Sunteți pe pagina 1din 108

Sexualitate si parentalitate

Principiul lui Bateman Anisogamie - poliginie


Gametii

- limitati numeric - dimensiuni mari - inverstitie materiala si energetica mare in producerea lor

femeli

Gametii

- nelimitati numeric - dimensiuni reduse - investitie materiala si energetica reduse in producerea lor

masculi

Avantaj pentru femela: Fecundarea ovulelor de catre un mascul valoros genetic. Poliandria nu este favorizata

Avantaj pentru mascul Fecundarea unui numar cat mai mare de femele (poliginie) Monogamia nu este favorizata

A.

Bateman's principle

Sexul

care investeste mai mult in reproducere reprezinta un factor limitant pentru care celalalt sex trebuie sa intre in competitie.

Exceptii si critici ale principiului Bateman

Speciile la care rolul sexelor in cresterea progeniturii este inversat: unele sp. de pesti, amfibieni, la care masculul mai sters ca aparitie fenotipica manifesta comportamentul parental. La aceste specii femelele sunt mai agresive, mai teritoriale si mai bogat ornamentate. (Emlen ST & Oring LW, 1977; Knowlton N. 1982).

La unele specii femelele produc mai multi descendenti daca sunt fecundate de mai multi indivizi (iepuri) Raportul in fecundare intre gameti (numeric) nu este de 1:1 considerand masa mare de gameti consumata pentru fecundarea unui ovul discrepanta intre investitia gametica a celor doua sexe nu mai este atat de diferita Aportul miscarii feministe in reinterpretare

Selectia naturala

Darwin, 1859 On the Origin of Species (by Means of

Natural Selection, or the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life)

Comportamentul de supravietuire Poate duce, in final, la speciatie Probleme adaptative: evitarea pradatorului consumul corespunzator de hrana atragerea si selectia partenerului

Selectia sexuala
Dezvoltarea

unor caractere care nu contribuie la supravietuirea individului Accesorii permanente sau sezoniere = indicatori ce dau informatii despre individ (varsta, starea de sanatate, fertilitatea, fitnesul general)
Indicatori fizici marimea corpului (varsta si starea nutritionala) simetria (rezistenta la boli si lezari) stralucirea culorilor (evitarea parazitilor) Indicatori comportamentali emisiile vocale intensitatea si durata comportamentul de teritorialitate

Selectia naturala vs. selectia sexuala


utilitar, functional rezolva o problema economic monoton constructiv fix spectaculos, elaborat impresioneaza publicul risipitor de resurse incitant distructiv flexibil (sezonier)

Selectia intrasexuala
competitia intre masculi pentru indepartarea rivalului (male male competition). Femelele sunt pasive.

competitia intre masculi (parada) in vederea selectarii partenerului de catre femela (female choice)

Selectia intersexuala

Conceptul

Teoriei semnalizarii oneste

principiul handicapului
Selectia

naturala si selectia sexuala

Exemple

Amoz Zahavi
1975

Mate selection

A selection for a Handicap

Principul handicapului

Structuri, caractere sau comportamente care se mentin, desi reduc fitness-ul general (ex: Pavo sp.)

Semnalizarea calitatii genetice se face prin intermediul caracterelor sexuale extrem de costisitoare

Mascul

Consecinte

L control Teritoriu (normal) constant L taiat si Teritoriu lipit constant

L+50%

L-50%

Succes reproductiv Teritoriu constant Teritoriu constant

Semnale oneste
Trasaturi

fenotipice (fizice, comportamentale) greu de mimat care furnizeaza informatii cu privire la zestrea genetica si/sau capacitatea purtatorului de a investi parental.

Dimorfismul sexual

Lucanus cervus

Betta splendens

Struthio camelus

Cervus elaphus

Investitia parentala
(PI) orice consum parental de materie, energie, etc. facut in beneficiul generatiei actuale de pui, cu reducerea capacitatii parintilor de a investi in reproduceri viitoare sau in alte activitati generatoare de fitness (Clutton-Brock 1991: 9; Trivers 1972).

Principiul Bateman
Sexul

care investeste mai mult in reproducere este cel care alege (factorul limitant) iar cel care investeste mai putin trebuie sa intre in competitie pentru accesul la reproducere

Strategii reproductive Teoria selectiei r/K

Caracteristici

r ( rata de crestere a populatiei) reproducere rapida. conditii instabile/impredictibile ridicata (nr mare de ovule disponibile unei fertilizari) reduse precoce scurt

K (capacitatea de ingrijire a progeniturii) reproducere lenta conditii stabile/predictibile Scazuta (numar mic de pui/generatie) mari intarziata lung

Fecunditate Dimensiuni corporale Maturizare Intervalul intre generatii

Rata de dispersie a puilor


Competitie Dimensiunea populatiei exemple

crescuta
scazuta fluctuanta protozoare, insecte, rozatoare mici

scazuta
crescuta relativ constanta Om, balena, elefant, leu,

Existenta unui continuum intre strategia r si K


contra-argumente si implicatii etice ex: broaste testoase, om

Philippe Rushton (1995) Race, Evolution, and Behavior

Baby schema - K. Lorenz

Caracteristici ale noului nascut (proaspat eclozat) Caracteristici fizice Raport cap / corp Rotunjimi Textura suprafetei corpului Haina infantila

Comportament infantil reflexe inascute (agatare, supt, recunostere olfactiva, etc.)

Comportament infantil

solicitarea ingrijirii si nevoia de atasament (mimica, postura, semnale acustice, imprinting)

Pui precoci (nidifugi) versus altriciali (nidicoli) La pasari


Pui
1.

pui care dupa ecloziune se deplaseaza si se hranesc complet singuri (megapode) 2. pui care-si isi urmeaza parintii dar se hranesc singuri (rata, gasca, pasari litorale) 3. pui care-si urmeaza parinti si carora li se indica hrana (pasari prada) 4. pui care-si urmeaza parintii si care sunt hraniti de acestia: corcodel, lisita, gainusa de balta

precoci :

Pui semi-precoci (precoci nidicoli)

La ecloziune au ochii deschisi, sunt acoperiti de puf, sunt capabili de deplasare si inot dar raman in cuib si sunt hraniti de parinti (pescarusi).

Pui semi altriciali

La ecloziune sunt acoperiti de puf si au ochii deschisi/inchisi, sunt nidicoli (ulii, soimi)

Pui altriciali

La ecloziune sunt nuzi, au ochii inchisi, incapabili de deplasare (paserinele)

Stereotipie

si plasticitate comportamentala si contact social

Izolare

Consecinte ale izolarii ambientale si/sau sociale


Stereotipie

psihomotorie Automutilare Modificari biochimice si structurale ireversibile la nivelul sistemului limbic Hiperagresivitate Anxietate Incompetenta sexuala si parentala

Harlow & Zimmermann 1959

http://www.youtube.com/watch?v=vT0Ij1G

pdS4&feature=related

Imprinting (Prgung)
in

psihobiologie si etologie forma de invatare in care organisme animale foarte tinere isi fixeaza atentia asupra primului obiect cu care intra in contact vizual, tactil sau acustic urmand apoi indeaproape respectivul obiect. In conditii naturale acel prim obiect este aproape invariabil parintele. In situatii experimentale (sau accidentale n.p.) impriningul se poate produce pe animale din alte specii sau pe obiecte inanimate. (Encyclopaedia britannica)

Caracteristici ale imprinting-ului


Proces de invatare grefat pe o componenta comportamentala inascuta: - comanda inascuta urmeaza pe cel care se afla alaturi - sarcina de invatat caracteristicile particulare ale celui de alaturi Perioada critica de scurta durata in care este realizabil Ireversibilitate sau foarte redusa reversibilitate a invatarii Extrapolare a imprintigului filial asupra partenerilor sexuali eligibili imprinting sexual

Imprinting
-Filial

-Sexual
-Teritorial -Olfactiv

-Efectul

Westermarck si atractia sexuala genetica

Westermarck, Edvard A. (1921). The history of human marriage, 5th edn. London: Macmillan - studii asupra exogamiei si a taboo-rilor asupra incestului. Shepher, Joseph (1983). Incest: A Biosocial View. Academic Press, New York. - Perioada critica 0-6 ani)

http://www.youtube.com/watch?v=LGBqQy

Zid04

A DEZMIERD, dezmird, vb. I. 1. Tranz. A mngia pe cineva atingndu-l uor cu palma ori spunndu-i vorbe drgstoase; a alinta. 2. Refl. (Rar) A se bucura de ceva; a se desfta. A se rsfa. [Var.: (reg.) dizmierd vb. I]

Lat. *dismerdare.

Merda (lat, it), mierda (sp), merde (fr.)


fecale, excremente

!!!

Grooming
to groom (engl.) a tesala In etologie: a despaduchea, a scarpina, a curata, a avea grija starea de sanatate a suprafetei corpului

Auto-grooming
autogrooming de stress

Allo-grooming grooming
social

Higiena,

legatura prosociala, reconciliere, reciprocitate, reducere stress Originea allogrooming-ului comportament parental, comportament sexual. B-endorfine, oxitocina Comunicare interindividuala, interspecifica

jocul este usor de identificat dar foarte greu de definit se aseamana comportamentului serios ca manifestare dar nu si ca scop sau consecinta - valoarea adaptativa a jocului -antrenament pentru viata adulta ? -Jocul este consumator de timp si de energie deci trebuie sa aduca beneficii.

Tipuri de joc la animale:


Joc

locomotor: alergat, tarat, rasucit, sarit, topait, scuturare a capului, zvarlit din copite, etc. Caracteristic ungulatelor dar prezent si la alte specii: pui de primate, pinguini, etc. Rol de antrenament al abilitatilor motorii necesare : agilitate, viteza.

Joc

de tip vanatoare panda, fugarire. Caracteristic animalelor de prada nu s-au evidentiat corelatii intre cantitatea de joc in perioada infantila si succesul in capturarea prazii in stadiul adult. Tendinta de joc persista si in stadiul adult la unele specii (pisici, randunele, ulii, Alcedo, etc.)

Joc

cu obiecte se suprapune partial peste jocul tip vanatoare. Jocul cu bete la diferite specii de pasari abilitati de colectare a materialului pentru cuib, Jocul primatelor si dezvoltarea dexteritatii manuale

Joc cu obiecte

Semnalizarea

stereotipa a intentiilor de joc: play face, fata relaxata, gura deschisa fara etalarea dintilor (zambet), contact corporal, semnalizare acustica, posturala specifica

Juvenilii

adultii

se joaca mai mult decat

Masculii

se joaca (joc social) mai mult si mai dur decat femelele mothering comportamentala

play

Neotenie

Cum Cum

incepe si se sfarseste jocul? sunt alesi partenerii de joc?

Legatura

intre joc si inteligenta (pasari mamifere)

Bibliografie

Iubire si Ura Irenaeus Eibl Eibesfeldt (Ed. Trei, 1998)

Asa zisul rau Despre istoria naturala a agresiunii Konrad Lorenz (Ed. Humanitas , 2005)
Maimuta goala Desmond Morris (Ed. Art, 2008) Gena egoista Richard Dawkins (Ed. tehnica, 2006)

In umbra omului Jane Goodall (Ed. Meridiane, 1985)


Cartea gesturilor Peter Collett (Ed. Trei, 2005)