar simptomele de taciunare apar n

Si+pto+e. Pe frunzele atacate,

ciuperca produce pete galbene ruginii, eliptice si neregulat rasp$ndite pe frunza. &pre sf$rsitul perioadei de !egetatie pe fata inferioara a frunzelor, se deschid si lagarele de spori, de 7,3 7,( mm lungime "n mod asemanator ca la rugina bruna a gr$ului#. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca infecteaza n prima!ara orzul prin sporii adusi de !$nt de pe O nithogallu% "balusca# apoi se rasp$ndeste prin sporii de !ara n tot cursul !egetatiei. &porii de rezistenta ce apar nainte de recoltare ram$n p$na n prima!ara urmatoare c$nd !or germina si !or produce sporii ce !or infecta frunzele de O nithogallu%. Prevenire (i co+,atere. Principala metoda de combatere consta n distrugerea plantelor gazda intermediare. %imitarea atacului se poate realiza 83

si prin culti!area de soiuri rezistente nsa soiurile Producti!, 4iraj si Precoce ce sunt culti!ate pe scara larga la noi, sunt sensibile la aceasta rugina.

%.2.*. Ar(ura frunzelor 2 Rhynchospo iu% s"calis 2oala este relati! recent aparuta, odata cu eAtinderea culturii orzului. Ea a fost semnalata n zonele nordice, dar s a rasp$ndit n 4untenia si 'ltenia produc$nd chiar pagube mari n anii )655, )65(, )6(7 c$nd s au nregistrat pierderi de )3 ,7 J din recolte "9. Florian, )6(,#. Si+pto+e. .iuperca produce pe limbul si teaca frunzelor pete izolate de decolorare nconjurate de un inel brun. Petele se pot uni si n acest caz ocupa suprafete mari din frunza iar pe suprafata tesuturilor distruse se obser!a cercuri concentrice. .iuperca poate ataca si semintele din spic, acestea prezent$nd pete negre n zona embrionului "fig. )8#. Tran(+itere2ra(p&ndire. &porularea ciupercii este fa!orizata de temperaturi germineaza de la )3 *7 .. suprafata
o

&porii frunzelor

umede, dau un miceliu de infectie ce strapunge epiderma sau intra prin

Fig. )8. Arsura frunzelor? a atac pe frunza@ b spori "E. Radulescu si col.,)65*#.

stomate si dupa 6 )) zile si o noua

apar simptomele

e!idente

generatie de spori. .iuperca ierneaza n resturile !egetati!e de pe sol sub forma de micelii uscate, din care n prima!ara !or aparea noi spori. n conditii de monocultura atacul este foarte gra!. Prevenire (i co+,atere. n zonele mai umede ale tarii, n loturile semincere de orz atacate cu o intensitate mai mare de )7 )3 J "P.E.+.#, se recomanda tratamente foliare cu unul din produsele grupelor? $r./? 2a!istin +F 7,; KgMha.@ .arbendazim 377 &. 7,; lMha @ 2ra!o 377 &. ),3 lMha.@$r.7? 2umper *37 E. 7,3 lMha.@ .aramba ;7 &% ),* lMha.@ 4irage 83 E. ) lMha "cu efect si asupra bolilor spicului#@ 'rius *3 EN 7,3 lMha.@ &anazole *37 E. 7,3 lMha.@ &ha!it *3 E. 7,3 lMha.@ &portaK 83 E. ) lMha.@ 84

&umi ( )*,3 NP 7,8 KgMha.@$r. 6 Alert 7,( lMha.@ Alegro ) KgMha.@ Alto .ombi 8*7 7,3 lMha.@ Archer 8*3 7,( lMha.@ Artea ,,7 E. 7,8 lMha.@ 2rio 7,3 lMha.@ 2umper &uper 867 E. 7,( lMha.@ Falcon 8;7 E. 7,; lMha.@ Folicur 2T **3 E. 7,( lMha.@ &anazole .ombi l lMha.@ &trate 1o *37 E. ) lMha.@ Tango 7,3 lMha.@ Tango &uper 7,53 lMha. Aceleai boli le nt$lnim si ca soiurile Fig. )3. .ornul secarii? ) spic de secara cu scleroti@ la orzoaica. +e remarcat * o!ar deformat@ , sectiune prin tesut@ 8 spori@ 3 omologate n *77)? A!$nt, este rezistent la sclerot germinat@ ;,5,( secRiuni prin stromele cu fructificatii si spori fainare, sf$ierea frunzelor dar sensibil la "Ferraris, )6,(#. patarea bruna reticulara, 2arKe este rezistent la fainare, sf$ierea frunzelor si patare reticulara bruna, iar soiul &carlett este mijlociu de rezistent la patarea bruna reticulara, dar rezistent la fainare si sf$sierea frunzelor.

%. '. B O I # S # C A R # I 1oli !roduse de ciu!erci %.'.%. Cornul (ecarei : Cla!ic"ps pu pu "a .ornul, cornua sau pintenul secarii este o boala cunoscuta n toate zonele unde se culti!a secara. Pagubele cantitati!e produse de aceasta boala sunt mici, dar cele calitati!e sunt deosebite, deoarece boala este prezenta si pe gramineele din flora

spontana si depreciaza calitati! furajele. Si+pto+e. perioada florile infectate 2oala apare pe spice n nfloritului si maturitatii spicelor. +in

ale spicului se scurg picaturi de

lichid !$scos si dulceag. n aceste picaturi se gasesc sporii ciupercii. n locul semintelor, ciuperca formeaza scleroti de * 8 cm lungime si , ; mm grosime, care au o structura densa, fiind alcatuiti din micelii mpletite str$ns. %a eAteriorul lor eAista un strat, de culoare neagra !iolacee, iar interiorul este de culoare alba. &clerotii contin substante foarte toAice pentru om si animale "fig. )3#. 8 5

Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca rezista n timpul iernii sub forma de scleroti din care iau nastere fructificatiile ciupercii. -nfectiile primare sunt asigurate de sporii din fructificatiile ce ies din sol, iar cele secundare se fac prin intermediul sporilor ce apar pe spic !$scoase si sunt dui pe alte spice de !$nt sau de insecte. Transmiterea ciupercii de la o cultura la alta se face prin intermediul sclerotilor ramasi n sol, sau a celor care la recoltare ajung ntre semintele de secara. Prevenire (i co+,atere. ntruc$t substantele continute de scleroti sunt toAice, se impune controlul calitatii furajelor si a semintelor de secara folosite la furajarea animalelor. -ndustria farmaceutica folosete sclerotii obtinuti n culturile de secara infectate artificial pentru obtinerea unei substante "" gotina# care poate opri s$ngerarea ranilor, pentru separarea unui acid "acidul sphac"linic# care produce contractia muschilor netezi si este regasit n perfuziile indicate n naterile grele, a substantei co nutina ce are actiune asupra sistemului ner!os . n !ederea limitarii atacului de Cla!ic"ps sp. se recomanda curatarea semintelor prin triorare nainte de semanat si culti!area de soiuri cu perioada scurta de nflorire, pentru ca sa nu eAiste o perioada mare n care sa se poata realiza infectiile. &oiurile nou introduse n cultura Apart, 4arlo, Rapid si &ucea!a sunt rezistente n ceea ce pri!ete scuturarea semintelor si caderea plantelor. n picaturile

%.). BO I # OVA=! !I 1oli !roduse de ciu!erci %.).%. Taciunele z,urator Ustilago a!"na" 2oala este cunoscuta n toate tarile culti!atoare de o!az dar produce pagube mari ")7 )3 J# numai n cazul n care nu s au facut tratamentele seminale obligatorii. Si+pto+e. Plantele bolna!e se pot recunoaste usor n lan n momentul premergator aparitiei paniculelor c$nd, burduful este de culoare galbena !erzuie si se deschide mai t$rziu dec$t la plantele sanatoase. Paniculele bolna!e sunt drepte, cu ramificatii putin rasfr$nte si cu 86

spiculetele distruse,

transformate partea

ntr o pulbere lor superioara

bruna negricioasa de spori. 1lumele pot fi total sau partial distruse, n acest ultim caz, persista );#. n functie de modul de rasp$ndire al masei sporifere ce poate fi mai mult sau mai putin compacta, se disting doua forme ale bolii?
Fig. );. Taciunele zburator? a panicul sanatos si taciunat@ spori "E. Radulescu si col., )65*#.

si formeaza deasupra masei de spori un n!eli

fragil, ce se rupe si sporii sunt mprastiati de !$nt "fig.

forma de taciune zburator moale, ce apare pe !reme secetoasa si calduroasa si se caracterizeaza prin distrugerea totala a paniculului si rasp$ndirea rapida a sporilor@ forma de taciune zburator tare, ce apare pe !reme racoroasa si umeda si se caracterizeaza distrugerea partiala a paniculului prin "numai

spiculetele inferioare#. 4asa sporifera este dura, compacta si se rasp$ndete greu, abia la recoltare. . rezistenta Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca se purtati de !$nt, iar de la un an agricol la (i co+,atere. &e recomanda rasp$ndete n timpul nfloririi o!azului prin sporii de altul !a rezista n semintele infestate sau infectate . Prevenire culti!area soiurilor rezistente "Florina, 4ure, &omean# tratarea pre!enti!a fungicide sistemice? RaAil *,3 KgMt@ 2aHtan F a semintelor cu si

P/& * KgMt@ P sau KgMt.

KgMt@ 9incit * KgMt 2enit

Prelude &P *

uni!ersal * %.).2. Rugina coronata Puccinia co onata !ar. a!"na" 2oala are o larga arie de rasp$ndire n toate tarile culti!atoare
Fig. )5. Rugina coronata? ) frunza de !erigariu cu spori@ *,8 frunza de o!az cu spori de !ara@ ,,3 frunza cu spori de rezistenta@ ; spor de !ara@ 5 grup de spori de rezistenta@ ( spor de rezistenta "Ferraris, )68)#.

de o!az nsa pierderile sunt de regula nesemnificati!e. Si+pto+e. 2oala se obser!a 87

dupa aparitia paniculelor sau n faza de umplere a semintelor, fiind afectate numai frunzele, pe care se obser!a pete mici, o!ale sau circulare, rasp$ndite neuniform. n aceste pete, pe fata superioara a frunzelor se deschid grupurile de spori de !ara de culoare galbena portocalie care sunt initial subepidermice, apoi de!in prafoase. n jurul acestora, apar grupurile sporilor de rezistenta care se deschid tot pe fata superioara a frunzelor, dar sunt de culoare neagra sau negre !iolacei, nconjurate de o zona galbena "fig. )5#. Tran(+itere ra(p&ndire. .iuperca se rasp$ndeste pe gazda intermediara prin intermediul sporilor, iar primele infectii pe o!az sunt asigurate de sporii formati pe gazda. Transmiterea de la planta la planta n cultura de o!az, este facuta cu ajutorul sporilor de !ara iar sporii de rezistenta ce apar spre sf$rsitul !egetatiei si au o forma deosebita datorita eAcrescentelor "ca o coronita#,asigura rezistenta ciupercii peste iarna. Prevenire (i co+,atere. Respectarea compleAului de masuri culturale, duce la marirea rezistentei o!azului la rugina iar pentru loturile semincere eAista obligati!itatea respectarii izolarilor spatiale care sa limiteze ajungerea sporilor de la gazda intermediara "!erigariu# pe o!az. +istrugerea gazdei intermediare este cea mai sigura metoda de pre!enire a atacului la o!az si de combatere a agentului patogen.

%.).'. Rugina neagra Puccinia g a%inis, f.sp. a!"na" 2oala produce pagube la o!az mai mari dec$t la gr$u pentru ca n anii cu prima!eri si !eri umede si racoroase, o!azul i prelungete !egetatia si sporii ce !in de pe dracila, pot produce numeroase infectii. '!azul care intra n compozitia borceagului este aproape totdeauna atacat de aceasta rugina. &imptomele, rasp$ndirea si masurile de combatere sunt la fel cu cele descrise la rugina neagra a gr$ului.

%. *. BO I # POR!-B! !I 1oli !roduse de ciu!erci %.*.% 8nflorirea al,a a ,oa,elor 2 /ibb" "lla $u5iCu oi 2oala este destul de des nt$lnita n culturile de porumb mai ales n anii cu precipitatii abundente si pe hibrizi cu o cantitate mare de proteina n 88

boabe. n 4oldo!a, aceasta boala

este mai rasp$ndita dec$t

putregaiul

tulpinilor si stiuletilor, produsa d" /ibb" "lla '"a" ".. >enegar, )6(5#. Si+pto+e. 2oala se poate manifesta n toate fazele de !egetatie a porumbului, pagubele fiind cu at$t mai mari cu c$t infectiile au loc mai de!reme. Plantele infectate de timpuriu putrezesc n timpul rasaririi, sau chiar nainte de rasarire datorita faptului ca ciuperca ncetinete creterea radacinilor. %a plantele mai dez!oltate, atacul este localizat la baza tulpinii si pe radacini unde se obser!a un mucegai roz, sub care tesuturile putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe stiuleti unde n urma atacului boabele sunt acoperite de un miceliu fin alb sau uor roz, iar tegumentul crapa,
Iboabele

nflorescF,

continutul lor

de!enind e!ident ca si n cazul floricelelor de porumb "fig. )(#. 2oabele crapate sunt mai uoare si au o capacitate germinati!a scazuta. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca se transmite de la un an la altul prin sam$nta infectata, sau cea pe care se gasesc sporii de tip *usa iu% si prin sporii de pe resturile !egetale. n cursul !egetatiei sporii sunt dui de !$nt sau de molia cerealelor" +itot oga c" "al"lla,.
Fig.)(.nflorirea alba a boabelor"E.Radulescu, )6;5#.

Prevenire (i co+,atere. &oiurile sau hibrizii de porumb cu seminte cu tegumentul

subtire sunt mai sensibile la atacul acestei fuzarioze. .a masuri de pre!enire a atacului se recomanda semanarea la epoca optima, pentru a se asigura o rasarire rapida a plantelor, e!itarea ranilor mecanice si a celor produse de daunatori care ofera Dporti de intrareF pentru ciuperca. .ombaterea moliei porumbului, a sfredelitorului precum si aplicarea ngrasamintelor cu fosfor, limiteaza atacul. &am$nta trebuie sa pro!ina din lanuri unde boala nu s a manifestat iar tratamentele seminale se !or aplica obligatoriu pentru a putea proteja plantulele n primele faze de !egetatie, c$nd manifesta o maAima sensibilitate la fuzarioze. Tratarea semintelor se !a face cu unul din produsele? FloSsan F& , lMt sam.@ RoHal F%' 8* & , lMt sam.@ Tiradin 377 89

&. ,,3 lMt sam.@ Tiradin 57 P/& ,,3 KgMt sam.@ Altiram (7 P/& ,,3 KgMhaMtratament@ 4aAim AP 783 F& ) lMt sam.@ Tiramet ;7 PT& , KgMt sam.@ Tiramet ;77 &. , lMt sam.

%.*.2. Putregaiul tulpinilor (i (tiuletilor 2 /ibb" "lla '"a" 2oala este frec!enta n toate culturile de porumb, dar pagubele depinde de factorii climatici. %a noi n tara, cele mai mari pagube se semnaleaza n zonele sudice si !estice, n anii cu toamne ploioase. Si+pto+e. &emintele de porumb introduse n sol fara a fi tratate, formeaza plantule ce pot fi in!adate de miceliul din sol, sau de miceliul pro!enit din germinatia sporilor ce se gasesc pe boabe. Tinerele plantule mor nainte de rasarire si n culturi se obser!a scaderea desimii normale. n perioada matasirii fecundarii, boala se obser!a pe radacini si pe partea bazala a tulpinii. Radacinile infectate se nroesc, putrezesc si plantele se pot smulge uor din sol. Partea bazala a tulpinii atacate se decoloreaza, apoi de!ine bruna iar n interior madu!a este de culoare roz roiatica. n dreptul nodurilor se obser!a p$sla miceliana alba sau roz deschis care produce putrezirea tesuturilor iar ca urmare plantele se fr$ng. &tiuletii aproape maturi care sunt atacati, se acopera cu miceliu roz rubiniu iar ca urmare boabele n!elite n miceliu i pierd facultatea germinati!a si chiar de!in toAice. Atacul se obser!a pe stiuletii care nu sunt bine n!eliti n panui sau pe cei atacati de sfredelitorul porumbului. ntruc$t ntre panui si stiulete se dez!olta o masa miceliana bogata, panuile ram$n lipite de stiulete. 2oala e!olueaza si la stiuletii depozitati daca nu eAista o aeratie corespunzatoare n depozite si daca molia cerealelor duce sporii. Tran(+itere2ra(p&ndire. 1ra!itatea bolii depinde de conditiile climatice ale zonei, e!olutia ciupercii fiind fa!orizata de umiditatea ridicata si de temperaturile cuprinse ntre ; ,; . cu optim la *) ,7 .. .iuperca se transmite prin semintele infectate sau ce au pe ele spori. Persistenta ciupercii este asigurata n sol prin fructificatiile de rezistenta cu spori care sunt maturi prima!ara si pot produce infectii pe plantele tinere. Atacul lar!elor de sfredelitor si prezenta moliei duce la creterea frec!entei si intensitatii atacului acestei fuzarioze. Prevenire (i co+,atere. &e recomanda culti!area de hibrizi rezistenti "Fundulea 8)(#, distrugerea moliei si sfredelitorului si semanarea 90
o o

de sam$nta sanatoasa. n loturile semincere nu se admite prezenta acestei ciuperci n lan. &oiurile si hibrizii omologati n ultimii ani, Turda *77, Tirabella, Electra, Turda &uper, +eKalb ,(;, 1ranit, Pandur, .larina, 9asilica, Action au o rezistenta mijlocie la toate bolile produse de ciuperci. Tratamentele recomandate la nflorirea alba sunt eficiente si pentru aceasta fuzarioza. &e recomanda asolamente n care porumbul sa nu re!ina dupa el nsusi si nici dupa cereale paioase care sunt si ele atacate de acest simple practicate fotilor eAtinderea agent patogen. gr$u porumb de terenurile au atacului pe Rotatiile sau porumb redate dus la acestei

monoculturile proprietari,

fuzarioze, care a produs pagube cantitati!e si calitati!e foarte mari.

Fig. )6 . Taciunele comun? ) 3 tumori produse pe di!erse organe@ ;,5, (, 6 spori de rezistenta germinati@ )7 spori aparuti din germinarea sporilor de rezistenta "T.Ferraris, )68)#.

%.*.'. Taciunele co+un 2 Ustilago %aydis 2oala este frec!enta n

toate tarile culti!atoare de porumb, iar n Rom$nia produce pagube e!aluate ntre *,3 3 J din recolta. Si+pto+e. .iuperca produce infectii localizate n diferite zone ale organelor aeriene unde apar tumori de marimi !ariabile "de la c$ti!a mm p$na la c$ti!a cm n diametru# "fig. )6#. Tumorile sunt la nceput albe si stralucitoare, din cauza membranei aflate la eAterior. &pre toamna tumorile capata o culoare cenusie negricioasa, membrana se rupe si sunt pui n libertate sporii ciupercii. Tran(+itere2ra(p&ndire. &porii de rezistenta formati n tumori ram$n n sol, au o perioada de repaos si dupa germinare formeaza spori care produc infectii locale prin rani, mai rar prin stomate sau prin strapungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este ne!oie de o temperatura de ( : ,; . "optima *; : ,7 .# si de o umiditate ridicata. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspat sau cu ngrasaminte pe baza de azot, sensibilizeaza 91
o o

plantele la atacul de taciune. Atacul de daunatori produce infectii.

lar!ele sfredelitorului

porumbului sau grindina, pro!oaca rani prin care ciuperca patrunde si Prevenire (i co+,atere. &e recomanda o rotatie corespunzatoare, o fertilizare echilibrata, combaterea daunatorilor, recoltarea prin scoaterea plantelor ntregi din lan si culti!area rezistenti. hibrizilor e!identiaza rezistenti de +in omologati ca la hibrizi lista se foarte atacul
Fig. *7. Taciunele stiuletilor si paniculelor? A atac pe inflorescenta mascula@ 2,. atac )63;).

taciunelui, >T Presta si hibrizii ,77, simpli +eKalb Furio, 4endoza, 'ana,
pe inflorescenta femela "P. &orauer,

+anubiu si 'dessa.

%.*.). Taciunele (tiuletilor (i paniculelor 2+o ospo iu% holci#so ghi f. '"a" 2oala este frec!enta n culturile de porumb unde nu s au facut tratamente la sam$nta si n monoculturi. n Rom$nia n )65; si )656, n judetele din -alomita, .alarai, 2uzau, -ai, 9aslui si 9rancea, boala a produs pierderi de ,3 87 J din recolta posibila. Si+pto+e. Plantele atacate sunt ce!a mai mici dec$t cele sanatoase si par a ajunge la maturitate mai t$rziu. -nflorescentele plantelor sunt partial sau total transformate ntr o masa neagra de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dez!oltate iar stiuletii au o forma globuloasa sau conica a!$nd panuile intacte. &tiuletele este nsa distrus, transformat ntr o masa neagra de spori printre care se mai obser!a resturi din rahis "ciocalau# fascicule de !ase conducatoare "fig. *7#. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca rezista n sol sub forma de spori de rezistenta care i pastreaza !iabilitatea chiar si 5 ( ani. -nfectiile sunt foarte puternice la porumbul semanat t$rziu, deoarece temperaturile de peste )3 . si uscaciunea solului sub 37 J din capacitatea de c$mp pentru apa, constituie factori fa!orizanti ai atacului. 92
o

Prevenire (i co+,atere. &e recomanda un asolament de lunga durata, pentru ca sa se piarda !iabilitatea sporilor din sol, sa se culti!e hibrizi rezistenti "'ana, 'dessa# si sa se eAecute obligatoriu tratamentele la sam$nta, sau n lan cu? Tiradin 377 &c , lMt sam.@ Tiradin 57 P/& ,,3 KgMt sam.@ Altiram (7 P/& , KgMhaMtratament@ 4etoben 57 P/ * KgMt sam. Pentru tarlalele puternic atacate se recomanda recoltarea manuala,

prin taierea si scoaterea plantelor din lan, n !ederea micsorarii rasp$ndirii sporilor de rezistenta. %.*.*. Patarea cenu(ie a frunzelor 2 7 "chsl" a tu cica 2oala
Fig. *). Patarea cenuie a frunzelor6 frunza atacata "st$nga#@ miceliu cu spori "dreapta# "1.1oidanich, )6;8#.

este

frec!enta pe

porumbul semanat n zone cu climat umed si cald, rasp$ndirea ,7 J.

ei fiind conditionata de sensibilitatea hibrizilor culti!ati iar pierderile se pot ridica p$na la Si+pto+e. Pe frunzele bazale apar pete galbene cenuii, marginite de un chenar brun. Petele la nceput sunt mici, de ) * cm, o!ale apoi de!in eliptice, mari de )3 *7 cm lungime si * 8 cm latime. Pe timp umed, pe fata inferioara a frunzei, n dreptul petelor apare un puf fin cenuiu de miceliu cu spori "fig. *)#. +atorita sporilor ce dau infectii repetate, apar mai t$rziu pete si pe frunzele din etajele superioare. Frunzele atacate se sf$sie n dreptul petelor, ca urmare productia scade iar boabele de pe stiuleti sunt sita!e. %anurile puternic atacate par a fi batute de grindina, prezent$nd portiuni mari de frunza uscate, sf$iate. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca se rasp$ndete
o

timpul

!egetatiei prin spori. %a temperaturi optime de *3 ,7 . si n conditii de umiditate mare sporii germineaza, dau infectii secundare si dupa 5 6 zile de la patrunderea miceliului, apare o noua generatie de spori. Rezistenta ciupercii de la un an la altul este asigurata de sporii ramasi pe resturile !egetale din c$mp sau n depozitele de furaje. Prevenire (i co+,atere. 4asurile de pre!enire ca? rotatia culturilor, nglobarea resturilor infectate n sol, culti!area de hibrizi rezistenti, pot limita atacul agentului patogen. +intre hibrizii omologati, numai >& 'dessa 93

este cunoscut ca fiind rezistent la sf$ierea frunzelor. n cazul n care n statiunile de ameliorare trebuie protejate unele linii deosebit de !aloroase, la depasirea pragului economic de daunare, e!aluat la un atac cu intensitate *3 J, se recomanda tratamente foliare cu fungicide sistemice.

CAP. II. BO I # #$!-I"OAS# OR P#"TR! BOAB# 2.%. Bolile fa(olei

+iro"e 2.%.%. -ozaicul co+un al

fa(olei 2 B"an co%%on %osaic !i us 2oala este rasp$ndita n toate zonele culti!atoare de fasole, la noi !iroza fiind mentionata nca din )6,). Pagubele produse !ariaza n functie de rezistenta soiurilor si liniilor ntre 3 (3 J din productie "4arinescu 1h. si col.,
Fig. **. 4ozaicul comun al fasolei "-. Pop, )653#.

)6(;#. Si+pto+e. 4anifestarea bolii se !ede mai mult sau mai putin clar n functie de sensibilitatea soiului, momentul infectiei si conditiile climatice "fig. **#. Plantele soiurilor sensibile prezinta la scurt timp dupa infectie "( )8 zile#, pete !erzi deschis pe frunzele tinere, apoi pete mari !erzi deschis, mate, n contrast cu zonele sanatoase care sunt lucioase. %a soiurile sensibile spatiile dintre ner!uri sunt decolorate, cu zone !erzi n lungul ner!urilor si datorita creterii ncetinite a zonelor afectate, pe frunze apar gofrari si rasuciri ale marginilor. Plantele ram$n mici, au nflorire slaba si formeaza pastai deformate, cu pete !erzi nchis sau pete !erzi situate n zone albicioase. %imitele termice ntre care se manifesta boala sunt )( . si respecti! ,7 .. +aca temperatura depasete pragul superior, la soiurile
o o

foarte

sensibile apar arsuri tulpinii.

si brunificarea tesuturilor la ni!elul radacinilor si

94

Prevenire (i co+,atere. .a masura pre!enti!a, se recomanda folosirea de sam$nta din soiuri rezistente, obtinuta din culturi semincere, a caror izolare spatiala trebuie sa fie de minim 377 m fata de alte culturi de fasole, sau de mazariche, bob si gladiole care fac parte din cercul de plante gazda ale !irusului. .ulturile semincere !or fi protejate mpotri!a afidelor si !or fi curatate de plantele !irotice nca de la manifestarea primelor simptome.

2.%.2. -ozaicul gal,en al fa(olei 2 B"an y"llo- %osaic !i us 2oala este larg rasp$ndita n toate culturile de leguminoase "fasole, soia, mazare, Si+pto+e. bob, Frunzele lupin, trifoi# dar si la freesie, mici, gladiole si pepeni galbeni. infectate prezinta pete galbene, circulare, care se eAtind si contrasteaza cu zonele
Fig. *,. 4ozaicul galben al fasolei "-. Pop, )653#.

!erzi sanatoase. %a soiurile sensibile, necroza !$rfului de

zonele ngalbenite cuprind

ntregime frunzele, simptom urmat de uscarea si caderea acestora si de cretere. &pre deosebire de mozaicul comun, simptomele nu sunt mascate de temperaturile ridicate, ele accentu$ndu se catre toamna. Plantele ram$n mici, cu tulpini puternic ramificate, cu flori patate "la cele colorate# ce formeaza pastai mici, cu boabe putine, care se coc t$rziu, productia fiind cu 87 83 J mai mica dec$t la plantele sanatoase "fig. *,#. Prevenire (i co+,atere. %a amplasarea culturilor de fasole trebuie sa se tina cont de plantele gazda n care !irusul se poate gasi, iar semanatul trebuie sa se faca timpuriu, pentru a e!ita curba maAima de zbor a afidelor ce transmit !irusul. &e !a folosi numai sam$nta din soiuri rezistente. 1acterio"e 2.%.'. Ar(ura co+una a fa(olei phas"oli 2oala este foarte rasp$ndita n toate zonele unde se culti!a fasolea, produc$nd nsemnate pagube cantitati!e si calitati!e, nregistr$ndu se uneori chiar compromiterea ntregii culturi "9. &e!erin si col., )6(3#. 95 2antho%o%as ca%p"st is p!.

Si+pto+e. 2oala se manifesta n tot cursul !izibil pe fata inferioara a frunzei. n conditii perioadei de !egetatie, ncep$nd cu rasarirea fasolei, pe care se obser!a pete circulare sau neregulate ca forma, brune galbui, cu aspect apos, pe !reme umeda. Pe frunze apar pete mici, de * , mm, colturoase, delimitate de ner!uri, transparente, !erzi galbui, acoperite cu eAudat bacterian galben !$scos,optime de temperatura "*; *( .# si
o

umiditate atmosferica ridicata, numarul si suprafata petelor crete, ele se unesc si inelele de decolorare ajung la * 3 mm latime. +aca umiditatea atmosferica scade, tesuturile se usuca iar eAudatul bacterian de!ine o pelicula fina, lucioasa ce se fragmenteaza u or. Tulpinile atacate au pete brun rocate cu eAudat galbui iar pe pastai, atacul se manifesta sub
Fig. *8. 2acteriozele fasolei? A planta sanatoasa@ 2,+ arsura aureolata a fasolei; C# Arsura comuna a fasolei@ F atac pe pastaie "..4. 4essiaen, )66)).

forma

de

pete

mici,

circulare, !erzi nchis, roie caramizie.

apoi

brune cu o margine

-nfectarea boabelor din pastai se face prin intermediul !aselor conducatoare, iar ca urmare boabele ram$n mici, zb$rcite@ n cazul infectiilor t$rzii, boabele au tegumentul ngalbenit sau numai o pata galbena "fig. *8 .#. Tran(+itere2ra(p&ndire. Temperatura ce poate distruge bacteria este de 8( 37 ., dar n tegumentul semintelor aceasta rezista p$na la ;3 .. Transmiterea bacteriei n cursul !egetatiei este asigurata de curentii de aer si picaturile de apa, iar de la un an la altul ea rezista n tegumentul semintelor si n resturile !egetale infectate. 2acteriile din sol pot fi distruse n pentru nmultirea bacteriei "E.&.A. &adeK, 9. &e!erin, )6(,#. Prevenire (i co+,atere. Pre!enirea atacului de bacterioza poate fi realizata, daca se respecta un asolament de 8 ani, daca fasolea este culti!ata n benzi alternati!e cu porumb, cu r$ndurile orientate perpendicular pe directia !$ntului dominant si daca se folosete la semanat sam$nta neinfectata obtinuta din loturile semincere cu izolare spatiala de minim 377 m. n loturile semincere, se !a semana sam$nta selectionata tratata si se !or 96 zona radacinilor orzului, iar n zona de l$nga radacinile gr$ului apar conditii bune
o o

face numai erbicidari, fara praile n timpul carora s ar putea rasp$ndi bacteria. &e recomanda erbicidele Agil sau +ual. n timpul !egetatiei se !or aplica tratamente chimice cu produse din grupele? $r.A? .hampion 37 NP "37 J .u din hidroAid de .u# 7,*3 J@ Funguram '> 37 NP "37 J cu din hidroAid de .u# 7,*3 J@ &uper .hamp Fl *,8 lMha "7,, J#@ $r.I? 4ancoben ;7 PT& 8 KgMt. &e recomanda trei tratamente? n stadiul de ) * frunze ade!arate, la nceputul nfloritului si ultimul la sf$rsitul nfloritului. n loturile semincere se recomanda , 3 tratamente, iar focarele de infectie se !or distruge prin stropirea cu solutie de sulfat de cupru , J, fara scoaterea plantelor din c$mp. Tratamentele se !or face altern$nd produsele pentru a nu se ajunge la aparitia de forme rezistente. &oiul 9era omologat n )66; are o rezistenta buna la bacterioze. 4asurile de igiena culturala care pre!ad str$ngerea si scoaterea din teren a resturilor !egetale infectate, limiteaza posibilitatile de persistenta a inoculului. 2.%.). Ar(ura aureolata a fa(olei2Ps"udo%onas sy inga" phas"olicola 2oala cunoscuta nca din )6*; a fost semnalata n Rom$nia n )6;7 de E. Radulescu pe arii restr$nse, n zonele mai reci ale tarii. Si+pto+e. 2acteria produce pe cotiledoane, tulpini, pastai si boabe simptome asemanatoare arsurei comune, dar eAudatul care apare pe timp umed este crem albicios, fata de cel galben produs de 2antho%onas ca%p"st is p!. phas"oli. Plantele obtinute din semintele infectate sunt pitice, clorotice, cu frunze ce au pete necrotice mici, ) , mm dar cu o zona marginala clorotica, lata de ) * cm, cu aspect de aureola. 2acteria e!olueaza bine c$nd umiditatea atmosferica este mare si la temperaturi de ); *) ., aa nc$t n aceste conditii, plantele mici sunt ngalbenite n totalitate si nu produc pastai "fig. *8 2, +#. Prevenire (i co+,atere. &e !or lua aceleai masuri de pre!enire ca si la arsura comuna iar combaterea l se !a face cu produse din grupele? $r. A6 .hampion 37 NP "37 J .u din hidroAid de .u# 7,*3 J@ Funguran '> 37 NP "37 J cu din hidroAid de .u# 7,*3 J@ &uper .hamp Fl *,8 lMha "7,, J#@ $r. I6 4ancoben ;7 PT& 8 KgMt. 97
o

p!.

1oli !roduse de ciu!erci 2.%.*. Antracnoza 2 Coll"tot ichu% lind"%uthianu% 2oala este cunoscuta n toate tarile Europei nca din secolul trecut. n Rom$nia a fost semnalata n )6*( de Tr. &a!ulescu si col., n &tarea fitosanitara, iar cercetarile mai recente, indica prezenta ei n toate zonele mai umede ale tarii si n anii cu precipitatii n eAces. Si+pto+e. 2oala se manifesta pe organele plantei ncep$nd de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de * , mm n diametru, o!ale sau circulare, uor deni!elate. Pe aAa hipocotila, apar pete ruginii alungite si usor ad$ncite. Plantele tinere atacate au si radacinile putrezite, aa nc$t se usuca. Pe frunzele atacate apare o brunificare partiala a ner!urilor, !izibila pe partea inferioara a limbului foliolelor. Portiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, aa nc$t frunzele apar sf$iate. Pastaile atacate prezinta pete circulare sau eliptice, de 8 3 mm, n dreptul carora tesuturile sunt ad$ncite iar pe margine se obser!a o zona brun rosiatica. n ad$nciturile de pe cotiledoane,

tulpinii sau pastai se formeaza pernite roz, mucilaginoase "fig. *3#. Pastaile atacate ram$n sterile sau formeaza boabe cu pete brune
Fig. *3. Antracnoza? ) atac pe pastaie@ * portiune cu atac marita@,,8 fructificatie si spori "T. Ferraris, )6,(#.

sau cafenii. Tran(+itere2ra(p&ndire.

.iuperca rezista n resturile de plante bolna!e si ca miceliu n sam$nta, care este si principala sursa de infectie n anul urmator. EAtinderea bolii este fa!orizata de perioadele ploioase ale anului si de temperaturile cuprinse ntre ), si *5 .. 2oala este mai frec!enta la soiurile de fasole oloaga "1ratiot, Progres#, cel mai rezistent do!edindu se soiul 4ichigan iar soiul 9era omologat n )66; este mijlociu de rezistent. .iuperca prezinta numeroase rase fiziologice, dintre care rasa alfa este cea mai rasp$ndita, urmata de rasa delta, ceea ce ngreuneaza munca de obtinere a soiurilor rezistente la aceasta boala.
o

98

Prevenire (i co+,atere. 4asurile pre!enti!e obligatorii sunt? rotatia de 8 ani, adunarea resturilor de plante infectate, urmata de araturi ad$nci si folosirea de sam$nta sanatoasa. %a culturile de consum se !or aplica doua tratamente, primul imediat dupa rasarire si unul nainte de nflorire iar n loturile semincere se mai fac doua tratamente, la sf$rsitul nfloritului si un tratament la formarea pastailor. &e !a folosi alternati! produse din grupele? $r. C? Tiuram 53 P/ 7,* J "timp de pauza )7 zile#@ .aptadin 37 P/ 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan 37 NP 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan (7 NP 7,); J "t.p. )8 z.#@ 4erpan 37 NP 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ 4erpan (7 N+1 7,)3 J@ $r.>? Euparen 37 NP 7,* J.

2.2. Bolile la +azare 1oli !roduse de ciu!erci

2.2.%. )ycospha" "lla

Antracnoza2 pinod"s

2oala ce se mai numete si ascochitoza mazarii, este cunoscuta n toate tarile culti!atoare de mazare, n zonele cu climat umed si n perioadele cu precipitatii bogate. n tara "87 J# s a noastra cea mai mare frec!enta a atacului nregistrat n judetul >unedoara "Tatiana &ean, )6(7#.
Fig. *;. Antracnoza mazarii? ),* atac pe pastaie frunze@ , sectiune prin fructificatie cu spori@ 8 spori "T. Ferraris, )6,(#. si

Si+pto+e. Frunzele, tulpinile si pastaile infectate prezinta pete mici de )* mm, la nceput decolorate, apoi brune cu margini mai putin delimitate sau precis delimitate "fig. *;#. Conele centrale uscate ale petelor cu timpul de!in cenuii si prezinta mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte pagubitor, deoarece n dreptul petelor lungi de ) cm, tesuturile sunt deni!elate, tulpina se

stranguleaza si partea superioara a plantei se usuca. Pastaile atacate au pete circulare, brune sau cafenii cenuii, ad$ncite, cu puncte mici negre. .u c$t atacul pe pastai se instaleaza mai de!reme, cu at$t pagubele sunt mai mari si

99

chiar daca se formeaza boabe, acestea au tegumentul zb$rcit, cu pete galbene sau cafenii si prezinta o germinatie scazuta. Plantele aparute din boabele infectate pier n scurt timp dupa rasarire sau ram$n debile. Antracnoza este fa!orizata de umiditatea ridicata "peste 67 J#, de temperaturile cuprinse ntre *3 ,7 . si se manifesta puternic pe plantele culti!ate n terenuri ngrasate prea puternic cu azot. &oiurile omologate n tara noastra manifesta o rezistenta medie la antracnoza cu eAceptia soiului 9ictoria care s a do!edit a fi rezistent. Prevenire (i co+,atere. &e recomanda culti!area de soiuri rezistente, folosirea de sam$nta sanatoasa si ngrasarea echilibrata a solului. nainte de semanat se !a aplica un tratament seminal cu amestec de 4etoben * KgMtP T.4.T.+. * KgMt. n timpul !egetatiei, la a!ertizare se pot aplica , tratamente? la nceputul ramificarii tulpinilor, nainte de nflorit si al treilea dupa nflorit cu? Turdacupral 7,3 J@ +ithane 4 83 7,* J@ Cineb 7,, J sau zeama bordoleza 2.2.2. 2oala culti!atoare nu se este cunoscuta pagube U o%yc"s pisi n toate zonele de mazare din Europa si America dar
Fig. *5. Rugina mazarii? ),* fructificatii cu spori pe laptele c$inelui@ , atac pe frunze de mazare@ 8 sectiune prin frunze de laptele c$inelui@ 3,; spori de !ara@ 5 spori de rezistenta "T. Ferraris, )68)#.
o

7,3 7,53 J.

Rugina +azarii 2

nregistreaza

deosebite dec$t n anii cu precipitatii abundente. Si+pto+e. 2oala se manifesta prin aparitia pe frunze si tulpini de pete de decolorare, n centrul carora apar puncte mici, prafoase, de culoare bruna deschis. 4ai t$rziu apar pete pe care se deschid grupuri de spori negri, mai numeroase pe partea inferioara a frunzelor "fig. *5#. Plantele puternic atacate se usuca prematur si prezinta boabe sita!e n pastai. 2oala este prezenta si pe plantele de laptele c$inelui care au frunzele latite, ngroate, aproape circulare cu puncte mici, negre "fructificatii cu spori mici#, pe fata superioara si cupe mici "fructificatii cu spori turtiti#, portocalii, !izibile pe fata inferioara. 100

n cursul perioadei de !egetatie sporii sunt rasp$nditi de !$nt si picaturile de ploaie, iar transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin intermediul sporilor de rezistenta si prin miceliul de infectie din radacinile plantelor de laptele c$inelui, care odata infectate, c$ti!a ani la r$nd, p$na pier, formeaza tulpini scurte, pe care se gasesc frunze cu spori . Prevenire (i co+,atere. 4asurile de igiena culturala, araturile ad$nci, amplasarea corecta a culturii si distrugerea plantelor gazda, asigura pre!enirea mbolna!irii plantelor de mazare. n cazul n care a!em n cultura soiuri sensibile si atacul este foarte puternic, se poate inter!eni cu Plant!aA NP 7,* J . CAPITO ! III . BO I # P A"T# OR T!B#RC! I.#R# SI RA/ACI"OAS# '.%. Bolile cartofului +iro"e .artoful "+olanu% tub" osu% %.# este una din plantele care pot fi atacate de o multitudine de !irusuri, dintre care 6 ataca numai cartoful iar 5 pot fi prezente pe cartof dar sunt specifice pentru alte plante de cultura ca tomatele, tutunul, lucerna sau castra!etii. '.%.%. Viru(ul ? al cartofului 2 Potato !i us 2 Acest !irus este cunoscut ca produc$nd mozaicul < "slab, comun# al cartofului nca din )6,), c$nd a fost studiat de B.4. &mith. n tara noastra este descris n )6;7 de -. Pop si col. n toate zonele de cultura a cartofului ca produc$nd pagube cuprinse ntre )7 *7 J , c$nd este semnalat singur sau pagube mult mai mari, c$nd se gasete asociat cu alte !irusuri "= sau A#. Si+pto+e. n prima parte a perioadei de !egetatie, p$na la nflorire, plantele !irotice prezinta un mozaic slab intre ner!uri. &imptomele dispar n perioada calda din !ara la temperaturi mai mari de P*8 . sau n perioadele cu temperaturi sub )7 ., pentru ca n toamna sa se obser!e zone necrotice "arsuri# pe suprafata frunzei sau pe codita ei. Tran(+itere2ra(p&ndire. Transmiterea !irusului n natura se face prin tuberculi "de la an la an# sau prin contactul direct ntre plantele sanatoase cu cele bolna!e. Rasp$ndirea !irusului o fac sporii de la ciuperca ce da r$ia neagra, cuscuta si insectele.
o o

101

'.%.2. Viru(ul @ al cartofului 2 Potato !i us D 9irusul = este cunoscut ca produc$nd un mozaic se!er sau stric "dungi brune# la cartof, ardei, tutun si tomate cu pierderi nsemnate de p$na la (7 J din recolta plantelor de cartof !irozate. B.4. &mith l descrie n )6,), iar n Rom$nia este semnalat de 0. .ojocaru si -. Pop n )6;8, nsa cele mai mari pagube au fost nregistrate n )6(). Si+pto+e. 9irusul prezinta mai multe tulpini a caror simptome !ariaza n functie de rezistenta soiului, de momentul infectiei, de conditiile climatice si de asocierea !irusuri. marmorari, distrugerea Pe frunze ngalbeniri plantelor se cu alte obser!a de

urmate

arsuri si caderea frunzelor sau chiar n ntregime. Frunzele uscate cad sau ram$n agatate pe tulpinile care pot prezenta dungi brune alungite. naltimea plantelor este mult redusa iar frunzele sunt puternic ncretite, mici, daca aceste plante pro!in din tuberculi !irotici. +aca infectia are loc mai t$rziu apar doar marmorari ale limbului si rareori necroze "fig. *(#. Tran(+itere2ra(p&ndire. Transmiterea !irusului de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor !irotici, iar n perioada de !egetatie prin afide. .ele ce s au hranit ,7 ;7 secunde pe o planta !irotica ram$n
0

Fig. *(.9irusul = al cartofului 2 "original#.

infectioase timp de o ora, sau chiar mai mult. 9irusurile din grupa = pot fi transmise si prin contactul direct dintre plante.

'.%.'. Viru(ul ra(ucirii frunzelor cartofului 2 Potato l"a$ oll !i us Rasucirea frunzelor de cartof este o boala frec!enta n toate tarile culti!atoare de cartof, !irusul fiind descris din )6;8 si n Rom$nia de 0. .ojocaru si -. Pop. n functie de sensibilitatea soiurilor pagubele pot fi de )7 63 J din recolta. Si+pto+e. n timpul perioadei de !egetatie plantele infectate prezinta marginile frunzelor din !$rful tulpinii curbate spre fata superioara si uor rasucite ca un cornet. &oiurile sensibile prezinta pe frunzele rasucite si 102

o coloratie !iolacee. ntr o faza mai a!ansata a bolii, se rasucesc toate frunzele, acestea de!in aspre, tari, sfar$micioase si dau un sunet metalic la atingere. Frunzele au arsuri n !asele conducatoare, ceea ce mpiedica migrarea amidonului spre tuberculi, acesta ram$n$nd n frunza ce de!ine tare si sfar$micioasa. Plantele !irotice !or forma n pam$nt tuberculi de dimensiuni mai mici, din care n anul urmator apar plante de naltime mica, cu internoduri scurte si cu frunze rasarire "fig. *6#. Tran(+itere2ra(p&ndire. Acest !irus este transmis de afide care dupa o perioada de hranire de 83 63 minute ram$n infectioase toata !iata lor. n afara acestor , !irusuri principale n tara noastra ar putea sa mai fie sau mai sunt semnalate? !irusul deformarii !$rfului cartofului, !irusul 4 al cartofului, !irusul & al cartofului, !irusul A al cartofului, mozaicul "To%ato Aucuba, !irusul patarii inelare negre a tomatelor, !irusul ofilirii patate a puternic rasucite la scurt timp de la

tomatelor, !irusul rattle al tutunului, !irusul tutunului, !irusul mozaicului lucernei, cartof. Prevenirea (i co+,aterea ,olilor virotice ale cartofului. 4asurile de pre!enire constau n depistarea si distrugerea plantelor bolna!e din lanurile de cartof destinate producerii materialului de plantat.
Fig. *6. 9irusul rasucirii frunzelor "original#.

!irusul

mozaicului

castra!etilor si !iroidul tuberculilor de

ntruc$t, afidele transmit !irusurile, se !a produce material de sam$nta n zonele cu frec!enta redusa a acestora, iar pe parcursul anului se !or aplica stropiri repetate cu insecticide pentru a e!ita infectarea plantelor, culturile fiind izolate spatial fata de alte culturi ale speciilor din cercul de plante gazda a !irusurilor. n loturile semincere se !a asigura prin erbicidare combaterea buruienilor care pot fi gazde ale !irusurilor, sau ale insectelor ce transmit !irusul. 103

n zonele cu frec!enta mare a !irusurilor, se !or planta tuberculi din soiurile rezistente, n special cele rezistente la !irusul = care, diminueaza cel mai mult productia. n Dzonele nchiseF se aplica masuri de prencoltire a tuberculilor, plantarea timpurie, alegerea atenta a tuberculilor, eliminarea timpurie a plantelor bolna!e, combaterea insectelor si recoltarea timpurie, cu eliminarea r$ndurilor de pe margine. Prin aceste masuri se e!ita suprapunerea momentului de sensibilitate a plantelor cu perioadele calde ale anului, c$nd are loc zborul maAim al afidelor si se elimina tuberculii de la marginea tarlalelor ce pot pro!eni de la plantele posibil infectate. E!itarea atacului afidelor se poate face si prin tratamente cu ulei, ce nu are efect toAic pentru plante dar, mpiedica atacul afidelor. n cultura mare este necesar ca periodic sa se mprospateze materialul de plantat cu tuberculi produsi n
Dzonele

nchiseF, sa se aplice

toate metodele agrotehnice, fitotehnice si de protectie la optim, de aceste lucruri depinz$nd direct productia la unitatea de suprafata.

Mico!las$e '.%.). Stol,urul Solanaceelor 2 +tolbu dis"as" E )ycoplas%a &tolburul este considerat ca una din bolile cele mai gra!e ale plantelor din fam. +olanac"a" n conditiile culti!arii lor n zone secetoase. 2oala a fost descrisa din )6,, de RjKo! "/.R.&.&# si asupra ei au efectuat studii numeroi cercetatori ntre care Alice &a!ulescu si P.1. Ploaie ")6;7,)6;6,)65),)65*#. Si+pto+e. n functie de grupa de plante pe care este semnalata mHcoplasma, se nregistreaza o !arietate mare de simptome. %a cartof, !inete, ardei, ochiul boului si tutunul turcesc mHcoplasma ofiliri rapide. %a tomate, (inca, lemn c$inesc, cuscuta, !olbura si tutunul turcesc mHcoplasma frunze,
Fig. ,7. &tolburul solanaceelor "-.9.9oronKie!ici,)633#.

produce

decolorari

si

produce

n!erziri si

accentuate, transformarea florilor n proliferari, deformari

sterilitatea florilor. 104

%a cartof, morco!

si loboda porceasca

mHcoplasma produce

nroirea frunzelor sau colorarea lor n mo! si reducerea suprafetei acestora "fig. ,7#. %a tomate apare n urma atacului marirea frunzulitelor de sub fruct si lignificarea fructelor ce nu ajung sa se coaca caracteristica. Tran(+itere2ra(p&ndire. )ycoplas%a este cunoscuta ca parazita pe (7 specii de plante ce apartin la )7 familii botanice. Transmiterea agentului patogen n natura este asigurata de cuscuta si de insecte. %a speciile lemnoase transmiterea mHcoplasmei se realizeaza prin altoiri. n natura pagubele produse de mHcoplasma sunt direct proportionale cu rasp$ndirea insectei ce transmite mHcoplasma. n anul )66; a fost un an deosebit de fa!orabil eAtinderii stolburului, din cauza !erii deosebit de secetoase "cu atac mare de 8yal"st"s# aa nc$t, stolburul a produs ofiliri gra!e ale cartofului chiar si n zonele mai nordice 2otosani, &ucea!a. n anii cu prima!eri si !eri ploioase si racoroase, datorita distrugerii insectei, atacul de stolbur este doar sporadic si nu da pagube nsemnate. Prevenire (i co+,atere. .ulturile de solanacee !or fi corect erbicidate pentru a diminua atacul de 8yal"st"s obsolt"tus si a elimina buruienile gazda ale mHcoplasmei. &tolburul este considerat ca una din bolile cele mai gra!e ale plantelor din fam. +olanac"a" n conditiile culti!arii lor n zone secetoase. n solele culti!ate cu cartof sau legume terenurile !or fi mentinute la o umiditate corespunzatoare care sa mpiedice dez!oltarea insectelor. Araturile ad$nci de toamna au un rol deosebit n micorarea rezer!ei semintelor de buruieni, iar la plantarea tuberculilor sau a rasadurilor se !a a!ea n !edere ca pe tarlalele respecti!e sa nu eAiste !etre de cuscuta ce pot transmite micoplasma. n categoria micoplasmozelor se ncadreaza si maturile de !rajitoare de la cartof, !$rfurile rosii ale cartofilor partial n Europa. 1acterio"e '.%.*. 8nnegrirea ,azei tulpinii cartofului (i putregaiul +oale al tu,erculilor 2 E -inia ca oto!o a p!. at os"ptica si 105 si germinarea cu colti subtiri la cartof, boli a caror prezenta este cunoscuta de multa !reme n America si si sa aiba culoarea rosie

E. ca oto!o a p!. ca oto!o a Aceasta boala bacteriana a fost cunoscuta si studiata nca de la sf$rsitul secolului trecut ")(66# de catre Fraun iar Appel ")67*# si >all ")67*# izoleaza bacteriile pe care le denumesc Bacillus phytophto us si B. at os"pticus. n Rom$niei starea pe fitosanitara )6,7 a este anul

semnalata bacteria sub denumirea de Bacillus pa%antanip" da. .ercetatorii

Fig. ,). nnegrirea bazei tulpinii cartofului si putregaiul moale al tuberculi? ),* tuberculi atacaRi@ , sectiune prin zona atacata@ 8 bacterii si grauncioare de amidon "T. Ferraris, )6,(#

care

au

e!aluat

pagubele produse de aceasta boala, au stabilit ca n c$mp acestea !ariaza ntre ) 3 J si )7 )3 J n depozite, iar uneori n depozitele prost aerisite pagubele pot fi de p$na la 57 J.

Si+pto+e. n timpul perioadei de !egetatie plantele atacate ram$n pitice cu tulpini subtiri, internodii scurte si ramuri orientate n sus. Frunzele sunt rasucite spre fata superioara, tari si la lo!ire au un sunet metalic datorita acumularilor de amidon din tesuturi "fig. ,)#. Aceste simptome apar datorita faptului ca baza tulpinilor este atacata si amidonul din frunze nu coboara la tuberculi. 2aza tulpinii are tesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauza boala se mai numete si Dboala piciorului negruF. %a sectionarea tulpinii, se obser!a brunificarea !aselor. Tuberculii atacati manifesta initial o brunificare a inelului !ascular, apoi pulpa este transformata ntr un mucilagiu ur$t mirositor datorita suprainfectarii acesteia. .oaja tuberculilor nu este afectata. Atacul tuberculilor este fa!orizat de umiditatea eAcesi!a din pam$nt, dar n cazul n care inter!ine o perioada secetoasa, n tuberculi atacul se oprete si apare un strat de celule brune, uscate, ce separa zona distrusa de cea sanatoasa. -nfectarea tuberculilor se produce prin radacini sau prin rani. n unii ani pot aparea simptome pe tulpini n c$mp, iar simptomele pe tuberculi numai n depozite.

106

Tran(+itere2ra(p&ndire. 2acteria rezista foarte multi ani n pam$nt pe resturile !egetale si de asemenea, pe suprafata tuberculilor cu care este readusa n pam$nt. nmultirea bacteriei are loc nu numai n !asele conducatoare din tulpini si tuberculi ci si l$nga radacinile cartofului. n cazul ranirii tuberculilor sau a sectionarii lor are loc un transfer rapid al bacteriilor si o marire a atacului. n c$mp infectia plantelor sau a tuberculilor se face prin rani, leziuni daca acetia nu au coaja groasa si daca temperatura este ntre *7 ,3 .. 2acteria are o acti!itate puternica, distruge !etejirea plantelor@ tesuturile capata o culoare bruna. .ercul de plante ce pot fi parazitate este foarte larg. 2acteria trece pe tutun, regina noptii, ceapa, usturoi, praz, telina, sparanghel, pe toate legumele !arzoase, ardei, cicoare, castra!eti, do!lecei, morco!, floarea soarelui, zambila, dalii, st$njenel, crin, maselarita etc. Prevenire (i co+,atere. 2oala poate fi pre!enita prin respectarea asolamentelor, fertilizare echilibrata fara eAces de nesectionati. Plantarea trebuie sa se faca la azot ce intensifica n putrezirea tuberculilor si prin plantare de tuberculi sanatoi fara rani si ad$ncimi mai mici pam$nturile argiloase si la momentul oportun c$nd solul este ncalzit. %ucrarile de ntretinere trebuiesc eAecutate n aa fel nc$t sa se e!ite ranirea plantelor sau a tuberculilor. n !ederea depozitarii, tuberculii uscati fara pam$nt pe ei, !or fi sortati pentru a fi eliminati cei raniti. &ilozurile trebuie sa fie uscate, dezinfectate, cu o circulatie corespunzatoare a aerului pentru a se putea regla umiditatea aerului ";7 57 J# si temperatura ") * .#.
o o

sau

radacini n timp ce n depozite bacteria poate infecta chiar tuberculii fara peretilor celulelor,

circula prin !asele conducatoare oprind circulatia apei ceea ce produce

&ilozurile !or fi !erificate sub aspect termic saptam$nal si daca se constata creteri de temperatura anormale se !a deschide silozul si se !or alege si elimina focarele de infectie.

1oli !roduse de ciu!erci '.%.6. R&ia neagra 2 +ynchyt iu% "ndobioticu% .iuperca este originara din America de &ud de unde a patruns n Europa fiind semnalata n 4area 2ritanie ")(57# si /ngaria ")(6;#. 107

n Rom$nia a fost gasita n )6*) n zona Fagaraului, dar zona contaminata a fost restr$ns, pentru ca dupa )68* datorita transportului cartofului n timpul celui de al -- lea razboi mondial, sa apara zone de infectie n >unedoara, 4aramure, &ucea!a, .luj, 2rao!, &ibiu, 2acau, 2istrita 0asaud, Alba si Arge, de unde boala s a eAtins cu toate masurile de protectie aplicate. Pagubele produse de aceasta ciuperca sunt destul de mari, ea fiind inclus pe lista ,olilor de carantina internationala, tuberculilor. Si+pto+e. .iuperca ataca pe tuberculi, tulpinile subterane si aeriene si uneori pe frunzele ce !in n contact direct prezinta cu suprafata Portiunile eAcrescente pam$ntului infectate buretoase, "bilonului#. ceea ce limiteaza posibilitatile de circulatie si !$nzare a

ncretite, datorita creterii eAagerate si neuniforme a tesuturilor parazitate. Pe tuberculi, n jurul ochilor apar tesuturi
Fig. ,*. R$ia neagra 2 "E. Radulescu, )6;5#

ncretite, conopida. Aceste

asemanatoare inflorescentelor de

eAcrescente, la nceput c$t bobul de mazare, sunt albicioase apoi cresc, depasesc chiar marimea tuberculului si se nchid la culoare, de!in brune negricioase. &pre toamna, fotii tuberculi se dezorganizeaza iar eAcrescentele ncep sa se rupa n portiuni mai mici. Pe tulpini si frunze, eAcrescentele au culoare !erde, apoi brun neagra. Tulpinile subterane pe care apar eAcrescente, nu mai formeaza tuberculi si dupa caderea tumorilor prezinta mici cicatrici. n pam$nt, pe tuberculi pot fi nt$lnite si eAcrescente sub forma de frunza groasa, sub forma de licheni sau tuberculi cu coaja ondulata, zb$rcita "fig. ,*#. n cazul atacului timpuriu planta are putine tulpini si frunze iar la atacurile t$rzii boala nu se poate depista dec$t la recoltare, n !egetatie tufa prezent$nd chiar un aspect de matura de !rajitoare "tulpini multe dar subtiri#. 108

Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca ataca tuberculii culti!ati n pam$nturi acide, cu temperaturi cuprinse ntre )3 *8 . si cu umiditate de ;7 (7 J. 9ariatiile mari de temperatura fa!orizeaza atacul si permit nmultirea rapida a ciupercii. n !erile reci, cu temperaturi sub )( . si cu precipitatii abundente, se nregistreaza pagube nsemnate mai ales n conditii de monocultura sau rotatii de scurta durata, deoarece spori de rezistenta pot ram$ne !iabili ( )7 ani iar apa din pam$nt ajuta la rasp$ndirea sporilor ciupercii. &oiurile de cartof manifesta o rezistenta diferita fata de acest ciuperca. .ercetatorii &tatiunii de cercetari &ucea!a aflata n zona fa!orabila atacului de r$ie neagra, testeaza la centrul Pojor$ta, pe un teren puternic infestat noile soiuri create de amelioratori pentru a putea recomanda zonarea acestora sub aspectul rezistentei sau tolerantei lor la aceasta ciuperca . .ele mai bune sunt soiurile hipersensibile la care, n momentul patrunderii sporului n celula, aceasta moare imediat si odata cu ea si ciuperca ce este parazita obligata. Prin uscarea acestor celule tuberculul se acopera cu un strat de celule moarte, ce !or constitui un baraj pentru urmatorii spori ajunsi pe suprafata tuberculilor. Transmiterea ciupercii este deci asigurata n cursul !egetatiei de spori, iar de la un an la altul de spori de rezistenta din pam$nt sau, din particulele de pam$nt de pe tuberculii sanatosi, maini agricole, mijloace de transport etc. &pori de rezistenta pot fi adui n c$mp odata cu gunoiul de grajd pro!enit de la animalele hranite cu tuberculi infectati, nefierti. Prevenire (i co+,atere. Respectarea masurilor de carantina interna si eAterna limiteaza zonele de atac si pagubele ce le pot aparea. Plantarea de tuberculi sanatosi pro!eniti din zone necontaminate, n pam$nturi usoare, n asolamente de lunga durata "cartof o data la ; ( ani# asigura productii mari. .orectarea aciditatii pam$ntului, fertilizarea cu ngrasaminte organice "gunoi de grajd bine fermentat, fara spori de rezistenta !iabili#, irigarea cu doze moderate, restr$ng posibilitatile de infectie ale ciupercii. n zonele fa!orabile pentru e!olutia ciupercii, se !or face controale riguroase, se !a urmari distrugerea plantelor ce pot fi gazde pentru ciuperca si se !or planta tuberculi numai din soiurile rezistente sau hipersensibile. n focarele de infectie depistate, !rejii se !or arde, iar tuberculii !or fi 109
o o

industrializati pe loc sau se !or fierbe pentru hrana animalelor. Terenul din zona infestata, delimitata, se !a ara la *7 *3 cm ad$ncime si se !a trata suprafata cu dezinfectanti puternici de sol.

'.%.9. R&ia fainoa(a 2 +pongospo a subt" an"a .iuperca originara din Peru, a patruns n Europa n sec. <-< fiind semnalata din )(8) n 1ermania. n regiunile mai umede ale Rom$niei, au fost depistate focare care n ultimii ani s au eAtins fara a scadea cantitati! prea mult recoltele, ci doar calitati!, aspectul comercial al tuberculilor fiind mult diminuat. Si+pto+e. .iuperca ataca numai tuberculii pe care produce pustule de culoare bruna, de diferite dimensiuni. %a nceput sunt mici, p$na la * mm n diametru si acoperite de o membrana subtire de celule moarte. Pustulele "basicutele# se sparg si apar mici ad$ncituri pline cu un praf galben brun. n solurile umede leziunile se ad$ncesc, pustulele se unesc si apare forma canceroasa a bolii. +atorita creterii neuniforme a tesuturilor si a colorarii lor n brun negru, aceasta forma se poate confunda cu atacul de r$ie neagra. +aca dupa instalarea bolii inter!ine o !reme secetoasa, sub !ezicula se formeaza un strat de celule moarte ce izoleaza zona atacata. Atacul pe partea subterana a tulpinilor, pe tulpini subterane si radacini se manifesta sub forma de mici pete brune si gale de ) )7 mm n diametru. Tuberculii si partile subterane afectate de r$ia fainoasa pot fi uor atacate si de alte ciuperci sau microorganisme saprofite ce pot intra n ranile pro!ocate de r$ia fainoasa. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca rezista n pam$nt sub forma de spori de rezistenta a caror !iabilitate este de , 3 ani. n timpul perioadei de !egetatie, la temperaturi scazute "P)3 .# si n conditii de umiditate mare a pam$ntului, se produc primele infectii care pot da simptome mai usoare sau mai gra!e, n functie de perioadele ploioase ale anului. n pam$nturile acide "cu p> cuprins ntre 8,5 5,;# atacul este mai intens si pe tuberculi se pot obser!a !ezicule de diferite !$rste, aparute din infectii repetate. .iuperca poate parazita mai multe specii de plante, ntre care si !inetele. 110
o

Prevenire (i co+,atere. Plantarea de tuberculi sanatosi din soiuri cu coaja mai groasa si asolamentele corecte n care sa nu urmeze cartof dupa cartof sau !inete, limiteaza atacul acestei ciuperci. .orectarea reactiei pam$ntului "sa nu fie aciditate# mpiedica e!olutia ciupercii aa nc$t se !a e!ita administrarea de ngrasaminte minerale, recomand$nd pe cele organice "gunoi de grajd#, bine fermentate. Tuberculii atacati !or fi folositi n furajare numai dupa fierberea lor, deoarece sporii de rezistenta nu si pierd !iabilitatea prin trecerea prin tubul digesti! al animalelor si n acest caz prin administrarea organice se aduce ciuperca n tarla. ngrasamintelor

'.%.:. -ana cartofului 2 Phytophtho a in$"stans 'riginara din America de &ud, boala a produs de a lungul anilor epidemii gra!e "&./.A. ")(8,#, .anada ")(83#, 2elgia, 'landa, Franta, Anglia#. +istrugerea culturilor de cartof ale -rlandei n )(83 si n anii urmatori a dus la plecarea populatiei n America datorita Afoamei irlandezeF. n Rom$nia primele semnalari apartin lui 1. 4aior ")(65# pentru ca apoi boala sa se intensifice, cu pagube economice mari "3 ** tMha# mai ales n zonele de mare cultura a cartofului. Si+pto+e. 4ana se manifesta pe organele aeriene ale plantei dar si pe tuberculi. Pe frunze simptomele apar nainte de nflorit si continua p$na toamna. &e obser!a pete aproAimati! circulare galbene untdelemnii, care n scurt timp de!in arsuri brune cu un inel galbui. Pe fata inferioara a frunzelor apare un puf fin albicios, alcatuit 9remea
Fig. ,,. 4ana cartofului? a atac pe suprafata tuberculului@ b secRiune prin tubercul atacat@ c frunza atacata@ d miceliu@ e spori "+umitras %ucretia, )6((#.

din

miceliul si

ciupercii. racoroasa brunifica.

o

umeda

fa!orizeaza eAtinderea ciupercii aa nc$t, ntreaga suprafata a frunzelor se conditii n de temperatura scazuta "P)7, P)3 .# si

umiditate ridicata se brunifica coditele frunzelor si chiar !$rfurile lastarilor mpreuna cu toate frunzele superioare

111

Tuberculii atacati au pe suprafata lor zone brune cenusii, cu tesuturile putin scufundate. n sectiune de pe suprafata zonei brune se obser!a cum progreseaza spre centru o coloratie cenuie difuza. &ectiunile atacate tinute n mediu umed si la temperatura de *7 *3 . se acopera rapid cu un puf alcatuit din miceliul ciupercii "fig. ,,#. Tran(+itere2ra(p&ndire. Transmiterea bolii de la un an la altul este asigurata de tuberculii manati care au ramas n stocul materialului de plantat. Tuberculii mici, manati, ramasi n pam$nt pot constitui o sursa de infectie numai n cazul monoculturii c$nd dau samulastra gata infectata, nsa daca eAista un asolament sau macar o rotatie de , ani aceasta sursa de infectie nu trebuie luata n considerare. +in tuberculii manati apar lastari brunificati la locul prinderii lor de tuberculi, iar pe lastari apar primele frunzulite cu foliole patate pe care apar spori "infectie primara generalizata#. &porii pot sa ajunga la suprafata pam$ntului prin urcarea apei din pam$nt si apoi pot produce noi infectii "infectii secundare#. Primele infectii se obser!a la ,3 zile de la plantat daca, precipitatiile sunt scazute "7,3 8 mmMzi#, sau chiar mai repede, daca ni!elul precipitatiilor este mai ridicat. +eclansarea atacului generalizat de mana este asigurata daca ntre tuberculii plantati se gasesc mai mult 7,77* J tuberculi manati. &porii ciupercii se rasp$ndesc prin !$nt, cel putin )) KmMzi ceea ce poate produce distrugerea a )77 ha n conditiile eAistentei unui focar de infectie, n zone cu precipitatii abundente si temperaturi moderate. n cadrul grupelor de precocitate ale soiurilor de cartof eAista o mare !ariabilitate n ceea ce pri!ete rezistenta lor la mana . Prevenire (i co+,atere. Plantarea cartofului !a fi facuta numai cu tuberculi din soiuri rezistente la agenti patogeni eAistenti n zona, tuberculi pro!eniti din tarlalele tratate, pentru a se reduce frec!enta tuberculilor manati sub 7,77* J. n aceste tarlale se !a urmari cosirea prematura a !rejilor si ndepartarea lor pentru a mpiedica infectiile tardi!e ale tuberculilor. Plantarea tuberculilor nu !a fi efectuata prea la suprafata sau ntr un pam$nt prea nisipos, ce ar permite ajungerea usoara a sporilor de pe frunze la tinerii tuberculi, nici n pam$nturile grele ce retin apa, pam$nturi ce fa!orizeaza si atacul bacteriilor la tuberculii tineri. 112
o

Fertilizarea se !a face cu doze moderate de azot, fosfor, potasiu, "067P(7B;7 P *3 t gunoi de grajd# pentru marirea rezistentei plantelor. %a ntocmirea asolamentelor trebuie sa se tina seama de faptul ca ciuperca mai ataca tomatele, !inetele si alte solanacee salbatice. %ucrarile agrotehnice eAecutate corect "bilonarea, erbicidarea, irigarea cu doze moderate# asigura !igurozitatea plantelor, aerisirea culturii si sunt factori defa!orizanti ai e!olutiei ciupercii. Prin prencoltirea tuberculilor se pot elimina tuberculii bolna!i si deci scade procentul de atac. .ombaterea agentului patogen se face la a!ertizare prin tratamente periodice. Primul tratament se face c$nd plantele au *7 ,7 cm, c$nd frunzele plantelor de pe acelai r$nd se ating. n acest stadiu este posibil ca abia sa se obser!e cele c$te!a plante "3 J sau chiar mai putin# infectate initial, dar daca nu se eAecuta acest tratament, are loc e!olutia eAplozi!a a bolii ce nu mai poate fi oprita. Tratamentul trebuie eAecutat cu utilaje ce dau picaturi foarte fine, care !or acoperi total frunziul, urmarind cu grija respectarea dozei la hectar. n cazul fungicidelor de contact trebuie sa se realizeze o pul!erizare fina cu *77 377 picaturiMcm , iar la fungicidele sistemice 37 57 picaturiMcm . &e recomanda ca primele tratamente sa se faca folosind produse ditiocarbamice care pot chiar stimula creterea foliajului si lastarilor, urmatoarele tratamente se !or face cu produse sistemice sau cuprice "n alternanta#, iar ultimele tratamente se !or face cu produse stanice. Produsele recomandate n combaterea agentilor patogeni ai cartofului sunt n general a!izate pentru mana, dar sunt eficace si pentru alti agenti patogeni &e are n !edere sa nu se aplice * tratamente consecuti!e cu produse din aceeai grupa, pentru a nu se ajunge la rase noi rezistente, iar n zonele bogate n precipitatii se prefera produsele sistemice care, chiar daca sunt spalate !or fi absorbite prin radacini sau amestecurile de substante care dau rezultate foarte bune n !ederea pre!enirii sau combaterii manei se !or face tratamente cu produse din grupele? $r. A6 2lue &hield 37 N1 , KgMha trat.@ .urenoA 37 , KgMha@ .hampion 37 NP , KgMha@ Funguran '> 37 NP , KgMha@ Bocide *777 ),3 KgMhaMtrat.@ Bocide )7) ,,8 KgMha n )777 l apa@ Turdacupral 37 P/ 8 3 KgMha@ $r. C6 Antracol 57 NP ),3 *,3 KgMha "t.p. 5 z#@ +ithane 53 N1 * *,3 KgMha "t.p. *) z.#@ +ithane 4 83 * *,3 KgMha "t.p. *) z.#@ Efmanzeb (7 NP *,3 KgMha@ 4ancozeb (77 * KgMha@ 113
* *

+acmancoz (7 NP * *,3 lMha@ Ninner 4 (7 *,3 KgMha@ 9ondozeb * *,3 KgMha "t.p. *) z#@ 9ondozeb 53 +1 * *,3 KgMha "t.p. *) z.#@ PolHram combi ),( KgMha "t.p. *) z.#@ PolHram +F ),( KgMha "t.p. *) z.#@ $r. /6 Pre!icur ;75 &% , lMha@ $r. .? 2ra!o 377 &. ),3 lMha pentru soiul roz@ 2ra!o 53 NP *KgMha "t.p.*) z.#@ $r. $? .aptan B0E 37 NP 7,* J@ Folpan 37 NP 7,* J "t.p. *) z.#@ Folpan (7 N+1 ),3 * KgMha "t.p.*) z.#@ Folpan (7 NP * KgMha "t.p. *) z.#@ $r. <6 .urzate 37 NP "7,*3 KgMha P ) Kg 4ancozeb# "t.p. )8 z.#@ $r. >? Altima 377 &. 7,, 7,8 lMha@ $r. ? Acrobat T4C 67M;77 NP * KgMha@ Armetil 4 *,3 KgMha@ 2restan ;7 NP 7,; KgMha "t.p. 5 z.#@ , KgMha@ .urzate &uper . *,3 KgMha@ EOuation Pro 7,8 KgMha@ .urtine 9 "t.p.

1alben 4 *,3 KgMha@ 1alben R 8M,, 2lue 8 KgMha@ 4ancu!it P/ * KgMha *) z.#@ 4elodH +uo ;;,( NP , KgMha@ 4iKal 4 ,,3 KgMha@ Patafol * KgMha@ Planet 5* NP *,3 KgMha@ Ridomil 4C 5* NP *,3 KgMha "t.p. 5 z.#@ Ridomil 1old 4C ;( NP *,3 KgMha n perioada de cretere maAima a foliajului @ Ridomil 1old Plus 8*,3 NP , KgMha n perioada de cretere maAima a foliajului @ Ridomil Plus 8( NP *,3 KgMha "t.p. 5 z.#@ &ha!it F 5),3 NP * KgMha@ &ecure ),*3 ),3 KgMha@ Tattoo 8,7 lMha@ Tattoo . ),3 lMha"cu 5 zile ntre tratamente# sau *,3 lMha "t.p.)7 )8 z.#. AT#"TI#6 nu (e vor face 2 trata+ente (ucce(ive Bla r&ndC cu produ(e din aceeai grupa de (u,(tanteD n practica, folosirea amestecurilor de produse a dus la eliminarea posibilitatilor de aparitie a raselor rezistente la o grupa de fungicide. .iuperca prezinta la noi n tara mai multe rase fiziologice "7,),,,8,).,, ).8, ).,.8# dar n ultimul timp au aparut rase compleAe ").*.,.8, ).,.8.5.)7 si ).8.)7.))# care, dau sensibilitati !ariabile la soiurile eAistente n cultura a a nc$t, se cere amelioratorilor sa se preocupe continuu de crearea de soiuri rezistente n !ederea asigurarii unei productii mari cantitati! si de calitate, n conditii c$t mai economice. .ompleAarea tratamentelor "insecticidePfungicide# se poate face numai daca eAista posibilitatea amestecarii produselor, fara ca efectul lor sa fie scazut. +itiocarbamatii se pot amesteca cu insecticidele pentru g$ndacul din .olorado, iar Fastac )7 E. se poate amesteca cu Turdacupral 37 sau Ridomil plus 83 si 8(. +ecisul *3 E. este de asemenea, compatibil cu oAiclorura de .u.

114

'.%.;. Alternarioza cartofului 2 Alt" na ia po i f.sp.solani si A. t"nuis Alternarioza sau Darsura timpurieF a cartofilor apare n zonele sau n perioadele secetoase si calduroase, put$nd produce pagube similare cu ale manei, *3 37 J c$nd este semnalata pe foliaj si chiar mai mari daca boala se eAtinde la tuberculi. Si+pto+e. n cursul lunilor mai iunie pe frunze apar pete o!ale, circulare sau colturoase, pe suprafata carora se obser!a cercuri concentrice. Petele mari de ) * cm sunt produse de Alt" na ia po i f. sp. solani, n timp ce A. t"nuis produce pete mici de ) * mm. Atacul pe tuberculi se obser!a prin pete brune nchis usor scufundate n dreptul carora are loc o putrezire neagra a pulpei. Tran(+itere2ra(p&ndire. rasp$ndesc n .iupercile se cursul perioadei de !egetatie prin

spori, iar de la un an la altul rezista n tuberculi sau n resturile !egetale pe care continua sa traiasca. n zonele de mare cultura a cartofului boala este semnalata nt$i pe soiurile timpurii, apoi p$na toamna si pe celelalte soiuri. &porii aparuti n toamna rezista chiar la temperaturi de ,* .. Prevenire (i co+,atere. 4asurile agrotehnice prin care se asigura plantelor o fertilizare optima, precum si o apro!izionare ritmica cu apa, reduc posibilitatile de instalare Fertilizarea cu doze a ciupercii. mari de fosfor sensibilizeaza
o

plantele la aceasta boala, n timp ce ngrasamintele cu azot sporesc rezistenta acestora "1h. -acob, )656#. +istrugerea resturilor !egetale sau introducerea ad$nc sub micsoreaza brazda simtitor si un numarul sporilor din lor sol. asolament rational, pentru

Tratamentele chimice aplicate pre!enti!

mana sunt bune si pentru ciuperca cu conditia sa fie aplicate mai de!reme n cazul anilor secetosi si caldurosi. &e pot face tratamente speciale cu produse din grupele? $r. A? Antracol 57 NP ),3 *,3

KgMha "t.p. 5 z.#@ +ithane 4 83 * KgMha@ PolHram combi ),( KgMha "t.p. *) z.#@ PolHram +F ),( KgMha "t.p. *) z.#@ $r. .? 2ra!o 377 &. ),3 lMha@ $r. >? 6 2restan ;7 NP Altima 377 &. 7,, 7,8 lMha@ $r.

7,3 KgMha "t.p. 5 z.#@ Ridomil 1old 4C ;( NP *,3 KgMha n perioada de cretere maAima a frunziului#.

1 1 5

'.%.%0. Putregaiul u(cat al tu,erculilor 2 *usa iu% sp. 2oala se poate instala din c$mp pe plante nsa, pagubele mari se n
Fig. ,8. Putregaiul uscat al tuberculilor? "1. 1oidanich, )6;8#.

nregistreaza

timpul depozitarii tuberculilor. Si+pto+e. &peciile genului

*usa iu%

ce

paraziteaza

cartoful

produc

simptome !ariate. *usa iu% o&yspo u% produce o ofilire n masa a plantelor si chiar pieirea lor, plantele prezent$nd un ritm ncet de cretere, ceea ce se obser!a printr o neuniformitate a naltimii plantelor. Tuberculii atacati au pulpa apoasa, putrezesc, frunzele se ofilesc, se ngalbenesc si se usuca, iar tulpinile ca si tuberculii prezinta o brunificare a !aselor conducatoare "fig. ,8#. *usa iu% solani !ar. "u%a tii produce o ngalbenire a celor tinere a limbului frunzelor, urmata de 2aza si tulpinii si radacinile brunificarea frunzelor de la !$rful tulpinilor apoi si bazale. putrezesc de!in sfar$micioase. n

tulpini, n madu!a si n pulpa tuberculilor apar pete brune si o brunificare a !aselor. *. co" ul"u% patrunde prin rani sau mici zg$rieturi pro!ocate de nematozi n tuberculi si e!olueaza n mare "37 (7 J#. Tuberculii mai afectate, apoi infectati prin rani prezinta si brunificare se ncretete a zonei form$nd si uscata, nt$i o ncretire coaja depozitele
o

prost aerisite, unde

temperaturile cresc ")3 *( .# si umiditatea este

cercuri neregulate n zona brunificata

zona ce se scufunda. n mediu umed, pe suprafata tuberculului apar pernute pufoase albe, gri sau roz si tuberculul putrezete n profunzime. n mediu uscat, tuberculii se ntaresc si se sectioneaza cu greutate. Pulpa afectata de!ine sfar$micioasa sub

coaja intacta. Tran(+itere2ra(p&ndire. Aceste ciuperci rezista mult timp n pam$nt, pe resturile de plante, sub forma de spori sau spori de rezistenta. Atacul nematozilor nsotit de !ariatii brusce de temperatura si umiditate sensibilizeaza plantele si fa!orizeaza atacul ciupercilor ce se rasp$ndesc apoi prin spori cu ajutorul !$ntului "n cazul atacului tulpinilor si a frunzelor# sau cu ajutorul apei din pam$nt "n cazul atacului la tuberculi#. 1 1 6

%a recoltarea tuberculilor, ciupercile sunt rasp$ndite odata cu praful de pe containere, couri sau sacii reutilizati si nedezinfectati. Prevenire (i co+,atere. 4asurile agrofitotehnice prin care se creeaza conditii optime de dez!oltare plantelor, micsoreaza posibilitatile de instalare a atacului acestor ciuperci. %a recoltare si nsilozare se !or lua masuri pentru a feri tuberculii de rani. Tuberculii patati sau raniti nu !or fi introdui n siloz unde eAista riscul infectarii tuberculilor sanatosi si a nregistrarii de pagube mari. +epozitele precum si containerele, lazile sau sacii cu care se transporta tuberculii !or fi dezinfectati cu o solutie de formalina 3 J. Pastrarea unei timpul depozitarii. Plantarea se !a face cu tuberculi sanatosi ce au fost bine pastrati n siloz, tuberculi din soiuri rezistente la fuzarioza sau tratati cu produse din grupele? $r./? +erosal 37 &. 7,) J sau 7,* KgMt "depozit#@ +erosal 37 NP 7,* KgMt@ $r.$? Ro!ral 37 NP 7,* J "depozit#@ $r. ? .aroben 53 PT& 7,* J "depozit#. temperaturi constante de 8 ; .
o

si a unei aeratii

corespunzatoare, creeaza conditii nefa!orabile e!olutiei acestor ciuperci n

'. 2. Bolile (feclei +iro"e '.2.%. 8ngal,enirea necrotica a nervurilor (feclei 2 B""t n"c otic y"llo- !"in !i us 9irusul a fost izolat si studiat n Laponia apoi a fost gasit n -talia, Franta 1ermania, -ugosla!ia, 2ulgaria si Rom$nia n asociere cu i'o%ania sfeclei. A. ")6()#, Pucau boala ca Al. .odrescu 4aco!ei fiind si col. si A. de

")6(3#

semnaleaza deosebit

pagubitoare n zonele de mare cultura a sfeclei pentru zahar. Si+pto+e.

Fig. ,3.ngalbenirea necrotica a ner!urilor sfeclei? A radacina sanatoasa@ 2,. radacini atacate ".. 4. 4essiaen, )66)#.

9irusul

afecteaza radacinile si ca urmare pe frunze apare decolorarea,

ngalbenirea si apoi brunificarea ner!urilor. n functie de faza n care se 117

instaleaza atacul si de conditiile climatice, apare ofilirea sau chiar pieirea plantelor. Pe corpul sfeclei se dez!olta eAagerat radacinutele lu$nd forma de
EbarbaI

simptom asemanator cu cel dat de 8"t" od" a schachtii, dar n acest

caz lipsesc chitii caracterisitici nematodului. Radacinile sfeclelor sunt mici "asemanatoare patrunjelului#, se brunifica, sau au !$rful foarte subtiat. n sectiune, se obser!a ca !asele conducatoare sunt galbene, apoi brune "fig. ,3#. Atacul are loc n !etre, ce se recunosc usor datorita decolorarii si ofilirii plantelor n cursul zilei si re!enirii lor la normal noaptea. Tran(+itere2ra(p&ndire. Transmiterea !irusului n natura este asigurata de ciuperca de sol Poly%y&a b"ta" ce acumuleaza !irusul n timpul parazitarii. &porii de rezistenta ca si sporii ciupercii, contin !irusul pe care l transporta. Particulele de pam$nt infestate cu spori pot fi duse de !$nt la distante mari, asa nc$t aria de rasp$ndire a !irusului crete foarte repede, iar n cazul rotatiilor scurte sau a asolamentelor defectuos alcatuite pagubele pot fi mari. 9irusul infecteaza si spanacul, fapt de care trebuie sa se tina cont la succesiunea culturii n asolament. Prevenire (i co+,atere. Terenurile contaminate trebuiesc identificate si din acele zone se !a interzice transportul sfeclei. Plantele bolna!e !or fi arse, atelajele si uneltele folosite !or fi dezinfectate cu bromura de metil prin fumigatie ,7 87 gMm , iar terenul se !a dezinfecta folosind +azomet 537 KgMha. Principala masura de pre!enire este nsa utilizarea de soiuri tolerante. 1oli !roduse de ciu!erci '.2.2. Putrezirea (e+intelor ger+inate (i tinerelor plantule # Pythiu% sp., Pho%a b"ta", Aphano%yc"s sp., *usa iu% sp., Rhi'octonia solani n anii cu prima!eri umede, la sfecla semanata n terenuri mai grele si cu lipsa de fosfor, este des nt$lnita aceasta boala. .onditiile deosebite din aceste terenuri sunt fa!orabile nmultirii nematozilor, care !or crea mici leziuni, prin care una sau mai multe ciuperci din sol !or intra si !or produce putrezirea semintelor germinate sau a tinerei plantule. Atacul poate fi cu greu obser!at, constat$nd doar golurile n culturi cu pagube de p$na la *7 J "E. Radulescu si 9. 2ulinaru, )635#. 118
,

Si+pto+e. 2oala se manifesta de la germinarea semintelor si p$na la aparitia primei perechi de frunze ade!arate. Pe sam$nta abia germinata, radacini sau t$nara planta se obser!a zone brunificate. Pe tesuturile afectate pot aparea fructificatiile agentilor, sau se pot instala ciuperci sau bacterii de sol care !or continua distrugerea zonelor brunificate "fig. ,;#. n cazul zonelor putrezite umed, se pot constata n analizele microscopice spori de la Pythiu% sp., iar daca tesuturile brunificate
Fig. ,;. Putrezirea semintelor germinate a tinerelor plantule "1.1oidanich,)6;8#.

putrezesc uscat, se !or obser!a fructificatii cu spori de tip Pho%a.

/neori baza tulpinii se nnegrete, se subtiaza si chiar primele frunzulite sunt negre, acest simptom fiind caracteristic atacului de Aphano%yc"s sp. Pe plantele debilitate se instaleaza fuzariozele, ce dau mucegaiuri albe sau roz. Pe plantulele debilitate se instaleaza ciuperci din genul *usa iu% care dau mucegaiuri albe sau roz. Tran(+itere2ra(p&ndire. -nstalarea ciupercilor ca si e!olutia atacului, eAtinderea bolii, depinde de foarte daunatorilor. .iupercile se rasp$ndesc n cursul !egetatiei prin spori dui de apa din sol, iar de la un an la altul rezista sub forma de spori , micelii si microscleroti, spori de rezistenta sau fructificatii de rezistenta. Prevenire (i co+,atere. &fecla !a trebui semanata la epoca optima, n terenuri echilibrat fertilizate, aerate pentru ca sa se scurteze perioada de la germinare si p$na la rasarire, perioada n care se instaleaza agentii patogeni ai acestei boli. ntruc$t o parte dintre aceti agenti patogeni pot fi adusi odata cu sam$nta, aceasta se !a trata cu? +ithane 53 N1 ( KgMt sam.@ +ithane 4 83 ( KgMt sam.@ 9ondozeb ( KgMt sam.@ 9ondozeb 53 +1 ( KgMt sam.@ Tiradin )7 l p.c.Mt sam.@ Tiradin 57 P/& ( KgMt sam.@ Tachigaren 57 NP ; KgMt sam.@ Tiramet ;7 PT& 3 KgMt sam. '.2.'. Putregaiul ini+ii (feclei # Pl"ospo a b5o" lingii, f.c.Pho%a b"ta" 2oala cunoscuta si sub numele de patarea bruna a frunzelor, este una dintre cele mai frec!ente boli ale sfeclei semnalata de Tr. &a!ulescu ")688, 119 multi factori agrotehnici,

climatici sau este n corelatie directa cu e!olutia atacului nematozilor si a

)686, )63,# si de -. .omes ")636, )6;), )65*#, ca produc$nd pagube nsemnate )3 87 J din recolta. Si+pto+e. .iuperca ataca tinerele plantule p$na la rasarire, unde n compleA cu alte ciuperci, poate produce putrezirea acestora. n timpul !erii pe frunze apar pete de decolorare, mari, circulare, de 7,3 * cm n diametru. Tesuturile din dreptul petelor se brunifica si pe ele se obser!a cercuri concentrice, alcatuite din puncte mici negre. Pe plantele semincere apar pete pe frunze, tulpini si chiar pe seminte unde, nainte de recoltare se obser!a si punte mici negre. Atacul pe radacini se manifesta printr o colorare n cenuiu a tesuturilor de sub rozeta de frunze, tesuturi ce putrezesc si apar ca!erne centrale, uscate ce se ad$ncesc n corpul sfeclei. +upa din distrugerea frunzelor, planta ncearca mugurii eAistenti la suprafata sa si refaca foliajul

solului, aa nc$t p$na toamna, radacinile care se scot din sol sunt epuizate, nu au zahar, ci doar un procent ridicat de celuloza "fig. ,5#.

Fig. ,5. Putregaiul inimii sfeclei> ) planta atacata@ * ,,,8,3 portiuni de planta fructificatii cu spori"T. Ferraris, )6,(#.

cu

Tran(+itere2ra(p&ndire. Transmiterea ciupercii este asigurata de la un an la altul prin sam$nta pe care se gasesc fructificatii cu spori de tip Pho%a sau prin organele de rezistenta, care au ramas pe resturile !egetale nglobate n sol, n cazul n care se practica monocultura, ceea ce se nt$mpla mai rar, deoarece sfecla epuizeaza puternic solurile. +e la cultura din anul - la cea semincera, transmiterea este asigurata de miceliul ramas n butaii infectati, butai la care zonele de atac se obser!a greu. n mod obinuit, aceste zone de sub rozeta se obser!a usor la decoletarea ce se face la sfecla ce se industrializeaza si trece neobser!ata la sfecla semincera. n cursul perioadei de !egetatie transmiterea ciupercii este asigurata de la planta la planta si de la frunza la frunza de sporii antrenati de !$nt, de apa de ploaie sau de apa de

120

irigatie. -nfectarea corpului sfeclei se poate face si prin cobor$rea miceliului din frunze prin cozile acestora. Prevenire (i co+,atere. 2oala a fost semnalata cu intensitate mare n tarlalele care au fost ngrasate puternic cu azot si lipsa de bor, aa nc$t pe l$nga respectarea epocii optime de semanat, asigurarea unei araturi profunde, alegerea unui teren nu prea greu, trebuie sa se asigure si o ngrasare cu 2oraA *7 KgMha. Polizarea si drajarea semintelor nainte de semanat este o lucrare foarte eficienta, caci ndeparteaza e!entualele formatiuni cu spori de pe seminte dar, acestea !or trebui semanate ntr un sol umed pentru a nmuia stratul de drajeu si a permite germinarea. Au fost cazuri c$nd datorita secetei din sol, plantulele nu au putut sparge si strabate pelicula de drajare, fiind necesara o rensam$ntare. +rajarea se face cu o pasta n care intra si substante fungicide, ce !or asigura protectia tinerei plantule p$na la rasarire. &emintele nepolizate se trateaza cu? +ithane 53 N1 ( KgMt sam.@ +ithane 4 83 ( KgMt sam.@ 9ondozeb ( KgMt sam.@ 9ondozeb 53 +1 ( KgMt sam.@ Tiradin 57 P/& ( KgMt sam.@ Tachigaren 57 NP ; KgMt sam.@ 9ita!aA *77 P/& , KgMt sam.@ 9alidacin , & , lMt sam.

'.2.). Cerco(porioza (au patarea roie a frunzelor 2 C" cospo a b"ticola .ercosporioza este considerata una dintre cele mai gra!e boli ale sfeclei, datorita faptului ca e!olueaza foarte repede si distruge rapid frunziul plantelor. .iuperca este cunoscuta nca din )(5;, c$nd a semnalat o &accardo, iar la noi n tara este prezenta pe toate culturile de sfecla, pierderile de recolta fiind !ariabile n functie de rezistenta soiurilor sau hibrizilor, de momentul instalarii bolii si de conditiile climatice, put$nd depasi (7 J la soiurile sensibile care nu au fost tratate. Si+pto+e. Atacul apare n perioada iunie august sub forma de pete izolate sau unite, de decolorare, cu diametru de ) , mm, rar 3 mm. Petele pot fi colturoase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenuii n zona centrala unde se formeaza un puf brun. n jurul petelor se obser!a o dunga bruna la sfecla pentru zahar si cea furajera si !iolacee la sfecla roie. +upa uscarea tesuturilor, acestea se desprind si frunzele apar perforate. n cazul unui atac 121

puternic, fa!orizat de eAcesul de azot din sol, lipsa borului si umiditatea atmosferica ridicata, n c$te!a zile, ntreg frunzisul este brunificat si uscat, put$nd aparea pete brune alungite chiar si pe cozile frunzelor. Radacinile de la sfeclele atacate ram$n mai mici si cu un procent de zahar mult micsorat "fig. ,(#. Plantele semincere afectate !or a!ea o productie scazuta de seminte mici, cu o slaba facultate germinati!a. Tran(+itere2ra(p&ndire. &porii ramasi pe pam$nt si pe resturile !egetale, ram$n !iabili dupa trecerea iernii si pot produce noi infectii n prima!ara. .iuperca poate fi adusa n teren si odata cu semintele pro!enite din loturi semincere unde boala sa manifestat, seminte ce nu au fost tratate nainte de semanat. Respectarea unui asolament de 8 3 ani este obligatorie la culturile de sfecla, ca si izolarea spatiala de cel putin )777 m a loturilor cu sfecla pentru
Fig. ,(. .ercosporioza? ) atac pe frunza@ * miceliu cu spori "T. Ferraris, )68)#.

seminte fata de culturile de sfecla de an -. ntruc$t, ciuperca ataca si pe alte

plante din fam. .henopodiaceae, se !a a!ea grija ca toate culturile sa fie erbicidate corect, pentru a fi distruse plantele gazda ale ciupercii. Tratarea chimica n !egetatie se poate face cu produse din grupele? $r.B? 2restanid 37 7,3 pc.Mha n 877 l apa la ) trat@ * trat. "la inter!al de *) zile# "organometalice#@ $r./? 2a!istin +F 7,, KgMha@ 2a!istin 37 NP 7,, KgMha "t.p. *) z.#@ 2a!istin F% 7,, lMha "t.p. *) z.#@ +erosal 37 &. 7,, lMha@ +erosal 37 NP 7,, KgMha "t.p. )8 z.#@ Bolfugo *3 &. &uspensie 7,; 7,6 lMha "t.p. )( z.#@ 2enlate 37 NP 7,, KgMha "t.p. *) z.#@ Topsin 57 P/ 7,, KgMha "t.p. )( z.#@ Topsin 4 57 NP 7,, KgMha "t.p. )( z.#@ Topsin 4 /%9 7,3 ) lMha "t.p. *) z.#@ $r..? 2ra!o 377 &. ),3 * lMha "t.p. 5 z.#@ 4Hcoguard 377 &. 8 lMha@ $r.7? 2aHcor ,77 E. * lMha "t.p. *( z.#@ -mpact )*3 &. 7,3 lMha "* trat. la 8* z.# si la aparitie *3 lMha "t.p. )( *7 z.#@ Punch 87 E. 7,* lMha@ &core *37 E. 7,, lMha * trat. n ,77 l apaMha@ &umi ( )*,3 NP 7,3 KgMha@ $r. Alert 7,3 lMha@ Alto .ombi 8*7 7,3 lMha@ 2restan ;7 NP 7,3 KgMha "t.p. 87 z.#@ Rias ,77 E. 7,, lMha@ Tango 7,53 lMha@ Tango &uper $r.-? Basumi * % * KgMha@ Basumin * NP * KgMha. 122 ) lMha@

CAPITO ! IV 2 BO I # P A"T# OR ! #IOAS# ).%. Bolile florii (oarelui 1oli !roduse de ciu!erci ).%.%. -ana florii (oarelui 2 Plas%opa a h"lianthi 4ana a aparut la floarea soarelui la sf$rsitul secolului <-< n America de 0ord, ajunge n )687 n Europa, iar n Rom$nia este semnalata de E. Radulescu n )68; pe samulastra "plantele ieite din semintele cazute pe jos din anul trecut# de floarea soarelui si de atunci s a eAtins n toate culturile produc$nd pagube de p$na la ;7 J ".. Raicu si E. 2anita, )6;3#, n functie de conditiile climatice. Si+pto+e. Primele simptome se obser!a la plantele tinere, ce apar din semintele infectate. Aceste plante ram$n pitice "monegi#, au naltimea de cel mult *3 ,7 cm, cu internodii scurte, frunze mici, decolorate, ncretite si prezinta

radacini slab dez!oltate "fig. ,6#.

Fig. ,6.. 4ana florii soarelui? "F. Paulian si >. -liescu, )65,#. Fig. 87. 4ana florii soarelui? frunza cu puful alb al ciupercii "F. Paulian si >. -liescu, )65,#.

Aceste plante au pe fata superioara a frunzelor, zone mari galbene, n dreptul carora pe fata inferioara ncep$nd de la coada frunzei, de a lungul ner!urilor principale si ntre ner!uri, se formeaza o p$sla alba, deasa de miceliu. Plantele pot forma palarii mici, de ) 3 cm n diametru, dar nu nfloresc si nu dau seminte. Plant"l" %atu " in$"ctat" %ai t1 'iu, $ un'" p"t" galb"n"#und"l"%nii l1nga n" !u i, p "'inta p"

'on" ca " s" b uni$ica 3n scu t ti%p. Fn d "ptul lo , p"$ata in$" ioa a, apa " un pu$ alb d" %ic"liu.

123

Plantele infectate mai t$rziu, formeaza palarii mai mici, nfloresc naintea plantelor sanatoase si uneori pot fructifica dar, semintele sunt infectate fara sa prezinte la eAteriorul lor simptome "fig. 87#. n tesuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori sferici de rezistenta, galben aurii, pre!azuti cu o membrana groasa. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul parazit din semintele infectate si prin sporii ramasi n sol n resturile !egetale. ntruc$t nu se practica monocultura la floarea soarelui, principala sursa de infectie n anul urmator o constituie semintele infectate. n cursul perioadei de !egetatie, dupa aparitia primelor plante infectate, au loc mai multe infectii secundare, datorita sporilor, purtati de !$nt si de apa de ploaie de pe frunzele infectate ale DmosnegilorF.0umarul infectiilor secundare este n corelatie directa cu frec!enta precipitatiilor si cu temperatura care, daca este optima "); )( .# fa!orizeaza eliberarea de spori ce pot produce infectii sistemice, deci indiferent de numarul de pete de pe frunzele unei plante, semintele obtinute de la acestea !or fi infectate. Prevenire (i co+,atere. ntruc$t boala se transmite prin seminte, principala grija este ca, acestea sa pro!ina din loturi semincere, unde ciuperca nu a fost prezenta. -nginerii aprobatori !or respinge de la certificare, solele unde s a gasit chiar numai o plantaMha infectata primar, deoarece aceasta are un imens potential infectios. Pe terenurile unde s a constatat prezenta agentului patogen nu se !a re!eni cu floarea soarelui dec$t dupa 5 ( ani. %oturile semincere !or fi corect erbicidate, izolate spatial la cel putin 377 m de alte lanuri de floarea soarelui si !or fi urmarite sub aspectul semnalarii manei p$na la recoltare. Recoltarea florii soarelui se !a face la momentul optim, pentru a se e!ita scuturarea semintelor si deci aparitia samulastrei n anul urmator, care ar putea fi o sursa de infectii primare. .ea mai eficienta metoda este nsa culti!area de soiuri rezistente. Tratarea semintelor se face cu? 'stenal 4T 53 P/& 8 KgMt sam.@ 1alben &uper &+ 8 KgMt sam.@ Apron ,3 &+ 8 KgMt sam.@ Apron <% ,37 E& , lMt sam.@ 1alben ,3 &+ 8 KgMt sam.
o

124

).%.2.

Putregaiul al, al

florii (oarelui 2

+cl" otinia scl" otio u% 2oala a fost descrisa n )((;, n Franta de catre A. +e 2arH, apoi ea s a eAtins n toate tarile din Europa trec$nd chiar din a si n America de 0ord apare si Australia. nca fitosanitare )6,,, n toate lucrarile &tarii inclusa boala, ca

Rom$niei

produc$nd pagube mari n special la floarea soarelui, pagube e!aluate la ;7 57 J din poductie. n anul )66;, n 4oldo!a au fost nregistrate pagube de
Fig. 8). Putregaiul alb al florii soarelui "F. Paulian si >. -liescu, )65,#.

57 (7 J din productia ateptata. Si+pto+e. 2oala afecteaza radacinile,

tulpinile, palariile

si semintele, fiind fa!orizata de

cantitatea mare de precipitatii din toamna, dei pot fi atacate si plantele abia rasarite. Primele simptome se obser!a pe tulpina t$nara, unde apar pete galben brune ce pot nconjura tulpina si n acest caz t$nara plantula putrezita cade si piere. ' a doua faza de atac se obser!a c$nd plantele au 67 )77 cm naltime si ncep sa formeze palarii. Pe aceste plante, la baza, apare o zona inel de
Fig. 8* Putregaiul alb al florii soarelui? scleroti ce se formeaza pe tulpina si palarii "F. Paulian si >. -liescu )65,#.

sau

un

mucegai de naltime !ariabila, sub care tesuturile sunt putrezite, !asele conducatoare in!adate de miceliu, iar

planta sufera o ofilire totala si se usuca "fig. 8)#. n cazul n care atacul este numai partial si inter!ine o !reme secetoasa, ciuperca !a si e!olua numai n interiorul tulpinii, distruge madu!a, o putrezete produce n final fracturarea plantei. +upa formarea palariilor, boala poate afecta curbura tulpinii c$nd, datorita putrezirii acesteia, palariile !or cadea n ntregime pe sol. %a soiurile la care dupa ce palaria se apleaca, n ca!itatea ce apare, se aduna apa din precipitatii si n acest fel apar conditii optime pentru infectarea palariilor prin partea lor inferioara. %a nceput apar pete de decolorare, apoi acestea se maresc, de!in brune, iar tesuturile palariilor 1 2 5

putrezesc umed si ntre r$ndurile de seminte apare un mucegai alb care prin uscare !a forma scleroti n forma de retea "fig. 8*#. &emintele de pe palariile infectate au coaja decolorata, patata, lipsita de luciu, se crapa foarte uor, iar miezul este brun, acoperit de miceliu si cu un gust r$nced. Aceste seminte au capacitatea germinati!a scazuta. +upa caderea semintelor si a lacaelor lor, din fosta palarie ram$n doar fasciculele de !ase conducatoare, lemnoase, alcatuind un aspect parazitar
Fig. 8,. Putregaiul alb al florii soarelui? palarii cu atac puternic "F. Paulian si >. -liescu, )65,#.

numit DmaturaF"fig. 8,#. #pide+iologie. semintele .iuperca este adusa n cultura odata cu

infectate care nu si pierd germinatia. &clerotii care au dimensiuni mici, asemanatoare semintelor nu pot fi separati la selector si !or constitui o sursa importanta de infectie. &clerotii ramasi n teren rezista p$na n anul urmator, c$nd pot produce infectii direct prin micelii sau prin sporii de pe apotecii "fructificatii cu spori ce apar dupa germinarea sclerotilor#. Aceste infectii se pot realiza pe samulastra de floarea soarelui sau pe unele plante, ce fac parte din numeroasele gazde ale acestui agent patogen. +e la planta la planta ciuperca poate fi !ehiculata de curentii de aer, ce antreneaza fragmente miceliene de la plantele infectate bazal. +in cercul de plante gazda fac parte toate legumele radacinoase, bulbifere sau tuberculifere, la care dupa infectiile din c$mp boala continua n silozuri putrezind materialul multime de plante floricole. Prevenire (i co+,atere. .iuperca are un cerc larg de plante pe care ataca, aa nc$t un teren n care sunt scleroti, !a trebui culti!at cel putin 8 3 ani cu cereale paioase, apoi cu plante prasitoare si abia dupa 5 ( ani se !a putea re!eni cu floarea soarelui. &clerotii i pastreaza !iabilitatea cel putin doi ani, nsa pe buruienile din culturile de cereale ce urmeaza dupa floarea soarelui, ciuperca formeaza noi generatii de scleroti, ce mentin terenul infectat. 0u se !or culti!a cu floarea soarelui terenurile umede, argiloase dec$t daca este asigurata scurgerea eAcesului de umiditate. ngrasamintele organice se !or aplica la planta premergatoare, iar la cultura de floarea soarelui se !or aplica n mod echilibrat numai ngrasaminte minerale. 126 depozitat. &unt atacate de asemenea si o

&am$nta trebuie sa pro!ina din loturi semincere sanatoase, certificate si e!entual

Aaleasa

la masaF daca se seamana suprafete mici. nainte de

semanat se !or aplica tratamente seminale cu fungicide sistemice ca? Tiradin 377 &. , KgMt sam.@ 2a!istin 37 NP * KgMt sam.@ 2a!istin F% * lMt sam. "),3 lMha#@ 2enlate 37 NP * KgMt sam.@ 4etoben 57 P/ * KgMt sam@ Ronilan 37 NT * KgMt sam.@ Ro!ral 37 NP * KgMt sam.@ Ro!ral 37 P/ * KgMt sam.@ &umileA 37 F% * lMt sam.@ &umileA 37 P/ ) KgMt sam.@ &umileA 37 NP ) KgMt sam.@ 1alben &uper &+ 8 KgMt sam.@ 'stenal 4T 53 P/& 8 KgMt sam.@ 'stenal 4T 8 KgMt sam.@ 'stenal . 53 P/& 8 KgMt sam.@ Ro!ral T& * KgMt sam.@ Tiracarb ;77 &. *,3 lMha sam.@ Tiramet ;7 PT& *,3 KgMt sam.@ Tiramet ;77 &. *,3 lMt sam.@ Trichosemin *3 PT& "pentru toate ciupercile# 8 KgMt sam. Tratamentele seminale asigura sanatatea plantelor n prima parte a perioadei de !egetatie dar, daca ncep$nd cu lunile iulie august
o

cad

precipitatii de peste )77 mm, iar temperaturile sunt n jur de *7 *3 ., atacul la palarii nu poate fi e!itat. n !egetatie se poate aplica produse din grupele? 2a!istin +F * KgMha@ 2a!istin 37 NP * &. ),3 lMha@ .arbiguard 377 &. ),3 lMha Mtrat@ 2enlate 37 NP ),3 KgMha@ KgMha@ 2a!istin F% ),3 lMha@ .arbendazin 377 &. ),3 lMha@ 1oldazim 377 2enomHl 37 NP ),3 KgMha@ Topsin 57 P/ ) KgMha@ Ronilan 37 +F )KgMha "* trat.#@ Ronilan 37 NP ) KgMha@ Ro!ral 37 NP ) KgMha@ Ro!ral 37 P/ ) KgMha@ &umileA 37 Fl ) lMha@ &umileA 37 NP ) KgMha@ 4agnate 37 E.0A ) lMha@ 4irage 83 E. ) lMha@ Punch 87 E. ) lMha@ &portaK 83 E. ) lMha@ Alert &anazole .ombi ) lMha. Amelioratorii rom$ni au reuit sa creeze o serie de hibrizi foarte producti!i, totusi p$na la aceasta data nu se cunosc soiuri sau hibrizi rezistenti la aceasta boala si numai aplicarea unei tehnologii corecte si respectarea recomandarilor date poate limita pagubele produse de ciuperca. ).%.'. Patarea ,runa (i fr&ngerea tulpinilor de floarea (oarelui 2 7iapo th" h"lianthi. Aceasta boala este una dintre cele mai recent aparute la culturile de floarea soarelui. A fost semnalata n )6(7 n 9oe!odina -ugosla!ia, de unde s a eAtins si a aparut n /ngaria, Rom$nia, 2ulgaria, -talia si Franta. 7,; lMha@ Alto combi 7,3 lMha@ 2umper Forte ) lMha@ .alidan &. * lMha@ BonKer ),*3 l Mha "t.p. *) z.#@

127

n Rom$nia, este semnalata n toate judetele culti!atoare de floarea soarelui, iar pagubele ce pot fi nregistrate sunt !ariabile fiind n functie de conditiile climatice ale zonei si de sensibilitatea hibridului sau a soiului culti!at. Si+pto+e. 2oala se manifesta pe frunze si tulpini, rareori pe palarii. Atacul pe frunze ncepe de la !$rful lor printr o decolorare ce se eAtinde spre codita frunzei si spre marginile frunzei. Cona atacata se brunifica, datorita tesuturilor arse, iar ciuperca ram$ne !iabila n zona mare de decolorare, ce nconjura petele brune. Pe tulpini apar pete brune, ce se eAtind n cercuri concentrice p$na acopera tulpina de jur mprejur. n dreptul petelor sunt distruse toate tesuturile, aa nc$t la cea mai mica adiere de !$nt si sub greutatea palariilor plantele se fr$ng. Tran(+itere2ra(p&ndire. Transmiterea ciupercii n cultura este asigurata de sporii care sunt dusi de apa de ploaie si de !$nt. +e la un an la altul rezistenta ciupercii este asigurata de miceliile din resturile de plante bolna!e, pe care se formeaza fructificatiile de rezistenta cu spori. Prevenire (i co+,atere. Atacul acestei ciuperci poate fi pre!enit prin masuri agrotehnice ca? ngroparea ad$nca a resturilor atacate, rotatia culturilor si semanarea la timpul optim. %a hibridul &orem, la semanatul prea de!reme se poate nregistra un atac puternic n urma caruia pierderile pot fi de cel putin ,7 ;3 J din productie, n schimb la hibridul FeliA chiar fara sa fie tratat se nregistreaza pagube de numai 3 5 J din productie. n cazul n care se aplica cel putin * tratamente pagubele !or fi de cel mult ( J la hibridul &orem. n urma cercetarilor ntreprinse de 9. Linga s a stabilit schema de aplicare a tratamentelor chimice, care pre!ede , tratamente n epoci diferite? aC ( )7 perechi frunze@ ,C tratament preforal la aparitia florilor ligulate? cC tratament la )7 )3 zile dupa sf$ritul nfloritului. .ele mai bune rezultate s au obtinut c$nd se eAecuta cu? produse sistemice la tratamentul a, amestec de fungicide sistemice si contact la tratamentul , si tratamentul c, cu fungicide de contact. n cazul n care s au folosit produsele? 4etoben 57 P/@ Fundazol 37 NP@ 2enlate 37 NP ),3 KgMha@ Rubigan ) KgMha@ Punch 87 E. 7,8 KgMha sau BonKer ),*3 KgMha, nu s a nregistrat nici o planta fr$nta la

128

unitatea de suprafata, cu toate ca eAperienta a fost efectuata pe un sol cu un mare potential infectios "9. Linga, teza de doctorat#. /ltimele recomandari adauga acestor substante din grupele? $r./6 2a!istin +F ),3 KgMhaMtrat.@ 2a!istin F% ),3 lMha@ 1oldazim 377 &. ),3 lMha@ .arbiguard 377 &. ),3 lMhaMtrat.@ 2enomHl 37 NP ),3 KgMha@ EfomHl 37 NP ) Kg p.c.Mha "t.p. )( z.#@ Topsin 57 P/ ) KgMha@ $r.I? .orbel E. 7,8 7,( lMha@ $r.7? 2aHcor ,77 E. * lMha "t.p. *( z.#@ -mpact )*3 &. ),3 lMha "t.p. 8* z.#@ 4irage 83 E. ) lMha@ Punch 87 E. 7,8 lMha@ &portaK 83 E. ) lMha@ Trifmine ,7 NP ),7 KgMha "* trat.#@ $r. 6 Alert 7,; lMhaMtrat.@ Alto .ombi 8*7 7,3 lMhaMtrat.@ .alidan &. * lMha "t.p. *) z.#@ BonKer ),*3 lMha "t.p. *) z.#. ).%.). Putregaiul cenuiu al florii (oarelui 2 Bot ytis cin" "a 2oala este cunoscuta si sub numele de putregaiul palariilor de floarea soarelui, dar ciuperca ataca si numeroase alte plante de cultura sau plante ornamentale, leguminoase, plante furajere, ricin etc. n anii cu toamne foarte
Fig. 88.Putregaiul cenusiu al florii soarelui? palarie atacata partial "F. Paulian si >. -liescu, )65,#.

bogate n precipitatii, boala poate produce pagube mari, aa cum a

semnalat Ana >ulea n )687. Si+pto+e. .iuperca paraziteaza numai palariile ncep$nd cu partea lor inferioara, unde produce pete brune ce se pot confunda cu cele produse de boala cu scl" oti, dar sunt mai bine delimitate. n dreptul petelor, pe tesuturile moi si putrede apare un praf cenusiu "fig.88 #. 2oala poate sa cuprinda ntreaga palarie si chiar la suprafata semintelor apare o culoare cenuie !erzuie, iar ntre seminte apar scleroti mici, negri. &emintele au suprafata patata, fara luciul caracteristic si cad usor din ncaperile lor. 4iezul semintei este sita!, amar, iar semintele i pierd partial capacitatea de germinatie. Tran(+itere2ra(p&ndire. Transmiterea ciupercii de la o planta la alta este asigurata de sporii ce sunt usor luati de !$nt, insecte sau de picaturile de ploaie si pot germina imediat, form$nd un miceliu infectios ce patrunde prin tesuturile pe care a ajuns. +e la un an la altul, ciuperca rezista 129

n teren sub forma de spori sau ca scleroti mici. .iuperca poate fi adus ntr o noua cultura odata cu semintele infectate sau care au pe suprafata lor spori. Prevenire (i co+,atere. Respectarea cu strictete a tuturor !erigilor pre!azute n tehnologia de cultura a florii soarelui, poate pre!eni atacul ciupercii. Tratarea semintelor cu fungicide sistemice, care se face obligatoriu pentru celelalte ciuperci este buna si pentru aceasta ciuperca. .ulturile semincere trebuie sa li se asigure o izolare partiala de cel putin 377 m fata de alte culturi de floarea soarelui, sau fata de culturi cu plante din cercul de gazde al patogenului. 1oli !roduse de !lante !ara"ite ).%.*. upoaia BverigelulC 2 O obanch" sp. Planta parazita cunoscuta sub numele de lupoaie sau !erigel, poate produce pagube nsemnate de p$na la 57 (7 J din productie, aceasta fiind afectata si calitati! prin reducerea procentului de ulei din seminte. Planta este nt$lnita n toate tarile culti!atoare de floarea soarelui. n Rom$nia, Tr. &a!ulescu si col., o semnaleaza judetele de sud, sud est si din 4oldo!a. Si+pto+e de parazitare. Plantele de floarea soarelui parazitate se dez!olta mult mai ncet, au naltime mai mica si prezinta tulpini subtiri fara palarii sau cu palarii mici, cu seminte seci, sarace sub aspectul procentului de ulei. n jurul unei plante, n suprafata sa de hranire, pot aparea ,7 87 plante sau chiar peste )77, n terenurile puternic infestate, dupa cum se precizeaza n lucrarile prof. .. &andu 9ille. Planta ce paraziteaza O obanch" cu%ana Nallr. &emintele plantei din sol dau la germinare un filament subtire care !ine n contact cu radacinile de floarea soarelui, se ngroaa ca un bulb cu proeminente "conuri de patrundere#, ce intra si stabilesc contactul cu !asele conducatoare. %a partea superioara a bulbului apare un mugure din care iese la suprafata tulpina florifera, pe care se gasesc rudimente de frunza sub forma de solzi. P$na la ieirea la suprafata timpul de parazitare este destul de lung "* luni#, timp n care planta parazitata nu poate fi depistata. ncep$nd cu anul )6,3, n

130

Tulpinile *,3 cu cm refleAe n

ei

sunt drepte, la baza,

de 87 cm naltime, diametru de neramificate, periori "fig.83#. Florile fara codite au culoare galbuie
Fig. 83. Plante de floarea soarelui parazitate de lupoaie "F. Paulian si >. -liescu, )65,#.

culoare galbuie

!iolacei, acoperite cu

sau albastruie cu nuante

!iolacei si se deschid n lunile iunie

iulie. Fructul este o capsula ce contine )*77 )377 seminte foarte mici, o!oid alungite, cenuii nchis la culoare, aspre si aripate "au pe margini o membrana#. Aceste seminte fiind foarte uoare, sunt duse de apa de ploaie sau de !$nt la distante foarte mari. &emintele nu germineaza dec$t n prezenta radacinilor de floarea soarelui n soluri usoare, uscate. 1erminarea poate a!ea loc si n prezenta resturilor !egetale de floarea soarelui, caracteristica pe care se bazeaza si una din metodele de combatere, prin rasp$ndirea pe teren a resturilor

maruntite la moara cu ciocanele. &emintele pornesc n !egetatie, dar nea!$nd pe ce parazita, t$nara plantula !a muri. Floarea soarelui poate fi a%osa %., parazitata uneori si de O obanch" mai mica, )7 87 cm

"lupoaia cu tulpina ramificata# planta ce are naltime si tulpina ramificata, de culoare galbuie. Co+,atere. Tarlalele infestate cu seminte de O obanch" !or fi culti!ate cu cereale sau leguminoase si abia dupa 8 ; ani se !a putea culti!a floarea soarelui. &am$nta de floarea soarelui !a trebui sa nu contina seminte de suprafete mici, se lupoaie. Pe recomanda praile repetate

eAecutate nainte de aparitia florilor deoarece, daca planta este taiata dupa nflorire, substantele din tulpina reusesc sa matureze semintele. Repetarea

prailelor este necesara ntruc$t tulpinile parazite nu apar toate odata, ci pe r$nd.

plantei

.ea mai eficienta metoda este alegerea de soiuri si hibrizi rezistenti la aceasta planta parazita. &oiurile cu nradacinare profunda sunt mai putin parazitate de lupoaie a caror seminte nu germineaza la ad$ncime mare. 1 3 1

).2. Bolile (oiei 1oli !roduse de ciu!erci ).2.%. -ana (oiei 2 P" onospo a %anshu ica 2oala a fost semnalata n )68( n Rom$nia de Tr. &a!ulescu, iar acum produce pagube nsemnate n anii ploioi, sau n culturile irigate. Si+pto+e. Frunziul plantelor manate prezinta numeroase pete colturoase, mici, de * 8 mm, de culoare la nceput !erde galbuie, transparente, apoi n cenusiu !iolaceu, apoi n scurt timp zonele afectate sau chiar toata frunza se usuca. Tran(+itere2ra(p&ndire. .iuperca rezista n sol pe resturi !egetale sub forma de spori de rezistenta, dar acest lucru nu are prea mare importanta ntruc$t nu se practica monocultura soiei. Principala sursa de transmitere a bolii n anul urmator o constituie sporii de rezistenta pe sam$nta, dar si sam$nta infectata pro!enita de la plantele manate. Rasp$ndirea ciupercii n perioada de !egetatie este asigurata de sporii dusi de apa de ploaie sau de irigatie si de !$nt. Prevenire (i co+,ate %a nfiintarea culturii se !a folosi numai sam$nta sanatoasa sau tratata cu? Apron ,3 &+ infectie naturala. ). '. Bolile dovleacului 1oli !roduse de ciu!erci ).'.%. -ana cucur,itaceelor 2 Ps"udop" onospo a cub"nsis 2oala originara din .uba unde a aparut n )(;( pe bostanoasele spontane, este astazi rasp$ndita n toata America, Laponia si Europa. Tr. &a!ulescu si Tsharna RaHss au semnalat o si studiat o n perioada )6*( )6,7. n prezent, ciuperca este rasp$ndita n toata tara 132 ;77g M)77 Kg sam. &oiurile 2olHi 88 si &'668RR omologate n *77) sunt rezistente la boli n conditii de dreptul brune pe fata
Fig. 8;. 4ana soiei> a frunza atacata@ b miceliu@ c spori@ d spor de rezistenta "T. 2aicu si Tatiana &esan, )66;#.

superioara "fig. 8;#. petelor, pe fata un puf inferioara a frunzei, apare

produc$nd pagube foarte mari n culturile din sera si solarii sau n culturile din c$mp, n anii ploioi si calduroi. Si+pto+e. Pe fata superioara a frunzelor atacate apar pete neregulate, colturoase, delimitate de ner!urile frunzelor, de culoare galbena apoi bruna. n dreptul petelor, pe fata inferioara apare un puf cenusiu !iolaceu. n final frunzele manate se usuca, de!in sfar$micioase, iar fructele ram$n mici si nu ajung la maturitate "fig. 85#. Tran(+itere2ra(p&ndire. Agentul patogen rezista n sol sub forma de spori de rezistenta, din care n prima!ara urmatoare, pe timp ploios, la temperaturi de ); )6 . apare un miceliu cu spori ce produc infectii. n tot cursul perioadei de !egetatie au loc infectii date de sporii pro!eniti de pe frunzele atacate, care sunt dui de !$nt, de
Fig. 85. 4ana cucurbitaceelor> a atac pe frunze@ b,c miceliu cu spori "dupa E. +ocea si 9. &e!erin, )66)#.
o o

apa de ploaie sau de apa de irigatie germineaza la

si

temperaturi cuprinse ntre 6 *( .. Pagubele sunt cu at$t mai mari cu c$t ciuperca este comuna pentru do!leac, pepene !erde, pepene galben si castra!eti. Prevenire aceasta ciuperca. n sera, se !or face tratamente cu fungicide specifice pentru mane la acoperire "suprafata frunzelor !a fi tot timpul stropita#, iar la culturile din c$mp, la aparitie, se !or face stropiri cu substantele recomandate pentru mana castra!etilor. ).'.2. .ainarea cucur,itaceelor2 +pha" oth"ca $uligin"a E ysiph" o ontii Aceasta boala conditioneaza productia de cucurbitacee n c$mp, sere sau solarii. Fainarea la do!leac a fost gasita de .. 'escu si -. Radulescu n )6,, si studiata de .. &andu 9ille n )6;5. si (i co+,atere. 4asurile de igiena culturala, rotatia culturilor "mai ales n asolamentele legumicole# trebuie sa tina cont de

133

Si+pto+e. 4iceliul parazit de suprafata al ciupercii formeaza pe frunze si tulpini o p$sla albicioasa, apoi bruna. E ysiph" o ontii formeaza pete albe p$sloase, mai bine conturate ntr o prima etapa, apoi se eAtinde si acopera frunza "fig. 8(#. P$slele miceliene au aspect prafos, datorita sporilor ce apar n lanturi scurte. &ub p$sla miceliana tesuturile frunzelor mai nt$i se ngalbenesc, apoi se usuca. Tran(+itere2ra(p&ndire.
Fig. 8(. Fainarea cucurbitaceelor? a atac pe frunze@b spori de tip Oidiu% "dupa E +ocea si 9. &e!erin, )66)).

Atacul de fainare se instaleaza pe frunzele care din cauza secetei sunt !etede. .iupercile se transmit de la

o planta la alta prin intermediul sporilor uor dui de !$nt. Transmiterea ciupercilor de la un an la altul este asigurata de fructificatiile de rezistenta "cleistotecii# care, dupa putrezirea peretelui lor, !or elibera spori care purtati de !$nt, !or germina pe frunze si !or da infectii. Prevenire (i co+,atere. 4asurile de pre!enire a atacului sunt deosebit de dificile datorita faptului ca ambele ciuperci le gasim pe foarte multe plante culti!ate sau din flora spontana. n culturile de cucurbitacee, trebuie sa se asigure o aeratie si o umiditate a solului corespunzatoare plantei, care sa fie neprielnice instalarii atacului. &tr$ngerea resturilor !egetale, arderea sau ngroparea lor sub aratura limiteaza infectiile pentru anul urmator. n sere si solarii la aparitia fainarilor se fac stropiri Dla acoperireF cu produse recomandate special pentru fainari "!ezi lista nscrisa la fainarea castra!etilor#. .

134

CAPITO ! V. BO I # #$!-# OR *.%. Bolile to+atelor *.%.%. Stol,urul to+atelor F +tolbu dis"as" %ycoplas%a &tolburul este considerata ca una din bolile cele mai gra!e ale plantelor din fam. +olanac"a", n conditiile culti!arii lor n zone secetoase. 2oala a fost descrisa n )6,, de 9. RjKo! "/.R.&.&.# si asupra ei ,au efectuat studii numeroi cercetatori ntre care Alice &a!ulescu si P.1. Ploaie ")6;7, )6;6, )65), )65*#. 'i$!to$e. .ercul de plante gazda a acestei micoplasme este foarte larg si simptomele !ariaza pe grupe de plante. %a roii, !inete, lemn c$inesc, cuscuta, !olbura si tutunul turcesc, micoplasma produce !irescenta "n!erziri ale organelor, ce n mod normal nu sunt !erzi#, filodie "transformarea organelor florale n frunze#, proliferari "creteri eAagerate#, malformari "creteri anormale# si aspermii "deformari ale inflorescentelor ce nu !or produce sam$nta#. %a cartof, !inete, ardei, ochiul boului si tutunul turcesc, !irusul produce decolorari si ofiliri rapide. %a morco! si cartof mai sunt semnalate si altfel de simptome ca nrosirea frunziului sau colorarea sa n mo!, paralel cu reducerea suprafetei limbului "fig. 6(#. Tomatele atacate prezinta hipertrofieri "creteri eAagerate# ale caliciului florilor, lignificari ale !aselor conducatoare din fructele care nu !or ajunge la maturitate sa aiba culoarea roie caracteristica. Trans$itere%ras!*ndire. 4Hcoplasma este cunoscuta ca parazita pe (7 specii de plante ce apartin la )7 familii botanice. Transmiterea agentului patogen n natura este asigurata de speciile genului Cuscuta 4tortelul# si de insectele Eusc"l"s la"!is.
Fig. 6(. &tolburul tomatelor? "..4.4essiaen et col., )66)#.

8yal"sth"s obsol"tus, si )ac ost"l"s

pl"b"5us

n natura, pagubele produse de micoplasma sunt direct proportionale 135

cu dez!oltarea insectelor ce duc !irusul "!ectori#. n anii cu prima!eri si !eri ploioase si racoroase, datorita distrugerii insectelor, stolburul apare sporadic si nu da pagube nsemnate. Pre#enire si co$ atere. .ulturile trebuie sa fie corect tratate cu insecticide si erbicide pentru a diminua atacul de transmitatori si a elimina buruienile gazda ale mHcoplasmei. &olurile culti!ate !or fi mentinute la umiditate corespunzatoare, prin irigare, pentru a se mpiedica dez!oltarea insectelor care este cu at$t mai rapida cu c$t este mai cald. &e !a a!ea n !edere distrugerea !etrelor de cuscuta.

1acterio"e *.%.2. Patarea ,acteriana a to+atelor 2 2antho%onas ca%p"st is p!. !"sicato ia 2acterioza a fost descrisa n )6)8 n sudul Africii dar acum este cunoscuta n toate zonele ce au climat umed si cald. Tr. &a!ulescu si col. au semnalat aceasta bacterioza 'i$!to$e. 2acteria n )6,*, a!ertiz$nd toate pe culti!atori de aeriene ale posibilitatea deprecierii cantitati!e si calitati!e a recoltelor. paraziteaza organele tomatelor. Rasadurile prezinta pe primele * frunzulite si apoi pe frunze si tulpinita pete galben !erzui p$na la brune, cu o zona centrala bruna din cauza tesuturilor necrozate "arse#, de pe care se scurg picaturi de lichid bacterian sub forma de lacrimi. Pe frunzele plantelor
Fig. )77. 2oli bacteriene ale tomatelor? a 2antho%onas ca%p"st is p!. !"sicato ia@ b 2antho%onas pete cu inel gri@ c Ps"udo%onas puncte negre@ d Co yn"bact" iu% puncte cu aureola argintie "..4.4essiaen et col., )66)#.

mature apar pete neregulate ca forma, de ) * mm n diametru, cu aspect umed si margini bine delimitate "fig.)77 a#.

n perioadele umede sau dupa irigarea culturii, n jurul petelor apar inele lucioase datorita lichidului bacterian. -nitial petele au culoarea !erde nchis, apoi de!in cenuii sau brune si sunt dispuse n special de a lungul ner!urilor, spre marginile frunzelor. n cazul unor infectii puternice, zonele 136

brunificate se unesc, iar tesuturile se rup. Pe tulpini apar zone suberificate "aspre# si crapaturi !ariate ca forma si lungimi. Florile infectate n primele faze nu leaga si cad. Fructele infectate prezinta pete circulare, umede, galben brunii sau cenuii nconjurate de un inel alb gri "fig.)77 b#. n zonele atacate, tesuturile fructului se scufunda uor, de!in crustoase si chiar daca fructul se coace, n jurul ranilor ram$ne o zona !erde. .rustele aparute pot crapa pe parcursul creterii fructului, iar prin crapaturi pot patrunde alti agenti ce depreciaza mai mult fructele. Trans$itere%ras!*ndire. 2acteria infecteaza tesuturile prin deschiderile naturale din frunza, rani ale frunzelor si tulpinilor sau ale periorilor absorbanti de pe radacini. Primele infectii pornesc de la sam$nta infectata, n coaja careia bacteriile sunt !iabile ); luni sau chiar mai mult. 2acteria poate supra!ietui * , ani n terenurile unde au ramas resturi de plante bolna!e. Primele infectii la rasaduri asigura sursa de bacterii ce !a fi dusa de ploi si !$nt si !a produce infectii secundare. -rigarea prin aspersiune este contraindicata n serele sau tarlalele unde s au semnalat infectii primare. .ercul de plante gazda al bacteriei este foarte larg, ea parazit$nd n afara de tomate si ardei, numeroase specii de plante ca ? z$rna, tutunul, ridiche, catina, maselarita, papalau si ciumafaia. Pre#enire si co$ atere. ntruc$t bacterioza se rasp$ndete prin sam$nta infectata, se recomanda folosirea de sam$nta ce pro!ine din lanuri sanatoase sau sam$nta tratata prin cufundare timp de )7 minute n apa calda la ;7 . sau 3 minute n solutie de sublimat corosi! )?,777, urmata de spalari prelungite. Tratarea chimica a semintelor se face cu 4ancoben ;7 PT& 8 KgMt sam$nta sau cu Agrimicina ")5 *77 TmMml# tratare care desi costisitoare, are eficacitate maAima. Rasadurile !or fi obtinute si repicate numai n sol dezinfectat termic sau chimic, iar pentru e!itarea infectiilor secundare, culturile de tomate !or fi tratate de cel putin 3 ori n timpul !egetatiei. Primul tratament se aplica n stadiul de aparitia plantutelor p$na la * frunze, cu zeama bordoleza 7,3 J@ cel de al doilea tratament se aplica p$na c$nd plantele au 83 cm naltime, stropirile fiind eAecutate cu? 2ouillie bordelaise 7,53 J "5,3 KgMha#@ C.2. "22# %iebor ) J ")7 KgMha#@ .hampion 37 NP 7,, J ", KgMha#@ &uper 137
o

.hamp Fl , lMha 7,* J "* lMha#@ +ithane 53 N1 7,* J "t.p. )8 z.#@ +ithane 4 83 7,* J "t.p. )8 z.#@ 4ancozeb (77 * KgMha "t.p. *) z.#@ 0o!ozir 40 (7 7,* J "* KgMha#@ 9ondozeb 7,* J "t.p. )8 z.#@ 9ondozeb 53 +1 7,* J "t.p. )8 z.#. n c$mp, dar mai ales n sera, trebuie sa se respecte masurile de izolare spatiala a culturilor plantelor din cercul de gazde a patogenului, precum si rotatia culturilor n !ederea micorarii numarului de bacterii pe gramul de sol. >ibridul /nirea este rezistent fata de aceasta bacterioza.

1oli !roduse de ciu!erci *.%.'. Putrezirea coletului 2oala cea mai gra!a B,azei tulpiniteiC (i caderea ra(adurilor de legu+e 2 Pythiu% d" Ba yanu% ce poate fi nt$lnita n rasadnite, sere nmultitor sau chiar n c$mp, la plantele tinere de legume, este putrezirea coletului si caderea plantulelor. Ea se nt$lnete la toate rasadurile de legume, flori, puieti n pepiniere sau chiar la plantele din cultura mare, n toate tarile culti!atoare de pe glob. .iuperca ataca o multitudine de plante culti!ate si buruieni. 'i$!to$e. Plantulele rasarite din teren infestat, prezinta n zona bazala a tulpinitei o brunificare a tesuturilor, care se eAtinde at$t n sus pe tulpina c$t si n jos spre radacina. Tulpinitele se subtiaza n zona atacata iar plantula se !etejete si se culca pe pam$nt unde !a putrezi n ntregime "fig. )7)#. &imptomele apar sub forma de !atra de atac ce se eAtinde repede, n cazul n care temperatura se mentine la *7 ,7 . si umiditatea este peste 67 J. n * , zile ntreaga rasadnita sau sera nmultitor poate prezenta toate plantele distruse. %a suprafata solului se constata prezenta unui strat fin micelian, albicios, care se eAtinde. n cazul unei infestari puternice a solului se obser!a doar !etre de atac fara plante rasarite, deoarece acestea sunt putrezite p$na la ieirea lor la suprafata. Atacul are o e!olutie mai lenta dupa repicare, c$nd plantele sunt mai bine aerisite si capata rezistenta prin n!erzirea tulpinitelor si formarea tesuturilor mecanice, protectoare. Absenta luminii, insuficienta aerare,
o

138

eAcesul de umiditate si p> ul acid, sunt factori fa!orizanti ai instalarii si e!olutiei gra!e a ciupercii Trans$itere%ras!*ndire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin sporii de rezistenta din sol, iar n cursul transmiterea !egetatiei ciupercii,

de la planta la planta, se face prin sporii dusi de apa din sol. Pre#enire si co$ atere. Producerea rasadurilor se !a face
Fig. )7). Putrezirea coletului si caderea rasadurilor de legume? a rasaduri atacate@ b miceliu cu spori "E. +ocea si col. )656#.

numai

soluri dezinfectate

termic, fara eAces de umiditate

si cu p> alcalin. &emintele se !or dezinfecta prin tratare cu? RoHal F%' 8* & , lMt, Apron F% )7 lMt, Apron ,3 &+ *,3 gMKg@ 4ancoben ;7 PT& 8 KgMt@ &uper >omai 57 P4 3 gMKg@ Tiramet ;7 PT& 8 KgMt sam. +upa rasarirea plantulelor se !a eAecuta un prim tratament cu unul din produsele? Pre!icur ;75 &% 7,)3 J@ Proplant 5*,* &% 7,)3 7,*3 J ", 3 lMhaMm #@ Folpan 37 NP 7,* J "rasad 8 3 lMm #@ 4erpan (7 N+1 7,)3 J ") 3 l solMm rasad#@ Ro!ral 37 NP 7,753 J.
* * *

*.%.). -ana to+atelor Phytophtho a in$"stans 'riginara din America de &ud, ciuperca a produs de a lungul anilor epidemii gra!e la cartof ")(8, Franta, Anglia#. +istrugerea culturilor de cartof ale -rlandei n )(83 si n anii urmatori a dus la eAodul populatiei spre America, fenomen cunoscut n istorie sub numele de Ifoamea irlandezaI. 4ana tomatelor semnalata n Europa n anul )(85 si n tara noastra n anul )687, apare pe tomate n special n ciclul doi de cultura. n sere sau solarii pierderile pot !aria de la ,7 J p$na la compromiterea culturii. 139 &./.A, )(83 .anada, 2elgia, 'landa,

'i$!to$e. Tomatele pot fi infectate n toate fenofazele, frunzele prezent$nd pe margini sau spre !$rf pete cu aspect umed "!erde nchis#. Tesuturile afectate se !etejesc, se brunifica si frunzele se rasucesc spre partea superioara. n conditii de umiditate atmosferica pe fata inferioara a frunzelor, n dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare alba. .ozile frunzelor, lastarii si tulpinile atacate, prezinta pete alungite brune, superficiale, fara puf albicios "fig. )7*#. -nflorescentele atacate prezinta pe frunzulitele de la baza florilor si pe coditele lor, zone brune, se usuca si cad. Atacul semnificati! este cel de pe fructe, acestea put$nd fi parazitate n toate fazele de dez!oltare. .iuperca patrunde pe la locul de prindere a fructului, produce pete mari brune oli!acei si cu rapiditate distruge tot fructul. Tomatele !erzi de!in tari, aspre iar cele coapte au pete brune deschise, pe suprafata carora apar zonalitati concentrice@ pe fructele cazute pe sol unde este umiditate mare, ciuperca formeaza miceliu cu multi spori. n culturile de tomate din sera "ciclul doi#, atacul e!olueaza rapid, datorita !ariatiilor de temperatura de zi noapte, care produc aparitia condensului de apa pe organele !egetati!e, condens ce uureaza infectiile. Trans$itere%ras!*ndire. .iuperca este comuna pentru tomate este
Fig. )7*. 4ana la tomate? a atac pe planta@ b atac de mana de sol "..4. 4essiaen et col., )66)#.

si cartof, asa nc$t, de tuberculii

transmiterea de la un an la altul asigurata infectati eAistenti n materialul de plantat sau de cei mici, nerecoltati, ramasi pe sol. +e la

o sursa de infectie, o planta de cartof pe care apar spori, rasp$ndirea se poate face prin !$nt pe o raza de cel putin )) KmMzi, n c$mp deschis. Pre#enire si co$ atere. n fermele legumicole trebuie sa se respecte o izolare spatiala ntre tarlalele plantate cu cartofi si cele de tomate. n sere si solarii se !a mentine o temperatura constanta care sa nu scada sub *7 . si fara oscilatii care produc condens pe plante. nca de la primele 140
o

simptome pe frunze, !or fi ndepartate frunzele "se !or culege n saci de polietilena# si se !or culege fructele cazute pe sol "nainte ca ciuperca sa sporuleze#. +intre soiurile si hibrizii omologati, +acia si -oana au o oarecare rezistenta la mana. n c$mp, dar mai ales n sere si solarii se !or face tratamente, tin$nd nsa cont de timpul de pauza, recomandat pentru fiecare produs, n functie de eficacitatea lui n timp. Tratamentele se pot eAecuta cu unul din produsele din grupele? $r.A6 2ouillie bordelaise 7,53 J "5,3 KgMha#@ C.2. "22# %-E2'R ) J ")7 KgMha#@ Funguran '> 37 NP ),3 KgMha@ 'Aicig 37 P/ 7,8 7,3 J "8 3 KgMha#@ &uper .hamp Fl , lMha 7,, J@ Turdacupral 37 P/ 8 3 KgMha "t.p. *) z.#@ $r. C? +ithane 53 N1 * *,3 KgMha "t.p. *) z.#@ +ithane 4 83 * *,3 KgMha "t.p. )8 z.#@ 0emispor (7 NP * KgMha@ 0o!ozir 40 (7 7,* J "* KgMha#@ 9ondozeb 7,* J@ 9ondozeb 53 +1 * *,3 KgMha "t.p. *) z.#@ PolHram combi 7,* J "t.p. *) z.#@ PolHram +F 7,* J "t.p. *) z.#@ Trimangol (7 P/ 7,* J "t.p. *( z.#@ Ciram 67 NP *,3 KgMha "7,*3 J#@ $r./6 Proplant 5*,* &% 7,)3 7,*3 J@$r..6 2ra!o 377 &. ),3 * lMha "7,* J# "t.p. 5 z.#@ 2ra!o 53 NP * KgMha "t.p. *) z.#@ 4Hcoguard 377 &. 8 lMha "7,8 J#@ $r.$? .aptadin 37 P/ 7,* J "t.p. *) z.#@ .aptadin 37 P/ 7,* J "t.p. *) z.#@ .aptan 37 NP 7,* J "t.p. *) z.#@ .aptan (7 NP 7,)*3 "t.p. *) z.#@ Folpan 37 NP 7,* J "rasad 8 3 lMm #@ Folpan 37 NP 7,* J "t.p. *) z.#@ Folpan (7 N+1 7,, J@ 4erpan 37 NP 7,* J "t.p. *) z.#@ 4erpan (7 N+1 7,)3 J ") 3 l solMm rasad#@ $r.<6 .urzate 37 NP 7,*3 KgMha P ) Kg 4ancozeb sau P , KgMha Turdacupral "t.p. )8 z. c$mp sau 5 z. sera#@ $r.>6 Euparen 37 NP 7,)3 J "),3 KgMha#@ Quadris &. 7,753 J "7,53 lMha# "t. c$mp#@ $r. ? Acrobat T4C 67M;77 * KgMha@ Armetil .obre *,3 KgMha "7,*3 J n )777 l apa#@ .urzate .uman ,,3 KgMha@ 1alben 4 *,3 KgMha "7,*3 J#@4ancu!it P/ * KgMha "t.p. *) z.#@ 4elodH +uo ;;,( NP , KgMha "7,, J#@ 'rthocid &uper ;7 P/ 7,, J ", KgMha#@ Patafol * KgMha@ Planet 5* NP *,3 KgMha@ Ridomil 4C 5* NP ,,3 KgMha "t.p., z.#@ Ridomil 1old 4C ;( NP *,3 KgMha "7,*3 J#@ Ridomil 1old Plus 8*,3 NP , KgMha "7,, J#@ Ridomil Plus 8( NP *,3 KgMha "t.p. , z.#@ &ha!it F 5),3 NP * KgMha "7,* J#. Pentru (tropiri (e vor lua produ(e din grupe diferiteD
* *

141

n sere sau solarii se recomanda irigarea prin picatura pentru a nu scadea efectul tratamentelor foliare. *.%.*. -ana de (ol putrezirea radacinilor0 tulpinilor (i fructelor Phytophtho a pa asitica 2oala apare n special pe spatiile protejate, dar si n c$mp n culturile nearacite si numai n perioadele cu temperaturi ridicate n sol. .iuperca descrisa mai nt$i n &./.A. n )6)5, a trecut si n Anglia n )6*), iar din )6;( este prezenta n Rom$nia, unde a produs pagube ntre 3 *7 J la culturile din c$mp deschis si )7 ;7 J n sere si solarii. 'i$!to$e. n prima parte a perioadei de !egetatie, ciuperca produce o brunificare a !$rfului radacinii principale si a radacinilor secundare, urmata de brunificarea bazei tulpinii, !etejirea si moartea plantelor. Tesuturile atacate, brunificate, de!in sfar$miciose datorita putrezirii uscate a lor. n conditii de umiditate ridicata, pe baza tulpinii

Fig. )7,. Fructe de tomate atacate de? a Phytophtho a pa asitica@ b Rhi'octonia solani@ c crapaturi acoperite de Alt" na ia@ d,e brunificarea !$rfului. "..4. 4essiaen et col., )66)#.

atacate, se formeaza un puf albicios. Prezenta ciupercii n tulpina, duce la dez!oltarea de radacini ad!enti!e "la suprafata solului#, iar frunzele bazale se ngalbenesc, se lasa n jos si cad. Plantele care n primele faze manifesta pete !erzi nchise la baza, urmate de brunificarea zonelor, ngalbenirea si caderea frunzelor, se !or usca foarte repede, imediat dupa plantare. Atacul pe fructe este cunoscut sub numele de putrezire n forma de Iochi de iepureI"fig. )7* b si )7, a#. Tomatele !erzi din etajul inferior, n urma atacului, prezinta pete !erzi 142

cenuii, cu margini difuze, cu zonalitati concentrice, brune !iolacei, ce dau un aspect marmorat suprafetei fructelor si !or prezenta un putregai umed Fructele atacate nu ajung la coacere, cad pe sol si pe ele ciuperca !a sporula puternic. n cazul n care apar infectii t$rzii si este temperatura scazuta, e!olutia bolii este lenta, iar ofilirea si uscarea plantei ncepe odata cu coacerea fructelor. .ercul de plante gazda al patogenului include n afara de tomate, fasole, ceapa, !inete, pepeni, ardei. Trans$itere%ras!*ndire. .iuperca rezista n sol sub forma de spori de rezistenta. n cursul !egetatiei transmiterea ciupercii se face prin sporii ce se gasesc n apa de ploaie. .iuperca poate trece de la fruct la fruct chiar si n timpul transportului si depozitarii acestora. Pre#enire si co$ atere. Rasadul de tomate !a fi produs numai n sol dezinfectat cu +azomet "377 KgMha#, sau cu !apori suprancalziti "(7 67 .# timp de o ora, ntruc$t ciuperca poate supra!ietui n sol 8 ani. %a repicare, rasadul !a fi sortat, apoi udat cu o suspensie de Pre!icur ;75 .& 7,* J n cantitate de 87 37 mlMplanta, Proplant 5*,* &% 7,)3 7,*3 J lMsolMm , Folpan 37 NP 7,* J
* * o

, 3

8 3 lMm , sau Aliette (7 NP 7,8 J

lMsolMm . n timpul !egetatiei, stropirile recomandate pentru mana sunt bune si pentru mana de sol, sau se fac stropiri speciale cu? Pre!icur ;75 &% 7,)3 7,*3 J@ Proplant 5*,* &% 7,)3 7,*3 J ", 3 lMhaMm #@ Folpan 37 NP 7,* J "rasad 8 3 lMm #@ Folpan (7 N+1 7,, J "rasad#@ Aliette (7 NP 7,8 J "3 lMm sol#. n spatiile protejate se !a face obligatoriu o noua dezinfectie a solului naintea ciclului doi de productie
* * *

*.%.6. Patarea al,a a frunzelor de to+ate 2 +"pto ia lycop" sici 2oala aceasta a fost semnalata n )((8 n Argentina, apoi n )((; n America de 0ord si Australia, iar din anul )67) este cunoscuta n Europa unde, actualmente este rasp$ndita n toate culturile de c$mp si solarii, put$nd pro!oca pagube de p$na la 37 J din recolta. n Rom$nia boala este semnalata n toate lucrarile de stare fitosanitara ncep$nd din )6*6, ca produc$nd pagube de ,7 58 J datorita uscarii si desfrunzirii nainte de !reme a plantelor.

143

'i$!to$e. Primele simptome apar pe rasaduri sau pe etajele inferioare de frunze a plantelor, sub forma unor pete circulare de ) 8 mm, de culoare bruna. Tesuturile din centrul petelor de!in cenuii, cu puncte mici brune negricioase, dar nconjurate de un inel brun. n functie de rezistenta soiului, pe frunze !om nt$lni un numar mai mare sau mai mic de pete, cu mai mult sau mai putine puncte brune negricioase, reprezentate de fructificatiile ciupercii "fig. )73 a#. Trans$itere%ras!*ndire. .iuperca se rasp$ndete n cursul !egetatiei de la o planta la alta, de la un etaj de frunze la altul, prin intermediul sporilor purtati de curentii de aer, picaturile de ploaie sau apa de

Fig. )73. Frunze si fructe de tomate atacate de? a +"pto ia@ b *ul!ia@ c +t"%phyliu% solani@ d L"!"illula@ e Coll"tot ichu%@ f arsura !$rfului "..4. 4essiaen si R. %afon., )657#.

irigatie. n cazul n care umiditatea atmosferica este n jur de 67 J si temperatura oscileaza ntre *7 *5 ., infectiile urmeaza rapid, n )* zile apar$nd noi generatii de spori. &porii ierneaza pe resturi !egetale "unde pot rezista chiar *) *5 luni# si !or germina la temperaturi cuprinse ntre , ,* ., form$nd un miceliu ce patrunde prin deschiderile naturale "stomate# n tesuturi. .ercetarile ntreprinse asupra acestei ciuperci, au semnalat prezenta a doua rase fiziologice, precum si faptul ca nici un soi sau o populatie locala nu este imuna la atacul ciupercii. +in cercul de plante gazda al ciupercii, mai fac parte o serie de plante ca? !inetele, cartoful, laurul, z$rna, petuniile si papalau "Physalis#. Pre#enire si co$ atere. 4asurile pre!enti!e constau n adunarea si arderea resturilor de frunze atacate n rasadnita si c$mp, dezinfectarea 144
o o

rasadnitelor cu formol

*,3 J, sortarea rasadurilor la transplantare si

ndepartarea frunzelor bazale cu nceput de atac. +intre soiurile omologate, numai +acia "semitardi!# si hibridul -oana sunt mijlociu de rezistente la septorioza. n cazul unui atac puternic, la a!ertizare, se !or face tratamente cu produse din grupele? $r.C6 Antracol 57 NP 7,* J "t.p. 5 z.#@ +ithane 53 N1 7,* J "t.p. )8 z.#@ +ithane 4 83 7,* J "t.p. )8 z.#@ 0emispor (7 NP * KgMha@ 9ondozeb 7,* J "t.p. )8 z.#@ 9ondozeb 53 +1 7,* J "t.p. )8 z.#@ PolHram combi 7,* J "t.p. *) z.#@ PolHram +F 7,* J "t.p. *) z.#@ Trimangol (7 P/ 7,* J "t.p. *( z.#@ $r./? 2a!istin +F 7,73 J "7,3 KgMha#@ .arbendazin 377 &. 7,73 J@ $r..? 2ra!o 377 &. 7,8 J# "t.p. 5 z.#@ .aptadin 37 P/ 7,* J "t.p. *) z.#@ .aptan 37 NP 7,* J "t.p. *) z.#@ .aptan (7 NP 7,)*3 "t.p. *) z.#@ Folpan 37 NP 7,* J@ 4erpan 37 NP *) z.#@ $r. 6 %abilite 57 NP 7,* J "t.p. *( z.#@ &ha!it F 5),3 NP "7,* J#@ Basumin * NP 7,)3 J@ Basumin * % 7,)3 J. *.2. Bolile ca(travetilor0 pepenilor verzi0 pepenilor gal,eni (i dovleceilor 1acterio"e *.2.%. Patarea ung3iulara a ca(travetilor Ps"udo%onas sy inga" p!. lach y%ans 2oala este de origine americana unde a fost semnalata n )6),, nsa bacteria a fost studiata de E.F. &mith si 4.B. 2rHan n )6)3. n Rom$nia boala a fost semnalata de Tr. &a!ulescu si col., n )687. 2acteria produce pagube nsemnate at$t la culturile de c$mp c$t, mai ales, celor din solarii si sere, scaz$nd cantitati! si calitati! productia. 'i$!to$e. nca de la nceputul !egetatiei, pe primele * frunzulite apar pete mici, circulare sau colturoase, !erzi nchis, cu aspect umed@ acestea se brunifica si se usuca. Pe frunze apar pete colturoase,
Fig. ))8. Patarea unghiulara a castra!etilor "..4. 4essiaen et col., )66)#.

7,* J "t.p. * KgMha

situate culoare 145

ntre

ner!urile secundare,

de

!erde nchis, umede, care n final capata o coloratie gri bej, se usuca si se desprind din frunza "fig. ))8#. n conditii fa!orabile "!reme umeda# petele ce la nceput au *5 mm, pot uni si sunt distruse suprafete mari din pe frunza. Pe fata inferioara a frunzei, dupa irigarea culturii, dupa ploi sau

timp cetos, se constata prezenta unui eAudat "lichid# bacterian mucilaginos, sub forma de picaturi. Pe !reme secetoasa, nsorita, eAudatul bacterian se usuca si da natere unei pelicule fine, cu aspect de celofan. Prin desprinderea zonelor atacate frunzele ram$n perforate si se pot deforma. Pot fi obser!ate simptome asemanatoare pe cozile frunzelor si tulpini care, pot prezenta zone uscate sau putrezite n functie de umiditatea atmosferica. Fructele atacate prezinta pete de ) , mm, !erzi nchis, circulare, cu aspect umed si cu o zona centrala albicioasa. n dreptul acestor pete, fructul poate crapa pe !reme secetoasa sau, se acopera cu lichid bacterian, pe !reme umeda. Trans$itere % ras!*ndire. 2acteria se transmite de la un an la altul prin semintele contaminate sau infectate, iar n c$mp rasp$ndirea este asigurata de ploile repezi nsotite de !$nt si de irigarea prin aspersiune. -nfectia se face foarte repede n conditii de umiditate relati!a n jur de 63 J si temperatura cuprinsa ntre *8 *( .. Pre#enire si co$ atere. &e recomanda nfiintarea culturilor cu sam$nta sanatoasa, tratata cu sublimat corosi! ) J timp de )7 minute sau tratament termohidric cu apa la 37 3* . timp de ,7 minute. &emintele mai pot fi tratate cu aer cald la (3 . timp de ;7 minute. n cursul !egetatiei se recomanda tratamete cu? 2ouille bordelaise 7,53 J "5,3 KgMha#@ 22 "C2# %iebor ) J@ Funguran '> 37 NP 7,, 7,8 J ",,* KgMha#@ .hampion 37 NP 7,, J@ &uper .hamp Fl , lMha "7,, J#@ 0o!ozir 40 (7 7,* J "* KgMha#@ Basumin * % 7,)3 J "),3 lMha#. n c$mp, se recomanda o rotatie a culturilor legumicole n care cucurbitaceele "castra!eti, pepene galben, pepene !erde, do!leac, do!lecelul#, sa nu re!ina pe aceeasi sola dec$t dupa , ani, iar n sera, culturile se !or nfiinta numai pe solul ce a fost dezinfectat termic sau cu formalina 7,8 J "8 3 lMm #. /nii hibrizi mai noi sunt rezistenti sau toleranti la infectii? Regal, 4oresti, AsteriA.
* o o o

146

*.2.2. -ana cucur,itaceelor Ps"udop" onospo a cub"nsis 2oala a fost descoperita la mijlocul secolului trecut n .uba, dar acum este cunoscuta ca frec!enta pe castra!eti, pepeni galbeni, pepeni !erzi, do!leci, do!lecei, fiind deosebit de pagubitoare la culturile din spatii protejate. n Europa s a eAtins la nceputul acestui secol, iar n Rom$nia a fost semnalata n )6*( n sudul tarii. n 4oldo!a ea a aparut abia dupa anul )657. 'i$!to$e. 4ana ataca numai frunzele, sub forma unor pete !erzi deschis pe fata superioara, pete de forma colturoasa, ner!urile frunzelor. .uloarea petelor se schimba n galben, apoi n brun, iar pe fata inferioara, apare un puf cenuiu !iolaceu sau bej "fig. )); a#. n conditii fa!orabile, petele se pot uni si este distrusa o mare parte din frunza, iar plantele !or ram$ne repede fara frunzi. -nfectiile se produc pe !reme umeda, la temperaturi cuprinse ntre 3 ,7 . "la optim *, .# c$nd, apar sporii ce !or germina si !or da filamente de infectie care, patrund prin stomatele "deschideri naturale# cel putin jumatate din suprafata normala. 9iabilitatea sporilor depinde de temperatura, de intensitatea luminoasa si de umiditatea atmosferica. Pe timp secetos si la temperaturi de peste ,* . sporii mor. n tesuturile uscate, se formeaza spori de rezistenta sferici, galbeni bruni. Trans$itere% ras!*ndire. .iuperca este rasp$ndita de apa de ploaie sau apa de irigatie. -rigarea prin aspersiune )7, c$nd
Fig. ));. 4ana cucurbitaceelor? a frunza atacata@ b miceliu si spori "'lga &a!ulescu, )6;5#.
o o o

bine delimitate de

frunzelor ce au

aplicata rasp$ndirea este maAima, da un

dimineata p$na la ora sporangilor atac

puternic de mana. Transmiterea ciupercii, de la un an la altul, este asigurata de sporii de rezistenta prezenti n resturile !egetale, nsa infectiile din anii urmatori 147

pot pro!eni si de la sporii adusi de !$nturi din zonele cu ierni bl$nde, unde acetia ram$n !iabili pe !rejii uscati. Pre#enire si co$ atere. .a o prima masura de pre!enire, se impune arderea resturilor de plante atacate sau ngroparea lor n profunzime. n asolamentul legumicol, bostanoasele !or re!eni dupa cel putin 8 ani pe aceeai sola. n c$mp, irigarea se !a face numai prin brazde pentru a nu rasp$ndi sporii. n spatii protejate, se !a asigura o buna aerisire a culturii, iar n cazul declanarii atacului se !a reduce umiditatea. .ombaterea chimica trebuie sa se faca folosind pul!erizarea pneumatica, foarte fina, tin$nd cont ca partea inferioara a limbului frunzei trebuie bine protejata. n spatiile protejate, din cauza stropirilor repetate cu aceleai produse, s a ajuns la crearea de rase rezistente la anumite substante. 1ama de produse a!izate este foarte larga si trebuie utilizata atent, cu respectarea timpului de pauza si a!$nd grija sa nu se eAecute doua tratamente succesi!e cu acelai tip de produs. &e pot face tratamente directe la planta cu produse din grupele? $r.A? 2ouille bordelaise 7,53 J "5,3 KgMha#@ 22 "C2# %iebor ) J@ Funguran '> 37 NP 7,, 7,8 J ",,* KgMha#@ 'Aicig 37 P/ 7,8 7,3 J@$r.C6 Antracol 57 NP 7,* J "t.p. *( z.#@ 0o!ozir 40 (7 7,* J "* KgMha#@ PolHram combi 7.* J "t.p. *) z.#@ PolHram +F 7,* J "t.p. *) z.#@ $r./? Pre!icur ;75 &% 7,)3 J@ Proplant 5*,* 7,)3 J "),3 lMhaC4 $r..6 2ra!o 377 &. 7,*3 J "*,3 lMha "t.p. 5 z.#@ $r.>? Alfonat , KgMha "t.p. *) z.#@ Quadris &. 7,53 lMha "7,753 J#@ $r. 6 Acrobat T4C 67M;77 NP * KgMha@ 1r.% Aliette (7 NP 7,* J@ Aliette . 7,3 J@ .urzate .uman ,,3 KgMha@ .urzate 4an *,3 KgMha@ .urzate 4anoA *,3 KgMha@ %abilite 57 NP 7,)3 J@ 4iKal 4 *,( KgMha c$mp@ ,,3 KgMha solar@ 4irage F 53 NP *,3 KgMha@ 'rthocit &uper ;7 P/ 7,, J ", KgMha#@ Patafol * KgMha "7,* J#@ Planet 5* NP *,3 KgMha@ Ridomil 4C 5* NP 7,*3 J "t.p. , z.#@ &ha!it 5),3 NP 7,* J "* KgMha#@ &Hsthane 4C 7,* J "* KgMha#. AT#"TI#6 nu (e vor folo(i de doua ori la r&nd produ(e din aceeai grupa. Folosirea n !iitor a hibrizilor Regal, AsteriA care sunt rezistenti sau toleranti la mana, ar putea asigura productii mari, economice fara multe

148

tratamente costisitoare. >ibrizii Rita, 4oresto si Alibi sunt sensibili fata de acest patogen.

*.2.'. .ainarea cucur,itaceelor E ysiph" cicho ac"a u% si +pha" oth"ca $uligin"a 2oala este rasp$ndita n toate tarile culti!atoare si produce pagube mari, datorita uscarii rapide a frunzelor. +ei este cunoscuta de foarte multa !reme ")(77# n tara noastra a fost semnalata de 4. Fuss ")(3,#, .. 'escu si E. Radulescu ")6,,# dar, studiata amanuntit de .. &andu 9ille abia n )6;5. 'i$!to$e. 'rganele aeriene "tulpini, frunze si chiar fructe sunt atacate n toate stadiile de dez!oltare "fig. ))5#. Pe suprafata acestor organe apare un miceliu alb, fainos, sub forma unor p$sle mai mult sau mai putin eAtinse. Pe limbul frunzelor, petele se pot uni si acopera suprafete mari de limb care, n scurt timp se !or usca. &ub acest miceliu tesuturile se ngalbenesc si se brunifica. n conditii de seceta atmosferica, atacul se eAtinde pe cozile frunzelor, pe tulpini si chiar pe fructe. .onditiile optime de instalare si e!olutie a ciupercilor difera. Pentru E ysiph" temperatura optima este de )3 *; . si nu necesita o umiditate ridicata, n timp ce pentru +pha" oth"ca, temperatura optima este de )3 *) . dar, necesita o umiditate ridicata. Trans$itere%ras!*ndire. .iupercile se rasp$ndesc n timpul !egetatiei prin sporii dui de !$nt, apa sau insecte. .ele mai frec!ent infectate sunt frunzele mature, n timp ce cele abia formate sunt rezistente. Fructificatiile de rezistenta au aspectul unor puncte
Fig. ))5. Fainarea cucurbitaceelor? "..4. 4essiaen et col., )66)#.
o o

mici, negre, sunt formate pe frunze si asigura transmiterea ciupercilor

p$na n anul urmator. Pre#enire si co$ atere. &e recomanda culti!area de soiuri rezistente, respectarea asolamentului si distrugerea plantelor gazda din flora spontana pentru diminuarea presiunii de infectie.

149

%a aparitia atacului se recomanda stropiri cu produsele din grupele? $r.A6 Fluidosoufre *7 *3 KgMha "t.p. 8 z.#@ Bumulus +F 7,8 J "t.p. 8 z.#@ 4icrothiol special 7,8 J "t.p. 8 z.#@ Thio!it 7,, 7,8 J@ $r..? 2ra!o 377 &. 7,53 J@ Barathane F0 35 7,) J "t.p. 5 z.#@ Barathan %. 7.73 "t.p. *( z.#@ &aprol )77 E. 7,) J "t.p. *) z#@ $r.I? Afugan E. 7,73 J "t.p.5 z.#@ Rubigan )* .E 7,7* J "t.p. 5 z. n sera# @ 7,7, J "t.p. 5 z. n c$mp#@ Rubigan )* E. 7,7* J "t.p. 5 z.#@ 7,7, J "t.p. 5 z. n c$mpC4 $r.7? 2aHcor *3 NP 7,) J "t.p. )3 z.#@ 2aHfidan *37 E. 7,73 J@ 2aHleton 3 P/ 7,73 J sera "t.p. 5 z.#@ 7,) J c$mp "t.p. 5 z.#@ 2aHleton 3 NP 7,73 J sera@ 7,) J c$mp "t.p. 5 z.#@ 2umper *37 E. 7,7)3 J "7,)3 lMha "c$mp si sera#@ 'rius *3 EN 7,73 J@ &anazole *37 E. 7,7)3 J "7,)3 lMha#@ &ha!it *3 E. 7,3 lMha c$mp@ 7,, lMha sera, solar "t.p. )8 z.#@ &Hsthane )*,3 .E 7,7, J "t.p. )8 z.#@ Tilt *37 .E R9 7,7)3 J "t.p. )8 z.#@ Tilt *37 E. 7,7)3 J "t.p. )8 z.#@ Topas )77 E. 7,7*3 J sera "t.p. 5 z.#@ Trifmine ,7 NP 7,7, J@ $r.>6 Quadris &. 7,53 lMha "7,753 J#@ BonKer ),*3 lMha@ %abilite 57 NP 7,)3 J@ 4irage F 53 NP *,3 KgMha@ &ha!it 5),3 NP 7,* J "*KgMha#@ &Hsthane 4C 7,* J "* KgMha#. Tratamentele se !or efectua cu respectarea timpului de pauza indicat si altern$nd produsele n functie de grupa lor, cu recomandarea ca, din momentul nceperii fructificarii si a recoltarii sa se aplice numai fungicide de contact "1r.A#. >ibrizii nou aparuti ? Fitness, THria, Regal, 4atilde, 4eresto, .ornisa, .ornilac, AsteriA, Alibi, Pedroso si Pasamonte,sunt rezistenti sau toleranti fata de aceti patogeni.

*.2.). Antracnoza cucur,itaceelor Coll"tot ichu% lag"na iu% 2oala este semnalata pe toate organele aeriene ale castra!etilor, pepenilor galbeni, pepenilor !erzi si do!leceilor, ce se culti!a n c$mp. Tr. &a!ulescu si col. au depistat aceasta boala n )6,) si de atunci n toate &tarile fitosanitare, ciuperca este semnalata ca produc$nd pagube de )3 ,7 J. 'i$!to$e. Pe foliaj si pe tulpini, atacul apare sub forma unor pete uleioase apoi brune, n dreptul carora tesuturile se ad$ncesc. +aca simptomele apar la nceputul !egetatiei, plantele se pot usca. Pe fructe apar pete mari, circulare ") * cm n diametru#, galbene, apoi brune, n dreptul 150

carora tesuturile se scufunda si se acopera cu un mucegai roz, reprezentat de fructificatiile ciupercii ce apar n cercuri concentrice "fig. ))( b#. Tesuturile n curs de descompunere !or fi in!adate de ciuperci saprofite care, !or continua deprecierea fructelor, mai ales daca umiditatea atmosferica se mentine ridicata. Trans$itere%ras!*ndire. .iuperca e!olueaza mai ales n conditii de umiditate atmosferica ridicata si la un optim de *3 .. 4iceliul ciupercii patrunde acti! prin coaja si dupa , 5 zile fructifica. Rasp$ndirea sporilor n perioada de !egetatie este asigurata de curentii de aer, de picaturile de apa de ploaie sau de irigatie si de insecte. Rezistenta ciupercii peste iarna se face n resturile !egetale de pe c$mp c$t si n sam$nta infectata sau infestata. Pre#enire str$ngerea si cucurbitacee, prin brazde. nfiintarea
Fig. ))(.Antracnoza si cladosporioza cucurbitaceelor? a Cladospo iu% cucu%" inu%@ b Coll"tot ichu% lag"na iu% "..4. 4essiaen et col., )66)#.
o

si

co$ atere. &e arderea precum culturilor

recomanda de

resturilor !egetale, si amplasarea lor n

rotatii de , 8 ani a

terenuri ce nu retin apa, n sole ce !or fi irigate

culturilor se !a face cu sam$nta sanatoasa, dezinfectata termic sau chimic. n timpul !egetatiei se !or face tratamente cu? +ithane 4 53 N1 7,* J@ +ithane 4 83 7,* J@ 0emispor (7 NP 7,* J@ 9ondozeb 7,* J@ 9ondozeb 7,* J "t.p. )8 z.#@ Basumin * NP 7,)3 J.

*.'. Bolile la varza 1acterio"e *.'.%. "ervatiunea neagra a frunzelor de varza 2antho%onas ca%p"st is 2oala a fost semnalata n &/A si studiata de %. Pammel si B.4. &mith la sf$ritul secolului trecut. n Rom$nia boala a aparut ca semnalari n &tarea fitosanitara nca din )686 si a fost studiata de Elena 2ucur ")635#.

151

Pagubele cantitati!e si calitati!e nregistrate, se cifreaza la procente nsemnate din recolte, put$nd ajunge uneori la 37 )77 J. 'i$!to$e. nca din primele faze de !egetatie, pe primele frunzulite apare o decolorare sau brunificare a acestora, urmata de !etejirea plantulelor si caderea lor. Pe frunzele apar pete galbene, n plantelor mari infectate, neregulate, carora

dreptul

ner!urile sunt brunificate si apoi nnegrite.

Fig. )*7. 0er!atiunea neagra a frunzelor de !arza "..4. 4essiaen et col., )66)#.

Tesuturile din dreptul petelor de!in pergamentoase, timp

subtiate si se usuca "fig. )*7#. /neori, din cauza zonelor afectate, frunza n urma creterii diferentiate, de!ine asimetrica. E!olutia bolii, pe coceanului. +aca !remea este ploioasa, boala e!olueaza rapid si pe tesuturile putrezite umed, se fiAeaza si alte ciuperci. %a hibrizii rezistenti, n urma infectiilor, se obser!a numai mici pete decolorate si rani brunificate. 9arza, chiar cu frunze infectate partial, n!elete si n interiorul capat$nii apar frunze brune, putrezite umed, cu miros neplacut, iar n timpul pastrarii acestea se strica. +aca se sectioneaza coceanul, se obser!a brunificarea, nnegrirea !aselor conducatoare bacteriana#. Trans$itere%ras!*ndire. 2acteria se transmite de la un an la altul prin resturile !egetale ramase n sol si prin semintele infestate. Patrunderea bacteriei n planta se face prin periorii de pe radacini sau prin stomatele "deschiderile naturale# de la marginea frunzelor. Transmiterea prin sam$nta infectata este mult mai rar nt$lnita, dar nu imposibila. n timpul !egetatiei, ranirea frunzelor produsa de diferite insecte sau de limaAi "melci fara cochilie# creeaza porti de intrare pentru bacterie sau de ieire a gomei din ner!urile nnegrite. 2oala apare frec!ent pe solurile cu p> U 3,; ;,(. Rasp$ndirea bacteriilor de la planta la planta, se realizeaza prin apa de irigatii, precipitatii si prin limaAi. 152 din care se scurge un lichid "goma secetos, are loc prin putrezirea uscata a zonelor afectate si uscarea madu!ei

+in cercul de plante gazda fac parte cruciferele culti!ate, conopida, !arza creata, gulia, ridichea, mutarul dar si buruienile ca? traista ciobanului "Caps"lla# si paduchernita "L"pidiu%#. Pre#enire si co$ atere. ntruc$t transmiterea cea mai frec!enta are loc prin semintele infestate, se recomanda tratarea lor cu apa calda, *7 ,7 minute n apa la 37 ., nsa aceasta poate scaderea germinatia. .u * , zile nainte de semanat, sam$nta se trateaza cu Tiramet ;7 PT& 8 gMKg sau Ro!ral T& )7 gMKg. &olurile n care se culti!a cruciferele, chiar dupa un asolament de 8 ani, se !or dezinfecta termic cu !apori suprancalziti, dupa ce au fost str$nse si arse resturile !egetale n care bacteria poate rezista. &e recomanda semanarea de sam$nta sanatoasa din hibrizi sau soiuri cu rezistenta sau toleranta fata de bacterie? 4orris, Almanac, +oneza dulce, BrautKaiser, Pacha, +e &ocodor "!arza alba#, Primera "!arza roie#, Famosa "!arza creata# si 'ptiKo "!arza chinezeasca#.
o

*.'.2. <ernia radacinilor de crucifere 2 Plas%odiopho a b assica" 2oala este cunoscuta nca din secolul trecut ")(5(# c$nd a fost studiata de 4. Noronin n Rusia. Acum, ea este cunoscuta n toate tarile culti!atoare, mai ales n zonele umede si cu soluri acide. .ercul de plante gazda al acestei ciuperci cuprinde foarte multe specii de crucifere culti!ate si spontane. 'i$!to$e. 2oala poate fi nt$lnita n toate fazele de !egetatie ale plantelor, fiind usor de semnalat datorita simptomelor aeriene !etejiri sau ngalbeniri, c$t mai ales a simptomelor prezente pe radacini. Acestea sufera ngroari care pot fi de )3 ,7 ori mai mari ca diametrul radacinii. Radacina hipertrofiata "marita# prezinta strangulari aa nc$t, denumirea de IhernieI este foarte corecta "fig. )**#. Atacul poate fi partial confundat cu cel al umflaturilor produse de )"loidogyn" "nematodul galicol#. Pe radacina principala, tumorile sunt mai mari dec$t cele de pe radacinile secundare. Atacul ciupercii este intens la culturile de pe terenuri usor acide, cu p> ulU; ;,3. n solurile alcaline boala nu apare. Trans$itere%ras!*ndire. .iuperca rezista n solurile uor acide p$na la ( ani. 4ilioanele de spori din radacinile hipertrofiate sunt transportate n sol de r$me, lar!e, !iermi sau de apa de irigatie. Prin lucrarile 153

agricole, sporii pot fi rasp$nditi la distante mari, iar daca terenurile sunt ngrasate cu gunoi contaminat, rasp$ndirea capata o arie mai eAtinsa. &imptomele trebuie bine obser!ate si la rasaduri care, odata afectate pot fi distribuite pe zone eAtinse. .ercul de plante gazda a patogenului este larg, el incluz$nd pe l$nga !arza, guliile, conopida, rapita, mustarul si alte crucifere din flora spontana.

Fig. )**. >ernia radacinilor de crucifere? a hipertrofieri tip tumoare@ b hipertrofieri tip hernie@ c atac de nematozi "..4. 4essiaen et col., )66)#.

Pre#enire si co$ atere. &e impune folosirea la plantare de rasad sanatos, alegerea de terenuri cu p> usor alcalin, sau amendarea lor cu !ar stins 7,3 ),3 KgMm . &olul ce !a fi folosit n rasadnite !a fi dezinfectat termic, sporii fiind distrui n ,7 ;7 minute, daca temperatura este de ;7 .. &e poate folosi dezinfectarea cu apa clocotita )7 lMm si apoi acoperirea solului cu o folie de plastic pentru o racire ncetinita. &olul destinat culturilor de crucifere, se poate dezinfecta cu 2a!istin +F ),3 KgMha sau Proplant 5*,* &% 7,)3 7,*3 J, a!$nd grija sa se distribuie , 3 l solutieMm . n asolamentele legumicole, cruciferele trebuie sa re!ina pe aceeai sola, dupa 8 3 ani. &olele infectate !or fi culti!ate cu menta, raigras sau golomat, care nu se mbolna!esc. 4asurile de igiena culturala pre!ad distrugerea plantelor atacate n timpul !egetatiei dar si distrugerea prin foc a resturilor ramase dupa recoltare. *.). Boli la ceapa 1acterio"e *.).%. Putregaiul ,acterian al ,ul,ilor de ceapa (i praz E -inia ca oto!o a p!. ca oto!o a 154
* * o *

2acterioza descrisa nca din anul )67; n Franta a fost semnalata la noi n tara pe ceapa n )688 de Tr. &a!ulescu si col., iar din )6;6, Al. AleAandri si col., o descriu si pe praz. 2acteria produce pagube nsemnate n culturile semincere dar si n culturile de c$mp si la materialul din depozite. 'i$!to$e. n culturile destinate bulbilor pentru pastrare, atacul bacteriei apare spre sf$rsitul !egetatiei c$nd, daca se sectioneaza bulbul se obser!a ca unele foi carnoase i schimba culoarea, par umede si se nmoaie. %a bulbii puternic atacati, la presare, discul bazal se scufunda. 2ulbii partial atacati pot putrezi n ntregime daca sunt pastrati n depozite mai umede sau, se usuca "din bulbi ram$n$nd numai foile eAterioare#, daca depozitele sunt cu atmosfera uscata "fig. )*(#. +in bulbii atacati se degaja un miros patrunzator, neplacut. %a culturile semincere de ceapa si praz, simptomele sunt !izibile si pe parcursul zona
Fig.)*(. Putregaiul bacterian al bulbilor de ceapa si praz "4. 4ititiuc, )66,#.

!egetatiei.

Tulpinile

se

dez!olta slab, iar pe !reme umeda pe o de *7 ,7 cm la baza, apare putregaiul umed. Tulpinile afectate nu ajung la naltimea normala, sunt ntarite,

iar nflorirea si fructificarea sunt reduse. Trans$itere%ras!*ndire n mod deosebit se remarca transmiterea bacteriei prin seminte la praz, n !egetale. Pre#enire si co$ atere. ngrasamintele pe baza de fosfor, e!itarea culti!arii n soluri umede si reci, o rotatie de minim , ani precum si culti!area unor soiuri tolerante limiteaza pagubele. &oiurile de ceapa +jango F ) si Romito, prezinta toleranta fata de aceasta bacterie, iar soiul de praz Lolant este mijlociu de rezistent. 1oli !roduse de ciu!erci *.).2 -ana cepei P" onospo a d"st ucto 4ana cepei este considerata acum cea mai periculoasa boala care, poate compromite n totalitate culturile de arpagic, ceapa de consum sau 155 afara transmiterii obinuite prin resturi

cultura semincera. +escrisa n )(8) de L.4. 2erKeleH n Anglia, boala s a rasp$ndit cu repeziciune n toate tarile culti!atoare, n Rom$nia fiind semnalata nca din )6,3. 'i$!to$e. Frunzele si tijele florale parazitate prezinta pete o!ale de decolorare, cu tesuturi ngalbenite, pe suprafata carora apare un puf cenusiu !iolaceu. Frunzele si tijele plantelor manate se fr$ng din dreptul zonei afectate, aa nc$t partea lor superioara se usuca. Frunzele capata aspectul cifrei ), iar tijele fr$nte nu mai produc seminte "fig. )*6#. Tesuturile distruse se usuca sau, daca !remea este ploioasa, sunt acoperite cu micelii brune negricioase 2ulbii de la alte ciuperci ram$n saprofite ")ac ospo iu% etc.#. mici, iar n timpul Trans$itere ras!*ndire. Transmiterea patogenului de la un
Fig. )*6 4ana cepei "N. Botte, )63*#.

pastrarii se nmoaie si putrezesc. %

an la altul este asigurata pe doua cai? prin sporii de rezistenta ce ram$n n resturile !egetale si prin bulbilii si bulbii infectati. -nfectiile primare n prima!ara sunt asigurate prin germinarea sporilor de rezistenta, iar n timpul !egetatiei, sporii aparuti pe micelii sunt cei ce rasp$ndesc ciuperca. Acetia apar la temperaturi cuprinse ntre , *5 . cu optimum de )) )* .. 1erminarea sporilor se produce n conditii de umiditate atmosferica )77 J timp de cel putin )7 ore. &porii sunt purtati usor de !$nt si !or da noi infectii pe ceapa dar si pe alte plante ca? usturoi, ceapa cioreasca, praz, hajme. Pre#enire si co$ atere. &e recomanda distrugerea resturilor !egetale din culturi pentru micorarea rezer!ei de oospori "organe de rezistenta#, asigurarea unei rotatii de minim trei ani, precum si fertilizarea echilibrata, fara eAces de azot. 2ulbii sau bulbilii folositi la nfiintarea culturilor, trebuie sa pro!ina din culturi ce au fost tratate p$na la recoltare. n timpul !egetatiei se !or face irigari numai prin aspersiune, iar tratamentele se !or efectua numai la a!ertizare. n culturile semincere se aplica * , tratamente p$na la aparitia tijelor florale, apoi tratamente la acoperire dintre care ultimul cu produse sistemice. 156
o o

&oiurile cu bulbi roii sunt mai rezistente, iar dintre cele a!izate +jango F) si Romito se do!edesc mijlociu de rezistente. Tratamentele se pot face cu produse din grupele? $r.C6 Antracol 57 NP 7,* 7,*3 J "t.p. *( z.#@ +ithane 53 N1 7,* J@ +ithane 4 83 7,* J@ 0emispor (7 NP 7,* J@ 9ondozeb 7,* J@ 9ondozeb 53 +1 7,* J@ PolHram combi 7,* J@ PolHram 2F 7,* J@ Trimangol (7 P/ 7,* J "t.p. *( z.#@ $r./? Pre!icur ;75 &% 7,)3 J @ $r..? 4Hcoguard 377 &. ,,* lMha@ $r.$6 2ra!o 377 &. ),3 * lMha "t.p. )8 z.#. $r.$6 .aptadin 37 P/ 7,* J "t.p. )8 z.#@ .aptan (7 NP 7,)*3 "t.p. )8 z.#@ Folpan 37 NP 7,* J "t.p.*) z.#@ Folpan (7 N+1 7,)3 J@ 4erpan 37 NP 7,* J "t.p. )8 z.#@ $r.>? Alfonat ,KgMha@ Aliette (7 NP 7,, J@ Acrobat T4C 67M;77 NP * KgMha@ $r. 6 %abilite 57 NP 7,* J@ Patafol P/ * KgMha "7,* J#@ Planet 5* NP *,3 KgMha@ Ridomil 4C 5* NP * KgMha@ *,3 Kg "7,*3 J#@ Ridomil 1old 4C ;( NP *,3 KgMha@ Ridomil 1old Plus 8*,3 NP 7,, J@ , KgMha@ Ridomil Plus 8( NP * KgMha "t.p. 5 zile#. n solutiile de stropit se adauga obligatoriu aracet 7,)3 J si se !a a!ea grija ca pul!erizarea sa fie foarte fina.

*.*. Boli la +orcov *.*.%. Putregaiul u+ed la +orcov0 telina (i patrunGel E -inia ca oto!o a !ar. ca oto!o a 2oala semnalata n )66) n America, este astazi rasp$ndita n toate culturile. n Rom$nia este descrisa n I&tarea fitosanitaraI din )685 )68( ca produc$nd pagube n timpul depozitarii legumelor si n c$mp. 'i$!to$e. n anii cu !eri racoroase abundente, prezinta pete galben brunii,
Fig. ),,. Putregaiul umed al radacinoaselor "E. +ocea, )6;*#.

si cu

cu

precipitatii atacate umed, ni!elul tesuturi la aspect

radacinile situate

solului. Petele se pot uni si atunci, pe zone mai mari din radacina, se obser!a nmuiate, mucilaginoase, de culoare bruna "fig. ),,#. 157

Trans$itere%ras!*ndire. 2acteriile rezista peste iarna n radacinile putrezite din sol. Patrunderea n plante se face prin ranile pro!ocate de insecte sau prin lucrarile de ngrijire. 2acteria intrata n spatiile intercelulare, !a solubiliza peretii dintre celule, ceea ce duce la formarea tesuturilor nmuiate. .ercul de plante gazda al bacteriei este foarte larg, put$nd ataca legume radacinoase. Pre#enire si co$ atere. %a alegerea terenului pentru culturile de legume, trebuie sa se tina cont de cercul de plante gazda al bacteriei. &e !or e!ita solurile argiloase. ngrasamintele cu fosfor si amendamentele calcaroase maresc rezistenta plantelor fata de aceasta bacterie. &patiile de depozitare !or trebui bine dezinfectate nainte de aducerea materialului, ce !a fi se!er sortat. &unt !alabile masurile de pre!enire si combatere descrise la bacteriozele cruciferelor. &oiurile de morco! a!izate manifesta rezistenta diferita? 0antes , este mijlociu de rezistent, hibridul 2antrH "F )# are toleranta ridicata, iar Futuro "a!izat n )666#, este mijlociu de rezistent la atacul bacteriei. &oiul Rotund de past$rnac manifesta o toleranta ridicata la atacul de E -inia.

*.*.2. Putregaiul al, al +orcovului0 patrunGelului0 pa(t&rnacului (i telinei +cl" otinia scl" otio u% 2oala este frec!ent nt$lnita n toate culturile de radacinoase, nsa pagubele cele mai mari sunt semnalate n depozite si n silozurile cu butaii destinati culturilor semincere. n conditii necorespunzatoare de depozitare pagubele pot ajunge la *3 37 J. 'i$!to$e. Atacul ciupercii n c$mp ncepe prin acoperirea partii bazale a plantelor cu un puf alb dupa care, daca
Fig. ),8. Putregaiul alb al radacinoaselor"E. +ocea, )656#.

!remea este umeda si calduroasa plantele sunt distruse n ntregime.

n depozite, pe radacinile ce prezinta rani se dez!olta un miceliu alb cenuiu, pe care apar corpi negri "scleroti#, de diferite forme si marimi "fig.),8#. Radacinile putrezesc umed, de!in moi si sunt decolorate.

158

Putrezirea se deosebete de cea produsa de bacteria E -inia ca oto!o a, care da o masa !$scoasa de tesuturi degradate. .iuperca ataca legume. Trans$itere ras!*ndire. Transmiterea ciupercii se face n c$mp, dar mai ales n depozite, prin contactul direct ntre radacinile bolna!e si sanatoase daca temperatura este n jur de ** .. Transmiterea de la un an la altul, este asigurata de sclerotii care germineaza la temperaturi de )( ** . si umiditate de ;7 (7 J. +aca nu gasesc aceste conditii, ei i pastreaza totusi !iabilitatea * , ani. Pre#enire si co$ atere. ' masura importanta de pre!enire a atacului este rotatia culturilor, dar aceasta se eAecuta dificil n asolamentul legumicol, a!$nd n !edere ca ciuperca ataca multe legume. &e recomanda araturi ad$nci, pentru ngroparea resturilor !egetale cu scleroti, e!itarea eAcesului de umiditate, sortarea atenta a materialului de depozitare, precum si respectarea unei temperaturi apropiate de 7 . n depozite. n c$mp se poate face o stropire cu .aroben T 7,8 KgMha. 2utaii !or fi tratati nainte de depozitare cu +erosal 37 &. 7,* KgMt, Ronilan 37 NP 7,* J, Ro!ral 37 P/ 7,* J sau .aroben 53 PT& 7,* J. n cazul n care se trateaza radacinoasele de consum, se asigura un timp de pauza de 67 zile. &oiurile si hibrizii de morco! a!izati n ultimii ani, 0antes ,, 2antrH F ), Futuro, manifesta toleranta ridicata fata de +cl" otinia, iar soiul Rotund de past$rnac este mijlociu de rezistent fata de ciuperca.
o o o

patrunjelul, past$rnacul si telina, precum si alte

*.6. Bolile ciupercilor co+e(ti,ile *.6.%. -ucegaiul verde2cenuiu Cha"to%iu% oli!ac"u% 2oala este cunoscuta nca din )(5( n Franta iar, la noi 0. 4ateescu o obser!a n )6;5. 'i$!to$e. &ubstratul nutriti! in!adat de aceasta ciuperca prezinta o retea de miceliu alb cenuiu, ce se poate confunda cu miceliul ciupercii. +upa )3 ,7 zile, pe suprafata miceliului apar fructificatiile ciupercii !erzi oli!acei, de 7,) 7,3 mm n diametru, se degaja un miros neplacut, iar miceliul ciupercii este distrus.

159

Trans$itere%ras!*ndire. .iuperca este adusa n culturi odata cu substratul ce nu a fost corect dezinfectat, iar apoi este rasp$ndita de sporii ce se elimina din fructificatiile ciupercii . Pre#enire si co$ atere. &e recomanda dezinfectarea corecta a substratului, !entilarea buna a spatiilor si e!itarea temperaturilor de peste ** .. Focarele de infectie se !or distruge prin stropiri cu solutie de formalina * J sau cu solutie de sulfat de cupru , J. *.6.2. Putregaiul +oale 8ypo%yc"s p" niciosus 2oala este una dintre cele mai pagubitoare put$nd produce pagube de *3 J din productie si este cunoscuta nca din )(((. Tr. &a!ulescu o 'i$!to$e. 2oala se recunoate uor n toate fazele de !egetatie ale ciupercilor, prin deformarile ce le produce corpilor fructiferi. +aca atacul are loc n primele stadii de dez!oltare, ciuperca nu mai formeaza palaria cu picior, ci un corp ngroat, pufos, de culoare atacul inter!ine
Fig. )87. Putregaiul moale "dupa N. Botte, )63*#.
o

semnaleaza pentru Rom$nia n )68).

cenusie sau roz, mai t$rziu, apar

acoperit partial cu un puf alb. +aca palarii dar acestea sunt deformate, mici, cu proeminente si ad$ncituri pe suprafata lor si cu multe pete brune "fig. )87#. Trans$itere%ras!*ndire. .urentii de aer, insectele si nematozii duc sporii acestui patogen ce este adus n cultura odata cu substratul dezinfectat necorespunzator. Pre#enire si co$ atere. +ezinfectia spatiilor de cultura se face cu clorura de calciu 3 )7 J, folosind 7,3 lMm sau cu formalina 8 J ) * lMm . &e poate face o dezinfectie si prin arderea sulfului 87 ;7 gMm de spatiu. n toate cazurile, dupa dezinfectie, spatiul !a fi perfect nchis * , zile. .hiar dupa asezarea substratului
, , * *

se
*

recomanda

dezinfectii

succesi!e cu formalina 7,3 J, )77 ,77 cm Mm aplicata la inter!al de 3 ; zile "* , tratamente#@ de la infectarea culturii, sau se aplica 4irage 83 E. 7,, J " ),,3 gMm #.
*

160

4. 4ateescu recomanda urmatoarele tratamente n prima perioada de *8 zile? gMm #@ ziua * Formalina 7,3 J ,77 cm Mm @ ziua , 0ogos 37 E. 7,* J "pentru insecte# nsotit de o udare cu ) litru apaMm @ ziua 5? Formalina 7,3 J ,77 cm Mm @ ziua ( 0ogos 37 E. 7,* J, urmat de o udare )77 ,77 cm Mm @ ziua )* Formalina 7,3 J ,77 cm Mm . %a intrarea n ciupercarii trebuie sa eAiste ta!i cu solutie pentru dezinfectarea talpilor ncaltamintei.
, * , * , * * , * *

ziua ) Cineb ) gMm "acum recomandam 4irage 83 E. ),,3

6. BO I # PO-I OR SI ARB!STI OR .R!CTI.#RI 6.%. Bolile +arului (i parului 1acterio"e 6.%.%. Ar(ura ,acteriana co+una a +arului (i parului Ps"udo%onas sy inga" p!. sy inga" Aceasta boala bacteriana a fost semnalata n Anglia n )6)8 pe par de catre B.F. 2arKer si '. 1ro!e. n prezent, arsura comuna a merilor si perilor este rasp$ndita n toate tarile din Europa si America. %a noi, boala a fost constatata pentru prima data n anul )6,* n nordul 4oldo!ei pe puieti de mar, pentru ca n prezent sa fie rasp$ndita n toate zonele pomicole ale tarii, agentul patogen neproduc$nd pagube importante. .ercetarile facute de Elena 2ucur si -. %azar au demonstrat ca la noi n tara bacteria ce da arsura comuna a marului si parului este Ps"udo%onas sy inga" p!. sy inga" !an >all. fructiferi 2acteria ca? ataca mai multe specii de pomi si alte plante marul paduret, parul paduret, gutuiul ornamental, paducel si cununita
Fig. )8,. Arsura bacteriana comuna a marului si parului "F.>eald, )6,,#.

4 +pi a"a,. 'i$!to$e. 2oala apare

pe toate organele plantei n 161

afara de radacini, prezent$nd simptome !ariate n functie de organul parazitat si fiind fa!orizata de timpul mai rece si umed. /nele simptome sunt asemanatoare cu focul bacterian produs de E -inia "fig. )8,#. Astfel, pe frunze ntre ner!urile ce se nnegresc, n special la par apar pete brune, transparente, care eAtinz$ndu se !or sunt puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifesta mai frec!ent la inflorescente, dar nu progreseaza catre cozile florilor si rar se eAtinde n scoarta ramurilor mai groase. Asa se eAplica rasp$ndirea relati! slaba a atacului n comparatie cu cel al focului bacterian. %astarii atacati prezinta pete cu o separare clara ntre partea !ie si cea brunificata. Ranile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisa, iar scoarta prezinta crapaturi. %astarii atacati de arsura comuna nu se ndoaie sub forma de c$rja ca la atacul de a%ylo!o a,. Fructele sunt atacate din momentul legarii si p$na la maturitate@ pe fructele tinere, care au si cel mai mult de suferit de pe urma acestei boli, apar pete negricioase cu aspect umed si picaturi de lichid bacterian. Fructele se zb$rcesc, se nnegresc, cad jos n luna mai sau, ram$n mici si at$rna de ramuri chiar si n timpul iernii. Trans$itere%ras!*ndire. Factorii climatici care fa!orizeaza e!olutia bolii sunt, umiditatea si temperatura ridicata. 2oala se manifesta puternic n prima!ara "mai iunie# si spre toamna "septembrie octombrie#, n timp ce n lunile secetoase de !ara, e!olutia acesteia stagneaza. +iferitele raniri mecanice facute n timpul taierilor la pomi, c$t si atacul unor insecte ca, paduchele l$nos sau cari, fa!orizeaza infectiile si eAtinderea bolii. foc bacterian "E -inia duce la distrugerea ntregului frunzial pomului. Frunzele nu cad de pe pom, nici c$nd ramurile

6.%.2. .ocul ,acterian al rozaceelor E -inia a%ylo!o a 2oala a fost semnalata pentru prima data n America, n anul )(7), de catre N. +enning si denumita Ifire blightI de catre N. .oAe n )()5. n )(5( T.L. 2urrill stabileste ca agentul patogen este o bacterie, fiind primul care se refera la bolile bacteriene la plante.

162

n Europa boala a fost semnalata n )635 )6;( n Anglia, n )6;5 n Polonia si ntre )657 )667 n aproape toate tarile din Europa si din 'rientul 4ijlociu. n Rom$nia au fost semnalate n anul )66* primele focare la 2raila si la Piteti "9. &e!erin, )668#. 2oala s a eAtins repede, aa ca n )66, a fost obser!ata n alte localitati din )) judete, fiind considerata la ora actuala cea mai periculoasa boala la gutui, par si mar. n primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa ,77 ha de pomi din speciile, par, gutui si mar. 'i$!to$e. Focul bacterian al rozaceelor, prezinta o serie de simptome pe partile aeriene ale pomilor atacati, ncep$nd cu frunzele, inflorescentele, lastarii, scoarta ramurilor tinere si fructele. Arsura inflorescentelor apare prima!ara de!reme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifica si apoi se nnegresc. -nfectia progreseaza catre coada florii, care apare umeda si apoi se nnegrete. Pe timp umed si calduros pe coditele atacate apar picaturi de lichid ce contin numeroase bacterii. Acestea trec foarte repede de la inflorescente la lastari si apoi la ramuri, intrarea fac$ndu se prin lenticelele, osteolele "deschideri naturale# din scoarta, sau prin rani. Frunzele se brunifica, apoi se nnegresc si nu cad de pe pomi. Arsura lastarilor este forma de atac cea mai periculoasa, fiind urmata de cea a inflorescentelor. %astarii pot a!ea infectii generalizate si atunci mugurii lor se coloreaza n galben sau oranj, sau se infecteaza eAtern si apare ofilirea a ) , frunze de la !$rful acestora si ndoirea lor n forma de c$rja, iar pe lastari pot aparea picaturi de lichid n conditii fa!orabile "!reme umeda#. %ichidul poate a!ea culori !ariate de la galben pai, p$na la rosu nchis, brun sau portocaliu. /neori din tesuturile bolna!e ies filamente incolore, care au un aspect prafos, ca de !ata si lungime de p$na la c$ti!a centimetri, pe timp secetos. Atacul pe fructe apare numai pe fructele !erzi sub forma de pete umede care se brunifica, se nnegresc, apoi se zb$rcesc si ram$n atasate pe pom. Atacul pe ramurile mai !echi, sarpante sau trunchiuri, produce rani "ulcere# cu lichid si brunificarea tesuturilor sub scoarta atacata.

163

Arsura bazei tulpinii se produce n urma infectiilor prin rani. Tesuturile atacate sunt umede si mai ntunecate, sau de culoare purpurie si scoarta prezinta crapaturi. Trans$itere%ras!*ndire. 2acteria este rezistenta la uscaciune si la razele solare, put$nd supra!ietui n picaturile de lichid ferite de razele soarelui ntre , si )* luni. Peste iarna, bacteriile se mentin !iabile n zonele marginale ale ulcerelor de pe ramuri, mai ales la par si paducel ".rataegus# si mai putin la mar. +e asemenea, bacteriile mai pot supra!ietui n muguri si n fructele bolna!e, acestea constituind sursa de infectie primara n prima!ara urmatoare. .onditiile meteorologice p$na la ** KmMora. Filamentele bacteriene aeriene pot fi rasp$ndite prin !$nt, n perioadele fara ploi. -nsectele au de asemenea, un rol foarte important n rasp$ndirea bacteriilor. Astfel, polenizatorii ca, albinele si !iespile preiau odata cu nectarul si polenul din florile infectate si bacteriile pe care le difuzeaza la alte flori !izitate. Pasarile , mai ales graurii, sunt si ele transmitatoare a bacteriei. &e stie n prezent ca la distante scurte ntre 7 )77 m diseminarea este produsa de ploaie sau de unele insecte@ ntre )77 3777 m un rol nsemnat re!ine insectelor polenizatoare@ la peste 3777 m pasarile rasp$ndesc bacteriile, iar omul le poate rasp$ndi si de la o tara la alta sau chiar pe alte continente. Protectia !o$ilor ,$!otri#a acterian /na din primele masuri o constituie detectarea incipienta a bolilor. n Rom$nia prin 'rdinul 4inisterului Agriculturii si Alimentatiei nr. *( din 3 mai )66, se instituie obligatia efectuarii a cel putin doua controale n iunie si septembrie n pepinierele si li!ezile de gutui, par si mar. Reducerea infectiilor se realizeaza prin sacrificarea si arderea pomilor infectati puternic c$t si a arbustilor din gardurile !ii din pepiniere, n special din specia Coton"ast" "b$rcoace#. Pomii slab atacati sunt curatati prin taierea ramurilor atacate, la 37 cm de locul atacat pe ramura. arsurii acteriene si a focului fa!orabile infectiei sunt precipitatiile nsotite de !$nt care disemineaza inoculul la peste ) m distanta, cu o !iteza de

164

-nstrumentele cu care se efectueaza taierile se dezinfecteaza cu alcool etilic 57 J, cu permanganat de potasiu 3 J sau cu hipoclorit de sodiu )7 J. .ombaterea insectelor se !a face n perioada preflorala. &tupii se !or tine departe de li!ezile infectate pe timpul nfloritului, deoarece polenul infestat constituie sursa cea mai sigura pentru efectuarea infectiilor. )o$ aterea chi$ica. Aceasta se face cu? Alcupral 37 P/ 7,*J prefloral 7,78 J postfloral@ .hampion 37 NP 7,* J prefloral, 7,78 J postfloral@ &uper .hamp *37 &. 7,* J prefloral@ Ceama bordoleza 7,3 J prefloral@ Funguran '> 37 NP 7,* J prefloral, 7,78 J postfloral@ >elmoAH 37 NP 7,* J prefloral@9itra 37 NP 7,78 J postfloral@ Bocide )7) 37 P/ 7,* J preflora, 7,78J postfloral@ .uproAal floSable 7,,3 J prefloral@ 2lue &hield N1 7,* J prefloral@ Aliette (7 N1 7,, J la inflorit@ Aliette (7 NP 7,, J la nflorit@ 'rthocid &uper ;7 P 7,,3 J@ Basumin % 7,)3 J. Pe l$nga combaterea chimica se preconizeaza si utilizarea unor bacterii antagoniste fata de E -inia a%ylo!o a cum ar fi? E -inia h" bicola, Ps"udo%onas $luo "sc"ns, Ps"udo%onas !i idi$lo a si Bacillus subtilis@ se mai pot utiliza unele eAtrase din plante ca? iedera, !$sc sau cretioara@ n repaus !egetati!, pomii se trateaza cu hidroAid de cupru , J n amestec cu ulei horticol ) J@ dupa ploi ce depasesc *3 mm, pomii se stropesc n inter!al de cel mult *8 ore cu zeama bordoleza ) J.

6.%.'. .ainarea +arului Podospha" a l"ucot icha Fainarea merilor produce pagube mari n pepiniere si n li!ezi, n special la anumite soiuri de mar sensibile si n anumiti ani cu conditii fa!orabile e!olutiei ciupercii. Prima data boala a fost semnalata n anul )(55 n statul =oSa de catre 9. 2esseH, iar astazi este prezenta pe toate continentele, n tarile unde se culti!a marul. n tara noastra, ca urmare a intensi!izarii tehnologiei marului, a culti!arii unor soiuri sensibile, a aplicarii ngrasamintelor cu azot n cantitati prea mari sau administrate unilateral si a aparitiei unor noi tulpini a ciupercii, pagubele sunt din ce n ce mai mari, atacul eAtinz$ndu se n toate zonele pomicol "1h. %efter si 0. 4inoiu, )667#. 'i$!to$e. 2oala se manifesta n tot cursul perioadei de !egetatie, ncep$nd de la desmugurire si p$na la caderea frunzelor, cu intensitate mai 165

mare n cursul lunii mai si la nceputul lunii iunie. &unt atacate frunzele, florile, lastarii si uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei p$sle albicioase, prafoase, care acopera ambele fete ale frunzei. n scurt timp frunzele se ncon!oaie uor spre partea superioara, sunt mai putin elastice si se usuca de timpuriu. .iuperca ataca cu rapiditate lastarii tineri pe care i acopera cu un manson de miceliu albicios, prafos, datorita formarii sporilor, iar spre toamna acesta de!ine bruniu n urma formarii fructificatiilor ciupercii "cleistoteciilor# de culoare neagra. %astarii puternic atacati se ndoaie n forma de c$rlig si se usuca "fig. )88#. Florile atacate prezinta petalele deformate, n sensul ca limbul petalelor se ngusteaza, uneori chiar se despica n doua, pierd culoarea alb roza si de!in albe iar n unele cazuri se ngroaa, se !etejesc si se brunifica. Florile atacate denumite si Iflori de cearaI se usuca fara a forma fructe. %a soiurile de mar sensibile la fainare, aceasta forma de atac, duce n unii ani la importante pierderi de recolta. Atacul pe fructele tinere determina o oprire a creterii si n unele cazuri, chiar o cadere a acestora. %a soiurile foarte sensibile "Lonathan# pe fructe apare o retea fina de tesut brunificat. Trans$itere%ras!*ndire. nmultirea ciupercii se face prin sporii care apar pe miceliu sub forma de siruri de celule butoiate. 4ultitudinea sporilor da un aspect prafos zonei atacate. &porii asigura rasp$ndirea ciupercii n timpul perioadei de !egetatie. Ei pot germina pe tesuturile !ii ale plantei, folosind apa rezultata din transpiratie, cu conditia ca temperatura mediului sa fie cuprinsa ntre )7 *7 .. +ei boala poate e!olua si pe timp de seceta, temperatura ridicata ")( *7 .#, nsotita de o umiditate a aerului cuprinsa ntre (7 )77 J face ca atacul sa ia un caracter foarte gra!, n special la soiurile sensibile. n unii ani, miceliul si organele sporifere sunt parazitate de ciuperca A%p"lo%yc"s .uis.ualis +e 2arH, care micoreaza intensitatea bolii, aa cum s a constatat n bazinul pomicol +$mbo!ita, pe pomii netratati "9ictoria &uta si col., )658#. Prezenta acestui hiperparazit determina modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect fainos, n alb murdar .iuperca ierneaza sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistenta si forma de cleistotecii "fructificatii de rezistenta#, care au o forma sferica si
o o

166

culoare neagra@ aceste cleistotecii dei se formeaza din luna mai, p$na toamna nu joaca rol n infectiile primare din prima!ara, sporii eliminati din ele neput$nd fi captati n li!ezi. Prima!ara, boala reapare ca urmare a intrarii n !egetatie a

Fig. )88. Fainarea marului? a,b frunze si flori atacate@ c fructificatii @ d miceliu cu lanturi de spori "Al. %azar si col., )655#.

miceliului de rezistenta eAistent n mugurii infectati din anul precedent. Acesta formeaza spori ce asigura infectia primara urmata apoi de cele secundare. Pre#enire si co$ atere. n perioada repausului !egetati!, odata cu taierile din li!ezi, se ndeparteaza lastarii infectati care se !ad uor datorita culorii lor argintii. n perioada de !egetatie se recomanda ndepartarea inflorescentelor atacate si arderea sau ngroparea lor. Recomandam aplicarea n doze moderate a ngrasamintelor chimice si n compleA "0PB#. &e stie ca potasiul marete rezistenta pomilor la atacul de fainare, pe c$nd azotul sensibilizeaza plantele. %a nfiintarea noilor plantatii trebuie sa se aleaga soiurile dupa rezistenta lor si la atacul de fainare. Astfel dintre soiurile rezistente se recomanda Frumos de 9oineti, 2elle de 2osKoop, %ord %ambourn, Auriu de 2istrita, &tarKrimson etc. +e asemenea, unele soiuri sunt putin sensibile ca? 1olden delicious, 1oldenspur, Florina, 1rannH &mith, Reinette de .anada, 9agener premiat etc. +aca n zona eAista plantatii infectate, nu se 167

recomanda plantarea de soiuri foarte sensibile ca? Lonathan, Aromat de !ara, Lonared, Rosu de .luj, 2osKen, .oA orange, Pippino, care necesita aplicarea unui numar mare de tratamente pentru a combate ciuperca. .ombaterea chimica se !a realiza la a!ertizare tin$ndu se seama de sensibilitatea soiurilor, faza de !egetatie, conditiile climatice si de biologia ciupercii, numarul de tratamente n cursul unui an !ariind de la 8 )*. n perioada de repaus !egetati! se recomanda un tratament cu zeama sulfocalcica de *( ,7 grade 2E, n concentratie de *7 J sau polisulfura de bariu ; J, zemuri care dau rezultate foarte bune. n perioada de !egetatie, de la dezmugurit si p$na n luna august, se efectueaza tratamente cu produse din grupele? $r.A6 Thiocon (7 P/ *7 KgMha@ Thiocon 6( P/ *7 KgMha@ Fluidosoufre )) *7 KgMha@ Bumulus +F 7,, J "t.p.8 z.#@ Bumulus +F 7,, J "t.p. 8 z.#@ 4icrothiol 7,5 J "t.p. 8 z. nainte de nflorit#, 7,, J "t.p. 8 z. dupa nflorit#@ 4icrothiol special 7,, 7,8 J "t.p. 8 z.#@ Polisulfura de .a *7 J iarna "t.p. *( z.# si * J !ara@ Thio!it 7,5 J nainte de nflorit si 7,8 J dupa nflorit@ $r./? 2a!istin +F 7,73 7,75 J@ 2a!istin F% 7,73 7,75 J "t.p. *) z.#@ 2a!istin 37 NP 7,73 7,75 J "t.p. )3 z.#@ 1oldazim 377 7,75 J@ +erosal 37 &. 7,75 J "t.p. )( z.#@ +erosal 37 NP 7,5 J "t.p. )( z.#@ Bolfugo *3 &. &usp 7,* J "t.p. )( z.#@ 2enlate 37 7,) J "t.p. )( z.#@ NP 7,73 7,75 J "t.p. *( z.#@ 2enomHl 37 NP 7,75 J@ .arbendazim 377 &. 7,3 J@ 4etoben 57 P/ 7,75 J@ Topsin 57 P/ Topsin 4 57 NP 7,75 J "t.p. )( z.#@ $r..? Barathane F0 35 7,) J "t.p. *) z.#@ Barathane %. 7,73 J "t.p. *) z.#@ &aprol )77 E. 7,)*3 J"t.p. *) z.#@$r.I2 Afugan E. 7,) J "t.p. *( z.#@ Fademorf *7 .E 7,)3 J ", lMha# "t.p. *) z.#@ Rubigan )* .E 7,78 J "t.p. *( z.#@ Rubigan )* E. 7,78 J "t.p. *( z.#@ $r.7? An!il 3 &. 7,78 7,7; J "t.p. )8 z.#@ 2aHcor *3 NP 7,) J "t.p. *)z.#@ 2aHfidan *37 E. 7,73 J "t.p. 5 z.#@ 2aHleton *3 NP 7,7) J@ 2aHleton 3 P/ 7,73 7,) J "t.p. )7 z.#@ 2aHleton 3 NP 7,73 7,) J "t.p. )7 z.#@ Folicur &olo *37 EN 7,537 KgMha@ 'rius *3 EN 7,73 J@ Punch 87 E. 7,773 J "t.p. )8 z.#@ &core *37 E. 7,7)3 J sau )37 mlMha "t.p. )8 z.#@ &ha!it *3 E. 7,73 J@ &umi ( )*,3 NP 7,7)3 J ")37 gMha#@ &Hsthane )* E 7,78 J "t.p. )8 z.#@ &Hsthane )* .E 7,78 J "t.p. )8 z.#@ &Hsthane Forte 7,* J@ Topas )77 E. 7,7, J "7,, lMha#@ Trifmine ,7 NP 7,7, J@ 9ectra )7 &. 7,7, J@ $r.>? Ardent 37 &. 7,7), J "*77 g p.c.Mha#@ .horus 53 N1 7,* KgMha "7,7* J#@ Euparen multi 37 NP 7,); J@ &trobH +F 7,7) 7,7), J@ 168

Cato 37 N1 7,7) J@ .larinet 7,) J@ Folicur 4ulti 37 NP 7,753 J@ $r. 6 %abilite 57 NP 7,* J "t.p. *( z.#@ &ha!it F 5* NP * KgMha@ &ha!it F 5* N+1 * KgMha "7,* J#@ &ha!it F 5),3 NP * KgMha "7,* J#@ &Hsthane . 7,) J "* KgMha t.p. )8 z.#@ &Hsthane . P/ 7,) J "* KgMha#@ &Hsthane 4C 7,* J "8 KgMha t.p.*) z.#@ $r.-? Basumin * NP 7,)3 J@ Basumin % 7,)3 J.

6.%.). Patarea cafenie a frunzelor0 fructelor (i rapanul +erilor ("ntu ia ina".ualis Prima descriere a bolii a fost facuta de catre botanistul suedez E.4. Fries. n prezent ciuperca este rasp$ndita n toate tarile unde se culti!a marul. %a noi datorita pierderilor mari de recolta, at$t cantitati!e c$t si calitati!e, patarea cafenie si rapanul merilor este considerata ca una dintre cele mai periculoase boli. 'i$!to$e. .iuperca ataca toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri si fructe. Pe frunzele tinere, n special pe partea inferioara a frunzei apar pete mici, cenusii maslinii, din dreptul carora se obser!a miceliile ce se ntind ca nite raze, de culoare maslinie. Petele se maresc, ating$nd 3 )7 mm, sunt initial de culoare !erde maslinie si apoi brunii, fara margini precise. Pe masura ce miceliul subcuticular fructifica, petele capata un aspect catifelat, nchiz$ndu se la culoare@ la unele soiuri de mar, petele se formeaza pe ambele fete ale frunzelor. .$nd atacul este puternic, petele sunt dese si acopera o mare parte din suprafata frunzelor, care cad n timpul !erii. Atacul pe flori si n special pe frunzulitele de sub floare, este asemanator cu cel descris pe frunze. Pe acestea apar pete mici, cenuii, care iau un aspect catifelat datorita miceliului cu spori. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenusii maslinii n dreptul carora tesuturile se ntaresc, se brunifica si crapa. Fructele tinere se deformeaza puternic, iar pulpa lor nu are gust bun. +eseori, crapaturile de pe fructe reprezinta porti de intrare pentru sporii altor ciuperci care distrug pulpa.

169

Pe lastarii tineri, petele sunt mai greu de obser!at, din cauza culorii lor albastrui. .iuperca determina o uoara cojire a scoartei, iar sub tesutul atacat se formeaza un strat de celule moarte care separa partea sanatoasa de

Fig. )83. Rapanul marului? a frunza atacata@ b fruct atacat@ c miceliu cu spori@ d fructificatii de rezistenta cu spori "Al. %azar si col., )6(6#.

cea bolna!a. Pagubele produse de atacul acestei ciuperci se concretizeaza n pierderi importante de recolta, deprecierea calitati!a a fructelor n li!ada si apoi n depozite, debilitarea pomilor atacati prin pierderea frunzelor sau prin reducerea suprafetei a acestora, c$t si prin cheltuielile suplimentare reclamate de sporirea numarului de tratamente chimice "fig. )83#. Trans$itere%ras!*ndire. &porii pot germina daca se gasesc n picaturi de apa, la temperaturi cuprinse ntre )3 *3 ., optima fiind de )6 *7 .. -nfectia pe organele marului are loc daca acestea sunt umectate o perioada de 8 )( ore. .iuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta n scoarta ramurilor, iar n prima!ara formeaza spori ce asigura primele infectii pe toate organele tinere ale pomilor. +upa 9ictoria &uta si col., ")658#, sporii ce au ramas n muguri !egetati!i si de rod, pot ierna si n prima!ara urmatoare !or produce de asemenea infectii timpurii. &porii din fructificatiile de rezistenta, ajung la maturitate n prima!ara, nsa eliminarea lor are loc, ncep$nd din luna martie p$na n mai iunie, n functie de umiditate si temperatura. Ploile de prima!ara umecteaza aceste fructificatii aflate n frunzele cazute pe teren si sporii ies ncep$nd de 170
o o

la temperatura de 3 .. .ele mai puternice infectii prima!ara sunt produse de catre aceti spori. +upa %. 4ills si 0. %aplante ")63)#, infectia are loc dupa ,5 5, ore daca temperatura este de 3 ., iar dua ** zile apar noi simptome. +upa 9ictoria &uta si col. ")658#, n conditiile &tatiunii Pomicole 9oineti, la temperatura de )( ., infectia prin aceti spori dureaza 6 )( ore, iar dupa ( zile pot fi obser!ate primele pete de atac. Filamentele de infectie pro!enite din germinarea sporilor, patrund n interiorul plantei , prin strapungerea directa a tesuturilor. 'bser!atiile facute n diferite centre pomicole din tara arata ca soiurile de mar se comporta diferit fata de aceasta boala. +intre soiu il" i%un" mentionam? Prima, Priam, Priscilla, Florina, %ibertH, Pionier, 9oina. +oiu i cu "'ist"nta %a " sunt? 2elle de 2osKoop, Reinette de .anada, Reinette ananas, Romus ), Romus *, Romus , si 1eneros. +oiu i cu "'ist"nta %i5loci"? Frumos de 9oineti, Ancuta, Feleac, Radaseni, Nagener premiat, Aromat de !ara, 1rannH &mith. +oiu i s"nsibil"? Lonathan, Lonagold, +elicios de 9oineti, Patul, -dared, Reinette de .hampagne, %ondon Pepping. +oiu i $oa t" s"nsibil"? 1olden delicious, 1olden spur, &tarKrimson, 4utsu, Red delicious, .retesc de 9$lcea. +intre portaltoii marului, puietii de franc si tipurile !egetati!e? 4 *, 4 8, 4 3, 4 6, 4 )), 4 );, 4 *3, sunt sensibili la rapan n timp ce 4 5 si A * prezinta o rezistenta mai ridicata. Pre#enire si co$ atere. &e recomanda ca, pe baza obser!atiilor, sa se determine soiurile de mar rezistente la aceasta boala n diferite bazine pomicole si sa se tina cont de acest lucru la nfiintarea noilor plantatii. ' atentie deosebita trebuie sa se acorde micsorarii surselor de infectie. &unt necesare araturi ad$nci de toamna, prin care se !or ngropa la ad$ncime frunzele atacate pe care se formeaza un numar mare de fructificatii de rezistenta. Pe suprafete mai mici, practica adunarii frunzelor cazute si arderea lor, duce la micorarea sursei de infectie. Acelai lucru este recomandabil sa se faca si cu ramurile uscate rezultate n urma operatiei de taiere de prima!ara. .ombaterea chimica a rapanului, constituie masura de baza ce se aplica n li!ezile de mar. Tratamentele se fac la recomandarea statiilor de a!ertizare pe baza celor trei criterii, cel ecologic "conditiile climatice#, cel 171
o o

biologic "e!olutia agentului patogen# si cel fenologic "mersul !egetatiei pomilor#, tin$ndu se seama si de rezer!a biologica a ciupercii, sensibilitatea soiurilor si de eficacitatea si perioada c$t ram$n acti!e produselor folosite. 0umarul de tratamente difera n functie de criteriile de mai sus, ntre 3 )* si anume? la soiurile rezistente se aplica , 3 tratamente, la cele mijlociu atacate 5 (, la cele puternic atacate ( )7 tratamente, iar la cele foarte sensibile )7 )* tratamente. .antitatea de apa necesara prepararii solutiei de stropit este de )*77 )377 lMha n plantatiile clasice pe rod si de )377 *777 lMha n plantatiile intensi!e. Aceasta cantitate poate fi redusa p$na la jumatate c$nd se folosete aparatura terestra, respect$ndu se doza de produs la hectar. Tratamentele se !or face cu produse din grupele? $r.A? Funguran '> 7,, J@ >elmoAH 37 NP 7,* J prefloral@ Bocide )7) 37 P/ 7,* J si 7,78 J postfloral@ 9itra 37 NP 7,78 J postfloral@ Turdacupral 37 P/ 7,)3 7,* J "t.p. *) z. "prefloral#@ .uproAal floSable 7,,3 J@ $r.C? Antracol 57 NP 7,* 7,, J "t.p. *( z.#@ +ithane 53 N1 7,* J "t.p. *( z.#@ +ithane 4 83 7,* J#@ 0emispor (7 NP 7,* J@ +acmancoz (7 NP 7,* J@ 0o!ozir 40 (7 7,* J@ Ninner 4 (7 7,* J@ 9ondozeb 7,* J@ PolHram combi 7,*3 J "t.p. *) z.#@ PolHram +F 7,*3 J "t.p. *) z.#@ Tiuram 53 P/ 7,, 7,8 J "t.p. )7 z.#@ Trimangol (7 P/ 7,, J "t.p. *( z.#@ Ciram 67 NP 7,* J@ $r./? 2a!istin +F 7,73 7,75 J@ 2a!istin 37 NP 7,73 7,75 J "t.p. )3 z.#@ 2a!istin Fl 7,73 7,75 J "t.p. *( z.#@ 1oldazim 377 7,75 J@ +erosal 37 P/ 7,75 J sau ),8 KgMha "t.p. )( z.#@ +erosal 37 &. 7,75 J@ +erosal 37 NP .7,5 J "t.p. )( z.#@ Bolfugo *3 &. &usp 7,* J "t.p. )( z.#@ 2enlate 37 NP 7,73 7,75 J "t.p. *( z.#@ 2enomHl 37 NP 7,75 J@ .arbendazim 377 &. 7,3 J@ 4etoben 57 P/ 7,75 J@ Topsin 57 P/ 7,) J "t.p. )8 z. sau ),3 KgMha t.p. )( z.#@ Topsin 4 57 NP 7,75 J "t.p. )8 z.C4 $r.#? +elan 537 &. 7,7,3 7,73 J sau 7,5 ) lMha "t.p. *) z.#@ NP 7,75 J "t.p. )8 z.#@ +elan 377 &. 7,7;3 J "t.p. *) z.#@ +elan 53 NP 7,73 7,753 J "t.p. *) z.#@ $r..6 2ra!o 377 &. 7,*3 J "*,3 lMha# la infectiile secundare@ $r.$? Folpan (7 N+1 7,)3 J@ 4erpan (7 N+1 7,)3 J@ 4erpan 37 P/ 7,* J@ .aptadin 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan 37 NP 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan (7 NP 7,); J "t.p. )8 z.#@ Folpan 37 NP 7,* J "t.p. *) z.#@ Folpan (7 N+1 7,* J "t.p. 87 z#@ 4erpan 37 NP 7,* J "t.p. )8 z.#@ 4erpan (7 N+1 7,)3 J@ $r.<? &aprol )77 E. 7,)*3 J "t.p. *) z.#@Rubigan )* .E 7,78 J "t.p. *( z.#@ Rubigan )* E. 172

7,78 7,73 J "t.p. *( z.#@ $r.7? An!il 3 &. 7,78 7,7; J "t.p. )8 z.#@ 2aHcor *3 NP 7,) J "t.p. *)z.#@ 2aHleton 3 NP 7,73 7,) J "t.p. )7 z.#@ Folicur &olo *37 EN 7,537 KgMha@ 'rius *3 NE 7,8 lMha "7,78 J#@ Punch 87 E. 7,773 J "t.p. )8 z.#@ &core *37 E. 7,7)3 J sau )37 mlMha "t.p. )8 z.#@ &umi ( )*,3 NP 7,7)3 J ")37 gMha#@ &Hsthane )* E 7,78 J "t.p. )8 z.#@ &Hsthane )* .E 7,78 J "t.p. )8 z.#@ &Hsthane Forte 7,* J@ Trifmine ,7 NP 7,7, J@ 9ectra )7 &. 7,7, J@ $r.>6 Ardent 37 &. 7,7), J "*77 g p.c.Mha#@ 2efran *3 .& 7,) J@ .horus 53 N1 7,* KgMha "7,7* J#@ Efuzin 377 &. 7,7; J "7,6 lMha#@ Euparen 37 NP 7,)3 J "t.p. 5 z.#@ Euparen multi 37 NP 7,); J@ &trobH +F 7,7) 7,7), J@ &Hllit ;3 NP 7,) J "t.p. )7 z.#@ Cato 37 N1 7,7) J@$r. 6 .larinet 7,) J@ .uprozin 37 P/ p$na la nflorit 7,*3 7,, J "3 ; KgMha#@ .urzate Plus T 7,, J@ Folicur 4ulti 37 NP 7,753 J@ %abilite 57 NP 7,* J "t.p. *( z.#@ 'rthocid &uper ;7 P 7,,3 J@ &ha!it F 5* NP 7,* J n )777 l apa@ $r.-6 Basumin * NP 7,)3 J@ Basumin % 7,)3 J@ 'rius *3 NE 7,8 lMha "7,78 J#. AT#"TI# nu (e fac 2 (tropiri la r&nd cu produ(e din aceea(i grupa. 6.%.*. Patarea cafenie a frunzelor0 fructelor 2 rapanul perilor ("ntu ia pi ina 2oala a fost studiata de catre Ed. PrilleuA n )(56 n Franta. Atacul acestei ciuperci la soiurile de par este pagubitor n anii cu precipitatii bogate, boala fiind rasp$ndita n toate tarile culti!atoare de par. 'i$!to$e. .iuperca paraziteaza frunzele, lastarii, ramurile fructele de par, n diferite stadii de !egetatie. Pe frunze atacul si este

asemanator cu cel nt$lnit la meri. Pe ambele fete ale frunzei, n special pe partea inferioara, apar pete !erzui maslinii, uneori negricioase, de forma circulara si dimensiuni ce !ariaza ntre 7,3 )7 mm@ frunzele se deformeaza, se usuca si cad prematur. Atacul pe lastarii tineri este asemanator cu cel ce se manifesta pe frunze, iar pe ramuri poate lua un caracter gra!. &coarta prezinta crapaturi longitudinale si trans!ersale, se cojete, iar n urma caderii acesteia, lemnul iese n e!identa, ceea ce face ca ramura sa se usuce n ntregime, ncep$nd de la !$rf. Acest fenomen are loc datorita patrunderii miceliului n profunzimea tesuturilor scoartei si distrugerii stratului generator "fig. )8;#. 173

Atacul pe frunzulitele de la baza florilor si pe fructele tinere, duce

Fig. )8;. Rapanul parului? a,b,c atac pe frunza, fructe si ramuri@ d miceliu cu spori "Al. %azar si col., )6(6#.

la pierderi nsemnate de recolta. Fructele atacate sunt deformate, crapate, cu numeroase pete de culoare maslinie, iar n pulpa acestora se formeaza celule pietroase "sclereide#. Aceste fructe nu au !aloare comerciala, nu se pot consuma si au o slaba capacitate de pastrare. Trans$itere%ras!*ndire. Pe miceliul ciupercii se formeaza spori ce germineaza n picaturile de apa care ram$n pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infectie strapung
o

tesuturile. Temperatura optima de

o o

germinare este *7 ** ., minima fiind * , ., iar maAima ,) .. Prin intermediul sporilor, ciuperca se rasp$ndete n perioada de !egetatie. -ernarea ciupercii se face n frunzelor cazute, unde p$na n prima!ara se formeaza loculi "fructificatii de rezistenta#, ce contin n interior spori. Eliminarea acestora are loc prima!ara pe timp foarte umed "n prezenta apei de ploaie#, la temperaturi ce sunt cuprinse ntre * ,3 .. Pentru ca sporii sa germineze si sa produca infectii pe diferite organe ale plantei gazda, n afara de umiditatea accentuata, mai este ne!oie de o temperatura cuprinsa ntre ; *; ., optima fiind de *7 . "1h. %efter si 4. 4inoiu, )667#. .iuperca mai poate ierna si sub forma de miceliu n scoarta pomilor sau ca miceliu de rezistenta n solzii mugurilor. &ursa de infectie din prima!ara o constituie sporii ce se formeaza pe miceliul de pe ramuri. 174
o o o

4ulte soiuri de par sunt sensibile la aceasta boala, nsa gradul lor de sensibilitate depinde foarte mult de clima zonei unde sunt culti!ate. n conditiile tarii noastre s au do!edit rezistente? Fa!orita lui .lapp, /ntoasa >ardH, +ecana .omisiei, .ontesa de Paris, +ucesa de Angouleme etc. +intre soiurile mai sensibile mentionam? /ntoasa +iel, 2ergamotte, 2on .retien, Nilliams, /ntoasa %iegel etc. Pre#enire si co$ atere. 4asurile de combatere, n general coincid cu acelea indicate la combaterea rapanului la meri. Prin faptul ca majoritatea sporilor sunt eliminati n cursul lunii aprilie, nceputul lunii mai, sunt necesare * , tratamente cu zeama bordoleza 7,3 J, nainte de nflorit, urmate de tratamente cu produse care au fost recomandate la rapanul merilor.

6.%.6. -onilioza (au putregaiul ,run (i +u+ifierea fructelor )onilinia $ uctig"na Aceasta boala este cunoscuta de foarte multa !reme n toata lumea si produce pagube foarte mari n li!ezi si depozite. &e nt$lneste pe mar, par, gutui si mai putin pe mosmon si piersic. Ataca sporadic un numar mare de specii lemnoase ce apartin la diferite familii botanice "E. Radulescu si col., )65*, 1h. %efter si 0. 4inoiu, )667#. 'i$!to$e. .iuperca paraziteaza ramurile, florile si fructele n diferite faze de dez!oltare. Prima!ara, n timpul nfloritului, unele ramuri tinere ncep sa se !etejeasca, iar frunzele si florile se brunifica si se usuca. At$t pe scoarta ramurilor atacate c$t si pe flori apar mici Ip" nut"I de mucegai, de culoare cenuie galbuie, alcatuite din miceliu si sporii ciupercii. Atacul pe flori seamana cu efectul ngheturilor t$rzii de prima!ara, cu deosebirea ca printre florile distruse, brunificate, se mai gasesc si flori normale. Acest aspect parazitar poarta numele de I%onilio'a din anul p "c"d"ntI. 4ai t$rziu, c$nd fructele au dimensiunea unei alune, n special la par, acestea se nnegresc si cad n masa. +eseori, acest aspect parazitar, cunoscut si sub numele de I%onilio'a d" p i%a!a aI, este confundat cu caderea fiziologica a fructelor tinere, dar la aceasta fructele cad !erzi de pe pom, nu brune ca n cazul moniliozei. 175

n timpul !erii, c$nd fructele au ajuns aproape de maturitate, apar

Fig. )3). Putregaiul brun al fructelor "monilioza#? a,b putregai brun pe fructe de par si mar@ c fruct mumifiat@ d monilioza de prima!ara@e fructificatie cu spori @ c lanRuri de spori, f spori. "Al. %azar si col., )6(6#.

pe suprafata lor pete brune ce se ntind la suprafata si cuprind pulpa n profunzime. n scurt timp, fructul putrezete aproape n totalitate, deseori caz$nd de pe pom. +aca temperatura este ridicata si atmosfera umeda, pe suprafata fructului, n dreptul zonei putrezite, apar fructificatiile ciupercii, sub forma unor pernute dispuse n cercuri concentrice. Aceasta forma de atac este cunoscuta sub numele de Iput "gai b unG. Ea poate fi confundata cu atacul de /lo%" "lla cingulata la care nsa tesuturile brunificate se ad$ncesc. +aca timpul este umed, cu temperaturi mai scazute, fructele putrezesc, se brunifica si apoi se nnegresc, fara ca pe suprafata lor sa mai apara fructificatii cu spori, dar n ele se formeaza scleroti. Aceasta forma de atac nt$lnita deseori si n depozite poarta numele de Iput "gai n"g uI. Alteori, timpul secetos face ca fructele atacate sa se usuce, sa se zb$rceasca si sa ram$na at$rnate pe pomi si n timpul iernii. Acest ultim aspect parazitar poarta numele de I%u%i$i" "a $ uct"lo G. %a unele fructele ciuperca poate produce un Iput "gai al ini%iiI, !izibil la eAterior doar printr o pata bruna la locul de insertie al coditei sau n partea opusa acesteia "fig. )3)#. Atacul de monilioza produce pagube mari aproape de maturitatea fructelor, iar infectiile t$rzii care au loc n timpul recoltarii, se manifesta n depozite.

176

+upa parcurgerea a doua ierni, din sclerotii fructelor mumifiate care au fost ngropate n sol, n prima!ara celui de al treilea an, apar fructificatii de forma unor p$lnii cu picior lung "apotecii#, de culoare galbuie, cu diametrul de , 3 mm. Trans$itere%ras!*ndire. &porii
o

asigura rasp$ndirea ciupercii n

o

timpul !erii. Ei germineaza la temperaturi cuprinse ntre 7 *3 ., optimum fiind n jur de )3 .. Filamentele ciupercii )onilinia patrund prin diferite rani pro!ocate de insecte "Cydia po%on"lla, !iespi etc.# sau de grindina. +e asemenea, n timpul recoltatului si al transportului fructelor, ranile pro!ocate de lo!ituri fa!orizeaza infectiile cu aceasta ciuperca. -ernarea ciupercii are loc at$t sub forma de miceliu de infectie n scoarta ramurilor, c$t si sub forma de scleroti n interiorul fructelor mumifiate. &porii aparuti pe fructificatiile n forma de p$lnie produc de obicei infectii pe fructele tinere, de dimensiunea unei alune, cauz$nd alaturi de infectiile cu spori aparuti pe organele ce au I%onilio'a din anul p "c"d"ntI, I%onilio'a d" p i%a!a aI. .omportarea soiurilor fata de atacul de monilioza este diferita. Astfel, dintre soiurile sensibile citam? 2elle de 2osKoop, Lonathan, Reinette de .anada, 1olden delicious, &tarKrimson, Red delicious, %ondon Pepping, .oA 'range, Prima, Patul etc. +intre soiurile relati! rezistente a!em? Florina, Rosu de .luj, .andil &inap, Prima. &ensibilitatea soiurilor este marita n li!ezile irigate si n cele fertilizate unilateral cu azot mineral sau organic. /mezeala eAagerata a aerului, picaturile de apa de pe fructe, c$t si ranirea acestora, constituie principalii factori care fac ca, n unii ani, pagubele produse de monilioza sa fie foarte mari. 4arul si n special parul pot fi atacati si de )onilia la&a. &imptomele, sunt asemanatoare cu ale speciei precedente, cu unele diferentieri astfel? culoarea sporilor de )onilinia la&a este cenusie, iar infectiile cu aceasta ciuperca sunt mai puternice n prima!ara deoarece sporii acestei ciuperci rezista peste iarna. Pre#enire si co$ atere. nainte de a aplica tratamentele de iarna sau de prima!ara, se !or str$nge toate fructele uscate ramase pe pom si se

177

!or arde@ de asemenea, lastarii atacati !or fi nlaturati si distrui prin ardere, iar fructele putrezite si cazute !or fi adunate si ngropate. n timpul perioadei de !egetatie !or fi aplicate tratamentele indicate pentru combaterea rapanului precum si a insectelor, care prin atacul lor fa!orizeaza infectiile cu monilioza. Rezultate bune dau tratamentele de iarna cu Ceama sulfocalcica de *7 2E, n concentratie de *7 J, sau cu Ceama albastra * , J, iar n timpul perioadei de !egetatie cu produse din grupele? $r.C? +ithane 53 N1 7,* J "t.p. *( z.#@ +ithane 4 83 7,* J@ Tiuram 53 P/ 7,, 7,8 J "t.p. )7 z.#@ Topsin 57 P/ 7,75 J "t.p. )8 z.#@ Topsin 4 57 NP 7,75 J "t.p. )8 z.#@ $r.$? .aptadin 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan 37 NP 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan (7 NP 7,); J "t.p. )8 z.#@ 4erpan 37 NP 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ Ronilan 37 NP 7,73 J@ Ro!ral 37 NP 7,) 7,)3 J "t.p. *) z.#@ Ro!ral 37 P/ 7,) 7,)3 J "t.p. *) z.#@ $r. 6 .aroben 53 PT& depozit 7,* J "t.p.67 z.#@ BonKer 7,)*3 J "t.p. *) z.#. ' atentie deosebita se acorda recoltarii si manipularii fructelor, pentru a se e!ita ranirile mecanice, precum si pregatirii si dezinfectarii silozurilor de Fructe, mentinerii unei temperaturi c$t mai apropiate de ) , . si a umiditatii ntre (7 67 J. +upa depozitare, fructele pot fi stropite cu 4agnate 37 E.0A 7,76 J, pentru a stopa e!olutia ciupercii n depozite
o o

6.2. BO I # PR!"! !I +iro"e 6.2.%. Var(atul prunelor 2 Plu% po& !i us 4+ha Ca dis"as"# Aceasta boala !irotica mai este cunoscuta si sub denumirea de sarKa. Este apreciata ca una dintre cele mai periculoase maladii ale prunului, at$t prin pagubele produse, dar mai ales prin eAtinderea mare pe care o are n tarile din 2alcani. 2oala a fost obser!ata prima data n 4acedonia, n timpul primului razboi mondial si a fost partial studiata de catre +. Atanasoff ")6,*#, n 2ulgaria. +upa datele furnizate de literatura de specialitate rezulta ca, n unele tari, peste ;7 J din pomii plantatiilor sunt infectati cu acest !irus, ceea ce cauzeaza pierderi foarte mari. n prezent boala continua sa se eAtinda n .ehia, &lo!acia si Polonia.

178

%a noi n tara, boala a fost semnalata n anul )6** de catre Tr. &a!ulescu. .ercetarile ulterioare au aratat ca !arsatul prunelor este mult rasp$ndit, at$t n pepiniere c$t si n li!ezi, n multe judete din 4oldo!a, 4untenia, 'ltenia si Transil!ania "Al. %azar si col., )658#. n afara de prun, !irusul mai ataca si alti pomi fructiferi printre care piersicul, caisul, zarzarul si corcoduul. 'i$!to$e. Atacul se manifesta pe frunzele si pe fructele de prun. Pe frunzele complet formeaza forma pe dez!oltate, pete de se culoare

!erde deschis sau galbui, de

Fig. )3;. 9arsatul prunului? frunze si fruct cu simptome de atac "-. 2obes si col., )65,#.

circulara

sau semilunara, rasp$ndite

ntreaga suprafata. &imptomele pot apare !izibile n cursul lunilor mai iunie si septembrie octombrie. n timpul lunilor calduroase de !ara simptomele dispar, put$ndu se obser!a doar pe frunzele din partea umbrita a pomului dinspre nord. Frunzele bolna!e, n general, au aceleai dimensiuni cu cele sanatoase "fig. )3;#. Atacul pe fructe determina aparitia unor pete circulare sau o!ale, de culoare galbui !erzui, cu aspect apos, destul de !izibile pe fructele dez!oltate, nsa nematurate "!erzi#. +eseori, tesuturile din dreptul petelor nu mai cresc si fructele apar deformate, prezent$nd scurgeri de clei. Fructele atacate cad din pom cu aproAimati! o luna nainte de a se matura, ceea ce constituie o pierdere foarte mare de recolta. +e asemenea, n fructele atacate se gasesc cantitati reduse de zahar, comparati! cu cele sanatoase, aa nc$t, prunele cazute nu sunt bune nici pentru tuica. Pete sau inele de decolorare apar chiar si pe s$mburi. Trans$itere%ras!*ndire. /nele soiuri de prun reactioneaza puternic la infectia cu acest !irus, prin oprirea n cretere a pomilor tineri si prin reducerea simtitoare a recoltei, at$t cantitati! c$t si calitati!. &oiurile sensibile la aceasta boala sunt? 9$nat rom$nesc, 9$nat de 2istrita, 9$nat de -talia, Nashington, .olumbia etc. 4ai rezistente s au do!edit? +VAgen,

179

Anna &path, Renclode !iolette, Tam$ios de 2istrita, 1ras rom$nesc, &tanleH. Rasp$ndirea !irusului se face prin folosirea unui material saditor infectat si prin afide, cicade si polen "Al. 4aco!ei, )65*#. n conditiile de la -ai, simptome foarte puternice au fost obser!ate si pe soiurile Nashington 4aco!ei, )65*#. Pre#enire si co$ atere. &e !or recolta altoi numai de la plantele mama sanatoase, testate n prealabil. Rezultate bune se obtin prin folosirea de altoi pro!eniti de la pomii sanatosi din c$mpul --- al pepinierei. Pepinierele !or fi amplasate n zone n care plum poAul este absent@ de asemenea, ele trebuie sa fie c$t mai ndepartate de li!ezile de prun. Pomii afectati de boala !or fi distrui@ pepinierele !or furniza numai material absolut sanatos. n timpul perioadei de !egetatie se !or aplica tratamente chimice pentru combaterea insectelor. 0u se !or folosi portaltoi !egetati!i, ci numai generati!i. &e !or distruge buruienile si s$mburoasele spontane din jurul pepinierelor. n zonele puternic infectate trebuie sa se culti!e soiuri mai tolerante ca? Anna &pWth, +VAgen sau Renclode. si .olumbia "Al. %azar si col.,)65)#, "Al.

1oli !roduse de ciu!erci 6.2.2. <urlupii Taph ina p uni 2oala este cunoscuta de foarte multa !reme si este rasp$ndita n tarile europene si unele tari asiatice pe soiurile de prun, malin si porumbar. 'i$!to$e. 2oala se manifesta la nceputul lunii mai, pe fructele tinere@ cele atacate au o culoare galbena !erzuie si sunt mult mai mari dec$t cele sanatoase. Pulpa este distrusa.
Fig. )3(. >urlupii la prun? a fructe atacate@ b miceliu cu spori "P.&orauer, )6;)#.

este

mult

marita,

determin$nd

alungirea fructelor si o usoara nco!oiere a acestuia, iar coaja s$mburelui

Pe suprafata hurlupilor se constata prezenta unui strat catifelat de culoare albicioasa cenuie format din miceliu cu spori, fructele a!$nd un gust 180

acrior dulceag, mult mai placut dec$t cele sanatoase la acea ora, care sunt acre. +upa , 8 saptam$ni de la aparitia simptomelor, fructele se zb$rcesc, se brunifica si cad n masa "fig. )3(#. Trans$itere%ras!*ndire. .iuperca ierneaza sub forma de miceliu n muguri si ramuri, atacul fiind fa!orizat de prima!erile reci si umede. &porii care apar pe hurlupi rasp$ndesc ciuperca n prima!ara. +intre soiurile de prun sunt mai atacate? 9inete rom$neti, +e 2istrita, 1rase rom$nesti, Pozegaca. &oiurile rom$neti care au ca genitori Tuleu gras si Ri!ers timpuriu, nu au suferit atac de Taph ina. Pre#enire si co$ atere. &e recomanda tratamente la dezmugurit, sau n faza de buton alb, la nceputul scuturarii petalelor, la legatul fructelor si toamna la nceputul scuturarii frunzelor. Tratamentele primelor trei faze din cele enumerate se fac cu zeama bordoleza ) J, 'Aicig 37 P/ 7,3 J. .elelalte tratamente se fac cu produse din grupele? $r.C? +ithane 53 N1 7,* J "t.p. *( z.#@ +ithane 4 83 7,* J "t.p. *( z.#@ +acmancoz (7 NP 7,* J@ 9ondozeb 7,* J@ 9ondozeb 53 +1 7,* J "t.p. *( z.#@ Tiuram 53 P/ 7,, 7,8 J "t.p. )7 z.#@ $r./6 +erosal 37 &. 7,75 J "t.p. )8 z.#@ +erosal 37 NP 7,75 J "t.p. )( z.#@ $r..? 2ra!o 377 &. 7,)3 J@ $r.$6 .aptadin 37 P/ 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan 37 NP 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan (7 NP 7,); J "t.p. )8 z.#@ Folpan (7 NP 7,* J "t.p.*) z.#@ 4erpan 37 NP 7,*3 J@ $r.7? An!il 3 &. 7,8 J "t.p. *) z.#@ $r.>? 2efran *3 .& 7,) J@ Efuzin 377 &. 7,* J "* lMha#@ $r. ? .uprozir 37 P/ 7,* J@ 4etozir & ;7 P/ 7,, J "; KgMha# "t.p. )8 z.#@ &Hsthane . 7,) J "* KgMha#@ &Hsthane . P/ 7,) J.

6.2.'. Patarea ro(ie a frunzelor Polystig%a ub u% 2oala este foarte rasp$ndita n tara noastra, pe anumite soiuri de prun, n anii cu prima!eri umede. 'i$!to$e. Patarea roie a frunzelor de prun apare prin luna mai iunie. %a nceput, atacul se manifesta prin aparitia de frunze a unor pete circulare, galbui portocalii, de , *7 mm n diametru si cu aspect cerat. .u timpul petele se nroesc, capat$nd o nuanta caramizie, iar portiunea parazitata se bombeaza u or spre partea inferioara a frunzelor, unde petele prezinta mici formatiuni punctiforme mai nchise la culoare, care sunt fructificatii cu spori. Pe timp umed, sporii sunt eliminati n masa si apar n 181

dreptul petelor pe partea inferioara a frunzelor ca un strat de gelatina de culoare alba. 0umarul petelor ce se formeaza pe frunze este n raport cu numarul infectiilor si cu rezistenta soiului. +imensiunea lor !ariaza foarte mult, n functie de soiul atacat. Adesea, frunzele soiurilor sensibile sunt complet acoperite de pete roii "fig. );7#. Pomii puternic atacati pierd frunzele mult nainte de momentul normal, ceea ce face ca acetia sa aiba o slaba rezistenta la gerurile din timpul iernii. +e asemenea, fructele pro!enite de la pomii atacati sunt mai mici si au o cantitate de zahar mai redusa. %a anumite soiuri sensibile, prezenta bolii poate duce la aparitia periodicitatii

Fig. );7. Patarea rosie a frunzelor de prun? a frunza atacata@ b fructificaRie cu spori@ c fructificatie de rezistenta cu spori "original#.

de rodire "pomii dau rod o data la * ani#. Trans$itere%ras!*ndire. Prin intermediul sporilor eliminati pe partea inferioara a frunzelor sub forma unui strat gelatinos, ciuperca se rasp$ndete n timpul perioadei de !egetatie. Rasp$ndirea sporilor este realizata de catre insecte sau picaturi de apa care i antreneaza de pe frunzele parazitate pe cele sanatoase. care n prima!ara apar spori. n prima!ara, aproAimati! dupa scuturarea florilor, sporii ajung la maturitate, germineaza n picaturile de apa si produc noi infectii pe frunze. 4. Losifo!ici ")63;# a constatat ca infectiile cu spori n prima!ara sunt mai putine, n cazul c$nd pe frunzele de prun cazute n timpul iernii, se dez!olta ciuperca T ichot"ciu% os"u% care distruge filamentele ciupercii. .. &andu 182 n timpul iernii, n interiorul tesuturilor frunzelor cu pete cazute pe jos, se formeaza fructificatii de rezistenta din

9ille, Al. %azar, 4. >atman ")6;)# constata n conditiile de la -ai, ca miceliul ciupercii T ichot"ciu% os"u% se dez!olta puternic la eAteriorul frunzelor atacate de Polystig%a ub u%, c$t si n interiorul fructificatiilor, captusindu le si mpiedic$nd formarea sporilor. .iuperca mai ataca pe l$nga prun, porumbarul, corcoduul si prunul chinezesc. +intre soiurile de prun cele mai atacate sunt? 9$nat rom$nesc, 9$nat de -talia, Tuleu gras, Anna &pWth, dVAgen, Roior !aratec, 1ras rom$nesc, Renclode dVorEe, 1albene etc. 4ijlociu atacate sunt soiurile? &tanleH, Renclod !erde, 2ardace de .otnari, Nashington. 4ai putin atacate sunt soiurile? 0ectarina rosie, .entenar, &il!ia, Renclod !iolet, 1albioare si Ri!ers. &oiurile de prun se comporta diferit fata de aceasta ciuperca. Printre soiurile rezistente la aceasta boala amintim? Tuleu gras, Renclod dVAltan, Renclod !erde, Roior !aratic etc., Pre#enire iar ca sensibile? 9inete rom$neti, +e 2istrita, 9inete de -talia, +VAgen si Anna &pWth. si co$ atere. n li!ezile de prun, se recomanda eAecutarea araturilor ad$nci de toamna@ prin aceasta operatie se ngroapa ad$nc si frunzele cazute, limit$ndu se mult sursa de infectie prin spori. &tropirile cu zeama bordoleza ),)*3 J "t.p. *) z.#, +ithane 4 83 7,* J, 9ondozeb 53 7,* J, aplicate dupa scuturarea florilor sunt foarte bune pentru pre!enirea infectiilor primare. n timpul !erii se !or aplica ) * tratamente cu unul din urmatoarele produse din? $r.A? zeama bordoleza ),)*3 J "t.p.*) z.#@ Tudacupral 37 P/ 7,)3 J@ +ithane 53 N1 7,* J "t.p.)7 z.#@ +ithane 4 83 7,* J "t.p.*( z#@ $r.C6 0o!ozir 40 (7 7,*J@ 9ondozeb 7,* J@ 9ondozeb 53 +1 7,* J "t.p.)7 z#@ Trimagnol (7 P/ 7,, "t.p. *( z#@ $r./? 2a!istin 37 NP 7,73 7,75@ 2a!istin F% 7,73 7,75@ 2enlate 37 NP 7,73 7,75 "t.p. )8 z.#@ $r.#? +elan 577 N+1 7,7,3 7,73 J "7,3 KgMha, t.p.*) z.#@ $r..? 2ra!o 377 &. 7,)3 J@ $r.$6 .aptadin 37 NP 7,*3 J "t.p.)8 z.#@ .aptan 37 NP 7,*3 J "t.p.)8 z.#@ .aptan (7 NP 7,); J "t.p.)8 z.#@ Folpan (7 NP 7,* J "t.p.*) z.#@ Folpan (7 N+1 7,* J "t.p.87 z.#@ 4erpan 37 NP 7,*3 J "t.p.*) z.#.

6.2.). -onilioza (au putregaiul ,run (i +u+ifierea fructelor )onilinia la&a

183

2oala se nt$lnete frec!ent pe pomii s$mburoi, fiind pagubitoare la prun, cire, !iin, cais si mai putin la piersic. 'i$!to$e. Atacul se manifesta pe ramuri, frunze, flori si fructe. &pre deosebire de monilioza speciilor semintoase, monilioza s$mburoaselor ia un caracter foarte gra! n prima!erile reci si ploioase, c$nd ramurile cu frunze si flori se !etejesc n numar mare. Frunzele atacate at$rna fara a cadea, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile !etejite se ndoaie n forma de c$rlig. Acest aspect parazitar mai este denumit si Iboala stindarduluiI sau Iarsura monilianaI, foarte frec!enta la cire, !iin, cais, piersic si migdal si corespunde cu Imonilioza din anul precedentI nt$lnita la pomii semintoi. Fructele tinere sunt, de asemenea, parazitate@ acestea se zb$rcesc, se brunifica si cad masi!. Pe fructele ajunse la maturitate, atacul ciupercii determina o putrezire a pulpei si aparitia unor pernute mici"sporodochiile#, galbui cenuii, dispuse neuniform, formate din micelii si spori. %a prun sporodochiile "perinutele# produc perforarea cojii fructelor, iar sucul zaharat se scurge n afara, lipind fructele ntre ele. Pachetele de fructe putrezite si mumifiate "zb$rcite uscate# ram$n deseori at$rnate de pomi si n timpul iernii "fig. );)#. +intre soiurile de prun mai rezistente amintim? 9$nat rom$nesc, 9$nat de -talia, &coldur, 1ras rom$nesc, Anna &pWth, 2ardace de .otnari, 2osniace, 0ectarina roie, +VAgen, Tuleu dulce, Tuleu timpuriu. +intre soiurile cu atac puternic de monilioza citam? Tuleu gras, 'ntario, Nashington, Timpuriu de Aiud, 9ictoria, Renclod, dVAltan. &oiul &tanleH este foarte sensibil la infectiile florale. Fertilizarea cu azot n doze mari duce la sensibilizarea pomilor de monilioza. +upa 9ictoria &uta si col., ")658# soiurile de !iin sensibile la monilioza sunt? .riane, 4ocaneti, &paniole si LosiKa 1abor, iar de cire? Timpuriu de mai, Ramon 'li!a, +raganele de Piteti. Trans$itere%ras!*ndire. &porii ce se formeaza pe fructele mumifiate care ram$n pe pom rezista la temperaturile scazute din timpul iernii si produc infectii n prima!ara pe frunze, pe flori si pe ramuri. +eseori, miceliul de infectie ajunge n flori si trece prin cozile acestora n scoarta ramurilor, produc$nd infectii n prima!ara.

184

.iuperca mai ierneaza ca miceliu de rezistenta n scoarta ramurilor c$t si n fructele mumifiate. +upa doi ani, pe fructele mumifiate, apar din scleroti "organe de rezistenta# apotecii "fructificatii ca nite p$lnii# cu spori. Atacul pe fructele ajunse aproape de maturitate este fa!orizat de ntepaturile insectelor "de eAemplu Ragoletis cerasi, 1rapholita funebrana etc.# sau de prezenta unor rani produse de grindina si de ciuperci " *usicladiu%, +tig%ina,. Pre#enire si co$ atere. &e !a acorda o atentie deosebita str$ngerii si distrugerii fructelor mumifiate ramase pe pomi. n prima!ara, ramurile atacate !or fi taiate si nlaturate din li!ada, pe acestea gasindu se sporii ce constituie o sursa importanta de infectii primare.
Fig. );). 4onilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor? a lastar atacat@ b fructe atacate "original#.

Tratamentele chimice !or fi aplicate s$mburoaselor pentru a combate fie arsura moniliana din prima!ara, fie

putregaiul fructelor astfel? n timpul repausului !egetati!, toate speciile s$mburoase !or fi stropite cu sulfat de cupru * , J@ n prima!ara, n !ederea combaterii arsurii moniliene, !iinul, caisul, piersicul si migdalul !or fi stropiti cu zeama bordoleza 3J "tratament prefloral#, Cineb sau .aptan n concentratie 7,, J@ n timpul !erii, pentru pre!enirea atacului de putregai al fructelor, pomii !or fi stropiti ori de c$te ori este ne!oie cu aceleai substante din grupele? $r.A6 Tudacupral 37 P/ 7,)3 J@ .uproAat floSable 7,,3J@ $r.C6 +ithane 53 N1 7,* J "t.p.*( z.#@ +ithane 4 83 7,* J "t.p.*( z#@ 0o!ozir 40 (7 7,* J@ Tiuram 53 P/ 7,, 7,8 J@ 9ondozeb 7,* J@ 9ondozeb 53 +1 7,* J "t.p.)7 z#@ $r./? .arbendazim 377 &. 7,) J@ Topsin 57 P/ 7,75 J@ Topsin 57 NP 7,75 J "t.p.)8 z.#@ $r..? 2ra!o 377 &. 7,)3 J@ $r.$6 .aptadin 37 NP 7,*3 J "t.p.)8 z.#@ .aptan 37 NP 7,*3 J "t.p.)8 z.#@ .aptan (7 NP 7,); J "t.p.)8 z.#@ 4erpan 37 NP 7,*3 J "t.p.*) z.#@ Ronilan 37 +F 7,73 7,75 J@ Ronilan 37 NP 7,73 J "t.p.*) z.#@ Ro!ral 37 N' 7,73 7,) J "t.p.)8 z#@ &umileA 37 NP 7,) J "t.p.)8 z.#@ &umileA 37 P/ 7,) J "t.p.)8 z.#@ $r.7? An!il 3 &. 7,7; J "t.p.*) z.#@

185

Folicur &olo *37 EN 7,753 7,) J@ 'rius *3 EN 7,753 7,)J@ BonKer 7,)*3J "t.p.*) z.#.

6.'. Bolile pier(icului 1olile !roduse de ciu!erci 6.'.%. Ba(icarea frunzelor de pier(ic Taph ina d"$o %ans 2oala este cunoscuta din anul )(*) n Anglia, nsa abia n anul descrie )(;7 4.L. 2erKeleH ciuperca.

Astazi boala poate fi nt$lnita pe tot globul, n tarile unde se culti!a piersicul. .iuperca paraziteaza piersicul si foarte rar caisul si migdalul, produc$nd pagube
Fig. );;. 2asicarea frunzelor de piersic? a,c frunze si fruct atacat@ b secRiune printr o frunza atacata@ d fructificaRii cu spori "9iennot 2ourgin, )686#.

mari n prima!erile si !erile bogate n precipitatii. 'i$!to$e. Atacul se

manifesta pe frunze si uneori pe ramuri si fructe. -mediat dupa dezmugurire, frunzele tinere ncep sa prezinte pe partea superioara basicari si gofrari, carora le corespund pe partea inferioara, ad$ncituri "fig. );;#. %a nceput frunzele au o culoare rosiatica, pentru ca mai t$rziu acestea sa capete o nuanta galbuie. Frunzele atacate sunt mai mari dec$t cele sanatoase. Pe partea inferioara, n dreptul portiunilor basicate, apare un strat catifelat, fructificatiile ciupercii cu spori. Frunzele se brunifica si cad n luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizati n urma refacerii frunziului pe seama rezer!elor din tesuturile ramurilor, fiind sensibilizati la gerurile iernii. 0oile frunze ce se formeaza n !ara nu mai prezinta simptome ale bolii. Ramurile si lastarii atacati cresc mai ncet, prezinta ngroari si nternodii scurte. Pe fructe, atacul se manifesta prin aparitia unor pete de ) * cm n diametru, albicioase si putin reliefate, n dreptul carora tesuturile, cu timpul, se brunifica si putrezesc. Trans$itere%ras!*ndire. +in germinarea sporilor ce se formeaza pe frunze rezulta un miceliu care ierneaza n scoarta ramurilor sau sub solzii 186

mugurilor. -nfectiile cu acest miceliu se fac n prima!ara, n momentul dezmuguririi, n conditii de umiditate ridicata si temperaturi mai scazute "5 *7 .#. Pre#enire si co$ atere. Piersicii !or fi stropiti n timpul repausului !egetati! cu sulfat de cupru * J . n timpul prima!erii, dupa craparea mugurilor, se pot face stropiri cu produse din grupele? $r.C? +ithane 53 N1 7,* J "t.p.*( z.#@ +ithane 4 83 7,* J "t.p. *( z.#@ +acmancoz (7 NP 7,* J@ 9ondozeb 7,* J@ 9ondozeb 53 +1 7,* J "t.p. *( z.#@ Tiuram 53 P/ 7,, 7,8 J "t.p. )7 z.#@ $r./6 +erosal 37 &. 7,75 J "t.p. )8 z.#@+erosal 37 NP 7,75 J "t.p. )( z.#@ 2ra!o 377 &. 7,)3 J@ $r.$6 .aptadin 37 P/ 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan 37 NP 7,*3 J "t.p. )8 z.#@ .aptan (7 NP 7,); J "t.p. )8 z.#@ Folpan (7 NP 7,* J "t.p.*) z.#@ 4erpan 37 NP 7,*3 J@ $r.7? An!il 3 &. 7,8 J "t.p. *) z.#@ $r.>6 2efran *3 .& 7,) J@ Efuzin 377 &. 7,* J "* lMha#@ $r. 6 .uprozin 37 P/ 7,* J@ 4etozir & ;7 P/ 7,, J "; KgMha,t.p. )8 z.#@ &Hsthane . 7,) J "* KgMha#@ &Hsthane . P/ 7,) J. n regiunile unde boala este semnalata n fiecare an se !or planta numai soiuri rezistente. &oiurile omologate n *77) .atherine sell si Raluca, create la .onstanta trebuie protejate prin stropiri repetate.
o

6.). Bolile cireului (i vi(inului 6.).%.-onilioza (au putregaiul fructelor de cire 2 )onilinia la&a si )onilinia $ uctig"na. Aceasta boala frec!enta si pagubitoare la ciresi !iin, poate capata un caracter catastrofal n anii cu prima!eri si !eri ploioase. 'i$!to$e. simptome Prima pe ciuperca produce pe frunze asemanatoare toti pomii s$mburosi@ la !iin nsa atacul n prima!ara, pe frunze, flori si fructe tinere este deosebit de periculos prin
Fig. )58. 4onilioza sau putregaiul fructelor de cires6 a boala IstindarduluiI@ b fructe atacate "original#.

ofilirea brusca a unui numar mare "Iboala 187

de

lastari

stindarduluiI#, ceea ce determina pierderi de recolta de p$na la ;7 67 J "fig. )58#. %astarii atacati cu frunze si flori brunificate, poarta pernute cu spori, ceea ce reprezinta o sursa puternica de infectie ce se manifesta pe fructele mature. Frunzele ofilite si uscate ram$n at$rnate pe pomi p$na toamna sau chiar n timpul iernii. Pe fructele n p$rga sau cele mature, alaturi de )onilinia la&a "Aderh. et Ruhl.# >oneH se gasete si )onilinia $ uctig"na "Aderh. et Ruhl.# >oneH. %a atacul pe fructe, dupa 9ictoria &uta si col. ")658#, cele mai rezistente soiuri de !iin sunt? .riane, 4ocaneti, &paniole si -l!a noua@ iar de cire? Lubileu, /riae de 2istrita, Rosii de 1ermersdorfer. .aracteristicile ciupercilor, transmiterea, rasp$ndirea, si masurile de protectie au fost prezentate la bolile prunului. marului, parului si respecti! ale 2istrita, >edelfinger si

CAPITO ! VII. BO I # VIT#I /# VI# 1oli !roduse de ciu!erci 9.%. -ana vitei de vie Plas%opa a !iticola 2oala este originara din America de 0ord, unde a fost obser!ata nca din anul )(,8 de catre %. +. &chSeinitz. +atorita schimburilor comerciale, mana a fost introdusa n Europa, mai nt$i n Franta, unde primele infectii au fost constatate de catre L. Planchon n anul )(5( si din aceasta tara s a rasp$ndit peste tot cu mare rapiditate, determin$nd mpreuna cu filoAera pagube considerabile plantatiilor !iticole. %a noi n tara, mana a fost obser!ata n anul )((5 n podgoriile 2uzaului dar, dupa P.9iala, este aproape imposibil ca ea sa fi aparut aa de t$rziu, tin$nd seama ca boala era semnalata n tarile !ecine nca din anul )((). Pagubele produse de mana sunt foarte mari, nu numai n anul c$nd boala se manifesta cu intensitate, ci si n anii urmatori. Pierderile de recolta datorita acestei boli pot !aria de la )7 J p$na la 57 (7 J, n functie de conditiile climatice din anul respecti!. 9inurile pro!enite din !iile manate sunt acide, cu un procent foarte mic de alcool "datorita unei cantitati reduse de zahar n must# fara buchet si se mbolna!esc de IbalosireI. 188

'i$!to$e. Atacul de mana se manifesta pe toate organele aeriene ale !itei de !ie? frunze, lastari tineri, c$rcei, flori, ciorchini si boabe. Atacul p" $ un'". Frunzele pot fi atacate dupa ce ating o suprafata de )7 *3 cm si p$na ce mbatr$nesc, c$nd practic manifesta o rezistenta sporita la mana. Petele de mana pe frunze au aspect !ariat n functie de momentul c$nd se produce infectia. n prima!ara, petele sunt de culoare galbena untdelemnie, au un contur difuz, ating$nd dimensiuni ce !ariaza de la c$ti!a mm. la c$ti!a cm. "stadiul petelor untdelemnii#. .u timpul, centrul acestor pete se brunifica, frunzele lu$nd un aspect uscat "stadiul de arsuri pe frunze#. Pe partea inferioara a frunzei n dreptul acestor pete galbene untdelemnii, se constata prezenta unui puf albicios, alcatuit din miceliul si sporii ciupercii. n functie de conditiile climatice "temperatura ridicata n jur de *7 ** . si umiditate accentuata#, ce determina o e!olutie rapida, faza de Ipete untdelemniiI nu mai apare, iar frunzele nu mai prezinta pe fata inferioara acel puf albicios, caracteristic. %a soiurile cu struguri roii sau negri, petele de mana sunt nconjurate de un inel !iiniu, iar la cele rezistente fata de aceasta boala petele se brunifica, iau o forma colturata si sunt limitate de ner!uri. .atre toamna, c$nd frunzele de!in mai rezistente, n urma infectiilor apar pete mici, colturoase, de ) * mm n diametru, n dreptul carora tesuturile se brunifica, n timp ce restul frunzei ram$ne de culoare !erde. Aceasta forma de atac poarta numele de Ipete de mozaicI. n aceasta faza ciuperca nu mai produce pe partea inferioara a limbului puf alb. Rezistenta la mbolna!ire a frunzelor batr$ne poate fi eAplicata prin procentul mic de apa, procentul mai mare de potasiu c$t si prin p> ul neutru spre alcalin, pe care l prezinta sucul celular, n aceasta faza. Lasta ii i" bac"i si c1 c"ii atacati prezinta pete alungite de culoare bruna, care pe timp umed, se acopera cu un puf albicios, alcatuit din masa de miceliu cu spori. Pe lastarii mai e!oluati si lignificati, atacul de mana apare sub forma unor pete alungite de culoare bruna, ce apar n preajma nodurilor, n dreptul carora scoarta este moarta. .oardele atacate nu se matureaza "fig. )(6#.
o *

189

Atacul p" cio chinii tin" i poate fi foarte periculos n anii cu precipitatii abundente. -nfectia are loc prin cozile inflorescentelor, prin flori

Fig. )(6. 4ana !itei de !ie> a,b,c atac pe frunze@ d,e,f atac pe ciorchini si bobite@ g,h atac pe lastari si coarde "-. 2obesi col., )65,#.

sau prin partea mai dez!oltata a coditei boabelor. .iorchinii mici, pe timp umed se ngalbenesc si se acopera cu miceliu si spori de culoare alba, Iputregai griI sau se brunifica si se usuca, pe timp secetos. 2obitele se acopera cu un puf albicios format din miceliu si spori, deoarece bobitele tinere neacoperite de stratul ceros, permit iesirea miceliului n eAterior. -nfectia pe boabe continua si dupa ce boabele sunt mai mari si acoperite cu stratul ceros, ciuperca patrunz$nd prin partea latita a coditei bobului c$t si prin diferite rani produse de insecte sau grindina. 2obitele atacate se brunifica, se zb$rcesc si uneori se desprind de pe ciorchine si cad cu uurinta. Acest aspect parazitar nt$lnit pe bobitele mai dez!oltate, care ating aproAimati! *M, din dimensiunea lor normala, poarta numele Iputregai brunI . Formarea miceliului si a sporilor are loc ntr un timp relati! scurt "; )7 ore#, daca umiditatea atmosferica este ridicata "63 )77 J# si temperatura este cuprinsa ntre )( *8 .. .atre toamna, n frunzele mozaicate, ciuperca formeaza organele de rezistenta si de iernare. Acetia sunt sferici, bruni, pre!azuti cu un perete 190
o

gros. 0umarul lor !ariaza n functie de sensibilitatea soiurilor de !ita de !ie fata de mana c$t si de conditiile climatice ale anului respecti!, ajung$nd la *77 )*37 pe mm "Tr. &a!ulescu, )68)#. Trans$itere%ras!*ndire.
o *

prima!ara,
o

sporii

de

rezistenta
o

germineaza la suprafata solului mbibat cu apa, la temperaturi de peste )7 . "maAima fiind de ,* ., iar optimum de ** *, .#. n timpul germinarii, sporul crapa, iar din interior apare un filament micelian cu un spor mare, ce !a cadea pe sol. n timpul ploilor repezi din prima!ara, sporii ce plutesc n baltoacele din jurul butucilor, sunt proiectati pe partea inferioara a frunzelor, produc filamente de infectie ce patrund n tesuturile plantei gazda prin stomate. Acest proces poarta numele de contaminare primara. +eoarece sporii de rezistenta germineaza n mod ealonat "pe masura ce acetia ajung la suprafata solului si n functie de umiditate# infectiile primare au loc din luna aprilie p$na n luna iunie. /neori, sporii de rezistenta pot germina de timpuriu, nainte ca !ita de !ie sa intre n !egetatie si n acest caz, infectia primara nu poate a!ea loc dec$t dupa ce apar frunzele, care au cam 3 cm n diametru, organe ale plantei recepti!e la mana. +upa ce se produc infectiile primare, urmeaza perioada de hranire a ciupercii n frunza, n tipul careia pe frunze apar pete galbene untdelemnii. %ungimea perioadei de hranire "incubatie#,!ariaza n functie de temperatura mediului nconjurator. n tabelul 8 sunt prezentate duratele perioadelor de incubatie pe frunze, pe lastari si boabe, n functie de temperaturile medii lunare, determinate de catre Tr. &a!ulescu ")68)#. %egatura str$nsa ntre temperatura si lungimea perioadei de incubatie a fost stabilita de catre B. 4Xller ")6),, )6,8#, care a alcatuit curba de incubatie ce i poarta numele si care, s a do!edit a fi aceeai si n conditiile tarii noastre ".. Rafaila si col., )6;(# "tab. 3#. 4anifestarea bolii este marcata de aparitia miceliilor "puf alb#, ce poarta spori. 0umarul sporilor de !ara, ce se formeaza pe miceliu, este foarte mare, fiind cuprins ntre *77 877. &porii sunt luati de curentii de aer si dusi la distante mari. Ei i pot pastra !iabilitatea 5 ( zile. Ajuni pe organele !itei de !ie, sporii dupa ce stau n picaturile de apa, timp de ),3 * ore, produc filamente de infectie ce patrund prin deschiderile naturale ale frunzei "stomate#. Aceste infectii, produse de sporii de !ara poarta denumirea de infectii sau contaminari secundare. 191

/urata perioadei de incu,atie a ciupercii Plas$o!ara #iticola pe frunze0 la(tari (i ,oa,e 1n anii cu conditii de cli+a nor+ala BTr. Savule(cuC. Tabelul 8 Perioada /urata de incu,atie BzileC pe frunze 4ijlocul lunii mai &f$rsitul lunii mai nceputul lunii iunie 4ijlocul lunii iunie &f$rsitul lunii iunie -ulie si august 6 )7 (6 5( 5( ;5 3; )7 )* )7 )* 6 )) ( )7 )7 )* pe la(tari (i ,oa,e

/urata perioadei de incu,atie 1n functie de te+peratura Bdupa -HllerC Tabelul 3

Temperatura )7 )) )* )8 ); )5 )6 *7 ** *, *8 *3 " .# -ncubatia "zile# )( )8 )* ( 5 3 8 8 8 8 8 8 8 3 ; 5
o

*; *5 *( *6

.ontaminarile secundare cu ajutorul sporilor de !ara se pot repeta de mai multe ori n timpul perioadei de !egetatie, n functie de numarul si durata ploilor. n anii fa!orabili pentru mana, numarul infectiilor secundare poate ajunge la )7 *7 si chiar mai multe. &tabilirea momentului c$nd are loc o infectie secundara si determinarea duratei perioadei de incubatie are o mare importanta n combaterea rationala a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai n timpul perioadei de incubatie, pentru ca la aparitia miceliului si a sporilor, c$nd n mod sigur eAista pericolul unei noi infectii, organele !itei de !ie sa fie acoperite cu o pelicula de substanta care sa le protejeze. &pre toamna, dupa efectuarea ultimei contaminari secundare, ciuperca formeaza sporii de rezistenta, sub forma carora ciuperca ierneaza. n ceea ce pri!ete comportarea soiurilor la atacul de mana, soiurile superioare de masa si de !in sunt mai sensibile la atac. Printre acestea citam? 192

Afuz Ali, 4uscat >amburg, Perla de .saba, .hasselas, .ardinal, Regina !iilor, Riesling italian, -talia, Feteasca regala, Feteasca alba, 2abeasca neagra etc. n timp ce soiurile 0egru !$rtos si .r$mpoie sunt mai rezistente. .ercetarile efectuate de catre .. Rafaila si col. ")6;(# au dus la obtinerea unor soiuri si hibrizi rezistenti care, folositi ca portaltoi, imprima altoiului o toleranta sporita fata de mana, cum sunt? 9itis riparia, 9itis berlandieri, 2erlandieri A Riparia, &olonis A Riparia etc. Pre#enire si co$ atere. &e recomanda aplicarea unui compleA de masuri agrofitotehnice n plantatiile !iticole, mana fiind mai frec!enta si mai pagubitoare n plantatiile nengrijite. Araturile prin care frunzele cu sporii de rezistenta sunt ngropate la ad$ncimi mai mari, c$t si drenarea terenurilor care retin puternic apa, duc la reducerea numarului de infectii. &e recomanda ca terenul din !ii sa fie mentinut curat de buruieni pentru a se e!ita o atmosfera umeda, fa!orabila infectiilor de mana. +e asemenea, legatul, copilitul c$t si c$rnitul se !a eAecuta la timp "prin c$rnit elimin$ndu se din !ii lastarii nestropiti, care sunt foarte uor atacati de mana#. .ombaterea chimica a manei se face la a!ertizare prin aplicarea tratamentelor cu zeama bordoleza 7,3 J ) J sau cu alte produse cuprice. n anii cu conditii climatice normale se aplica , 8 tratamente, astfel? stropitul nt$i, cu zeama bordoleza 7,3 ) J se efectueaza c$nd lastarii au ; ( frunze@ stropitul al doilea, se face nainte de nflorit@ stropitul al treilea si e!entual al patrulea, dupa nflorit si la formarea ciorchinilor. Tratamentele se !or efectua cu produse din grupele? $r.A6 zeama bordoleza 7,3 ) J "t.p. *) z.#@ Alcupral 37 P/ ; KgMha n )777 l solMha@ .hampion 37 NP , KgMha@ * KgMha la ultimele * tratamente aplicate la inter!al de )7 zile@ Funguran '> 37 NP , KgMha "n )777 l solMha#@ * KgMha n )777 lMha ultimele * tratamente la inter!al de )7 zile@ 1resfin 7,*3 7,3 J@ >elmoAH 37 NP , KgMha n )77 l solMha ultimele * tratamente la inter!al de ( )7 zile#@ Bocide *777 ),3 KgMha "7,)3 J n )777 l solMha#@ Bocide )7) 37 P/ , KgMha n )777 l solMha@ Bocide )7) , 8 KgMha n )777 l apa@ ; KgMha@ 'Aicupron 37 P/ 3 KgMha * KgMha n )777 l la ultimele * tratamente la inter!al de ( )7 zile@ &uper .hamp F% , lMha@ Turdacupral 37 P/ "7,3 J n )777 l sol#@ .oboA 37 P/ 7,8 J "t.p. *( z.#@ 2lue &hield 37 N1 *,7 KgMha "7,* J n )777 l apa la ultimele * tratamente#@ $r.C? Antracol 57 NP 7,* 7,, J "t.p. *( z.#@ +ithane 53 N1 7,* J "t.p. *( z.#@ +ithane 4 83 193

7,* J@ +acmancoz (7 NP 7,* J@ Efmanzeb (7 NP

7,* J@ 4ancozeb (7

7,* J "* KgMha#@ 9ondozeb 7,* J@ +ithane 4 83 7,* J "t.p. )7 z.#@ 0emispor (7 NP 7,* J@ 9ondozeb 53 +1 7,* J "t.p. *( z.#@ PolHram combi 7,* J "t.p. *( z.#@ PolHram +F 7,* J "t.p. *( z.#@ Trimangol (7 P/ 7,* J "t.p. *( z.C4 $r./? Topsin 4 /%9 *,*3 lMha@ $r.#? +elan 577 N+1 7,3 KgMha "7,73 J n )777 l solMha#@ $r..? 2ra!o 377 &. * lMha "7,* J#@$r.$? .aptadin 37 P/ * KgMha "7,* J# n )777 l solMha@ .aptan 37 NP 7,* J "t.p. *) z.#@ .aptan (7 NP 7,)*3 J "t.p.*) z.#@ Folpan 37 NP 7,* J "t.p. *) z.#@ Folpan (7 N+1 ),3 KgMha@ Folpan (7 NP * KgMha "7,* J# "t.p. *) z.#@ 4erpan 37 NP 7,* J@ .urzate 37 NP 7,*3 KgMha "t.p. *) z.#@ $r.>6 Alfonat , KgMha@ Euparen 37 NP 7,*3 J "t.p. ,3 z.#@ Euparen multi 37 NP 7,* J "* KgMha#@ Quadris &. 7,53 lMha@ $r. 6 Acrobat T4C 67M;77 NP * KgMha@ Aliette . 3 KgMha@ Antracol 2T 7,, J ", KgMha# "t.p. *( z.#@ .uprofiA F 3 KgMha "t.p. 87 z.#@ .urtine 9 , KgMha "7,, J n )777 l apa#@ .urzate .uman ,,3 KgMha@ .urzate 4an *,3 KgMha@ .urzate 4onoA 7,)3 J@ .urzate Plus T 7,*3 J "*,3 KgMha#@ .urzate &uper 9 7,, J ", KgMha#@ Yclair 86 N1 7,3 KgMha "7,73 J n )777 l apa#@ Electis 53 N1 ),3 KgMha "7,)3 J n )777 l apa#@ EOuation PR' 7,8 KgMha@ Folicur E 37 NP *,3 KgMha@ Folicur 4ulti 37 NP * *,3 KgMha "7,* #,*3 J n )777 l apa#@ Folicur &tar N+1 ),53 KgMha@ 1alben 4 , KgMha@ 1alben R 8M,, 2%/ 8 KgMha@ %abilite NP , 8 KgMha "t.p. *( z.#@ 4ancu!it P/ 7,* J "t.p. ,7 z.#@ 4onoAin Total ;7 P/ *,3 KgMha "7,*3 J n )777 l apa#@ 4onoAin Forte ;7 P/ *,3 KgMha@ 4elodH +uo ;;,( NP * KgMha "7,* J n )777 l apa#@ 4elodH .ombi 8,,3 NP *,3 KgMha "7,*3 J n )777 l apa#@ 4iKal , KgMha "t.p. *( z.#@ 4iKal 2 8 KgMha "t.p. *( z.#@ 4iKal 4 ,,3 KgMha@ 4irage F 53 NP *,3 KgMha@ 'rthocid &uper ;7 P/ , KgMha "7,, J n )777 l apa#@ Patafol * KgMha@ Planet 5* NP *,3 KgMha "7,*3 J#@ Ridomil 4C 5* NP *,3 KgMha@ Ridomil 1old 4C ;( NP *,3 KgMha@ Ridomil 1old Plus 8*,3 NP ,,7 KgMha@ Ridomil Plus 8( NP *,3 KgMha "t.p. )8 z.#@ &ecure ),*3 KgMha "nainte nflorit#@ sau ),3 KgMha "dupa nflorit#@ &ha!it F 5* NP * KgMha "7,* J n )777 l apa#@ Tridal T. P/ * KgMha "t.p. )8 z#. AT#"TI#6 re(pectati ti+pul dintre 2 (tropiri Bt.p.C (i alternati produ(eleD "u (e fac 2 (tropiri la r&nd cu produ(e din aceea(i grupa.

194

+upa ploile cu grindina, care maresc pericolul infectiilor, c$t si n cazul c$nd, imediat dupa ultimul stropit au inter!enit ploi repezi ce spala solutia de pe plante, tratamentul trebuie repetat. &olutia de fungicid !a fi pul!erizata c$t mai fin pentru a fi repartizata uniform pe organele plantei. ' atentie deosebita se !a acorda suprafetei inferioare a frunzelor prin care au loc cel mai des infectiile. .antitatile de solutie folosite n scolile de !ita, unde stropirile se fac saptam$nal, !ariaza de la 877 litri la prima stropire, p$na la )777 litri la ultimele, c$nd plantele sunt mai dez!oltate. A#erti"area. Pentru a spori eficienta tratamentelor c$t si pentru a reduce numarul acestora, stropirile n plantatiile !iticole se eAecuta tin$ndu se seama de particularitatile biologice ale ciupercii "criteriul biologic#, de influenta conditiilor climatice asupra e!olutiei agentului patogen "criteriul ecologic#, c$t si de starea de !egetatie a plantei gazde "criteriul fenologic#. Aceste criterii urmarite n timpul perioadei de !egetatie stau la baza functionarii statiilor de prognoza si a!ertizare a caror importanta este foarte mare pentru combaterea eficienta a manei !itei de !ie. Aplicarea tratamentelor numai dupa fenologia !itei de !ie sau numai dupa datele meteorologice, a dus la rezultate nesatisfacatoare, fiind necesara si corelarea cu datele pri!itoare la biologia ciupercii, respecti! durata perioadei de incubatie, n functie de temperatura. 4etodica a!ertizarii dupa cele trei criterii a fost stabilita de catre B. 4Xller n 1ermania, de catre >. +arpouA n Franta si Tr. &a!ulescu si .. Rafaila n tara noastra. +atele pri!itoare la criteriul biologic "germinarea sporilor de rezistenta ce dau contaminarile primare si a celor ce dau infectiile secundare, perioada de incubatie si aparitia miceliului cu spori#, criteriul ecologic respecti! conditiile climatice "temperatura aerului, a solului, cantitatea de precipitatii, durata umectarii frunzelor#, c$t si criteriul fenologic "formarea frunzelor ce pot fi infectate, lungimea lastarilor neacoperiti de solutie, nflorirea etc.# se nscriu pe un grafic, obtin$ndu se elementele necesare pentru a putea a!ertiza tratamentele n timpul perioadelor de incubatie, astfel ca la aparitia miceliului si a sporilor "c$nd n urma unei e!entuale ploi se creeaza pericolul unei infectii# plantele sa fie stropite.

195

+aca rezer!a de spori

de rezistenta din anul precedent este mare,

primul stropit se poate efectua n perioada de incubatie a primei contaminari primare, consider$ndu se ca infectia a fost suficient de masi!a pentru ca la aparitia miceliului cu spori sa eAiste un pericol mare de mana. /rmarind aparitia petalelor galbene untdelemnii pe frunzele plantelor sensibile la mana si analiz$nd datele climatice din grafic se poate preciza data contaminarii primare sau secundare@ durata perioadelor de incubatie, indica chiar numarul de zile ramase p$na la aparitia fructificatiilor n functie de temperaturile medii zilnice "cu at$t mai precis cu c$t diferenta dintre temperaturile zilelor si a noptilor este mai mica#, deci si perioada n care trebuie sa se eAecute stropitul. &tatiile de prognoza si a!ertizare nu pot acoperi suprafete !iticole prea ntinse, deoarece !alorile de temperatura si precipitatii si n special durata mentinerii picaturilor de apa pe organele plantei, !ariaza foarte mult n cadrul unei podgorii. Prin nfiintarea punctelor de sprijin n interiorul zonei unei statii de prognoza si a!ertizare s a reuit sa se aplice tratamentele n mod diferentiat n functie de microclimate. 4ai recent prin dispoziti!ul IAgroeApertI nregistrarea datelor climatice se face pe calculator, la inter!ale de un sfert de ora, ceea ce face posibila a!ertizarea tratamentelor cu mult mai mare eAactitate. &unt ani aa zisi Ide manaI c$nd au loc )3 *7 de infectii primare si secundare care impun aplicarea unui numar mare de tratamente pentru a proteja noile creteri ale lastarilor neacoperite cu fungicid. n anii n care n luna mai si iunie ploile sunt frec!ente si sunt nsotite de ceata, burnite, temperaturi peste )7 ., iar rezer!a de spori de rezistenta din anul precedent este mare, se creeaza conditii eAtrem de fa!orabile unor in!azii de mana.
o

9.2. .ainarea vitei de vie Uncinula n"cato Fainarea sau oidiumul !itei de !ie este o boala originara din America de 0ord. n anul )(83 a fost obser!ata n Anglia de catre ..4.TuKer si studiata n )(85 de catre L. 4. 2erKeleH, de unde s a rasp$ndit n toate podgoriile din Europa. %a noi n tara, fainarea a fost descoperita n anul )(3), iar astazi este des nt$lnita n toate podgoriile tarii, fiind considerata ca o boala ce depasete n unii ani, pierderile produse de mana. 196

'i$!to$e. .iuperca ataca frunzele, lastarii ierbacei, ciorchinii si boabele, din prima!ara p$na toamna t$rziu. Pe frunze se obser!a un miceliu fin, ca o p$nza de paianjen, cu aspect prafos, ce se ntinde form$nd pete albicioase pe ambele suprafete ale limbului. &ub p$sla de miceliu, tesuturile se brunifica sau se nroesc putin, dar frunzele nu cad dec$t spre toamna. %astarii nelignificati, prezinta aceleai pete albicioase, uneori prafoase, sunt opriti din cretere, iar frunzele se ncretesc. Atacul pe ciorchini face ca acetia sa se brunifice si apoi sa se usuce pe timp de seceta. P$sla miceliana acopera si bobitele care, ca urmare a maririi !olumului, de multe ori crapa, iar continutul acestora se scurge n afara, oferind un mediu eAcelent pentru dez!oltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobitele se usuca, semintele ies n e!identa, iar ciorchinii distrui n totalitate, au miros de mucegai. n toamnele ploioase, bobitele atacate de fainare sunt acoperite cu putregai cenuiu, pagubele put$nd fi foarte mari. &pre toamna, pe p$sla miceliana si pe organele parazitate se constata uneori prezenta fructificatiilor de rezistenta "cleistotecii#, care apar ca nite puncte mici, de culoare neagra. Atacurile t$rzii de pe bobitele ajunse la maturitate le depreciaza calitati! strugurii, la suprafata acestora form$ndu se numeroase pete brune "fig. )67#. Trans$itere%ras!*ndire. Principalele forme de iernare a parazitului sunt miceliu de rezistenta, mai ales din mugurii lastarilor infectati si n al doilea r$nd cleistoteciile "fructificatiile de rezistenta# din care n prima!ara ies spori. .ercetarile efectuate n Europa demonstreaza rolul redus ce l au aceti spori n infectiile de prima!ara. %a noi n tara sporii din cleistotecii ajung la maturitate spre toamna, iar cei ce nu se degradeaza p$na n prima!ara nu si mai pastreaza !iabilitatea "0.Toma, )6;8#. Primele infectii se fac cu spori produsi de miceliile ce au rezistat n muguri. 2oala este fa!orizata de temperaturi mai ridicate, n jur de *7 *3 ., c$nd perioada de incubatie "hranire# este de 5 )7 zile, situatie des nt$lnita n !erile secetoase. +upa ce infectiile s au produs, e!olutia bolii este fa!orizata de temperaturi cuprinse ntre )( *3 . si de o umiditate relati!a moderata a aerului "37 (7 J#, c$nd atacul pe ciorchini si boabe produce pagube deosebit de mari. 197
o o

Fig. )67. Fainarea !itei de !ie? a strugure atacat@ b frunza atacata@ c, d spori@ e,f,g cleistotecie "fructificatie de rezistenta cu spori#. "E. +ocea si 9. &e!erin )6;8).

&porii nu germineaza n picaturile de apa, iar ploile abundente mpiedica e!olutia bolii c$t si efectuarea de noi infectii prin spalarea sporilor. &oiurile de !ita de !ie cu coaja boabelor subtire, cu ciorchini cu boabe dese si albe sunt mai sensibile dec$t cele cu pielita groasa si boabe colorate. +upa E. Radulescu si E. +ocea ")6;5# soiurile sensibile sunt? Riesling italian, 4uscat 'ttonel, Tam$ioasa rom$neasca, .abernet &au!ignon, 2abeasca neagra, 1rasa de .otnari, Afuz Ali, 4uscat >amburg, .hasselas rosE, .hasselas dVorE, Regina !iilor, Feteasca alba si Aligote. Pre#enire si co$ atere. Pentru a reduce sursa de infectie din plantatie, se recomanda ca lastarii atacati sa fie taiati si distrusi prin ardere. -mportanta mai mare o are de asemenea, aplicarea corecta a lucrarilor de ntretinere "taiat, legat, copilit, prasit, combaterea buruienilor# c$t si administrarea ngrasamintelor n compleA cu e!itarea azotului n eAces. n podgoriile unde boala este frec!enta si pagubitoare, alegerea soiurilor n !ederea nfiintarii noilor plantatii se face tin$nd seama si de rezistenta acestora la fainare. .ombaterea chimica se face cu produse din grupele? $r.A? 1resfin 7,*3 7,3 J@ &ulf muiabil 7,8J@ &ulf pulbere )) *7 KgMha "t.p.8 z.#@ Thiocom 198

(7 P/

8 KgMha "7,8 J n )777 l solMha#@ Fluidosoufre ,7 KgMha "t.p. 8 z.#@

Bumulus +F 7,, J@ Bumulus 1 7,, J@ 4icrothiol 7,8 J@ 4icrothiol special 7,* 7,, J@ 'Aicig 37 P/ ; KgMha#@ Polisulfura de .a % * J "t.p. *( z.#@ &ulfomat P *7 KgMha@ &ulfomat P/ 8 KgMha@ Thio!it 7,, J@ &ulfa!it 63 PP *7 KgMha postfloral@ &ulfa!it (7 P/ 8 KgMha postfloral@ Thio!ist 65,3 PP *7 Kg postfloral@ Thio!ist (7 P/ 8 KgMha postfloral@ $r./? 2a!istin +F 7,(3 KgMha "7,7(3 J#@ 2a!istin 37 NP 7,73 7,75 J@ 1oldazim 377 &. 7,( )Mha "7,7( 7,)J )777 l apa#@ +erosal 37 &. 7,7( 7,) J "t.p. )( z.#@ +erosal 37 NP 7,7( 7,) J "t.p. *( z.#@ 2enlate 37 NP 7,7; 7,) J@ 2enomHl 37 NP ) KgMha "7,) J#@ Topsin 57 P/ 7,) 7,)* J "t.p. )8 z.#@ Topsin 4 57 NP 7,) 7,)* J "t.p. *) z.#@ Topsin 4 /%9 *,*3 lMha4 $r..? Barathane F0 35 7,) J "t.p. *) z.#@ Barathane %. 7,73 "t.p. *) z.#@ Folpan 37 NP 7,* J "t.p. 87 z.#@ $r.<6 &aprol )67 E. ) ),3 lMha "t.p. ,7 z.#@ $r.I? Afugan E. 7,73 J@ Rubigan )* .E 7,*3 lMha@ $r.76 An!il 3 &. 7,*3 lMha "t.p. )8 z.#@ 2aHleton 3 P/ ) ),3 KgMha "t.p. ,3 z.#@ 2aHleton 3 NP ) ),3 KgMha "t.p. ,3 z.#@ Folicur &olo *37 EN 7,8 lMha "7,78 J#@ Punch 87 E. 7,3 lMha "t.p. )8 z.#@ &anazole *37 .E 7,* lMha@ &ha!it *3 E. 7,* lMha "7,7* J#@ &umi ( )*,3 NP )3 KgMha "7,7)3 J#@ &Hsthane )* E 7,* lMha "t.p. )8 z.#@ &Hsthane )*,3 .E 7,* lMha "t.p. )8 z.#@ &Hsthane Forte 7,7) J@ Tilt *37 .E R9 7,* lMha "t.p. *( z.#@ Tilt *37 E. 7,* J "t.p. *( z.#@ Topas )77 E. 7,7*3 J "7,*37 lMha# "t.p. *( z.#@ Triadimefon .-1 3 P/ ),3 KgMha "7,)3 J n )777 l apa#@ Trifmine ,7 NP 7,, KgMha "7,7, J#@ 9ectra )7 &. 7,*3 lMha "7,7*3 J#@ $r.>6 Ardent 37 &. 7,* lMha "la nceputul !egetatiei#@ .rHstal *37 &. 7,) 7,)3 lMha "t.p. )7 )* z.#@ Quadris &. 7,53 lMha@ &trobH +F 7,* KgMha "7,7* J#@ $r. ? Antracol 2T 7,, J ", KgMha# "t.p. *( z.#@ Yclair 86 N1 7,3 KgMha "7,73 J n )777 l apa#@ Folicur E 37 NP *,3 KgMha@ Folicur 4ulti 37 NP * *,3 KgMha "7,* 7,*3 J n )777 l apa#@ 4ancu!it P/ 7,* J "t.p. ,7 z.#@ 4onoAin Total ;7 P/ *,3 KgMha "7,*3 J n )777 l apa#@ 4onoAin Forte ;7 P/ *,3 KgMha@ 4irage F 53 NP *,3 KgMha@ %abilite 57 NP , 8 KgMha "t.p.*( z.#@ &ha!it F 5* NP * KgMha "7,* J n )777 l apa#@ &ha!it F 5* N+1 * KgMha@ &ha!it F 5),3 NP * KgMha@ Tridal T. P/ * KgMha "t.p. )8 z.#.

AT#"TI#6 pentru 2 (tropiri la r&nd alegeti produ(e din grupe diferiteD

199

9.'. Putregaiul cenu(iu al (trugurilor : Bot yotinia $ucC"liana Atacul acestei ciuperci se manifesta cu foarte mare intensitate n toamnele ploioase, c$nd pagubele pot fi deosebit de mari. n unele podgorii, pagubele s au ridicat la 57 (7 J din recolta. +e asemenea, se nregistreaza atacuri puternice n depozitele de fortat !ite altoite precum si n pepinierele !iticole. 'i$!to$e. n camerele de fortat !ite, butaii altoiti prezinta la ni!elul scoartei un puf cenuiu, alcatuit din miceliul si sporii ciupercii "fig. )6*#. &coarta este putrezita si pe suprafata acesteia apar numeroi scleroti "corpi negri, tari, c$t murdaria de soarece#. Alteori, prezenta ciupercii determina formarea sclerotilor n jurul zonei de altoire sau acetia se interpun ntre altoi si portaltoi, mpiedic$nd sudura acestor doua componente "..Tica, )667#.

Fig. )6*. Putregaiul cenuiu al strugurilor? a lastar atacat@ b ciorchine atacat@ c miceliu cu spori@ d spori "E. +ocea, 9. &e!erin, )6;8#.

Atacul nceput n serele de fortat poate continua si n scolile de !ite, ciuperca mpiedic$nd dez!oltarea normala a frunzulitelor, a lastarului si distrug$nd calusul ce sudeaza altoiul si portaltoiul. n plantatiile pe rod, sunt atacati ciorchinii, coardele si lastarii ce prezinta lo!ituri mecanice "grindina sau raniri date de insecte etc.#, miceliul si sporii constituind o puternica sursa de infectie a strugurilor spre toamna. Atacul cel mai cunoscut de !iticultori apare toamna, pe struguri, dupa ce se acumuleaza suficient zahar n celule. Pielita este brunificata, se desprinde usor de pulpa si ntreaga boaba putrezita, se acopera cu un puf cenuiu. 200

2oala se rasp$ndete cu rapiditate, cuprinz$nd ntregul ciorchine, ce putrezete n totalitate. +aca inter!ine o perioada secetoasa, ciorchinii se usuca, iar boabele, pe care se dez!olta si alte ciuperci saprofite, se zb$rcesc si se scutura foarte uor. 2oala este fa!orizata de atacul lar!elor de Cochylis si Eud"%is si de !iespi, de prezenta ranilor produse de grindina, c$t si de craparea bobitelor n p$rga, fenomen ce apare frec!ent n timpul ploilor din toamna, mai ales dupa atacul de fainare. +in boabele distruse, nu se pot obtine !inuri roii de calitate@ se obtin !inuri cu o cantitate necorespunzatoare de alcool, supuse mbolna!ilor "casare, baloire etc.#. n unele regiuni ale Frantei ".hampagne, 2ordeauA etc.#, c$t si pe !alea Rinului, ciuperca produce aa numitul Imucegai nobilI. Pe !reme secetoasa, n urma infectiilor, miceliul ciupercii consuma o cantitate de apa din boabe, sporind concentratie n zahar a tesuturilor. Pielita boabelor se stafidete, capata o culoare !inetie, iar ciuperca nu mai fructifica. 4ustul obtinut are o aroma deosebita iar concentratia ridicata n zahar duce la obtinerea !inurilor licoroase, tari, de o deosebita calitate. Acest Imucegai nobilI dorit de !iticultori scade nsa productia cu peste 87 J. n unele toamne secetoase, pe colinele eApuse insolatiei, se constata acelai fenomen si n podgoriile din tara noastra, obtin$ndu se astfel !inuri licoroase din soiurile? 1rasa de .otnari, Tam$ioasa rom$neasca s.a. Atacul pe frunze si lastari se nt$lnete rar si nu prezinta importanta deosebita. Trans$itere%ras!*ndire. +in cercetarile efectuate de .. &andu 9ille, Al. %azar si 4. >atman ")6;7, )6;*#, rezulta ca ciuperca se dez!olta cu usurinta pe bobitele ce au o concentratie n zahar cuprinsa ntre )8 ** J@ peste acest procent ciuperca nu mai formeaza miceliu si spori, sucul zaharat comport$ndu se ca o solutie inhibitoare. Temperatura optima de dez!oltare a ciupercii este cuprinsa ntre ** *8 ., c$nd perioada de incubatie este eAtrem de scurta "* zile#. Astfel se eAplica pagubele foarte mari ce le produce ciuperca n toamnele ploioase si calduroase. +ez!oltarea ciupercii ncep$nd cu ) * ., duce la pierderi mari si la strugurii pastrati n depozite frigorifice. Pe organele atacate, ciuperca formeaza microscleroti sub forma carora ierneaza. n prima!ara, n urma germinarii sclerotilor, se formeaza at$t spori c$t si fructificatii "apotecii # cu spori.
o o

201

Plantatiile amplasate n !ai umede, unde nu circula curenti de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales n toamnele calduroase si bogate n precipitatii. &oiurile de !ita cu boabe dese si pielita subtire sunt mai sensibile la aceasta boala dec$t cele cu boabe rare si pielita groasa. Foarte sensibile sunt soiurile? AligotE, Feteasca alba, Riesling italian, 1rasa de .otnari, Tam$ioasa rom$neasca, 1albena de 'dobeti, Regina !iilor, Pinot noir, Pinot gris, .hasselas, .r$mpoie, Afuz Ali, .adarca. 4ai rezistente sunt soiurile? .abernet &au!ignon, .oarna neagra etc. Pre#enire si co$ atere. &e recomanda ca n toamnele ploioase, !iile sa fie culese mai de timpuriu, nainte ca putregaiul sa produca pagube. %ucrare de desfrunzire a butucului n jurul ciorchinilor, marete circulatia aerului si limiteaza instalarea ciupercii. n cazul c$nd concentratia n zahar a boabelor este mica si conditiile climatice fa!orizeaza infectiile, daca mai sunt cel putin * , saptam$ni p$na la recoltare, se !or aplica tratamente cu produse din grupele? $r.A? Fluidosoufre ,7 KgMha "t.p. 8 zile#@ $r.C? +ithane 53 N1 7,* J "t.p. )7 z.#@ +ithane 4 83 7,* J@ Ninner 4 (7 7,* J "* KgMha n )777 l sol#@ +ithane 4 83 7,* J "t.p. *) z.#@ 9ondozeb 53 +1 7,* J@ $r./6 2a!istin +F 7,(3 KgMha "7,7(3 J#@ 2a!istin 37 NP 7,73 7,75 J@ 1oldazim 377 &. 7,( ) lMha "7,7( 7,)MJ# n )777 l apa#@ +erosal 37 &. 7,7( 7,) J@ +erosal 37 NP 7,7( 7,) J "t.p. *( z.#@ 2enlate 37 NP 7,7; 7,) J "t.p. 5 z.#@ 2enomHl 37 NP ) KgMha "7,) J#@ Topsin 57 P/ 7,) 7,)* J "t.p. )8 z.#@ Topsin 4 57 NP 7,) 7,)* J "t.p. )8 z.#@ $r..6 2ra!o 377 &. * lMha "7,* J#@ 4Hcoguard 377 &. , lMha4 $r.$? .aptadin 37 P/ * KgMha "7,* J# n )777 l solMha@ .aptan 37 NP 7,* J "t.p. *) z.#@ .aptan (7 NP 7,)*3 J "t.p.*) z.#@ Folpan 37 NP 7,* J "t.p. 87 z.#@ Folpan (7 N+1 ),3 KgMha@ Folpan (7 NP * KgMha "7,* J# "t.p. 87 z.#@ 4erpan 37 NP 7,* J@ Ronilan 37 NP 7,53 KgMha "7,753 n )777 l apa# "t.p. *) z.#@ Ro!ral 37 NP ) KgMha "t.p. *( z.#@ Ro!ral 37 NP 7,* J "depozit#"struguri#@ Ro!ral 37 P/ ) KgMha "t.p. *( z.# "depozit 7,* J#@ &umileA 37 Fl ) lMha#@ &umileA 37 P/ ) ),3 KgMha "t.p. )8 z.#@ &umileA 37 NP ) ),3 KgMha@ $r.7? Punch 87 E. 7,3 lMha "t.p. )8 z.#@$r.>6 Euparen 37 NP 7,*3 J@ Euparen multi 37 NP 7,* J "* KgMha#@ Teldor 377 &. ) lMha "7,) J n )777 l apa#@ $r. ? .alidan &. * lMha@ .uprofiA F 3 KgMha "t.p. 87 z.#@ Folicur E 37 NP *,3 KgMha@ Folicur 4ulti 37 NP * *,3 KgMha "7,*# 7,*3 J n )777 l apa#@ Folicur &tar N+1 202

),53 KgMha@ BonKer ),3 lMha "t.p. *) z.#@ 4elodH .ombi 8,,3 NP *,3 KgMha "7,*3 J n )777 l apa#@ &Sitch ;*,3 N1 7,; KgMha@ $r."? TrichodeA *3 NP * KgMha "eficacitate medie#. n camerele de fortare a !itelor altoite, pentru a e!ita pierderile .. Tica ")667#, recomanda tratarea coardelor nainte de introducerea la fortare, cu? Ro!ral 37 P/ ) J, Ronilan 37 P/ 7,) J, &umileA 37 7,) J.

-eferate

Referatul %. .ungicide anorganice folo(ite 1n co+,aterea agentilor patogeni4 +odul de preparare (i aplicare al ze+urilor toIice -alurile gr&ului F de(criere0 prevenire (i pe ,aza de cupru (i (ulf. Referatul 2. co+,atere. Referatul '. -anele cartofului. Referatul ). -oniliozele po+ilor fructiferi B+ar0 par0 prunC.
BIB IO$RA.I#

Agrio( $. 0%;;9# Plant pathology. Ed. Academic press, 0eS =orK. Bane(cu Veronica 0 %;6; Bolil" plant"lo o na%"ntal" din Ro%1nia. Ed. Academiei Rom$ne, 2ucureti. Baicu T.0 Save(cu A. 0 %;:6 +ist"%" d" co%bat" " int"g ata a bolilo si daunato ilo p" cultu i. Ed. .ERE&.
Becere(cu A. %;9; Co%bat" "a bolilo plant"lo t"&til". Ed. .ERE&, 2ucureti.

/ocea #.0 Severin V. %;;% /hid p"nt u "cunoat" "a si co%bat" "a bolilo plant"lo ag icol". Ed. .ERE&, 2ucureti. /u+itra ucretia0 Tatiana Sean %;:: #liade #ugenia %;;0 Bolil" plant"lo indust ial" # din Ro%1nia. p "!"ni " si co%bat" ". Ed. .ERE&, 2ucureti. )onog a$ia E ysiphac""lo Tipografia /ni!ersitatii din 2ucureti. $alet P. 0 %;:2 # L"s %aladi"s "t l"s pa asit"s d" la !ign". Ed. PaHsan du 4idi, 4ontpellier, Franta.

203

$3eorg3iu #fti+ia 0 l;:% .ERE&, 2ucureti.

Boala p oli$" a ii la %a 3n Ro%1nia. Ed.

$oidanic3 $. 0 %;6) )anual" di patologia !"g"tal". Ed. Agricole, -talia. <at+an -.0 Bo,e I.0 azar Al.0 $3eorg3ie C.0 $lodeanu C.0 Severin V.0 Tu(a C.0 Pope(cu I.0 Vonica I. 0 %;:; 2ucureti. <at+an -.0 Bo,e I.0 azar Al.0 PerGu T.0 Sapunaru T. 0 %;:6 P ot"ctia plant"lo culti!at". Ed. .ERE&, 2ucureti. Iaco, Viorica 0 2006 P ot"ctia plant"lo o na%"ntal" # *itopatologi", -ai. Iaco, Viorica 0 2006F *itopatologi" EEd.P-4, -ai Iaco, Viorica0 #. !lea0 I. Puiu0 %;;: -onescu de la 2radI -ai. Iaco, Viorica0 -. <at+an0 #. !lea0 I. Puiu, %;;; *itopalogi" g"n" ala. Ed. .anteZs, -ai. -anoliu Al.0 -ititiuc -.0 Petcu I.0 $eorge(cu T. , %;;' daunato ii plant"lo o na%"ntal". Ed. .ERE&, 2ucureti. -arine(cu $3., %;;2 Bolil" bact" i"n" al" plant"lo l"gu%icol" si Bolil" plant"lo $lo icol". Ed. .ERE&, 2ucureti. -arine(cu $3.0 Co(tac3e -.0 Stoene(cu A. , %;:: $lo icol". E+. .ERE&, 2ucureti. -e((iaen C.-.0 Blancard /.0 RouIel ..0 afon R. %;;% # L"s %aladi"s d"s plant"s %a a3chH "s. -0RA, Paris. -ititiuc -. %;;* )icologi". Ed. /ni!. IAl.-..uzaI -ai. -ititiuc -.0 <at+an -.0 .ilipe(cu C. , 2000 Bolil" si daunato ii plant"lo %"dicinal". Ed. /ni!.IAl. - .uzaI -ai. -ititiuc -.,Viorica Iaco, , l;;9 Ciup" ci pa a'it" p" a bo ii si a bustii din padu il" noast ". Ed. /ni!ersitatii IAl. -. .uza I-ai. Ploaie P.$. %;9' Pop I.V. %;:6 2ucureti. Puiu0 I. ,20002 Usca "a a%u ilo %a ului "*usicoccu%# 3n )oldo!a. Luc . st. ,+" . 8o tic.,-ai. Radule(cu #.0 Bo,e I.0 PerGu T. %;92 P ot"ctia plant"lo d" nut "t. Ed. .ERE&. 204 )icoplas%a si bolil" p oli$" ati!" la plant". Ed. (i usu il" plant"lo si co%bat" "a lo . Ed. .ERE&, .ERE&, 2ucureti. Bolil" si *itopatologi" ag icola. Ed. I-on *itopatologi". E. +. P.,

Radule(cu #.0 /ocea #.0 "egru Al. %;9' +"pto io'"l" din Ro%1nia. Ed. Academiei, 2ucureti. Savule(cu Olga0 Bar,u Valeria0 #liade #ugenia0 -. "agler0 Tudo(e(cu Bane(cu Veronica0 l;6; Ro%1nia. Ed. Acad. R.&.R., 2ucureti,. Savule(cu Tr. %;*' RPR, 2ucureti. Savule(cu Tr. %;*9 2ucureti. Sandu 2 Ville C. %;69 Academiei, 2ucureti. Sandu Ville C. %;9% Ciup" ci Py "no%yc"t"s#+pha" ial"s din Ro%1nia. Ed. Academiei, 2ucureti. Sean Tatiana %;:6 Ciup" ci cu i%po tanta p actica 3n co%bat" "a plant"lo d" cultu a. Ed. de Propaganda biologica a %ico'"lo Ciup" cil" E ysiphac"a" din Ro%1nia. Ed. Ustilaginal"l" din RPR. Ed. Academiei RPR, )onog a$ia U "dinal"lo din RPR. Ed. Academiei Bolil" plant"lo o na%"ntal" din

Tehnica Agricola, 2ucureti. Sean Tatiana #ugenia0 Cri(an Aurelia, l;;: Put "gaiul alb al plant"lo d" cultu a +cl" otinia scl" otio u% .ERE&, 2ucureti,. Se+al 7. %;:; T aitH d" Pathologi" !HgHtal", 1emblouA, 2elgia. Severin V.0 >upfer,erg Si+ona0 =urini I. %;:* Bact" io'"l" plant"lo culti!at". Ed. .ERE&, 2ucureti. !lea #.0 <at+an - .0 %;;) . A!" ti'a "a Agronomica si de 4edicina 9eterinara -ai, >orticultura. !lea0 #. , %;;) Usca "a butucilo sau Eutipo'a !it"i d" !i", o boala "c"nt s"%nalata /ni!ersitatea Agronomica. -ai, ,5? )3; )3(. !lea0 #. 200' 2 7"clinul plantatiilo !iticol". Ed.-on -onescu de la 2rad,-ai. I I I %;*: 7aunato ii, pa a'itii si bu ui"nil" d" ca antina. Ed. Agro &il!ica de stat, I I I %;:% 8ELIA 2ucureti. -nformation 2ulletin of the F.A.'., Research t ata%"nt"lo 3%pot i!a ciup" cii Pho%opsis 3n podgo iil" din )oldo!a , /ni!ersitatea %ucr. st., !ol. ,5, &eria pre!enire si combatere. Ed.

0etSorK on &unfloSer, nr. 8. +ec. )6(), Fundulea, 2ucureti. I I I %;;; CO7E2UL p odusul d" u' $itosanita o%ologat" p"nt u a $i utili'at" 3n Ro%1nia. Editura 1EEA, 2ucureti. 205

206