SCOALA POSTLICEALA SANITARA

" SF. VASILE CEL MARE " PLOIETI

PROIECT DE SPECIALITATE

COORDONATOR :
PROF. PAN MAGDALENA
ABSOLVENT :
ZIGRA CATALIN

PROMOIA 2007

NGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI

MEDICALE ACORDATE PACIENILOR
CU PSORIAZIS

PLANUL PROIECTULUI
NGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE
PACIENILOR CU PSORIAZIS
MEMORIU EXPLICATIV

CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE
PSORIAZIS

ASISTENTULUI

MEDICAL

IN

I.1 ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI CUTANAT

I.2. PREZENTAREA BOLII- DEFINITIE-ETIOLOGIE
I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE
PACIENILOR CU PSORIAZIS.
I.4 INVESTIGATII- EXAMEN CLINIC, PARACLINIC
I.5 INTERVENTII- TRATAMENTE SPECIFICE, DELEGATE SI AUTONOME
I.6 EVALUAREA (Evoluie. Complicaii. Prognostic)
I.7 EDUCAIE PENTRU SNTATE
I.8. MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR

CAPITOLUL II
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTILOR CU PSORIAZIS
II.1 CULEGEREA DATELOR SI INFORMAREA DESPRE BOLNAV
II.2 ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
II.3 PLANIFICAREA, APLICAREA NGRIJIRILOR
II.4 EXTERNAREA BOLNAVULUI
II.4.1. BILANTUL AUTONOMIEI
II.4.2. PROBLEMELE BOLNAVULUI LA EXTERNARE
II.4.3. PLAN DE RECUPERARE

CAPITOLUL III
CONCLUZII

CAPITOLUL IV
ANEXE
BIBLIOGRAFIE

MEMORIU EXPLICATIV
Rolul esential al asistentului medical consta in a ajuta persoana bolnava sau
sanatoasa sa-si mentina sau recastige (sau sa-l ajute in ultimele sale clipe) prin
indeplinirea sarcinilor pe care le ar fi indeplinit singur, daca ar fi avut vointa sau
cunostintele necesare.
Asistentul medical trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat bolnavul
sa-si recastige existenta cat mai repede posibil
Virginia Henderson
The nature of Nursing

CAPITOLUL I
INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTULUI MEDICAL IN
PSORIAZIS

I.1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI CUTANAT

Pieleaeste un imens camp receptor datorita numeroaselor si variatelor terminatii ale

analizatorului cutanat, care informeaza centrii nervosi superiori asupra obiectelor si fenomenelor
cu care organismul vine in contact. Pielea are rol de protectie, de eliminare a unor produsi toxici,
de reglare a temperaturii corpului si de organ de simt.
Pielea este alcatuita din trei straturi principale:
1. EPDERMUL- este un epiteliu stratificat, parimentos, separat de derm printr-o
membrana bazala. Epidermul prezinta un strat superficial cornos, alcatuit din celule cornoase
care se descuameaza in straturi succesive. Epidermul nu are vase, hranirea lui facandu-se prin
imhibitie. Epidermul este strabatut de fire de par, canale excretoare ale glandelor sudoripare si
terminatii nervoase receptoare.
2. DERMUL este stratul mijlociu de natura conjuctiva.La randul lui esre format dintrun strat papilar, (subdermic) si unul reticular. Stratul papilar este alcatuit din tesut conjuctiv
bogat vascularizat si care prezinta papilele dermice. Acestea sunt proeminente conice care in
anumite regiuni- fata palmara a mainilor si degetelor, fata palntara a picioarelor, ridica
epidermul constituind crestele epidermice. Acestea difera de la individ la individ. Imersiunile
digitale ale crestelor epidermice (amprentele) au o mare importanta in medicina legala, ele
servind la identificarea indivizilor (dactiloscopia).
La nivelul stratului papilar se gasesc:
areceptori tactili, de presiune si contact, reprezentati de corpusculii Meissner.
Acestia sunt localizati in regiunile lipsite de par, fiind alcatuiti din formatiuni
ovalere in care patrund fibre nervoase;
breceptorii termici pentru frig, reprezentati de corpusculii Krause, si cei pentru
caldura, reprezentati de corpusculii Ruffini;
creceptori duirerosi, reprezentati de terminatii nervoase libere care patrund
printre celulele epiteliale.
3. HIPODERMUL este stratul cel mai profund si cel mai gros.Este alcatuit din fibre
conjunctive si celule grase mari ce formeaza paniculul adipos. Paniculul adipos devine bogat
reprezentat in anumite indivizi. Hipodermul este bogat vascularizat si inervat.

ANEXELE PIELII
1. FANERELE- sunt organe de protectie si aparare, constituite din peri si unghii.

a- PERII- sunt implantati adanc in hipoderm. In alcatuirea firului de par intra:

- radacina care prezinta o dilatatie numita bulb, in interiorul careia
patrund : tesutul conjuctiv, vase si nervi
- glandele sebacee anexe
- muschii erectori ai firelor de par
Pilozitatea este mai accentuata la barbat decat la femei. Perii se dezvolta
in generatii succesive, pe tot parcursul vietii individului.
b- UNGHIILE- sunt lame cornoase, solide si elastice. Elr au o parte vizibila, numita
corpul unghiei si alta ascunsa sub piele, numita radacuna. Zona albicioasa cuprinsa
intre radacina si corp, de forma semilunara, se numeste lunula. Prezenta la nivelul
celulelor statului superficial Keratinizat al unghiei, a unor bule de aer, da nastere la
niste pete, numite albugo.
2. GLANDELE PIELII se impart in :
a- GLANELE SEBACEE, anexate radacinii firului de par, pleoapelor si glandelor
genitale externe, masculine si feminine
b- GLANDELE SUDORIPARE distribuite pe toata suprafata tegumentului si mai
ales la nivelul palmelor, fruntii si axilelor. O varietate a glandelor sudoripare, o
reprezinta glandele ceruminoase din conductul auditiv extern care secreta o
substanta pastoasa numita cerumen.

ANALIZATORII

Analizatorii sunt sisteme complexe care au rolul de a actiona si transforma in senzatii

specifice, exercitiile adecvate primite din mediul extern sau intern. Ei contribuie la realizarea
integrarii organismului in mediu si la coordonarea functiilor acestuia,
Analizatorul este deci o formatiune morfo-functionala, alcatuita din trei segmente:
periferic de conducere si central.
Segmentul periferic (receptorul) este reprezentat de structuri specializate, stimulate
specific de o anumita forma de energie, dar si de alte forme de energie cand acestea au
intensitati mai mari. Receptorii sunt terminatii libere dendritice sau celulele epiteliale
specializate care transforma diferitele forme de energie ale agentilor de mediu in potentiale de
actiuni.
In functie de situatia lor topografica, receptorii sunt clasificati in :
exteroceptorii, care semnalizeaza proprietatile obiectelor si fenomenelor din
afara organismului;
proprioceptorii, care informeaza asupra pozitiei si miscarii corpului sau ale
diverselor sale segmente;
interoreceptorii (visceroceptorii) care percep modificarile care percep
modificarile biochimice survenite in diferite organe.
Stimului adecvat, actionand asupra receptoriului, determina o depolarizare nepropagata a
suprafetei membranei- potential de receptor- modificare a carei intensitate depinde de de cea a
stimulului. Cand potentialul de recptor atinge un anumit nivel critic se descarca potentialul de
actiune care se propaga de-a lungul fibrei nervoase conectata cu receptorul.
Segmentul intermediar (de conducere) este alcatuit din caile nervoase, prin care
impulsurile descarcate de receptori ajung pana la centrii nervosi superiori. Caile ascendente sunt
directe sau indirecte. Pe calea directa (spino-talamo-cervicala) cu sinapse putine, impulsurile
sunt conduse rapid si proiectate intr-o arie corticala specifica, iar pe calea indirecta (sistemul
reticulat ascendent activator) impulsurile sunt conduse lent si proiectate cortical, difuz sau
specific.
Segmentul central este reprezentat de zona corticala in care se face analiza si sinteza
informatiilor primite de la nivelul receptorilor, rezultand senzatii specifice.

CAILE DE CONDUCERE SI REPREZENTAREA LOR

CORTICALA
ANALIZATORUL CUTANAT

I.
II.
III.
IV.

Analizatorul tactil
Analizatorul termic
Analizatorul durerii
Analizatorul interoceptiv

I. Analizatorul tactil
Receptioneaza, conduce si prelucreaza informatiile tactile, presionale, vibratorii.
Stimulul specific este deformarea tegumentului superficiala (tactul), profunda
(presiunea), rapid repetata (vibratiile).
A. Receptorii tactili
1. sunt cei care receptioneaza tactul (atingerea)
- terminatiile libere dendritice
cu localizare
- discurile Merkel
in epiderm
- terminatiile libere dendritice in derm
- corpusculii Meissner
2. cei care receptioneaza presiunea:
- corpusculii Ruffini, Golgi-Mayyoni in hipoderm
3. cei care detecteaza vibratiile:
- corpusculii Pacini tot in hipoderm
Pruritul (mancarimea) si gadilatul sunt senzatii ale caror receptori sunt terminatiile libere
dendritice situate superficial, in epiderm.
B. Calea de conducere
1. Calea spinobulbara conduce sensibilitatea tactila epicritica (fina). Receptorii sunt terminatiile
libere dendritice si corpusculii Meissner cu camp receptor mai mic deoarece se gasesc in dermul
buzelor, degetelor, palmelor.
Protoneuronul n1 se sfla in ganglionul spinal, dendrita lunga ajunge in piele formand
receptorii. Axonul patrunde pe calea radacinii posterioare a nervului spinal direct in cordonul
posterior medular de aceeasi parte formand fasciculul Goll (gracilis) si Burdach (cuneatus),
impreuna formeaza fasciculele spinobulbare. Ele urca spre bulb la deutoneuronul n2 care se afla
in bulb si nucleii Goll si Burdach. Axonii deutoneuronului se incruciseaza in bulb dupa care iau
traseul ascendent (lemniscul medial) spre talamus la n3 (neuronii specifici). Axonul celui de-al
III-lea neuron proiecteaza in aria somestezica primara (SI) din girusul postcentral al lobului
parietal (homunculus senzitiv).
2. Calea spinotalamica anterioara conduce sensibilitatea tactila protopatica (grosiera).
Protoneuronul (n1) se afla in ganglionii spinali. In ganglionul Gasser de origine al nervului
trigemen se afla protoneuronul sensibilitatii tactile de la cap. Dendritele lungi ajung in piele
formand terminatiile libere dendritice, cat si discurile Merkel. Axonul patrunde pe calea
radacinii posterioare a nervului spinal in corpul posterior de aceeasi parte, facand sinapsa cu n2
(deutoneoronul). Axonul deutoneuronului trece in cordonul anterior de partea opusa. Urmand
apoi un traseu ascendent, strabate maduva, trunchiul cerebral (aici se alatura si axonul
deutoneuronului din nucleii terminali ai trigemenului, la n3 (tritoneuronului). Al III-lea neuron

numit si neuron talamo-cortical, este reprezentat de neuronii specifici ai talamusului ai caror

axoni proiecteaza in aria somestezica secundara S II din profunzimea anterioara a santului
lateral (Sylvius).
C. Segmentul central al analizatorului tactil este reprezentat de aria somestezica primara
(S I) si secundara (S II).
In aria somestezica primara (S I) fiecare zona a corpului are o reprezentare
(proiectie) corticala-somatotopie.
Proiectia corticala senzitiva este deformata, rasturnata si contralaterala
Homunmculus senzitiv. Are componentele deformate din cauza ca reprezentarea
diferitelor regiuni ale corpului nu este proportionala cu suprafata si cu importanta lor,
cele mai intense reprezentari corticale avand zonele cu sensibilitatea cea mai mare
(buzele, limba, mana) adica cu densitatea mai mare a receptorilor; este rasturnata pentru
ca sensibilitatea fetei se proiecteaza la partea inferioara a girusului si sensibilitatea
picioarelor la partea superioara a lui; este contralaterala deoarece sensibilitatea epicritica
si protopatica din hemicorpul stang este proiectata in S I si S II din emisfera dreapta, iar
cea din hemicorpul drept in S I,
S II din emisfera stanga. Aceasta se datoreaza
incrucisarii fibrelor cailor ascendente (de conducere) senzitive la nivelul celui de-al II-lea
neuron, in bulb (fibrele deutoneuronului caii spinobulbare) in maduva (fibrele
deutoneuronului caii spinotalamice).
II. Analizorul termic
Receptioneaza temperaturi superioare sau inferioare celei a organismului,
declansata de grade diferite de caldura, deoarece frigul nu este o firma de energie.
A. Repartitia receptorilor termici este variabila fiind mai numerosi la nivelul fetei (1619/cm2) si mainilor, mai putin pe membrele inferioare.
Corpusculii Ruffini sunt receptori pentru cald, receptorii Krausse si terminatiile
libere dendritice pentru rece. Receptorii termici centrali se gasesc in hipotalamus in
centrii termoreglarii, in F.R. (formatiunea reticulata).
B. Caile de conducere a sensibilitatii termice au originea in ganglionii spinali si
ganglionii Gasser unde se afla protoneuronul n1. Ajung la scoarta cerebrala prin calea
spinotamamica laterala, cu n2 deutoneuronul in cornul posterior medular si n3 in talamus.
Incrucisarea se produce la nivelul medular unde axonul celui de-al II-lea neuron (n2)
trece in cordonul lateral de partea opusa, urmand apoi un traseu ascendent spre talamus.
La aceste fibre se alatura si axonii celui de-al II-lea neuron din nucleii terminali ai
trigemenului care conduc la talamus sensibilitatea termica de la cap. Axonul celui de-al
III-lea neuron (n3) proiecteaza in S I unde se formeaza senzatia corespunzatoare.
C. Prin legaturile cortico-hipotalamice informatiile termice ajung si la centrii
termoreglarii din hipotalamus. Excitarea acestor centrii se realizeaza si direct de catre
sangele care scalda hipotalamusul. Intensitatea senzatiei termice depinde de sediul si
suprafata expusa excitantului termic, dar si de temperatura regiunii asupra careia
actioneaza excitantul.

III. Analizatorul durerii

Sensibilitatea dureroasa nu are un stimul adecvat, durerea fiind declansata de orice
stimul foarte puternic, care produce leziuni celulare. Senzatia de durere are o importanta
deosebita deoarece semnalizeaza prezenta unor boli si ajuta la diagnosticarea lor.
A. Algoreceptorii sunt in special terminatii nervoase dendritice situate in tegumente si
alte structuri: tendoane, articulatii, muschi, periost, adventicea vaselor, submucoasa
viscerelor, in capsula hepatica, in pleure. La nivelul tegumentelor densitatea receptorilor
algici (nociceptivi) este mai mare decat in viscere, ceea ce explica posibilitatea localizarii
precise a durerii cutanate si caracterul vag si imprecis al durerii viscerale.
Stimulii care declanseaza durerea sunt la nivelul tegumentului: agentii mecanici,
elactrici, termici, chimici iar la nivelul organelor interne: distensia brusca sau spasmul
viscerelor cavitare, tractiunea mecanica, compresiunea, inflamatia, anoxia (lipsa O 2),
hipoxia ischemica.
B. Caile aferente ale durerii cutanate sunt fibre ale nervilor periferici: fibre mielinice cu
viteza de propagare de 11 m/secunda si fibre amielitice cu viteza de 1 m/secunda.
Neuronul de origine a lor se afla in ganglionii spinali sau cranieni, ganglionii Gasser (n1).
Axonii protoneuronului din ganglionul spinal patrund in maduva prin radacina
posterioara a nervului spinal, facand sinapsa cu al II-lea neuron (n2) in cornul posterior.
1. Axonii celui de-al II-lea neuron trec in cordonul lateral de partea opusa,
formand calea spinotalamica laterala cu traseu ascendent spre talamus la cel de al III-lea
neuron (n3). Axonii neuronilor de releu talamici se preoiecteaza in S I unde formeaza
senzatia de durere.
2. Calea spinoreticulara mai lunga (cu mai multe sinapse) ajunge la neuronii
nespecifici talamici care sunt conectati la corpii striati si de aici la scoarta cerebrala, au
proiectie corticala difuza, nespecifica, determinand reactie de trezire a scoartei.
3. Calea spinoreticulara via hipotalamus sistemul limbic (paleocortex).
Sistemul limbic are rol de C.N. al unor reflexe de aparare la un stimul dureros. Spre
deosebire de celelalte aferente durerea este insotita de un raspuns afectiv neplacut cat si
de o serie de reactii somatice si vegetative. Adaptarea la durere este foarte slaba intrucat
durerea semnalizeaza actiunea unor stimuli nocivi pentru organism.
C. Segmentul central este aria S I in care se elaboreaza senzatia de durere raportata la
zonele corporale corespunzatoare.
In concluzie: ariile somestezice I si II integreaza simturile: tactil, termic, dureros.
Extirparea lor duce la abolirea senzatiilor tactile in jumatatea opusa a corpului, dar
afecteaza mai putin pe cea termica si aproape deloc pe cea dureroasa, evidentiind rolul
talamusului in perceperea durerii si temperaturii (Talamusul = C.N. important in
integrarea informatiilor termice si dureroase).
S-au descris si arii somestezice asociative in lobul posterior care participa la
asocieri de simturi exteroceptive si propprioceptive (senzatia tactila si de miscare intr-o
articulatie). Distrugerea acestor arii somestezice asociative duce la imposibilitatea
recunoasterii apartenentei la propriul corp a jumatatii contralaterale.

IV. Analizatorul interoceptiv

Toate viscerele sunt inervate senzitiv, dar, in mod normal, noi nu suntem
constienti de aceasta. Durerea viscerala, desi este constienta, nu poate fi localizata cu
precizie ca urmare a distributiei difuze a receptorilor algici dar si a slabei reprezentari
corticale a interoceptorilor. Totusi, excitatiile dureroase pornite de la viscere influenteaza
activitatea corticala, punand-o in stare de alerta.
A. Segmentul periferic = receptorii sunt interoceptorii din viscere si aparatul
cardiovascular. Acestia sunt:
- baroreceptorii din zonele reflexogene ale carjei aortei si sinusului carotidian, in
peretii atriali, in peretii ventriculului stang, in peretii arterei pulmonare si ramurilor ei,
stimulati de variatiile TA sistemice; in peretii tubului digestiv, peretii vezicii biliare,
vezicii urinare stimulati de distensia acestor organe;
- voloreceptorii din atrii, venele mari, stimulati de volumul sanguin;
- osmoreceptorii centrali din hipotalamus; periferici din carja aortei, sinusul
carotidian, stimulati de Po (concentratia plasmei sanguine);
- chemoreceptorii situati in sinusul carotidian, carjei aortei, sensibili la variatiile
concentratiei O2, dar mai ales CO2 sanguin) din atrii, vase pulmonare, bulb (centrii
respiratori si cardiovasculari stimulati de concentratia CO 2 sanguin, deci si pH-ul
mediului intern); din hipotalamus , stimulati de concentratia glucozei sanguine;
- termoreceptorii din centrii termoreglarii ai hipotalamusului, din mucoasa
gastrica, din peretii vasculari;
- algoreceptorii situati in peretii organelor interne, sensibili la distensia, tractiunea,
inflamatia, ischemia, acumularea de cataboliti la nivelul acestora.
Visceroreceptorii sunt terminatii libere dendritice sau capsulate, cu originea in
ganglionii spinali. Dendritele lungi ajung la viscere pe calea nervilor vegetativi, insotind
fibrele eferente ale acestora.
B. Axonii protoneuronului (n1) patrund in maduva facand sinapsa cu deutoneuronul caii
spinotalamice sau cu neuroni din FR (formatiunea reticulara) din jurul canalului
epedimar. Astfel, sensibilitatea interoceptiva este condusa rapid pe calea spinotalamica si
lent prin SSA.
C. Proiectia corticala se afla in SI.
Evenimentele obisnuite ale viscerelor sunt inconstiente; ele nu sunt percepute
constient de noi, in schimb durerea viscerala nu numai ca devine constienta dar si pune
scoarta in stare de alerta prin SSA.

I.2 PSORIAZISUL
Psoriazisul este o afectiune cutanata cronica, caracterizata prin leziuni
eritematoase, bine delimitate, acoperite de scuame tipice, sidefii, pluristratificate, usor
detasabile, ce sunt rezultatul unui proces de parakeratoza.
Incidenta ridicata a bolii (1-2 % in randul populatiei si de 5 % din totalul
consultatiilor in serviciile de boli de piele), dificultatile ce le ridica din punct de vedere
terapeutic, faptul ca psoriazisul a continuat sa ramana o problema nerezolvata si
controversata mult timp pe plan etiopatogenic, a suscitat un interes deosebit cercetatorilor
in ultimele doua decenii.
Inlumina datelor noi, psoriazisul este o boala ce apare la persoane cu predispozitie
mostenita spre tipul de reactie parakeratozica, fiind incadrata in grupul afectiunilor
cutanate dispozitionale si reactionale, plurifactoriale, in care atat genotipul morbid cat si
factorii mediului extern sunt deopotriva cauze necesare in aparitia dermatozei.

FORME CLINICE
Psoriazisul este caracterizat clinic printr-o eruptie de elemente eritematoscomoase
circumscrise, nepruriginoase, cu evolutie cronica in puseuri succesive, de obicei benigna.
Boala se manifesta cel mai frecvent sub forma uscata a psoriazisului vulgar, dar uneori
poate imbraca si diferitele aspecte clinice ale psoriazisului exudativ: eritrodermic,
atropatic si pustulos.

PSORIAZISUL VULGAR
Debuteaza la orice varsta, dar mai frecvent in jur de 20 de ani, rar dupa 45 de ani
si inainte de 5 ani. Actualmente se stie ca boala exista si la sugar, imbracand aspectul
unei dermatite seboreice si fiind rezultatul actiunii unor factori ca: iritatia prin scutece,
infectia cu Candida etc., la indivizii predispusi constitutional.
Leziunea elementara este o pata eritematoasa plana sau usor proeminenta, bine
delimitata, de marimi variabile (de la dimensiunea unui bob de mei pana la placi
cuprinzand suprafete intinse), mascata aproape in totalitate de scuame uscate, albicioase,
stralucitoare, usor detasabile.
Eflorescenta punctiforma acoperita de scuama fina si transparenta constituie
leziunea incepatoare a oricarei eruptii de psoriazis, indiferent de forma si dezvoltarea pe
care ar putea-o lua ulterior. Gratajul metodic dupa Brocq detaseaza colectiv scuamele,
punand in evidenta semnele care constituie argumente de diagnostic in favoarea
psoriazisului: semnul picaturii de spermantet, semnul peliculei de colodiu si semnul
Auspit (mici puncte sangerande care apar la detasarea scuamei in totalitate). Acest din
urma semn se apreciaza ca fiind patognomonic pentru boala.

Localizarea eruptiei la zonele de presiune este tipica: coate (70 % din cazuri dupa
Lomholt), genunchi (50 %), regiunea sacrala si pielea paroasa a capului (13 %) din
cazuri), respectand fata. Dar elementele se pot gasi in orice alta zona tegumentara.
Fenomenul Koebner (aparitia leziunilor de psoriazis la locul unde se exercita un
traumetism) este un semn important, cu prognostic derfavorabil in cazul in care ramane
pozitiv in timpul tratamentului.
Psoriazisul evolueaza in puseuri, in care timp apare o diseminare a elementelor
eruptive. Intre puseuri, bolnavii au pielea de aspect normal, uneori persistand insa mici
pete reziduale. Durata perioadelor de eruptie si de albire este variabila de la bolnav la
bolnav si de la puseu la puseu, fiind determinata de natura factorilor fenotipizanti. In
unele situatii puseurile sunt subintrante.
Calsic, se cunoaste caracterul nepruriginos al eruptiei psoriazice, dar bolnavii
dezechilibrati psihic pot acuza prurit. In raport cu aspectul si dimensiunile elementelor
eruptive s-au descris o serie de forme clinice ale psoriazisului vulgar psoriazis
punctat:, psoriazis in picatura:, psoriazis numular, psoriazis in placarde si psoriazis
figurat cu placi policiclice, inelare, circinate sau girate.
Grosimea scuamei a determinat individualizarea de psoriazisul ostreaceu (scuama
groasa, concentrica, amintind carapacea de scoica) si psoriazisul verucos. Uneori scuama
poate fi foarte fina, numai la periferia petelor eritematoase, ca un guleras, simuland astfel
coleretul lui Biett al papulei sifilitice. Localizarea eruptiei psoriazice poate imbraca in
unele regiuni ale corpului aspecte deosebite, imprimate de conditiile atmosferice si
functionale locale.
Diagnosticul psoriazisului pielii capului se face mai greu cand boala este strict
localizata. Placardele pot fi circumscrise, cu scuame groase sau difuze, cuprinzand toata
calota. Parul nu prezinta alterari, iar eritemul apare dupa indepartarea scuamelor sau la
periferia placardelor, uneori la linia de inserie a parului, cand afectarea atinge toata
calota. Subliniem ca bolnavii acuza deseori prurit, facand astfel mai dificila diferentierea
psoriazisului pielii capului de tinea amiantacee Alibert si de dermita seboreica.
Localizarea izolata a psoriazisului la fata este rara, dar nu imposibila. Se
intalneste, mai ales, la persoanele care locuiesc in zonele industriale din nord. Placardele
sunt mai palide, au delimitare mai putin neta, scuame mai fine si uneori apar elemente
eruptive seboreice (pe obraji, pleoape). Cand sunt atinse izolat conductul auditiv extern,
conca, diagnosticul diferential cu eczema seboreica este si mai dificil. Aceste localizari
ridica problema psoriazisului prin fotosensibilizare, din care motiv se recomanda evitarea
razelor U.V. in terapia psoriazisului fetei. Pacientii cu fotosensibilitate beneficiaza insa
de tratamentul cu Clorochin.
Leziunile unghiale sunt frecvente, dar rareori apar izolate. Onixisul psoriazic se
manifesta nespecific pentru boala, cu depresiuni cupuliforme, santuri longitudinale,
ingrosari, coloratie galbena, hiperkeratoza subunghinala si dezlipirea unghiei cu caderea
ei.
Keratodermia palmoplantara psoriazica are mai multe aspecte:
- in formele izolate la palma, calcai, apar placi cornoase, albicioase, inconjurate de un
inel eritematos;

- in formele difuze, atingerile sunt bilaterale, simetrice, cu hiperkeratoza si fisuri;

- in formele minore, descrise recent de Bazex si colab., sunt cuprinse: pulpitele keratozice
fisurate, foarte dureroase, localizate la 2-3 degete, hiperkeratozele palmare insulare,
intalnite mai frecvent la gospodine si muncitori manuali si hiperkeratoza calcaneeana
fisurata izolata.
Aparitia leziunilor de psoriazis la plici a generat denumirea de psoriazis inversat.
Pot fi lezate atat marile plici (inghinale, submamare, interfesiere, axilare) cat si plicile
interdigitale. Prin limitarea neta a leziunilor, asimetria fata de axul plicii, rezistenta la
tratamentul tipic antibacterian sau antimicotic, psoriazisul se deosebeste de intertrigourile infectioase. La nivelul mucoaselor (gland, buze, cavitatea bucala etc.) psoriazisul se
manifesta prin pete rosii sau albicioase, neinfiltrate, uneori descuamative. Natura
psoriazica a modificarilor mucoasei este disputata si acceptata numai cand exista aspectul
histologic caracteristic si asocierea de leziuni cutanate.
In cercetarea judicioasa a incidentei familiale a psoriazisului, a modului sau de
transmitere, trebuie cunoscute si luate in consideratie toate formele clinice sub care se
manifesta aceasta boala, de la cele asimptomatice si minime, fruste, ignorate pana la
formele mejore se severe ale bolii.

PSORIAZISUL EXUDATIV
Cuprinde formele grave de boala, cu afectarea starii generale si a capacitatii de
munca. Autorii englezi folosesc termenul de psoriazis instabil pentru a carcateriza
fazele in care activitatea psoriazica este marcata si foarte vizibila, cand pacientii sunt
intoleranti la terapia uzuala, in care U.V. sunt ineficiente si dupa care pot surveni
pustulizari locale, uneori trecere catre forma de psoriazis pustulos generalizat sau catre
eritrodermia psoriazica. Aparitia acestui stadiu poate fi precipitata de corticoizo
administrati sistemic, de infectii acute, hipocalcemie sau socuri emotive.
Ca forme clinice ale psoriazisului exudativ se descriu:
- eritrodermia psoriazica;
- psoriazisul pustulos;
- psoriazisul atropatic.

ERITRODERMIA PSORIAZICA
Se caracterizeaza printr-o generalizare a eruptiei pe intreg tegumentul, de obicei
fara zone de piele sanatoasa. Pielea este eritematoasa in totalitate, putin exfoliata, uneori
este edematoasa si zemuinda pruriginoasa; bolnavul este febril, deshidratat, expus la
infectii si uneori la sfarsit letal.
In formele mai avansate sunt interesate si modificate profund fanerele si in special
unghiile.
Cazurile de eritrodermie psoriazica sunt foarte severe, cu evolutie de durata,
eruptia putand ceda lent, bolnavul ramanand insa in stare exploziva si cu posibilitatea

unei decompensari cutanate si viscerale (cardiaca, hepatorenala), cu prognostic rezervat

in special la varstnici.
La examenul clinic se observa adenopatie superficiala. Pruritul este frecvent. Ca
semne generale importante amintim: febra, frisoane, anorexie, scaderea in greutate,
oligurie etc.
In cursul unei eritrodermii psoriazice se mai pot observa o serie de complicatii ca:
suprainfectia leziunilor, tulburari de termoreglare prezente prin deperditie calorica sau
prin ocluzia canalelor sudoripare, putandu-se produce prin hipo- sau hipertermie, frecvent
modificari electrolitice, hipoclornatremie, hipokaliemie, anemie etc.
Eritrodermia psoriazica trebuie diferentiata desigur de psoriazisul eritrodermic, in
care caz starea generala se mentine buna, mai existand si suprafete cutanate neafectate si
leziuni elementare de psoriazis caracteristice izolate; in aceasta forma clinica pruritul
lipseste.
In caz de psoriazis eritrodermic demblee, se mai pune problema diagnosticului
diferential cu eritrodermiile eczematoase care sunt mai frecvente decat eritrodermia
psoriazica; cu eritrodermiile infectioase microbiene cu eritrodermiile toxice; cu
eritrodermiile hematodermice (micozis fongoid si sindrom Sezary) etc.
Aparitia eritrodermiei poate fi precedata si stimulata de un tratament topic
intempestiv, cu cignolin, gudron. In unele cazuri, un psoriazis se transforma intr-o
veritabila eritrodermie dupa tratamentte cu saruri de aur, antipaludice de sinteza,
arsenicale sau dupa oprirea brusca a unei corticoterapii de durata, dupa cum aparitia sa
poate fi precipitata de o infectie etc.
Uneori poate insoti psoriazisul artropatic, dupa cum psoriazisul pustulos
generalizat poate duce la o eritrodermie psoriazica.

PSORIAZISUL PUSTULOS
Sub acest nume sunt reunite forme clinice foarte variate, care au ca leziuni
elementare tipice: pustule nefoliculare, sterile, care corespund din punct de vedere
histopatologic pustulei spongiforme a lui Kogoj-Lapiere. Aceste eruptii pustuloase apar
demblee la indivizii cu psoriazis latent sau pe fondul unui psoriazis vulgar in urma
actiunii declansatoare a unor factori iritanti locali (terapia topica iritanta) sau generala
(infectie acuta respiratorie, stres psihic, sarcina sau hipocalcemie). Leziunile eruptive
evolueaza in trei stadii: eritematos, pustulos si descuamativ.
Exista doua mari grupuri anatomo-clinice de psoriazis pustulos: forme clinice de
psoriazis pustulos generalizat si de psoriazis localizat, aceasta din urma fiind
predominant acropustuloze (palmoplantare).
In cadrul formelor generalizate se descriu urmatoarele tipuri mai importante:
a. psoriazisul pustulos tip Zumbusch, forma cea mai severa, sistemica a procesului
psoriazic, care debuteaza brutal printr-o eruptie eritemato-pustuloasa diseminata
generalizata, asociata cu temperatura de 40 0C, stare generala profund alterata, artralgii
sau artrite psoriazice, uneori leziuni ale mucoaselor (limba geografica), frecvent alterari
unghiale. In cateva zile apare o descuamatie fina, scarlatiniforma. Leziunile pustuloase

respecta de obicei fata, palmele si plantele. Pot imbraca uneori un aspect rupioid.
Regresiunea poate surveni dupa mai multe saptamani, dar recidivele sunt frecvente.
Evolutia este adesea mortala prin agravarea semnelor cutanate si generale.
In unele cazuri sindromul Reiter poate imbraca aspectul unui psoriazis pustulos
generalizat si atropatic.
Impetigo-ul herpetiform se poate incadra ca o forma de psoriazis pustulos
generalizat sever tip Zumbusch ce apare la femei gravide cu hipocalcemie.
b. psoriazisul pustulos exantematic este caracterizat prin dimensiunea mai mica a
pustulelor, initial localizate pe palme si plante, prin aparitia la subiecti cu antecedente de
psoriazis, adesea dupa o infectie a cailor respiratorii superioare si printr-o eruptie brutala,
cu extindere rapida cu evolutie rezolutiva in cateva saptamani, nerecidivanta. Leziunile,
inconjurate de un halo eritematos, se generalizeaza realizand exantemul difuz;
c. psoriazisul pustulos de tip eritem inelar centrifug Bloch-Lapiere este o forma cronica
mai putin grava, care atinge o intindere mai mica din suprafata corpului, cu prurit discret
si fara semne generale. Se caracterizeaza medalioane inelare, circinate eritematoase care
prezinta pustule fugace. Leziunile evolueaza spre descuamare, cu extensie centrifuga si
cu vindecare centrala.
Aceasta forma clinica se preteaza la confuzie cu eritemele inelare, pustuloza
subcornoasa si dermatita seboreica, problema lamurita de examenul histopatologic.
Psoriazisul pustulos localizat acromelic (acropustuloze) prezinta doua aspecte
clinice diferite:
a) psoriazis pustulos palmo-plantar tip Barber. Leziunile reprezentate de pustule
diseminate pe placi eritematoscuamoase sunt simetrice si bilaterale la palmele
mainilor, la nivelul eminentei tenare si hipotenare, pe partea interna a boltei
plantare si pe calcai. Evolutia este cronica, cu pusee fara semne generale si fara
atingere unghiala majora;
b) acrodermatita pustuloasa Hallopeau. Leziunile debuteaza la extremitatea unui
a sau mai multor degete, adesea in apropierea unghiei la maini, leziuni identice
putandu-se observa si la degetele picioarelor. Palmele si plantele sunt
respectate, cel putin la debutul bolii.
Evolutia este cronica, in puseuri, cu prinderea mai multor degete si aparitia de
leziuni la distanta. In formele prelungite se pot asocia cu o atingere osoasa si reumatism
psoriazic. Frecvent se observa si o atingere a mucoasei bucale de tipul limbii geografice.
In formele mai intinse, cu prinderea mai multor degete, se poate vorbi despre un
handicap functional si estetic, care indreptateste incadrarea acestei forme bine localizate
printre manifestarile grave de psoriazis.

PSORIAZISUL ARTROPATIC
Este o manifestare clinica a bolii psoriazice la nivelul sistemului articular, care se
intalneste la 5 % din cazurile de psoriazis. In lumina conceptiei scolilor de dermatologie
nu este vorba despre o simpla asociere a psoriazisului cu artrita reumatoida, ci de o
singura entitate clinica in care apar atat leziuni cutanate de psoriazis cat si artropatii

deformante, distructive si anchilozante, ce afecteaza in special extremitatile (articulatiile

interfalangiene distale de la maini si picioare asimetrice afectate, articulatiile
genunchiului) si mai rar artrite sacro-iliace si spondilite anchilozante.
Aceasta forma clinica are o evolutie ondulanta cu puseuri inflamatorii sincrone
cutaneo-articulare, cu alterarea starii generale, cu febra. Testele serologice pozitive in
artrita reumatoida sunt negative in aceasta manifestare articulara (latex, Waaler Rose); de
asemenea, in poliartrita psoriazica nu se observa prezenta nodulilor subcutanati
reumatismali, ea insotindu-se, in majoritatea cazurilor, de onicopatii de diferite aspecte
clinice.
Reumatismul psoriazic pare in parte si el ca avand o determinare genetica.
Patogenia poate fi imunitara dar argumentele in favoarea acestei ipoteze sunt, pana in
prezent, putin convingatoare.

PSORIAZISUL LA COPII
In 15-23 % din cazuri, psoriazisul debuteaza inainte de 10 ani. La varsta copilariei
pot fi intalnite toate aspectele clinice ce se vad si la adult; in acelasi timp la copil sunt si
forme particulare.
Cea mai frecventa forma clinica este aceea de psoriazis (46 % in clinica de
dermatologie) cu debut brutal, dupa o infectie rinofaringiana streptococica, cateodata
dupa vindecare.
- Psoriazisul spinulosic (cu keratoza foliculara la coate si genunchi) impune examen
histopatologic pentru a-l diferentia de pitiriazis rubra pilar si de licheanul plan.
- Psoriazisul fetei, rar la adult, este mai frecvent la copil, sub aspect gutat sau numular.
- Psoriazisul palmo-plantar se prezinta ca o acropulpita uscata nespecifica, ce poate fi
intalnita in atopie, in ichtioza vulgara, in dermita ortoergica si alergica.
- Psoriazisul eritrodermic este foarte rar si poate fi confundat cu o eritrodermie
ihtioziforma congenitala non-buloasa.
- Psoriazisul pustulos generalizat poate sa imbrace initial tipurile deja descrise. Adesea
este precedat de o dermita seboreica sau de un psoriazis al nou-nascutului, fiind declansat
de infectii, de traumetisme, de vaccinari, de factori medicamentosi. Are o evolutie
capricioasa, dar in ansamblu cu prognostic mai bun decat la adult.
- Psoriazisul nou-nascutului napkin psoriazis. Este vorba despre un psoriazis care apare
catre trei luni la plici, in zona convexitatii unde se aplica scutecele. Diagnosticul este
foarte delicat, deoarece o dermatita seboreica, o candidoza, o dermita ortoergica pot
imbraca aspecte foarte apropiate si histologia nu este intotdeauna concludenta.
Cel mai adesea, mult mai tarziu, prin persistenta leziunilor si aparitia de noi
elemente de psoriazis vulgar, manifestarea initiala poate fi autentificata ca un psoriazis.

CONSIDERATII ETIOPATOGENICE
Cu tot polimorfismul clinico-evolutiv, psoriazisul constituie o entitate nosologica
bine definita, care apare ca rezultat al interactiunii complexe dintre factorii genetici si
factorii favorizanti de mediu, o maladie reactionala, plurifactoriala, ce apare pe un fond
dispozitional mostenit. Psoriazisul, ca si alte dermatoze (dermita atopica, boala lupica
etc.) face parte din grupul afectiunilor mixte in care atit genotipul morbid cat si factorii
mediului extern sunt deopotriva necesari in aparitia bolii. Ceea ce se mosteneste este
predispozitia discreativa specifica, psoriazisul latent, care sub influenta unor stresuri va
putea dezvolta un psoriazis manifest.
Rowell arata ca singurul factor etiologic in afara oricarui dubiu este cel genetic.
In sprijinul teoriei ereditare se pot cita urmatoarele argumente:
a) o mare frecventa a psoriazisului familial intalnit de diversi autori de la 20 % la 50 %
dintre cazurile de psoriazis cercetat. Manifestarea clinica poate atinge o penetranta de
pana la 60 % din totalul membrilor pedegreeurilor respective;
b) concordanta psoriazisului la gemeni monozigoti;
c) evolutia cronica si persistenta timp de ani de zile a bolii;
d) psoriazisul nu poate fi produs experimental la animale, ci numai laoameni cu stare de
latenta psoriazica.
Pentru conceptul important de psoriazis latent pledeaza: a. existenta unor perioade
de acalmie, complet asimptomatice, la pacientii cu psoriazis; b. prezenta unor leziuni
minime de parakjeratoza chiar dupa disparitia leziunilor de psoriazis; existenta unor
modoficari histologice si histochimice in miniatura in pielea aparent indemna a
bolnavilor si, mai rar, chiar la unii membri aparent sanatosi ai familiilor bolnavilor.
Cele mai multe studii de genetica pledeaza pentru transmiterea psoriazisului prin
interventia unei gene dominante, care se fenotipizeaza in proportie de 10-20 % la
heterozigoti si de pana la 90 % la homozigoti, cand gena morbida este in doza dubla.
Exista insa cazuri in care, chiar o anamneza foarte detaliata privind caracterul
familial al bolii ramane negativa. Psoriazisul nefamilial s-ar datora, dupa Dobson, unei
mutatii spontane si netransmisibile.
Problematica etiopatogeniei psoriazisului se axeaza, asa cum am mai aratat, pe
doua aspecte principale:
a) explicarea defectului innascut si a mecanismelor fiziopatologice in aparitia leziunilor
de psoriazis;
b) rolul factorilor declansatori din mediul extern si intern.
Fenomenul patologic major in psoriazis este reprezentat de epidermopoeza
accelerata, cu un turnover keratinocitar de 7 ori mai scurt decat cel normal.
Psoriazisul este datorat unei anomalii genetice, ce controleaza defectuos reinnoirea
epidermica, o boala de dialog intre epiderm si derm.

Este vorba despre o aberatie a intregului tegument, care, sub influenta unor factori
declansatori saude intretinere, exercita asa-numita presiune eruptiva, exacerbeaza si
intretin eruptia eritemato-scuamoasa sau duc la remiterea sa.
Pe fondul dispozitiei morbide generale se pot asocia factori infectiosi (virusuri,
infectii microbiene), neuropsihici, agenti iatrogeni si alti factori trigger si, ca o
consecinta, expresia clinica a bolii, caracterizata printr-o accelerare a reinnoirii
epidermice, ce se face in 3-4 zile, in loc de 28 de zile. Aceasta epidermopoeza excesiva la
stimuli obisnuiti pentru indivizi normali, se acompaniaza secundar de un proces
inflamator ce va accelera si mai mult turnover-ul epidermic. Si in pielea aparent normala
a psoriazicilor, exista o epidermopoeza mai accentuata, dar aici rata de proliferare este de
numai 2 ori mai mare fata de normal. Se poate spune ca in psoriazis exista 3 defecte
proliferative importante: o scurtare de 7-8 ori a ciclului celulei psoriazice, o dublare a
populatiei celulelor proliferative si o dublare aproximativa a fractiunii de crestere.
Exista numeroase alte anomalii biochimice si imunologice ale pielii implicate si
neimplicate pe care le vom discuta mai departe.
Opiniile privind modul de mostenire a dispozitiei ereditare morbide in psoriazis
variaza foarte mult. Transmisibilitatea genetica nu este bine inteleasa, fapt pentru care au
fost emise trei teorii:
- una care sugereaza ca psoriazisul este o boala monogenica, determinata de o gena
dominanta;
- o alta care susitne un mod recesiv de transmitere;
- ultima ipoteza careia i s-a acordat mai mare atentie releva modalitatea multifactoriala de
mostenire, aparitia bolii necesitand multipli factori, genetici si de mediu.
Statusul dispozitional de psoriazis latent ar putea fi definit ca genotipul morbid al
unui individ, care nu a intalnit inca factorii trigger ce ar putea duce la expresia bolii.
Corelat cu dispozitia morbida si riscul relativ la aceasta boala, un aport util l-a adus
studiul antigenelor de histocompatibilitate HLA in psoriazis.
Sunt asociati frecvent cu psoriazisul Ag. HLA-B13 riscul de a face psoriazis se
intalneste la 22-48 % din cazuri fata de 4,9 % la martori, iar antigenul HLA-CW 6 a fost
depistat la 45-50 % dintre psoriazici fata de 5-7 % la martori.
Tipurile HLA releva intr-o anumita masura aparitia mai precoce, evolutia si
prognosticul bolii. HLA-B13 este de obicei un marker al psoriazisului vulgar si gutat. In
psoriazisul atropatic cele mai frecvente antigene de histocompatibilitate sunt HLA-B 27 si
CW1, in special la cei cu afectare a coloanei vertebrale, cu spondilita psoriazica, iar
HLDA-D7 se intalneste la cei cu atropatii severe.
Defectul primar, anomalita intrinseca de baza este inca necunoscuta si se cunosc
astazi numai verigile intermediare. Secundare si tertiare ale mecanismelor patogenice
celulare si moleculare pe care le vom prezenta la cele trei nivele investigationale:
intracelular, intercelular si celular.
Anomalii biochimice la nivel celular
a) Nucleotidele ciclice (AMPc si CMPc) care au un rol important in proliferarea si
maturarea celulara sunt modificate in epidermul psoriazicilor, raportul AMPc/GMPc este
diminuat mult prin cresterea GMPc, de 10 ori mai mare in epidermul psoriazic si de 3 ori

de pielea neimplicata fata de epidermul normal. Agentii care cresc acest nucleotid ciclic
par a fi EGF, acidul arahidonic si metabolitul sau 12-HETE. GMPc ar avea un efect mai
mare in diferentierea epidermica decat in proliferare.
Numarul scazut in psoriazis al asa-ziselor gap jonctions, locuri prin care s-ar
face transferul AMPc, de la o celula la alta, ar putea fi motiv pentru scaderea efectului
AMPc in comportamentul epidermic proliferativ, respectiv a defectului cascadei AMPc,
fapt ce ar explica proliferarea crescuta in stratul bazal, cresterea continutului in glicogen
in cel malpighian si scaderea diferntierii celulare in portiunea externa a epidermului.
Crescand numarul acestor gap jonctions, retinoizii ar putea creste activitatea AMPc in
epidermul psoriazic.
Un alt mecanism de scadere a activitatii AMPc ar mai putea fi cresterea activitatii
fosfodiesterazei AMPc.
Agentii care cresc AMPc (inhibitori sistemici si topici ai fosfodiesterazei) ca si
aplicarile topice de beta-agonisti cum ar fi isoproterenolul bitartrat duc la imbunatatirea
psoriazisului. Litiul se pare ca agraveaza psoriazisul prin inhibarea adenilat-ciclazei cu
scaderea consecutiva a AMPc, iar beta-blocantul ar exacerba boala prin blocarea
receptorilor de suprafata ai adenilatciclazei, cu scaderea AMPc.
b) Proteinele ce leaga calciul (calmodulina) sunt crescute in leziunile de psoriazis, dar
rolul lor in proliferarea epidermica din psoriazis ramane inca a fi cunoscut.
c) Metabolismul phosphatidyl-inostitolului (hidrolizat prin fosfilipaza C) este foarte net
crescut, conducand la o anomalie de dioxiglicerol si inositoltrifosfat care au rol major in
proliferarea diferntierea celulara.
d) Factorii de crestere: acesti factori dintre care TGF alfa si IL6 produsi in special de
keratinocite ar putea fi factori etiologici determinanti, deoarece ei actioneaza in egala
masura si asupra angiogenezei.
Cresterea poliamidelor ar putea fi secundara actiunii lor.
La nivel intercelular se apreciaza ca exista unii dintre cei mai importanti mediatori,
al caror dezechilibru in psoriazis ar putea duce la hiperplazia epidermului. Dintre acestia,
pe prim plan in patogenia bolii par sa fie cicosanidele, respectiv derivati ai acidului
arahidonic (AA), prostaglandinele si leucotrienele ce pot actiona ca mediatori ai
inflamatiei si ca mitogeni. Acidul arahidonic este eliberat din fosfolipide, de fosfolipaza
A2, stimulata de injurii fizice, de UVB etc. Odata eliberat, acidul arahidonic este
metabolizat diferit in functie de diverse enzime si tipul celular.
Pe calea 12 lipogenazei se ajunge la 12 HETE (acid 12 hidroxieicosatetranoic), iar
pe calea lipoxigenazei se formeaza initial 5 HETE care este convertit in final in LTB 4.
Pe calea cicloxigenazei se formeaza din acidul arahidonic endoperoxizi ciclici,
precursori ai tromboxanilor (TXA2, TXB2) si ai prostaglandinelor (PGD2, PGE2, PGF2 alfa
si PGI2 prostaciclina).
Toti acesti metaboliti ai acidului arahidonic sunt reglatori ai controlului
metabolismului intracelular si mediatori ai unor raspunsuri inflamatorii si de
hipersensibilizare.
In psoriazis sunt niveluri foarte mari de 12-HETE, LTB 4 dar si de PGE2 si de PGF2
alfa cu mari proprietati chemotactice si chemochinetice.

Sursa acestor compusi in psoriazis pare sa fie keratinocitul activ sub influenta
fosfolipazei A2, stimulata de orice trauma cutanata.
Indometacinul, inhibitor al cicloxigenazei, exacerbeaza psoriazisul prin degradarea
preferentiala a acidului arahidonic, prin sistemul lipoxigenozei cu formare de 12-HETE si
LTB4, mediatori puternici chemotactici, ce vor atrage neutrofilele, generand o infiltratie
neutrofilica a epidermului si vor stimula eliberarea de noi mediatori ai inflamatiei.
Neutrofilele, ele insele, vor elibera LTB4. Invers, benoxaprofenul (care nu se mai
produce intrucat da unele reactii toxice), inhibitor al 5-lipoxigenazei imbunatateste
aspectele clinice ale psoriazisului.
P.G. pot stimula proliferarea epidermica, iar 12-HETE activeaza guanilat-ciclaza
care stimuleaza proliferarea celulara epidermica.
In epiderm, anomaliile imunologice sunt numeroase, printre care amintim Ac
antistrat cornos, care impreuna cu Ag de strat cornos si fractiunea C 5a a complementului
formeaza complexe imune etc., care pot sa conduca la eliberarea de mediatori biochimici,
explicand afluxul de polinucleare care elibereaza enzime protolitice. Unii autori au
demonstrat ca hiperproliferarea keratinocitelor precede depunerea de imunoglobine si
complement, acesta fiind un eveniment secundar in timpul formarii placii de psoriazis.
Totusi, Ca5 este un peptid ce activeaza neutrofilele si poate fi partial responsabil de
fenomenul migrarii lor in epidermul psoriazic.
Si factorul activator plachetar (PAF) din epidermul psoriazic, produs de membrana
celulara, poate exercita chemoatractie pentru granulocite.
Interferonii (gamma cat si cantitati mici de alfa), gasiti in lichidul din leziunile
exudative de psoriazis, produsi de celulele T activate din epiderm si derm, pot include si
creste expresia HLA-D intr-o varietate de celule, inclusiv cheratinocitele, celulele
Langerhans si celulele endoteliate. Alfa-interferonul exogen (IFA) poate fi asociat cu
inducerea psoriazisului.
Interleuchinele par sa fie din ce in ce mai implicate in stimularea cresterii si
diferentierii unei largi serii de tipuri celulare.
Descoperiri recente au aratat ca celulele stratului epitelial, keratinocitele produc
IL1, IL6, IL8. EGH (factor de crestere epidermala) atat in pielea normala cat si in cea
lezionala. Izolarea din scuame si leziuni psoriazice a IL-1 si IL-8, cresterea semnificativa
a valorilor sistemice si lezionale ale IL-6 precum si demonstrarea efectului stimulator al
acestor citokine asupra cresterii keratinocitelor confirma participarea citokinelor la
patogeneza psoriazisului.
IL-1 este produs de keratinitocide, de celulele Langerhans si de granulocite si are
rol de crestere a keratinocitelor, de activare a limfocitelor din epiderm, fiind si un factor
de proliferare a timocitelor. IL-1 ar putea activa si fibroblastele si celulele din leziunea
psoriazica.
Citokinele mentionate actioneaza convergent asupra diferitelor celule din epiderm
si derm intr-o serie de procese si mecanisme imune ce se realizeaza in psoriazis
(accentuarea cresterii netumorale a keratinocitelor, imunitate, inflamatie).
Totodata, aceste citochine exacerbeaza metabolismul celular, conditie necesara
proliferarii keratinocitelor prin inducerea sintezei crescute de AND.

In ceea ce priveste actiunea unor medicamente in psoriazis, s-a putut constata ca

retinoizii in terapia sistemica diminueaza cantitatea IL-1, corticoizii diminueaza
cantitatea de IL-1 si IL-6, iar ciclosporina A inhiba activarea limfocitelor T, inclusiv cea
secretorie.
Poliaminele putresceina, cadaverina, spermidina si spermina sunt amine
importante pentru proliferarea celulelor; unele dintre acestea au fost gasite in cantitati
mari in serul bolnavilor cu psoriazis, ca si in pielea implicata si neimplicata a acestor
pacienti. Ele par a fi importanti factori reglatori celulari in psoriazis, fara a reprezenta un
defect primar al acestei boli, deoarece anomalii ale lor au fost observate si in alte conditii
de hiperplazie celulara.
Si proteazele, proteinazele, exopeptidele etc. sunt crescute in leziunile de
psoriazis, corelate fiind cu severitatea psoriazisului, marker al activarii celulare, cu rol in
turnover-ul epidermic accelerat si in acumularea polinuclearelor.
Nivelul celular. S-a remarcat o crestere de 12 ori a ciclului keratinocitelor bazale si
suprabazale in leziunile psoriazice si de 2,5 ori in tegumentul neimplicat al acestor
pacienti. Keratinocitele produc multiple citokine care regleaza sistemul imun si
actioneaza asupra limfocitelor T.
Una din trasaturile histopatologice caracteristice ale pielii implicate in psoriazis
este reprezentata de acumularea subcornoasa a neutrofilelor care formeaza microabcese
Munro sau pustulele Kogoja-Lapiere in psoriazisul pustulos. Anomaliile tuturor functiilor
neutrofile sunt induse din afara lor.
In epiderm se gasesc si celule dendritice, care prezinta antigenul intr-un raspuns
imun mediat celular, ce se apropie de celulele Langerhans CD 1+DR+., cat si celulele non
Langerhans CD1-DR+ capabile sa activeze celule T. Tipul de celule cu rol dominant il
reprezinta celulele T helper CD 4+. Activarea acestor celule este legata de prezenta
celulelor HLA-DR+. Prezenta unui influx de limfocite T helper in epidermul psoriazic
ridica ipoteza ca psoriazisul ar fi o boala a proliferarii keratinocitelor mediata de aceste
limfocite.
Toate celulele, inclusiv keratinocitele implicate in patogeneza psoriazisului
formeaza o parte a sistemului imun cutanat, recent definit; in acest context psoriazisul ar
fi de fapt o boala de imunocit cutanat.
Dezechilibrului mediatorilor imunoreglatori pare sa fie asociat cu activarea si
proliferarea celor mai multe celule studiate, cu generarea de metaboliti care tind sa
creasca si probabil chiar initiaza inflamatia si hiperproliferarea keratinocitelor.
Am amintit anomaliile imune din epiderm, in derm de asemenea se gasesc celule T
activate (DR+) in ser o crestere a IgA si IgE, prezenta de complexe imune, alternari ale
imunitatii celulare, diminuarea raspunsurilor la mitogeni etc.
Ipoteze imunologice ale patogenezei psoriazisului. Ipoteza imunologica ce ar sta
la baza patogenezei psoriazisului, respectiv a epidermopoezei exagerate sustine ca ar fi
vorba de un raspuns imun la antigeni de strat cornos, fie glicoproteine (detectate prin
imunofluorescenta), fie carbohidrati (detectati prin hemaglutinare). Anticorpii indreptati
impotriva lor ( ce apar in serul indivizilor psoriazici) sunt din clasele IgG si IgM. In mod
normal, anticorpii serici nu pot atinge antigenul de strat cornos mascat, datorita unei

bariere epidermice fiziologice. Traumatismele si enzimele hidrolitice servesc la

demascarea antigenului si eliberarea sa intr-o forma ce poate reactiona cu anticorpii
formand impreuna cu complementul complexe imune, datorita fie unui deficit al barierei
dermoepidemice, fie unei demascari si modificari antigenice a epidermului psoriazic.
Cu ajutorul imunofluorescentei in 25 % din cazuri s-au evidentiat anticorpi serici
antistrat cornos, care se fixeaza pe scuamele psoriazice, formand complexe imune.
Nu trebuie ignorata nici importanta unor modificari ale dermului in destabilizarea
epidermului in aceasta boala, carora li s-au atribuit de catre unii autori rolul unei alteratii
fundamentale, primitive, punct de plecare a celorlalte modificari cutanate, ipoteza mai
putin acceptata astazi.
O serie de studii histologice si capilaroscopice au insistat asupra modificarii
vaselor capilare din leziunile de psoriazis, a alungirii si largirii lumenului lor
(microangiopatia psoriazica) care actualmente se stie ca este indusa de prostaglandine.
Recent s-a relevat ca fibroblastele activate din psoriazis prin semnalele ce le induc
ar putea avea un rol in stimularea epidermopoezei. S-a demonstrat in culturi de tesuturi,
ca fibroblastele de la psoriazici pot sa induce hiperproliferarea keratinocitelor ce provin
de la subiecti normali. Mai amintim ca celulele endoteliale, mai ales de la nivelul micilor
capilare venoase se gasesc intr-o evidenta activare corelata cu vasodilatatii coinstante in
leziunile psoriazice.
Factorii favorizanti in etiopatogenia psoriazisului. Numeroase sunt observatiile
privind rolul factorilor de mediu coparticipanti, care, actionand pe un fond dispozitional
mostenit, pot declansa un psoriazis.
Corelatia dintre factorii climatici si psoriazis. Este cunoscuta influenta favorabila
a sezonului cald si uscat, in special a curelor heliomarine asupra eruptiei psoriazice. Sunt
semnalate un numar de cazuri cu evolutie clinica indelungata in conditiile climatului
temperat si rece si care s-au albit si vindecat clinic odata cu mutarea intr-un climat
tropical.
Majoritatea bolnavilor cu psoriazis vulgar cunosc o anumita ameliorare in timpul
primaverii si al verii si o intensificare a eruptiei in anotimpul friguros, mai putin insorit.
Fara indoiala ca radiatiile solare U.V. au rol favorabil asupra eruptiei psoriazice.
Psoriazisul facial este rar.
Paradoxal, amintim ca foarte rar se intalnesc si cazuri de psoriazis actinic
declansat de radiatiile solare, foarte interzise pe zonele expuse, situatie ce pune problema
unui diagnostic diferential cu un lupus eritematos.
Factorii mecanici. Traumatismele de toate gradele pot fi agenti declansatori ai
psoriazisului respectiv ai fenomenului Koebner.
Factorii infectiosi. In afara retrovirusurilor, unii autori insista asupra importantei
streptococului hemolitic, din unele focare infectioase amigdaliene, in declansarea unor
eruptii de psoriazis. Supozitiile lor se sprijina pe argumente ca:
- titrul ridicat al ASLO la pacientii cu psoriazis;
- o infectie streptococica amigdalo-faringiana precede adesea o eruptie de psoriazis gutat
indeosebi la copii si la tineri.

Factorii neuropsihici. Rolul acestor factiro in patogenia psoriazisului este in afara

oricarui dubiu. Adesea eruptia psoriazica se declanseaza in urma unei traume psihice, a
unor socuri emotionale deosebite, a unor stari de tensiune psihica. Unii autori au depistat
in cazurile de psoriazis studiate stari psihastenice, anxioase, un tip slab de activitate
nervoasa superioara etc. Studii electronoencefalografice la psoriazici au remarcat trasee
EEG asemanatoare cu cele observate la bolnavi cu psiastenie sau tulburari de tip
diencefalic.
Psoriazis iatrogen. In acest grup intra eruptiile psoriazice declansate sau agravate
de medicamente, cu excluderea fenomenelor ce apar dupa oprirea terapiei cortizonice.
Riscul unor eruptii psoriaziforme iatrogene s-a remarcat, in special, dupa
betablocanti, administrati timp indelungat (1-2 ani).
Eruptia psoriaziforma respectiva se asociaza cu atingerea unghiilor, putandu-se
insoti si de poliserozita fibrozanta si keratita punctata. Aceasta eruptie psoriazica
iatrogena nu raspunde la terapia cu dermatocorticoizi; dispare la 2-6 saptamani dupa
intreruperea betablocantilor si poate reaparea la reintroducerea lor.
In afara betablocantilor si alte medicamente pot fi responsabile de aparitia unui
psoriazis iatrogen si anume: antipaludicele de sinteza, progesteronul, sarurile de litiu.
Aspirina poate provoca uneori un psoriazis exantematic pustulos.

HISTOPATOLOGIA, HISTOGENEZA SI ULTRASTRUCTURA

PSORIAZISULUI
Princiopiul de baza in patogenia psoriazisului consta intr-o accelerare morbida a
epidermopoezei, trasaturile histogenetice esentiale fiind hiperplazia si intensa activitate
mitotica a epidermului.
Leziunile de psoriazis prezinta o parakeratoza foarte accentuata, crestele
epidermice interpapilare sunt foarte mult si regulat alungite, marginea lor fiind mai mult
decat tripla, hiperplazie si acantoza interpapilara, adesea largite in profunzime, in forma
de clopot. Se observa mitoze nu numai la nivelul stratului germinativ, cu celule bazofile,
ci si in celelalte straturi profunde ale epidermului, apreciindu-se ca numarul lor este de 9
ori mai mare decat in pielea normala.
Dupa administrarea pe calea generala de glicina marcata cu C 14 si masurarea
activitatii specifice a acestui acid aminat radioactiv incorporat in epidermul pielii normale
in comparatie cu epidermul anormal al psoriazicilor, s-a stabilit ca renovarea epidermului
la normali este de 26-29 zile si 3-4 zile la psoriazici.
Cercetarile de microscopie electronooptica demonstreaza de asemeni caracterul
exagerat al epidermopoezei, care impiedica maturatia celulelor.
Studiile citate mai sus au aratat in psoriazis nu numai mitozele sunt farte frecvente,
ci si alte aspecte specifice acestei afectiuni ca: reducerea numeroasa a tonofilamentelor ce
nu mai sunt grupate in fascicule din cauza pneuriei de graunti de keratohialina,
persistenta pana in stratul cornos al nucleielor si a numeroaselor organite celulare

(motocondrii, aparat Golgi, etc.), care in mod normal ar fi trebuit sa dispara in acest strat
etc.
Se mai constata diminuarea numarului desmozomilor, largirea spatiilor
intercelulare, disparitia aproape completa a glicoproteinelor de suprafata.
Stratul coenos este adesea foarte gros si format in principal din celule
parakeratozice cu nuclei, cu structura lamelara, separate intre ele prin fante, fapt ce
explica caracterul micaceu al scuamei de psoriazis.
In caz de parakeratoza, stratul granulos se sterge, este redus sau dispare. In
leziunile vechi si putin active hiperkeratoza poate fi mai importanta decat parakeratoza.
Cu anticorpii monoclonari s-a demonstrat diminuarea keratinelor cu diferentierea
inalta a filagrinei si aparitia precoce a keratinei de hiperproliferare (involucrina).
O alta caracteristica a imaginii histopatologice din psoriazis o constituie
microabcesele Munro-Sabouraud, formate din 6-8 ploinucleare, localizate in plajele
parakeratozice recente.
Studiul dereglarii metabolismului ADN arunca o lumina asupra regenerarii
epidermice in psoriazis. O caracteristica a epidermului din leziunile psoriazice o
reprezinta cresterea cantitatii de ADN in nucleii stratului bazal ingrosat, ca si o crestere
semnificativa a continutului in ADN si a compusilor sai in epidermul parakeratozic
supraiacent. Prezenta in exces a ADN in epidermul psoriazic afectat are la baza pe de o
parte o biosinteza exagerata a ADN legata de fenomenul de regenerare epidermica
accelerata si pe de alta parte perturbarea activitatii normale enzimatice, ce este insotita de
impiedicarea formarii inhibitorilor specifici tisulari ai mitozelor.
In leziunile psoriazice mai vechi, jonctiunea dermo-epidermica prezinta o crestere
a materialului membranei bazale, care ia uneori aspecte in retea. In leziunile recente, se
observa zone de discontinuitate a membranei bazale prin care celulele epidermice heriaza
in derm, fapt ce imbunatateste nutritia lor si le stimuleaza multiplicarea.
Papilele sunt alungite si edematiate, de forma cilindrica sau conica, in deget de
manusa (papilomatoza), cu vase dilatate, sinuoase, torsionate.
La nivelul papilelor dermice, perivascular, se afla un infiltrat discret format din
limfocite si histocite; deasupra papilelor epidermul este subtire, corpul mucos fiind
format numai din 2 randuri de celule.

PROFILAXIE SI TRATAMENT
Etiopatogenia psoriazisului are inca multe necunoscute, fapt pentru care este greu
de vorbit despre un tratament etiologic in aceasta boala. Eforturile de a gasi insa un
tratament eficient au fost permanente, iar metodele terapeutice introduse au la baza mai
mult experienta practica, personala.
In ceea ce priveste profilaxia psoriazisului, ea trebuie axata pe linia inlaturarii
factorilor ce pot favoriza, declansa si intretine boala. Cunoscut fiind rolul emotiilor
negative, al conflictelor si starilor de tensiune in aparitia puseurilor de psoriazis, trebuie
sa existe o sustinuta si reala preocupare pentru psihoprofilaxia bolii, pentru reechilibrarea
psihica a pacientului etc.

In formele grave de psoriazis exudativ sau foarte intins, se recomanda ca pacientul

sa stea la pat, de preferinta in spital.
Dieta are de obicei un efect redus si multi medici nu prescriu nici o regula in
aceasta directie. Alti autori apreciaza ca dieta hipocalorica, saraca in grasimi, clorura de
sodiu, hidrati de carbon, bogata in fructe si verdeturi (Grtz) ar avea o valoare in cazurile
persistente, flexurate, la bolnavii cu tendinta la obezitate. Un regim hipoglucidic este
eficient, in special, la psoriazicii cu diabet. In formele severe eritrodermice si atropatice
s-a preconizat o dieta saraca in triptofan, care consta intr-un regim aproape exclusiv din
carene de curcan.
Tratamentul general este foarte variat, nu este codificat, aplicandu-se dupa
preferinta si experienta autorului. Apare pe planu al doilea ca eficienta fata de terapia
topica.
Corticoterapia generala este indicata numai in formele grave de psoriazis pustulos
generalizat si psoriazis atropatic sever si numai in acele cazuri in care este vorba de
intoleranta la alte medicatii. Este contraindicata in formale obisnuite de psoriazis vulgar.
Trebuie utilizata sub stricta supraveghere, dat fiind riscul recaderilor cu leziuni mai
numeroase si mai extinse decat cele initiale, chiar al eritrodermizarii psoriazisului in
intreruperea tratamentului.
Citostaticele. Pornind de la principiul inhibarii epidermopoezei exagerate in
terapia generala a psoriazisului exudativ, au intrat in practica o serie de citostatice, dintre
care cel mai eficient si utilizat este Methotrexatul. Celulele afectate de medicament sunt
cu precadere placardele de psoriazis, cele in diviziune.
Methotrexatul se poate administra oral in doze de cate 5 mg in trei prize la 12 ore
(36 ore) in total 15-25 mg saptamanal sau in injectii i.v. sau i.m. 25-50 mg, o data pe
saptamana, in cure pana la 10 saptamani, daca apar rezultate favorabile dupa primele trei
cure, in caz contrar se renunta la tratament. Se obtin vindecari clinice intre 50 si 80 % din
cazuri. Acest tratament, dat fiind accidentele ce le poate provoca, se foloseste numai in
cazurile de psoriazis pustulos generalizat si artropatic foarte grave ca si in cazurile de
eritrodermie psoriazica, in care alte mijloace terapeutice nu au fost eficace. Accidentele
acestei terapii se ridica la 5 % dintre pacientii tratati si uneori sunt foarte grave: leziuni de
tip hepatotoxic (ciroze), ulceratii ale tubului gastro-intestinal, manifestari severe
hematologice etc.
Contraindicatiile majore sunt: alcoolismul cronic, hepatite de orice fel, varsta
inaintata de peste 70 de ani, cei care procreeaza, diabetici, obezi etc.
Dintre citostatice s-au mai folosit in terapia psoriazisului Hidroxiureea, Colchicina
etc., cu mai mica eficienta decat MTX si unele dintre ele cu accidente uneori mai severe.
In formele grave s-a mai incercat dializa peritoneala.
Ciclosporina (Sandimun) este un imunodepresiv bine cunoscut si de mare eficienta
in tratamentul formelor severe de psoriazis (eritrodermii psoriazice, psoriazis pustulos
generalizat, psoriazis atropatic), care nu raspund la alte mujloace terapeutice, bine tolerat
si usor de aplicat. Acest imunodepresiv inhiba ambele tipuri imunitare dar cu efecte mai
puternice, asupra raspunsului imun mediat celular, fara insa a afecta tesutul hematopoetic,
fapt ce reprezinta un mare avantaj fata de alte citotoxice. Majoritatea, daca nu chiar toate

efectele imunodepresive ale Ciclosporinei (Cy) sunt consecinta abrogarii productiei de

Interleukina-2 (IL.2) si a altor serii de limfokine secretate de limfocitele T activate.
Diminuarea secretiei citokinelor amintite va determina la nivelul tegumentului
psoriazic, reducerea vasodilatatiei, a hiperproliferarii epidermice precum si a prezentei si
activitatii celulelor inflamatorii.
Cy se administreaza per os sub forma de capsule gelatinoase de 25 mg si 10 mg
sub forma de solutii ce contin 100 mg Cy/ml. Cy va fi prescrisa doar in spital si sub
supraveghere stricta in prima luna; nu va fi administrat concomitent cu alte
imunodepresive, de asemenea nu se administreaza la cei cu functie renala alterata, cu
HTA necontrolata, cu neoplazii prezente sau in antecedente etc.
Doza zilnica va fi de 2,5 mg 5 mg / kg corp / zi, in 1-2 prize. Beneficiul
tratamentului cu Cy nu trebuie atins cu riscul unor efecte renale inacceptabile.
Limitele acestui tratament sunt recidivele frecvente si rapide care apar dupa
suprimarea lui, inprimand un tratament de lunga durata, care expune la efecte secundare,
eventual severe.
Efectul antipsoriazic al vitaminei D3 si analogilor sai. Ideea de a utiliza vit. D3 si
analogii sai in psoriazis provine din afinitatile particulare ale acestei vitamine pentru
epiderm si sistemul imunitar.
Observatiile clinice privind efectele favorabile ale radiatiilor UV asupra pielii
psoriazice au dus la concluzia ca vitamina D3 are un rol in evolutia benefica a
dermatozei.
Vitamina D3 este responsabila de aceasta actiune, iar forma sa biologica activa
Calcitrionul (1,25 dihidroxivitamina D3), influenteaza si metabolismul calciului.
Calcitriolul s-a folosit in aplicatii topice cu ameliorari spectaculoase ale descuamarii,
eritemului si grosimii placii. Tratamentul oral cu aceasta vitamina este eficace, bine
tolerat pe plan renal, rar cu hipercalcemie, hipercalciurie. Pentru evitarea obiectului
nedorit al calcitrionului, in tratamentul psoriazisului s-a descoperit si utilizat un analog al
acestuia, calcipotriolul (MC.903), care este de aproximativ 100 de ori mai putin activ pe
metabolismul calciului. Eficacitatea calcipotriolului in aplicatii topice este usor
superioara fata de 17-valeratul de betametasone, fara efect calcemic.
Calcipotriolul in psoriazis duce la diminuarea epidermopoezei, la diferentierea
normala a keratinocitelor cu inalta greutate moleculara, la normalizarea sintezei de
filagrina (keratoproteina importanta a ultimelor stadii de keratinizare) si la vindecare.
Eficacitatea si buna toleranta a analogilor vitaminei D3 poate revolutiona
tratamentul psoriazisului, constituind o reala inovatie terapeutica cu riscuri reduse.
Un alt analog, KH 1060, a aratat o activitate imunodepresiva foarte interesanta,
comparabila cu aceea a ciclosporinei, dar in doze mult mai scazute.
O serie de vitamine sunt utilizate curent de multi autori pentru efectele lor
colaterale. Amintim vitamina A in doze mari (200.000-300.000 u.i./zi), vitamina B12,
vitamina D2, vitamina F (acizi grasi nesaturati esentiali) 3-4 capsule/zi.
Ca medicatie noua care se experimenteaza in formele extinse de psoriazis vulgar si
in psoriazisul exudativ grav, psoriazisul pustulos generalizat, eritrodermic etc.cu bune
rezultate, amintim retinoizii aromatici (Roaccutan, Acitretin, Tigasson), folositi si la noi

in doze de 75-100 mg, in doua prize zilnice, in tratamentul de atac si de 50 mg/zi in doze
de intretinere. Unii autori au mai folosit si griseofilvina sau sulfonele in psoriazisul
pustulos.
In psoriazisul atropatic se folosesc ca intiinflamatoare Indometacina si cu
precautie unii recomanda sarurile de aur.
Amintim histoterapia Filatov, reconsiderata de scoala lioneza si utilizata sub forma
de implante si injectii de extracte placentare cu actiune biostimulanta, cu rezultate bune in
unele cazuri de psoriazis rebel la alte medicatii.
Se mai pot folosi cu rezultate satisfacatoare socurile insulinice la subiectii tineri
ale caror leziuni au rezistat la tratamentele uzuale.
Antimalaricele sunt cu precadere contraindicate in psoriazis, deoarece pot duce la
eritrodermatoza. Unii le recomanda insa in psoriazis actinic si artropatic.
Cunoscandu-se stransa corelatie intre aparitia si intretinerea eruptiei, si factorul
neuropsihic pe de alta parte, acestor pacienti li se recomanda, cu bune rezultate (desigur
in asociatie cu terapia locala) medicatia sedativa: polibromuri, Diazepam etc. si in cazuri
foarte severe somnoterapie.
Terapia topica este pana acum cea mai eficienta, verificata in timp, lipsita de
riscuri si desigur cea mai utilizata in practica, cu toate inconvenientele ce le mai prezinta.
In stadiul actual ea ramane baza tratamentului psoriazisului vulgar, forma clinica
obisnuita a bolii. Terapia topica duce la vindecare clinica, la albirea leziunilor in treipatru saptamani. Se poate desigur asocia cu tratamentul general. Primul obiectiv al
tratamentului local il reprezinta indepartarea scuamelor.
Cel mai activ decapant este acidul salicilic in concentratie de 3-5 % (sau rezorcina
2-3 %), de obicei in vaselina. In cateva zile se realizeaza o curatire a scuamelor si
pregatirea leziunilor pentru aplicarea tratamentului cu reductoare.
Acidul salicilic poate fi folosit si in alti excipienti mai putin grasi sau in
combinatie cu cignolinul, fata de care are si un efect stabilizator, impiedicand oxidarea
acestuia.
Manipularea preparatelor keratolitice cu acid salicilic trebuie sa tina seama de
posibilele efecte toxice generale, prin resorbtia acestuia, cand se fac aplicatii pe suprafete
intinse, timp indelungat si mai ales la copii. Asocierea de unguente cu acetat de vitamina
A 0,3 % cu actiune exfolianta cu un dermatocorticoid in parti egale se preteaza in mod
deosebit in terapia psoriazisului infantil, unde acidul salicilic ca decapant aplicat pe
suprafete intinse poate duce la accidente toxice severe.
Mai recent, s-a folosit ca decapant ureea 5-10 %, ieftin, foarte eficient si bine
tolerat, care se poate asocia in unguente cu cignolin.
Terapia reductoare. Crisarobina reeductor eficace (extrasa din radacina de Goa)
este astazi aproape abandonata din cauza efectului sau iritant.
Cignolinul (dioxiantranolul sau antralinul) este un substituent sintetic al
crisarobinei. El reprezinta astazi preparatul topic reductor cu cea mai larga si eficienta
utilizare si cu o foarte buna toleranta. Se foloseste in doze progresive de la 0,1 % la 1-3 %
de obicei asociat cu acid salicilic 3-5 % sau cu uree, cu albiri clinice in 15-21 de zile.

S-au mai experimentat tratamente topice triplu mixte de asociere a cignolinului 1-2
% cu acid salicilic 3 % si oleum cadini 15 %, alteori si asocierea unui dermatocorticoid in
aplicatii directe sau sub pansamente ocluzive de celofan, cateva ore pe zi, care reduc mult
durata necesara albirii leziunilor.
Cignolinul reechilibreaza epidermopoeza accelerata printr-o citostaza epidermica
datorita deprimarii acizilor nucleici, a metabolismului hidrocarbonatelor, proteinelor, la
nivel epidermic. Toti autorii sunt de acord in relevarea usurintei aplicarii acestui
tratament, marea sa eficienta, durata rezultatelor obtinute si lipsa completa de toxicitate.
Cignolinul este contraindicat in psoriazisul eritrodermic, pustulos, in leziunile de pe fata
si de la pliuri.
Gudronul reprezinta unul dintre cele mai vechi si mai eicace tratamente topice in
psoriazis. Dupa provenienta lor exista trei grupe de gudroane terapeutice: gudronul de
lemn (oleum cadini), cu utilizare limitata din cauza mirosului neplacut; gudronul
bituminos (ihtiolul) bine tolerat, dar mai putin activ, gudroanele din carbune (coaltar) de
la distilarea huilei. Acestea din urma se folosesc in solutii alcoolice 10-20 % (liquor
carbonis detergens), in unguente, paste, sapunuri, preparate pentru baie. Exista preparate
tipizate de coaltar sau altele in care gudronul este asociat cu hidrocortizon acetat
(carbocort) sau cu locacortentar.
Cu mare eficienta se utilizeaza gudronul mineral (LCD 10 % sau unguent cu
coaltar 3 %), in asociere cu UV, potrivit metodei Goeckerman, larg folosita in SUA.
Ca mod de actiune, s-a relevat efectul antikeratoplastic, antiacantozic,
vasoconstructiv si fotosensibilizant al acestui reductor, fapt ce-i explica eficienta in
asociere cu UV. Alti autori au evidentiat actiunea inhibitoare a gudronului asupra unui
ciclu de enzime ce afecteaza sinteza acizilor nucleici si consecutiv inhibitia activitatii
mitotice exagerate, caracteristice epidermopoezei din psoriazis.
In cursul tratamentului cu gudron pot aparea iritatii, folicul, melanodermiis acest
reductor este mai rau tolerat de varstnici si copii.
Sarurile de mercur se utilizeaza astazi mai rar, in cure scurte si pe zone limitate
datoirta toxicitatii lor. Astfel, in psoriazisul pielii capului se foloseste calomelul 1/30, iar
in psoriazisul fetei, unguent cu precipitat alb de Hg sau calomel. In locul lor cai mai multi
autori recomanda folosirea dermatocoizilor asociati cu acid salicilic sau coaltar in
unguente sau lotiuni.
Colorantii. Enzima in solutie apoasa sau alcoolica 2 % se recomanda in eruptiile
intinse de psoriazis, in eritrodermii sau in psoriazisul suprainfectat. Eozina fiind un
eficace fotosensibilizant, badijonarile cu acest colorant se pot asocia cu expunerile la UV.
Tratamentul clasic local deosebit de eficace si verificat in timp este mai dificil de aplicat
datorita mirosului si aspectului neplacut pe care il capata lenjeria bolnavului.
Aceste inconveniente pareau inlaturate o data cu aplicarea dermatocorticoizilor in
terapia psoriazisului.
Corticoterapia locala reprezinta o importnata metoda terapeutica in psoriazis, are
insa si efecte secundare nedorite. Triamcinolonul acetonid a fost primul derivat cortizonic
activ in aplicare topica in psoriazis (1960). Ulterior au aparut noi preparate de

dermatocorticoizi halogenati din generatia II si III, larg experimentati in terapia acestei

dermatoze.
Preparatele mai active utilizate astazi in tratamentul psoriazisului sunt
dematocorticoizii dublu fluorinati cu importanta actiune antiepidermopoetica; ei fac parte
din generatia III a acestor topice. Dintre acestia amintim: Fluocinolonul (Fluocinolon
acetonid, Synalar); Fluorcortolonul (Ultralan); Bethametazonul (Celestoderm,
Diprosone); Dezoximethazonul (Topisolon); Fluocinonidul (Metosyn, Topsyn); mai
recent fluorclorolonele (Topilax); clobetazonul (Dermoxin). Efectele lor favorabile sunt
datorate actiunii antiepidermopoetice, antiinflamatoare si vasoconstrictive, depozitarii lor
intraepidermice cel putin cateva zile in urma aplicarii topice.
Ca forma galenica, majoritatea autorilor recomanda pomezile, ele permitand o
penetrare mai profunda. Cremele si gelurile sunt recomandate mai ales pentru pliuri si
pielea capului. Asocierea unui decapant (Locasalen) sau a unui reductor (Locacortentar)
poate fi utila.
Aplicatiile libere fara pansament ocluziv sunt cele mai recomandate si bine
tolerate. Ca metoda de aplicare la inceput se fac doua aplicatii zilnice, ulterior reducanduse dozele progresiv ca ritm de aplicare si cantitate, pentru tatonarea dozei de intretinere si
evitarea efectelor secundare nedorite.
Pansamentele ocluzive sub forma de folie de polietilen neporos, in care absorbtia
cutanata a dermatocorticoidului creste de 10 pana la 100 de ori, mult recomandate in
urma cu 20 de ani, din cauza efectelor secundare nedorite, sunt astazi utilizate numai pe
leziuni limitate si rezistente.
In scopul evitarii efectelor secundare si a complicatiilor, se recomanda evitarea
tratamentelor locale cu corticoizi pe suprafete mari, mai ales sub pansamente ocluzive,
evitarea tratamentelor prelungite (peste 6 saptamani), ca si evitarea opririi bruste a
tratamentului pentru a nu provoca efecte rebond cu leziuni de recidiva, agravari si chiar
eritrodermizari.
Se va evita aplicarea dermatocorticoizilor in regiuni mai expuse complicatiilor la
pliurile, regiunea anogenitala, unde absorbtia medicamentului este foarte ridicata; de
asemenea zonele cu hiperpilozitate.
In concluzie, corticoterapia topica nu constituie o metoda sistemica de tratament al
psoriazisului, ci o terapie de sprijin pentru formele rebele, pruriginoase, nu prea intinse,
ca si un tratament pentru intretinerea rezultatelor obtinute cu terapia clasica.
Chimioterapia locala a fost incercata pentru a evita efecte secundare grave ce pot
surveni in urma administrarii unor medicamente citostatice.Problema este in faza
experimentala. Nu sunt preparate stabile tipizate. Dintre diversele citostatice utilizate
topic in psoriazis, a capatat o oarecare notorietate Mecloretamina (Caryolisin,
Mustargen), derivat de azot mustar, preparat extemporaneu in solutie de 0,2 % pentru
badijonarea zilnica a leziunilor.
S-au mai incercat in aplicatii locale Methotrexanul, 5-Fluorourcilul, Thiotepa,
Lomustin, derivat al nitroureei etc.

Fotochimioterapia (PUVA) este o metoda terapeutica moderna a psoriazisului. Ea

consta in asocierea sinergica a actiunii U.V. (cu lungime de unda de 320-400 nm) cu o
substanta fotosensibilizanta (8-Methoxipsorialen) administrat in prealabil pe cale bucala.
Se foloseste de preferinta in psoriazisul intins si rebel la alte tratamente, cu albire
completa in circa 60-70 % din cazurile tratate.
La inceput se aplica patru sedinte pe saptamana. Dupa 20-30 de sedinte in medie,
se poate obtine albire completa. In continuare, se mai administreaza o cura de
consolidare, cate doua sedinte saptamanal inca 1-2 luni.
PUVA terapia are numeroase contraindicatii si se poate insoti de o serie de
reactii adverse.
In anii din urma s-a incercat R.E.P.U.V.A. terapie care consta in administrarea
R.A. (retinoidul aromatic Tigason Hoffmann La Roche) timp de 7-20 de zile, la care in
continuare se asociaza PUVA terapie.
R.E.P.U.V.A. terapia pare sa amelioreze performantele PUVA terapiei
conventionale, fiind activa si in unele forme de psoriazis, care s-au dovedit rezistente la
PUVA, precum psoriazisul artropatic si cel pustulos datorita efectului antiinflamator al
Tigason-ului. Se apreciaza ca albirile obtinute sunt mai persistente, riscul oncogen
ipotetic mult mai diminuat, iar durata tratamentului mult mai redusa. Este contraindicata
aplicarea acestei metode la femeile tinere, avand in vedere posibilul risc teratogen
datorita retinoidului aromatic.
Aceste metode moderne au si o serie de avantaje de ordin economic si social,
tratamentele putandu-se efectua si ambulatoriu, fara scoaterea din productie a pacientilor.
Tratamentele nu pot fi aplicate decat in centrele care dispun de aparatura
corespunzatoare.
Climatoterapia. Cei mai multi bolnavi cu psoriazis vulgar profita de climatul cald
si insorit.
Influenta factorilor climatici asupra psoriazisului si, in special, a radiatiilor
luminoase, reiese indeosebi din actiunea deosebit de favorabila a climatului heliomarin
asupra bolii.
Climatul heliomarin la care se asociaza baile de mare si namolul are o influenta
atat directa asupra tegumentului cat si prin modificarile umorale ce le determina in
organism cu rasunet indirect asupra pielii.
Climatul heliomarin al tarii noastre exercita un puternic efect stimulant si
tonofiant, calitatile si efectele acestui climat sunt datorate asezarii litoralului nostru spre
rasarit, regimului de radiatii foarte puternice, duratei stralucirii soarelui in lunile de vara.
Dupa o cura de 25 de zile s-au obtinut rezultate favorabile in 90 % din cazuri, cu
albiri complete in peste 50 % din cazuri si in 40 % din cazuri ameliorari substantiale.
Tratamentul heliomarin in psoriazisul vulgar se dovedeste cu mult superior altor metode
terapeutice utilizate in aceasta boala.

I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME

ALE BOLNAVULUI
Elementele eruptive sunt pete eritematoase netede, suple, neindurate, bine
circumscrise, care uneori nu se vad din cauza scuamelor care le acopera. Uneori,
elementele tinere din psoriazisul gutat sunt papiloase. Scuamele sunt albe-sidefii, alb
murdar, opace, adesea transparente, au contur precis, ocupand intreaga pata eritematoasa
sau numai centrul ei. Scuamele sunt formate din lamele uscate de dimensiuni si grosimi
variabile, care se detaseaza spontan producand la dezbracare si lasand pe asternutul
patului o cantitate mai mare sau mai mica de scuame. Uneori scuamele sunt inaparente
ele fiind reliefate prin grataj. Localizarea efectiva si simetrica o gasim mai ales la coate,
genunchi, regiunea sacrala si pielea paroasa a capului. De asemena o mai intalnim pe
fesele de extensie ale membrelor, pe palme si plante, gland, uneori, dar mai rar, in plicile
de flexiune constituind psoriazis inversat. Eruptia, la inceputul ei, este compusa din
elemente punctiforme, cu aspect de papile rosii, putin sau nescuamoase, constituind
psoriazis gutat, intalnit mai ales la copii. Mai adesea gasim leziuni de marimea
monedelor de 25 de bani, 1 sau trei lei, realizand psoriazis numular. Alteori placile au de
la inceput sau secundar, prin vindecare centrala, un aspect de inel-psoriazis anular sau
circinat. Placile se pot extinde in suprafata sau conflua realizand placarde-psoriazis in
placarde. De obicei la acesti bolnavi gasim eruptii de mai multe tipuri, realizand forma
cea mai obisnuita de psoriazis: psoriazis-vulgar. Leziunile pot cuprinde intreaga suprafata
a tegumentului psoriazis generalizat sau universal.
Placi de psoriazis pot apare dupa zgarieturi, sacrificari, vaccinari, determinand
ceea ce se cunoaste sub numele de fenomenul Robner.
In pielea paroasa a capului firele de par strabat scuamele fara a fi modificate ca
aspect. Psoriazisul palmo-plantar este simetric si se caracterizeaza prin placarde scuamokeratozice net circumscrise cu eriteme, care depaseste zona scuamoasa; uneori ridicaturi
cornoase si dure, care se numesc cori psoriazici, care indepartati lasa in urma lor
depresiuni in cupola, alterori realizeaza o adevarata Keratodermie palmo-plantara prin
hilperkeratoza de grosime variabila, adesea fisurata cu o margine rosie neta.
Unghiile pot prezenta mici depresiuni in cupola (aspect degetar de croitor),
striatiuni longitudinale sau transversale, friabilitatea marginii libere, hiperkeratoza
subunghiara, iar in formele severe de psoriazis eritrodermic si atropatic, unghia se poate
altera la baza (onicomandeza) sau sa devina in totalitate opaca, deformata pachionichil.
Psoriazisul este o afectiune care poate insoti pe bolnav toata viata, evoluand in
pusee, cu remisiune de cateva luni si chiar ani, rebela la tratament. Nu lasa cicatrice,
uneori locul leziunilor este luat de pete acromice. Eruptia este insotita la unii bolnavi de
prurit, mai ales la cei nervosi sau care consuma alcool.
Unele forme de psoriazis se gasesc in stransa legatura cu patologia generala si cel
mai elocvent exemplu il constituie psoriazisul atropatic Bohnstedt gaseste o proportie
de 1-2 % atingeri articulare. Psoriazisul atropatic nu este dependent de intinderea
leziunilor cutanate. Se remarca totusi aparitia leziunilor articulare in cursul puseurilor

intense, ale unei eritrodermii psoriazice si indeosebi la bolnavii cu psoriazis pustulos. Se

realizeaza adesea tabloul poliartritei cronice, evolutive, ajungandu-se la aspectul de
reumatism deformat cu caractere productive sau distructive.
In psoriazis atropatic se remarca frecventa atingerilor unor articulatii. In fazele
initiale, mai multe articulatii mari sau mai mici sunt atinse, devenind intens dureroase;
durerea nu este influentata de sedative si nici de salicilatul de sodiu. Se produc tunufactii
datorita atingerii sinoriale si a tesuturilor periarticulare. Puseurile dureroase survin fara
regula, in unele cazuri legate de aparitia leziunilor scuamoase si la nivelul pielii. Sunt
interesate articulatiile degetelor, ajungandu-se chiar la deformari permanente; alteori se
constata anchiloze vertebrale sau ale unor articulatii mari cum ar fi aceea coxo-femurala
sau cea tibio-tarsiana.
Uneori sunt interesate numai unele articulatii izolate, ca aceea tempo-mandibulara,
ducand la limitarea miscarilor. Existenta unei reactii febrile la psoriazici poate presupune
fie un accident terapeutic, fie o febra psoriazica propriu-zisa, aparand la instalarea unui
puseu sau in cazurile de eritermodermie psoriazica de forme sau poliartropatii sau
psoriazis pustulos.

I.4 INVESTIGATII EXAMEN CLINIC, PARACLINIC

Diagnosticul in psoriazis se pune si se bazeaza pe caracterul leziunilor
eritematoscuamoase, localizare a lor indeosebi la coate, genunchi, regiunea sacrala, pielea
paroasa a capului, simetria eruptiei, caracterul cronic si pe semnele lumanarii
(spermacetului), al lui Auspitz pe leziuni care nu par a fi acoperite de scuame la gratajul
metodic al lui Brocq si fenomenul lui Kobner.
Semnul lumanarii consta in aparitia unei dungi albe, purulente dupa zgarierea
scuamelor cu un corp ascutit, ca intr-o zgariere a unei lumanari de spermacet; semnul lui
Auspitz apare dupa gratajul Brocq, adica dupa indepartarea scuamelor strat cu strat, sub
forma unei sangerari punctiforme, element de deosebire fata de alte afectiuni eritematoscuamoase in care apare fie o seriuzitate clara, fie sangerare in masa. Alte semne de
diagnostic se bazeaza pe lipsa de alopecie si prezenta unui eritem subiacent care
depaseste placardele scuamoase. In formele difuze, eritemul periferic depaseste net liziera
pielii capului, aceasta constituind un excelent semn de diagnostic.
Structura histologica a psoriazisului este caracteristica intr-o eruptie bine
constituita veche.
Ansamblul de leziuni dermo-epidermice constituie tabloul caracteristic.
Leziunile epidermice sunt constituite din alterari ale stratului mucos constand in:
a) alungirea mugurilor interpapilari (acantoza interpapilara);
b) subtierea portiunilor suprapapilare ale stratului mucos;
c) exocitoza cu formare de abcese.
Leziunile dermice se limiteaza la dermul papilar si constau in:
a) alungirea papilelor care devin in general conice;
b) hiperemie si edem al papilelor.
Alungirea mugurilor interpapilari ai stratului mucos este deosebita dupa vechimea
leziunilor. In psoriazisul vechi, constituit ele apar mai efilate in zona lor de implantere si
mai groase in partea lor profunda, putand chiar sa se uneasca intre ele (coalescente). In
forme de psoriazis mai recent si mai ales in psoriazisul punctat sau abortiv Benasi,
mugurii interpapilari nu sunt foarte alungiti si nici foarte subtiri. La nivelul lor, celulele
malprohiene apar uneori cu edem intercelular, alteori cu aspect fuzocelular. Suprapapilar,
stratul mucos poate sa fie constituit numai din doua-trei celule care pot sa nu fie deloc
alterate. Intre celulele spinoase se infiltreaza polinucleare, care apar izolate unele de
altele. Aceste polinucleare (granulocite neutrofile) pot sa se uneasca si sa formeze
microabcese Monro. Straturile granulos si lucidum lipsesc, stratul cornos este si el
variabil ingrosat si celulele sale sunt de tipul parakeratozic, aderente si dispuse in lamele
care prezinta intre ele spatii pline cu aer, cauza aspectului argintiu, micaceu al scuamelor.
In leziuni mai vechi mai alterneaza si zone de hiperkeratoza. De remarcat este faptul ca in
leziunile noi se intalneste alternanta de hiperkeratoza cu parakeratoza; uneori
parakeratoza poate apare imediat in contact cu stratul mucos, iar hiperkeratoza deasupra
ei. In zonele corespunzatoare varfului papilelor se gasesc abcese Monro rezultate din
acumularea granulocitelor neutrofile, mult mai frecvente in regiunile recente. Absenta
abceselor trebuie sa ne indeparteze de diagnosticul de psoriazis.

Leziunile dermice constau intr-o papilomatoza cu papile foarte alungite, situate la

acelasi nivel, unele efilate. In papile se remarca hiperemia capilarelor, cele venoase fiind
destinse fata de cele arteriale. In jurul lor se vede un edem puternic.
Torsier si Guliano, intr-o serie de articole, gasesc celule Langgerhans si fibre
argentafile mai abundente in cazurile de psoriazis.
Selinski si Simanovici gasesc deasemenea modificari nespecifice, constand intr-o
argirofilie crescuta, o intumescenta a mielinei si uneori fragmentari si vascularizari. Dupa
ei si in pielea sanatoasa a psoriazicilor exista unele modificari ale nervilor care explica
fenomenul de izomorfism (Koebner).
In psoriazisul pustulos, microabcesele rezultate din exocitoza sunt mult mai mari,
realizand mase enorme de abcese aproape continue, situate mai ales sub stratul cornos.
In psoriazisul eritrodermic, histologia stabileste diagnosticul.
In psoriazisul pustulos plantar si palmar (pustuloza plantara si palmara) descris de
catre Barber si caracterizat prin pustule nedureroase situate in derm, inconjurate de eritem
si scuame, leziunile histologice constau intr-un abces unilacular situat intraepidermic,
continand granulocite neutrofile si celule dezintegrate. In jur epidermul este
hipercarantozic, iar dermul subiacent prezinta congestie moderata.
Histofiziopatologic, nu se poate sti cu precizie care sunt leziunile initiale in
psoriazis; aceasta se poate totusi banui la examinarea unei leziuni de psoriazis incipient in
care apare intai papilomatoza, careia ii urmeaza apoi celelalte leziuni. Parakeratoza
constanta este datorata modificarii metabolismului celulelor epidermice malpighiene prin
acantoza si prin introducerea intre ele a granulocitelor neutrofile.
Metabolismul alterat se poate recunoaste si in stratul cornos, a carui compozitie in
lipoizi este mult marita. Steigleder constata prin cercetari histochimice ca in parakeratoza
apar si proteine definite din punct de vedere histochimic, identificate ca glicoproteine
neutre. Se observa in epiteliu o reactie esterazica intens pozitiva, in raport probabil cu
catabolismul nucleului.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu sifilidele psoriazoforme, in care gasim
papile de culoare rosu brun, dure; scuama este mai fina si se detaseaza in bloc, iar la
gratajul metodic al lui Brocq se produce o sangerare in masa. Eczematitele psoriaziforme
se dispun diseminat, sunt produse de un focar de infectie, petele eritematoase sunt mai
palide, slab diseminate, scuama fina, se detaseaza in bloc si dupa indepartarea ei ramane
o suprafata eritematoasa burata de o serozitate minima. Eczema cronica are in timpul
evolutiei sale vezicule si zemuire, are eritem palid si se insoteste de prurit foarte
pronuntat.
Lupusul eritematos prezinta eritem, scuame, atrofii cicatriceale, iar scuama este
aderenta, se detaseaza cu greutate, prezentand pe fata ei interioara aspectul de limba de
pisica. El se localizeaza numai pe partile descoperite.
Lichenul ruber plan scuamos are la periferie papile rosii violacee caracteristice,
stralucitoare, localalizare si prurit mare.
Pitiriazis rozat Gilbert incepe cu o placa materna care se localizeaza fie in partea
superioara a toracelui, fie in partea inferioara a abdomenului, dupa ce apar alte placi cu

aspect de medalion, eruptia are o coloratie roz, o evolutie de 6-8 saptamani si se vindeca
dand imunitate.
Psoriazisul in picatura are scuame fine, care se detaseaza cu ajutorul unei chiurete,
sub forma de pecete sau rondele.
Psoriazisul inversat trebuie deosebit de intertrigo microbian, levuric, micotic, ale
caror caractere au fost descrise anterior.
In pielea paroasa a capului trebuie deosebit psoriazisul de micozele pielii paroase
in care firele de par sunt modificate sau rupte la diferite nivele si de pitiriazisul simplu in
care nu gasim eritem, iar scuamele sunt fine, diseminate pe toata suprafata pielii paroase
a capului.
Examenele de laborator constau in efectuarea unor analize biochimice generale. In
vederea depistarii tulburarilor metabolice, fiind recomandate pentru fiecare bolnav cu
psoriazis. Dintre analizele biochimice efectuate, cele mai frecvent la bolnavii cu psoriazis
sunt:
- RBW
- Examen sumar de urina
- Glicemia
- Probele hepatice
- Hemoleucograma + Formula
- Ureea
- VSH
RBW-ul este un examen serologic constand intr-o reactie de fixare a
complementului, utilizat in diagnosticarea sifilisului.
Pentru realizarea examenului se recolteaza sange prin punctie venoasa.
Materialele necesare pentru recolatrea sangelui sunt:
- ace de seringa sterile
- seringa sterila
- garou
- tampoane de vata imbibate in alcool
- eprubete uscate sterile, cu dop de vata
- pernita pentru spijinirea bratului
- tavita renala
Se realizeaza in prealabil o pregatire psihica a bolnavului, explicandu-i-se
necesitatea efectuarii tehnicii si modul de desfasurare a acesteia.
Pregatirea psihica a bolnavului:
- i se explica acestuia necesitatea tehnicii si modul de desfasurare a acesteia
- i se inlatura factorul emotiv
- va fi rugat sa stea calm, linistit, pe toata durata efectuarii tehnicii
Pregatirea fizica a bolnavului:
- bolnavul va fi asezat pe pat in pozitie dorsala sau pe scaun in pozitie sezand, cu unul din
bratele superioare intinse
- bolnavul sa aiba o pozitie corespunzatoare pentru a putea fi abordata orice vena
- hainele nu trebuie sa fie stranse pentru a nu stanjeni desfasurarea tehnicii

- daca bolnavul a fost asezat pe scaun, sub bratul la care urmeaza a fi punctionata vena, se
aseaza o pernita
Stabilirea locului punctiei:
- se examineaza locul in care venele sunt mai proeminente plica cotului, fata dorsala a
mainii, fata dorsala a piciorului, venele epicraniene, vena jugulara
- se aplica garoul pentru efectuarea stazei venoase (nu se aplica garou in recoltarea
sangelui din venele epicraniene, jugulara)
- se palpeaza cu indexul si mediul traiectul venos
- se face dezinfectia locului ce urmeaza a fi punctionat, pe o suprafata cat mai mare
- se fixeaza traiectul venos cu policele mainii stangi, mai jos cu cativa cm
- se patrunde cu acul adaptat de la seringa, mai intai oblic pentru a strabate pielea si a
patrunde in vena si apoi 1-2 cm in vena
- se aspira, realizandu-se recoltarea sangelui
- dupa recoltare se retrage brusc acul, garoul fiind desfacut
- se face o compresiune locala de 1-2 minute pe locul punctionat, pentru realizarea
hemostazei
- se reorganizeaza locul de munca
Este recomandat ca sticlaria folosita pentru recoltari in vederea examenelor
serologice sa fie rezervata numai in acest scop. Rezultatele foarte bune se obtin prin
recoltarea direct in eprubeta, fara seringa.
Pentru obtinerea examenului RBW, sangele va fi lasat sa se coaguleze; dupa
coagulare se desprinde cheagul cu o bagheta de sticla, de peretele eprubetei si se lasa la
temperatura camerei 30 de minute pentru a se produce retractia cheagului; se decanteaza
apoi serul, aspirandu-l cu o pipeta Pasteur, sterila sau se toarna direct intr-o eprubeta
uscata si sterilizata, avand grija ca in serul decantat sa nu ajunga si bucati de cheag. Un
ser nehemolizat are o culoare galbuie si este perfect transparent. O coloratie roz denota ca
serul este hemolizat sau contine eritrocite.
Cantitatea de sange necesara pentru examene serologice este de 5-10 ml sange
simplu.
In mod normal, examenul este negativ.
Examen sumar de urina are foarte mare importanta in boli renale,
cardiovasculare, hepatice, endocrine, metabolice.
Pentru realizarea examenului se recolteaza prima urina de dimineata, din care se
trimit la laborator cca 150 ml. Recoltarea se face intr-un vas curat, transparent.
Examenul cuprinde:
- examinarea fizica a urinei (aspect, culoare, densitate, miros)
- examinarea chimica (reactia acida, cercetarea unor substante chimice care sunt normal
sau patologic in urina glucoza, albumina, pigmenti, saruri minerale, cloruri)
- examenul sedimentului (leucocite, hematii, saruri, urati, fosfati, cilindrii)
La bolnavii cu psoriazis, tratati cu Cignolin, urmarirea examenului sumar de urina
este obligatoriu sa se faca saptamanal deoarece acest medicament produce nefrite.
Glicemia reprezinta dozarea glucozei in sange. Se urmareste pentru depistarea
eventualelor asteptari ale metabolismului glucidic. In vederea realizarii examenului se

recolteaza sange venos prin punctie venoasa (vezi tehnica recoltarii pentru RBW). Se
recolteaza 2 ,ml de sange in recipient steril, pe NaF. Valoarea normala este de
0,80-1,20 %.
Probele hepatice se cerceteaza in vederea stabilirii starii de functionalitate a
ficatului. Se urmaresc: TGP, TGO, Timol, sulfat de zinc, Takata B etc.
Se recolteaza 5-6 ml sange simplu, fara anticoagulant.
Valoriule normale pentru examenele cele mai uzuale sunt:
TGP 12 mU/ml (300 C)
TGO 16 mU/ml (300 C)
Timol 4 UML
Bilirubinita: - directa 0,2 mg %
- indirecta 0,8 mg %
- totala 1 mg %
Hemoleucograma + formula (HLF + F) se realizeaza prin recoltarea sangelui fara staza
venoasa, dimineata, inainte ca bolnavul sa manance. HLG + F reprezinta dozarea Hb in
sange, a numarului de eritrocite, leucocite si trombocite. Valorile normale ale
componebtelor sangvine urmarite sunt:
Hb 12 g % la femei
- 14 g % la barbati
Leucocite 4.000-8.000/mm3
Hematii 4.000.000-5.000.000/mm3
Trombocite 200.000-400.000/mm3
Formula leucocitara Limfocite 25 %
- Monocite 6-7 %
- Euzinofile 0-3 %
- Bazofile 5 %
- Neutrofile 65-67 %
Ureea sangvina se dozeaza in vederea testarii functionalitatii aparatului renal. Se
recolteaza 5-10 ml sange simplu fara anticoagulant, prin punctie venoasa. Valoarea
normala este de 0,2-0,40 g %.
VSH reprezinta volumul eritrocitar total. Sangele se recolteaza prin punctie
venoasa pe solutie de citrat de sodiu 3,8 %. Se recolteaza sangele cu o seringa de 2 ml.
Tehnica se efectueaza dimineata pe nemancate. Se aspira initial in seringa de 2 ml, 0,4
citrat de Na 3,8 %. Se schimba acul seringii, dupa care se recolteaza 1,6 ml sange.
Sangele poate fi introdus intr-o eprubeta etichetata ce va fi trimisa la laborator sau poate
fi aspirat in pipete Westergreen, cand determinarea se face la 30-60-120 minute. Valorile
normale sunt:
VSH la 1 h 3-5 mm
- la 2 h 10-12 mm
VSH-ul creste in orice proces infectios. La femei si la copii valorile sunt usor
crescute fata de barbati.
VSH-ul creste in timpul sarcinii si alaptarii.

I.5 INTERVENTII TRATAMENTE SPECIFICE, AUTONOME

SI DELEGATE
Incertitudinea cu privire la etiologia bolii nu permite un tratament cauzal
satisfacator; el ofera rezultate incontestante si adesea tranzitorii.
- Imunoterapia cu antigene bacilare, tuberculina 1/100.000 si mai ales exotoxina
bacilara (Longbin) ar actiona mai mult ca desensibilizant nespecific. Endotoxina ofera
rezultate dintre cele mai durabile, in doze progresiv crescande, de la 0,1la 0,5 ml din
dilutia 1/1.000, la doua zile, subcutanat, in cure de 1-2 luni, repetate la nevoie.
- Vitamina A in doze mari, eventual in asociere cu vitamina D2 buvabila.
- Vitamine din grupul B: B1 forte, B2, B6, B12, cate o fiola la doua zile, in serii de
15-20 de injectii, repetate la nevoie dupa o pauza de o luna.
- Factori lipotropi: Mecopar forte, cate doua-trei comprimate/24 ore, Heparina
lipocaica, comprimate sublinguale continand cate 1.000 ui si 20 mg factor lipocaic
pancreatic, cate 3-6 mg/24 h dupa mese, tinute sub limba pana la topire. Produce o
scadere apreciabila a beta lipoproteinelor transportoare de colesterol si scindarea
moleculelor mari lipo-proteice in molecule mici, usor difuzabile si asimilabile.
- Compusi organici sulfurati, eficace mai ales la cei cu glutationul sangvin
subnormal. Metionina 2-3 g.24 h, Mecopar forte sau Cisteina sub forma de Folicisteina.
Corticoterapia va fi rezervata formelor eruptive intense acute, eritrodermice sau
atropatice severe. Dozele vor fi individualizate dupa gravitatea cazului. In general sunt
indicate doze mediii si cure mijlocii ca durata:
- Prednison 30-40 mg/24 h
- Supercortizol 20-30 mg/24 h
- Superprednol 2-3 mg/24 h
O medicatie preconizata in ultimii ani este acea cu citostatice, recunoscandu-se
indeosebi Metrotrexatil, antagonist al acidului folic, dupa diverse scheme:
- 2,5 mg, timp de 6 zile, pauza 3 zile
- 5 mg, timp de 6 zile, pauza 7 zile
- 25-50 mg administrat i.v., apoi urmeaza scaderea dozei
Datorita tratamentului prelungit (1-5 luni) pot aparea o serie de accidente
hematologice (leucopenie, trombocitopenie), digestive (ulceratii gastrice, melena), renale
si hepatice, acestea putand fi usoare, alteori grave (atrofie galbena acuta, necroze ce duc
la ciroze). De aceea, actualmente, majoritatea autorilor considera ca citostaticele nu sunt
indicate in tratamentul psoriazisului, tinand seama de rezultatele inconstante si de
riscurile serioase ale acestui tratament. O ameliorare a functiilor articulare a fost relatata
recent in psoriazis atropatic cu izofosfamida desi aceasta afectiune nu are o baza
imunologica.
Tratamentul local consta in aplicarea de pomezi (local) cu substante reductoare. Se
utilizeaza mai ales Crisarobina (1-2-4 %), o substanta extrasa din Andicararoba, planta
tropicala sau un derivat sintetic al Crisarobinei Cignolinul (dioxiantranol) precum si

Oleum Cadini (20-40 %), gudron vegetal extras dintr-o varietate de pin (Ienuperus
oxicedrus).
Cignolinul are actiune antienzimatica, acest medicament avand proprietatea de a
inhiba in vitro lactatdehidrogenaza si fosfatoza alcalina.
Inainte de inceperea tratamentului cu aceste substante se indeparteaza scuamele cu
o pomada continand acid salicilic 5-10 % la adulti si 2 % la copii. Pentru a testa toleranta
se dau la inceput doze mai mici de substante active. In cazul Cignolinului se incepe cu
0,25 %, crescand apoi progresiv. Asocierea Cignolinului cu acidul salicilic conduce la
rezultate mai bune. Se poate formula astfel:
Rp
- Cignolin 0,25-3 g
- Acid salicilic 5-10 g
- Vaselina 100 g
Rp

- Oleum Cadini 20 g
- Lanolina 10 g
- Vaselina ad/100 g
Dupa vindecarea efluorescentelor de psoriazis raman pete decolorate care in cele
din urma dispar. In timpul tratamentului cu Crisarobina sau Cignolin poate surveni un
eritem crisofanic, care atunci cand este mai pronuntat impune suspendarea temporara a
acestor medicamente si linistirea procesului inflamator cu o crema calmanta, Dupa
Oleum Cadini apar deseori leziuni de acnee cadica.
Pentru psoriazisul pielii capului se recomanda pomezi cu Colonul (Calomel) 3-510 %.
In ceea ce priveste psoriazisul plicilor ca si cel de pe tegumente cu leziuni mai
limitate si rebele la terapia reductoare aici unguentul cu hidrocortizon sub pansament
ocluziv sau preparate mai active: Triamcinolon, Fluormetazon, Fluocinolon N.
La aceastea se adauga efectele bune ale helioterapiei, mai ales sub forma de cura
heliomarina, acestea ducand la vindecarea leziunilor, intr-un numar maimare de cazuri
recidive.
Recent, o noua metoda numita PUVA (Psorolen ultraviolete tip A) a dus la albirea
leziunilor de psoriazis in procente de 80-90 % din cazurile tratate. Dupa o priza orala de
Psoralen (meladinina) la doua ore se expune bolnavul la raze ultraviolete 3-5 minute,
intr-o incapere inchisa, expunerea facandu-se gradat pana la 15-20 minute, 20 de sedinte
in medie, bine suportate de bolnavi.

INTERVENTIILE AUTONOME SI DELEGATE PROPRII

ASISTENTEI MEDICALE
1. SUPRIMAREA PRURITULUI SI ALINAREA DURERII PRIN:
- examinarea regiunilor afectate
- facilitarea vasoconstrictiei prin mentinerea unei temperaturi racoroase in incapere
- reducerea la minim a imbracamintei si invelitorilor

- aplicarea de pansamente umede, racoroase

- ungerea leziunilor uscate cu creme si lotiuni (acestea din urma sunt aplicate dupa baie si
inainte de uscare pentru a facilita hidratarea pielii)
- aplicarea de analgezice sub forma de lotiuni sau unguente (dupa prescriptia medicului)
- administrarea sedativelor si tranchilizantelor prescrise
2. EVITAREA ALTOR IMBOLNAVIRI ALE PIELII:
- protejarea pielii sanatoase contra mauratiei atunci cand aplicam pansamente umede
- uscarea umiditatii prin buretare (tamponare) nu prin frectionare
- se atrage atentia asupra riscului arsurii atunci cand pansamentul este prea cald
- se va atrage atentia asupra folosirii sapunului, deoarece poate irita pielea care este lezata
(o piele prezentand deja eroziuni sau care este congestionata devine foarte sensibila la
toate produsele chimice sau tratamente fizice)
- se va atrage atentia asupra frecarii riguroase a pielii cu un prosop (servet) este suficient
pentru a provoca (declansa) o inflamatie pe o leziune deja existenta, care se va agrava si
se va intinde
- se va impune o limpezire buna a pielii inainte de a o sterge cu o tesatura uscata
- se va folosi pentru indepartarea crustelor, produse uleioase care inmoaie si care
favorizeaza indepartarea pansamentelor
3. FAVORIZAREA RETROCEDARII EVENTUALELOR PROCESE
INFLAMATORII PRIN:
- asigurarea continuitatii si intermnitentei pansamentului umed dupa caz pentru a
reduce intensitatea inflamatiei
- respectarea prescriptiilor medicului in aplicarea medicamentelor cu corticosteroizi
(masarea lejera a medicamentului pentru a facilita penetratia)
- prevenirea pacientului asupra faptului ca folosirea indelungata a steroizilor poate avea
efecte neplacute
- in tratamentul dermatozelor cronice se vor folosi emulsii hidrosolubile, creme,
unguente, paste
- tratamentul se modifica in functie de reactia chimica si trebuie avizat pacientul sa
anunte cand medicatia sau pansamentul pare a-i irita pielea
4. PREVENIREA FORMARII CRUSTELOR PRIN:
- efectuarea de bai si tratamente umede pentru detasarea scuamelor
- indepartarea medicamentului cu ulei mineral inaintea unei noi aplicatii
- asigurarea unei alimentatii bogate in proteine
- administrarea conform prescriptiilor a medicamentelor orale si locale
5. PREVENIREA INFECTIEI SECUNDARE:
- toate leziunile cutanate se considera ca infectioase pana va fi stabilit diagnosticul (poate
fi vorba de boli infectioase, eruptive si de aceea este de dorit ca pacientul sa fie izolat, iar
persoanele care intra in contact cu el sa poarte halat)
- purtarea manusilor de catre toate persoanele care vin in contact cu tegumentele
bolnavului
- manipularea atenta a tuturor materialelor sterile

- asigurarea medicamentelor prescrise prin aplicarea pansamentelor ocluzive atunci cand

e nevoie sa se pastreze medicamentul in contact permanent cu leziunea
5. MOBILIZAREA RESURSELOR PSIHOLOGICE PENTRU A PUNE CAPAT
ANXIETATII SI DEPRESIEI:
- pacientul anxios este ajutat sa-si regeseasca increderea, sa-si identifice problemele si sa
le geseasca solutii de rezolvare
- dermatozele pot modifica grav infatisarea pacientului, antrenand izolare sociala si
privari de la tot felul de activitati
- afectiunile cronice pot avea efect nefast asupra vietii persoanei, conducand la depresie si
imagine de sine negativa
- pruritul poate constitui o jena constanta somnului, intensificarea sentimentelor negative
ducand la oboseala accentuata
- pacientul isi pune toata speranta intr-o ingrijire buna si sprijinul personalului medical
care il intelege
- este important ca asistenta medicala sa-si stapaneasca sentimentele de aversiune, de
repulsie fata de pacientii cu dermatoze grave, acestora dorind sa le arate toata
consideratia pentru a nu agrava starea lor psihologica
- pacientul trebuie sa poata sa-si exprime frica si sentimentele negative care il stapanesc,
are nevoie de caldura umana si compasiune

I.6 EVALUARE. EVOLUTIE. COMPLICATII. PROGNOSTIC

Evolutia psoriazisului este cronica, cu numeroase recidive. Dintre formele
evolutive sunt de mentionat: psoriazisul pustulos, eritrodermic si atropatic. Se disting
doua forme de psoriazis pustulos: palmo-plantar si generalizat.
A. PSORIAZISUL PUSTULOS PALMO-PLANTAR, caracterizat prin pustule
superficiale, sterile, putin proeminente, care recidiveaza continuu, lasand dupa uscarea lor
suprafete keratozice; acesta trebuie deosebit de acrodermatozele Hallopeau, unde
pustulele au sediu la extremitatea degetelor si dishidratozele micotice suprainfectate.
B. PSORIAZISUL PUSTULOS GENERALIZAT forma mai severa cu pustule
amicrobiene care apar pe leziunile unui vechi psoriazis; alteori afectiunea se manifesta
prin placi rosii pe care survin numeroase pustule superficiale, cu evolutie excentrica si
descuamari psoriaziforme eruptia cutanata fiind insotita de febra 30-40 0C, astenie,
artralgii, poliadenopatii, mai ales in varietatea rupioida (pustule crustoase, ostreacei).
Histopatologic, psoriazisul pustulos se caracterizeaza prin imaginea obisnuita de psoriazis
si prezenta in stratul malpighian a unor pustule spongiforme (acumulari de polinucleare
in celule care devin vaculare ca si in spatiile intercelulare).
C. PSORIAZISUL ERITRODERMIC, poate surveni in urma unui tratament general cu
corticoizi sau antropaludice de sinteza sau dupa aplicatii locale cu unguente iritante,
continand concentratii mari de reductoare intr-un psoriazis obisnuit. Aceasta forma se
caracterizeaza prin generalizarea eruptiei care ia aspectul unei eritrodermii descuamative.
Cand mai persista efluorescentele psoriazice, diagnosticul este usor, insa poate fi si dificil
daca aspectul tipic a disparut. In acest din urma caz, pielea este rosie, edematoasa,
zemuinda, bolnavii sunt febrili (38-39 0C), deshidratati.
D. PSORIAZISUL ATROPATIC, este caracterizat prin aparitia in cursul psoriazisului a
unor tumefactii articulare interesand degetele, articulatii mari si chiar vertebrele, ducand
la deformari si anchiloze. Prin imunoelectroforeza s-a putut evidentia o crestere a igMglobulinelor la bolnavii cu psoriazis atropatic, in schimb absenta factorului reumatoid
este remarcata.
Aceste trei forme de psoriazis (pustulos, eritrodermic si atropatic) sunt considerate
de unii autori ca fiind complicatii severe ale psoriazisului. Alte complicatii sunt:
eczematizarea, lichenificarea si piodermizarea leziunilor.

I.7 EDUCATIE PENTRU SANATATE

Se admite de catre majoritatea autorilor ca psoriazisul survine pe un teren de
predispozitie genetica asupra caruia actioneaza o serie de factori, ca: tulburari de
metabolism, factori climatici, factori endocrini, socuri emotive, infectii, tulburari
imunitare, factori alergici.
De aceea se impune cunoasterea de catre fiecare individ si in special de catre cei
predispusi genetic a tuturor metodelor de evitare a factorilor declansatori (alimentatie
corespunzatoare, asigurarea conditiilor optime de mediu, prevenirea tulburarilor
endocrine, evitarea stresului si anxietatii, a emotiilor puternice, cunoasterea si respectarea
tuturor regulilor de igiena a tegumentelor si fanerelor, evitarea factorilor elergici,
ridicarea rezistentei organismului).
In primul rand se impune cunoasterea principalelor functii ale pielii si rolul ei
major in mentinerea sanatatii intregului organism.
PRINCIPALELE FUNCTII PE CARE PIELEA LE INDEPLINESTE DATORITA
ALCATUIRII SALE VARIATE SUNT:
1. Apara organismul impotriva agentilor patogeni, impiedicand patrunderea acestora.
2. Apara organismul impotriva unor radiatii (ultraviolete) prin pigmentii pe care ii
contine.
3. Receptioneaza excitatiile termice, tactile, dureroase.
4. Participa la excretia substantelor rezultate din metabolism: prin glandele sudoripare,
elimina apa, clorura de sodiu, uree glucoza, corpi cetonici.
5. Participa la termoreglare atat prin termoliza cat si prin mentinerea temperaturii, prin
stratul adipos ce are rol de izolator termic.
6. Participa la absorbtie (unele medicamente pot fi absorbite prin piele, intrand apoi in
circulatia generala).
7. Participa la respiratie, o cantitate mica de O2 poate intra in piele, la fel se elimina o
mica cantitate de CO2
Pentru a indeplini aceste roluri, trebuie ca pielea sa fie curata, sanatoasa si
ingrijita.
Pentru o piele sanatoasa si pentru evitarea tulburarilor de metabolism este necesara
respectarea unei alimentatii corespunzatoare bazata pe o ratie alimentara. Ratia
alimentara reprezinta cantitatea de alimente ingerate ce satisface in mod optic toate
nevoile nutritive ale individului intr-o perioada de timp limitata.
In calcularea nevoilor nutritive ale organismului se tine seama de cantitatea de
energie eliberata de fiecare categorie de principii alimentare (arderea unui gram de
glucide elibereaza 4,1 calorii, a unui gram de lipide 9,3 calorii, a unui gram de proteine
4,1 calorii), de greutatea, inaltimea, varsta, sexul, starea organismului individului
respectiv, temperatura mediului ambiant, travaliul muscular. Intr-o alimentatie rationala,
cele trei principii alimentare trebuie asigurate in proportii echilibrate. Pentru o buna
mentinere a functionalitatii pielii nu se neglijeaza nici aportul hidric, care se apreciaza in
jurul cifrei de 2,5 litri pe zi. Aportul hidric este reprezentat de apa continuta in alimente

(cca 800-1.000 ml), de apa ingerata ca atare (cca 1.000-1.200 ml) si de apa rezultata din
arderile metabolice (cca 200-300 ml), cunoscut fiind ca prin arderea unui gram de lipide
se obtin 107 ml de apa, unui gram de glucide 55 ml apa, unui gram de proteine 41 ml de
apa. Este necesar deasemenea ca alimentatia sa fie bogata in vitamine (A, B2, PP, C) si
saruri minerale.
Intre aportul de alimente si apa si eliminarea reziduurilor exista un echilibru la
care contribuie o serie de factori neurohormonali de reglare.
Un alt factor care influenteaza starea de sanatate a pielii este temperatura mediului
ambiant. Datorita variatiilor de temperatura se usuca si se deshidrateaza. Cand
temperatura este prea ridicata, pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare
eliminand o cantitate de sudoare; pielea este acoperita de transpiratie, ceea ce necesita
masuri specifice de igiena. Respectarea riguroasa a regulilor de igiena, confera un aspect
sanatos tegumentelor si mareste rezistenta organismului fata de infectii. Sunt necesare
deasemenea, tehnicile de intretinere a sanatatii si frumusetii pielii si intregului organism
(dusuri reci, masaje, periaje etc.).
Igiena de zi cu zi incepe prin curatirea pielii, prin dusuri sau bai zilnice care ajuta
la pastrarea unei epiderme in stare perfecta de sanatate, dar si a unei dispozitii generale.
Baile sunt indicate sa fie efectuate de doua-trei ori pe saptamana. Vara sunt
indicate dusurile zilnice. In alegerea sapunului se va avea in vedere natura pielii corpului
si sensibilitatea ei. Pentru pielea uscata sau usor iritata sunt recomandate sapunurile cu
lanolina. Pentru pielea normala si sanatoasa se pot folosi sapunuri de toaleta obisnuite.
Pentru baie sunt folosite anumite produse in compozitia carora intra: extracte de plante,
unele saruri acide si alcaline, uleiuri eterice, detergenti, emulgatori, parfumuri etc.,
actiunea acestor produse este de a imbunatati calitatea apei de spalat (cand este prea dura)
si de a stimula functiile pielii prin actiunea lor astringenta, tonica, invioratoare. Peria
moale sau o manusa speciala sunt recomandate pentru periatul uscat inainte de a face
dusul. Factorul important al unei bai il constituie temperatura apei. Baile prea calde sunt
periculoase; obosesc inima, slabesc organismul, temperatura indicata este de 37 0C, iar
durata lor este de 10-20 de minute.
Dusul de seara, ca si baia are efect calmant. Dimineata dusul caldut, urmat pe cat
posibil de un dus mai rece invioreaza corpul. Dusul sau baia nu trebuie facute imediat
dupa masa, fiind necesar sa treaca 2-3 ore in special dupa masa principala.
Pentru calmarea tensiunii nervoase sa lasam sa curga apa calduta timp de cateva
minute, de-a lungul coloanei vertebrale, apoi pe ceafa.
Baile de abur, datorita transpiratiei abundente pe care o provoaca, ajuta la
eliberarea toxinelor din organism. Dupa baia de abur se vor efectua dusuri nu prea reci in
vederea calirii organismului. Baia de abur in unele afectiuni sunt contraindicate.
Masajul este un procedeu complex de operatii, care constau in miscari exercitate in
mod sistematic, cu mana sau aparate speciale, asupra diferitelor regiuni ale corpului. Ele
se practica preventiv si curativ cu scopul de a mentine vitalitatea muschilor si elasticitatea
dermului.
Avantajele unui masaj realizat la timp si corect sunt:

1. Indeparteaza stratul de celule moarte de la suprafata pielii si excesul de sebum din

glandele sebacee, avand astfel un efect de curatire.
2. Stimuleaza activitatea glandelor sebacee, ceea ce contribuie la refacerea mantalei
acide a pielii.
3. Invioreaza tonusul muschilor, pielea mentinandu-si elasticitatea si totodata impiedica
formarea depozitelor de grasime in tesuturile de sub piele.
4. Influenteaza favorabil tesutul nervos, relaxand si calmand intregul organism.
Un confort psihic corespunzator, o ingrijire atenta a pielii si fanerelor, evitarea
alergenilor, conditii de mediu optime, o alimentatie sanatoasa, contribuie la scaderea
riscului declansarii eruptiei la persoanele cu teren genetic predispozant si al aparitiei unui
nou puseu eruptiv la persoanele cunoscute cu psoriazis.

I.8 MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL

SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu
aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea
diferitelor activitati in conditii de securitate.
La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar,
vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii
muncii.
Astfel, persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
a) riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli;
b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate: butelii de O 2, aparatura
electrica in cazul resuscitarii cardiorespiratorie etc.;
c) dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (ecran de protectie,
manusi, sorturi);
d) mijloacele de protectie si autoprotectie pentru a evita contaminarea cu produsele de
excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita etc.);
e) modul de interventie in caz de avarii sau accidente;
f) semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipiente de sticla, cutii,
flacoane etc.);
g) semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de iradiere etc.;
h) purtarea echipamentului de protectie, alcatuit din:
- halat alb
- calota
- papuci ce pot fi usor decontaminati
Vestiarele echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele pentru
imbracamintea personala de exterior.
Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului; acesta va fi
schimbat cu hainele personale la iesirea din tura, dupa o spalare si aseptizare a mainilor.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze 15-30 de secunde. Pe mainile ude
aplicam 3-5 ml sapun sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde
pentru fiecare din cei 6 pasi aratati mai jos.
Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.
Cand ar trebui spalate mainile ?
- ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare;
- inainte de contactul cu pacientul;
- inainte de baie;
- dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;
- dupa indepartarea manusilor;
- inainte si dupa parasirea saloanelor;
- inainte de manuirea hranei;
- inainte de procedurile aseptice: ingrijirea unei rani, injectii, punctii etc.;

- inainte de contactul cu orice pacient.

Cei 6 pasi ai spalarii mainilor
1. mainile pe fetele palmare
2. mainile pe fetele dorsale
3. palmele - interdigital
4. degetele cu palma opusa
5. policele cu palma opusa
6. unghiile prin rotatii cu palma opusa
i) se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehniceelectrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant (podele, covoare,
electroizolante etc.);
j) in sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator unde se lucreaza si cu gaze
narcotice inflamabile, se interzice purtarea imbracamintei din fibre sintetice sau lana;
k) se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sa se
atinga gura sau fata, cu mainile;
l) se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor;
m) depozitareaq reziduurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea
medicala;
n) se cere respectarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea si
aplicarea tratamentelor.

CAPITOLUL II
PLANUL DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI CU PSORIAZIS

II.1 CULEGEREA DATELOR SI INFORMAREA DESPRE

BOLNAV
A. DATE RELATIV STABILE
1. Informatii generale:
Nume:
B.V.
Varsta:
21 ani
Sex:
masculin
Stare civila: necasatorit
2. Caracteristici individuale:
Rasa:
alba
Limba:
romana
Religie:
ortodoxa
Cultura:
medie
Ocupatie:
student
Talie:
1,80 m
Greutate;
72 kg
Grup sangvin: 0I
Rh:
pozitiv
3. Gusturi personale si obiceiuri: prefera plimbarile in aer liber si sa asculte muzica cu
volumul la maxim. Alimentele preferate: cartofiprajiti cu sos picant, ciocolata, alune
sarate. Consuma alcool ocazional, o ceasca de cafea zilnic si fumeaza 4-5 tigari.
4. Evenimente biografice legate de sanatate:
Boli anterioare: amigdalita repetata, hepatita tip A la 3 ani, fractura radius stang,
1/3 distala la 18 ani, vindecata fara sechele. Nu a avut interventii chirurgicale.
5. Elemente fizice si reactionale:
Grup sangvin:
0I
Proteze:
nu prezinta
Alergii:
neaga
Deficite senzoriale: nu prezinta
6. Reteaua de sustinere a pacientului: pacient, familie.
B. DATE VARIABILE
1. Legate de starea fizica:
Temperatura: 36,2 0C
TA:
120/70 mm Hg
FR:
18 r/min
Puls:
68 p/min
Apetit:
prezent
Eliminare: normala
Somn:
ore insuficiente de somn
2. Legate de conditii psiho-sociale:
Anxietate:
moderata

Stres:
prezent
Confort:
partial
Stare depresiva:
prezenta
Stare de constienta:
prezenta
Capacitate de comunicare: afectata
Acceptarea sau neacceptarea rolului debolnav: accepta greu rolul de bolnav

II.2 INFORMATII LEGATE DE BOALA

DIAGNOSTIC LA INTERNARE (12.11.2006)
Bolnavul prezinta tensiune arteriala 120/70 mmHg, puls 68/min, respiratie 18
r/min, mictiuni normale, scaun normal, sentiment de insingurare, anxietate, cunostinte
insuficiente despre boala, placarde eritemato-scuamoase, situate pe trunchi, membre si
pielea paroasa a capului.
ISTORICUL BOLII
In urma ciu patru luni s-a hotarat sa sustina examen la o facultate pentru care nu
era pregatit suficient. Marturiseste ca se temea de acel examen dat fiind faptul ca mai
fusese respins de doua ori. Dupa doua luni constata aparitia de placarde eritemoscuamoase pruriginoase.

II.3. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR DESPRE

BOLNAV

ANALIZA SATISFACERII CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE B.V.

NEVOIA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
1.Nevoia de a respira Frecventa respiratiei este normala
si de a avea o buna
18r/min
circulatie
Amplitudinea respiratiei este
normala, ritmul este normal, simetria
miscarilor respiratorii este normala,
ambele hemitorace prezinta aceeasi
miscare de ridicare si coborare in
timpul inspiratiei si expiratiei.
Pulsul este incadrat in limite normale
70/min, pauzele dintre pulsatii sunt
egale, pulsul este ritmic.
Tensiunea arteriala este in limite
normale.
2.Nevoia de a bea si Cavitatea bucala prezinta dentitie
a manca
buna, mucoasa bucala roz si umeda,
limba roz, gingii roz si aderente
dintilor.
Masticatie usoara si eficace.
Reflex de deglutitie prezent.
Digestie lenta si nestingherita.
Deprinderi alimentare 3 mese pe zi.
Apetit prezent.
Hidratare 1500/2000ml/zi

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSA DE
DIFICULTATE

NEVOIA
3.Nevoia de a
elimina

4.Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura
5.Nevoia de a dormi
si a se odihni

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Frecventa mictiunilor este normala 45 / zi, cantitate normala.
Culoarea urinei-galben deschis
Aspectul urinei-normal, clar,
transparenta la inceput.
Densitatea urinei normala

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
Constipatie- scaun la doua patru
zile din cauza unui tranzit
intarziat.
Cantitatea este redusa, consistenta
si uscata.
Forma bile dure de marimea
maslinelor.
Culoare inchisa
Tenesme, crampe.

SURSA DE
DIFICULTATE
Surse de ordin
psihologic: anxietate,
stress, situatie de criza.
Surse de ordin
sociologic: schimbarea
modului de viata.
Toti acesti factori
conduc la constipatii.

Somn perturbat-ore insuficiente

de somn, pacientul adoarme
foarte greu si se trezeste foarte
devreme, prezinta o stare de
tensiune psihica continua,
neliniste, framantare.

Surse de ordin fizic:

senzatie de disconfort
datorata pruritului de la
nivelul tegumentelor.
Surse de ordin psihic:
anxietate, stress, situatie
de criza.
Sursa de ordin sociocultural: insuficienta
cunoasterii de sine.

Postura adecvata, miscari adecvate

datorate unui aparat locomotor
integru a sistemului nervos, si a
aparatului vestibular.

NEVOIA
6.Nevoia de a se
imbraca si a se
dezbraca
7.Nevoia de a
mentine temperatura
corpului in limite
normale

8.Nevoia de a fi
curat, ingrijit, de a
proteja tegumentele
si mucoasele
9.Nevoia de a evita
pericolele

10.Nevoia de a
comunica

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Pacientul se imbraca corespunzator
situatiei sale.
Capacitatea fizica de imbracare si
dezbracare este normala.
Temperatura corpului este incadrata
in limite normale 36-36,50C.
Pielea este de culoare roz transpiratie
minima, senzatie placuta fata de frig
sau caldura.
Stare de confort la o temperatura a
mediului ambient de 18-250C
Pacientul cunoaste normele de igena
corporala si le respecta

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSA DE
DIFICULTATE

Alterarea tegumentelor datorita

crustelor, leziunilor de grataj,
placardelor eritemato-scuamoase.

Surse de ordin psihic:

anxietate, stress. Acesti
factori conduc la aparitia
unui nou puseu psoriazic
si implicit a leziunilor
tegumentare.

Reactii afective manifestate prin:

neliniste (lipsa de liniste sufleteasca, framantari), anxietate
datorita sentimentului profund de
disconfort. Lipsa comunicarii la
nivel afectiv datorata insuficientei
cunoasteri a boala.

Lipsa cunoasterii:
insuficienta cunoasterii
de sine si de situatia in
care se afla.

Pacientul cunoaste masurile de

prevenire a accidentelor, a infectiilor,
agresiunilor agentilor fizici, termici,
chimici, etc.; autoagresiunilor suicid
si mutilari

NEVOIA
11.Nevoia de a
actiona conform
propriilor convingeri
si valori, de a
practica religia.
12.Nevoia de a fi
preocupat in vederea
realizarii

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Pacientul isi exprima propriile valori
si convingeri, isi planifica singuri
activitatile religioase.
Pacientul presteaza activitati
corespunzatoare capacitatii si
situatiei sale actuale.

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSA DE
DIFICULTATE

Imaginea de sine afectata- satre

de dezavantaj pe care pacientul o
percepe in comparatie cu ceilalti

Surse de ordin
psihologic; stress,
anxietate datorate
pierderii imaginii de
sine.
Surse de ordin fiziclezarea integritatii fizice.
Surse de ordin
psihologic: anxietate,
situatie de criza, neadaptarea la rolul de bolnav.
Surse de ordin
sociologic- singuratate
Surse de ordin psihic:
anxietate, stress.
Acesti factori conduc la
aparitia unui nou puseu
psoriazic si implicit a
leziunilor tegumentare.

13.Nevoia de a se
recrea

Pacientul este plictisit, trist,

dezinteresat de ceea ce este in
jurul sau, nu participa la activitati
de recreere.

14.Nevoia de a
invata cum sa-ti
pastrezi sanatatea.

Pacientul dobandeste cunostinte noi, Alterarea tegumentelor datorita

in toate sectoarele vietii psihice
crustelor, leziunilor de grataj,
(cunoastere, vointa, emotivitate).
placardelor eritemato-scuamoase.
Este interesat si doreste sa acumuleze
cat mai multe cunostinte in vederea
pastrarii sanatatii. Pacientul participa
cu placere la orele de Educatie pentru
sanatate.

PROBLEME ACTUALE
-

alterarea integritatii tegumentelor

anxietate moderata
dificultate in a se odihni
comunicare ineficace la nivel afectiv
dificultate in a indeplini activitati recreative

PROBLEME POTENTIALE
-

plagi infectate
insomnie
dezechilibru psihic
izolare sociala
pierderea imaginii de sine

DIAGNOSTIC NURSING
Alterarea integritatii tegumentelor, datorita aparitiei unui dezechilibru metabolic,
manifestata prin placarde eritemato-acuamose albe sidefii.
Anxietate moderata, datorita amenintarii pierderii imaginii de sine, manifestata
prin agitatie.
Dificultate in a se odihni, datorita nellinistii, manifestata prin insomnie initiala.
Comunicare ineficace la nivel afectiv, datorita anxietatii, manifestata prin
dificultatea de a stabili legaturi.
Dificultate in a indeplini activitati recreative datorita neadaptarii la situatia de
bolnav, manifestata prin dificultatea de a efectua o activitate preferata.

GRADUL DE DEPENDENTA AL BOLNAVULUI B.V.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie- independent

Nevoia de a bea si a manca- independent
Nevoia de a elimina partial dependent
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- independent
Nevoia de a odormi si a se odihni partial dependent
Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca- independent
Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale- independent
Nevoia de a fi protejat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoaseledependent
9. Nevoia de a evita pericolele- independent
10. Nevoia de a comunica- partial dependent
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori de a practica
religia- independent
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii- partial dependent
13. Nevoia de a se recreea- dependent
14. Nevoia de a invata cun sa-ti pastrezi sanatatea- independent

TABEL CU PLANIFICAREA SI APLICAREA INGRIJIRILOR PACIENTULUI B.V.

PROBLEMA
OBIECTIVE
BOLNAVULUI
1.Prurit
-pacientul sa-si
diminueze
pruritul in 24 ore
2.Dificultate de -pacientul sa
a se odihni
poata dormi fara
sa se trezeasca 78 ore pe noapte si
1-2 ore pe zi in
termen de 48 ore
3.Leziuni de
-pacientul sa-si
grataj la nivelul diminueze
tegumentelor
leziunile de grataj
in termen de 4
zile
4.Anxietate

-pacientul sa-si
administreze
semnele anxietatii
in 48 de ore
5.Dificultatea de -pacientul sa
a comunica
comunice liber cu
personalul de
ingrijire in 24 de
ore sa-si exprime
nevoile fara jena
PROBLEMA
OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

EVALUARE

-am recomandat pacientului aplicarea de comprese reci pe -bolnavul afirma o

zonele pruriginoase in vederea calmarii senzatiei de prurit ameliorare usoara a
senzatiei de prurit
-am discutat cu pacientul si am pus la dispozitia acestuia -bolnavul cunoaste
materiale pentru tehnici de relaxare, exercitii respiratorii
tehnicile de relaxare si
efectuate timp de cateva minute inainte de culcare cu
practica exercitii
scopul de a se odihni
respiratorii inainte de
-am administrat Bromoval 2 x 1 tb/zi
culcare
-am pus la dispozitia bolnavului lenjerie curata de pat si
corp si materiale pentru igiena zilnica, explicandu-i
necesitatea respectarii riguroase a igienei pentru
favorizarea cicatrizarii rapide a leziunilor tegumentare
-am administrat tratamentul medicamentos prescris:
Acid salicilic 10%, aplicat local pe tegumentele acoperite
de scuame, comprese cu rivanol 1%, pe leziunile de grataj
-am discutat cu pacientul despre boala sa furnizandu-i
informatii pe care nu le cunostea si care intr-o oarecare
masura i-a redat increderea in sine

-s-a constatat o
ameliorare foarte usoara
a leziunilor de grataj de
la nivelul tegumentelor

-am discutat cu pacientul incercand sa inspir incredere

spunandu-i ca este necesar sa-si exprime ideile si nu va
deranja pe nimeni facand acest lucru

-pacientul comunica
putin si isi exprima cu
greu nevoile

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

-starea de anxietate a
bolnavului a fost
ameliorata

EVALUARE

BOLNAVULUI
6.Prurit
-pacientul sa-si
diminuat
exprime disparitia
senzatiei de prurit
in 12 ore
7.Leziuni de
-leziunile de
grataj la nivelul grataj sa se
tegumentelor
vindece in trei
zile

8.Anxietate
moderata

-pacientul sa-si
diminueze
semnele anxietatii
in 24 de ore

9.Dificultate in a -pacientul sa
comunica
comunice
satisfacator cu
personalul de
ingrijire si cu
ceilalti bolnavi
din salon in 24 de
ore

PROBLEMA

OBIECTIVE

-am recomandat pacientului aplicarea de comprese reci pe -bolnavul afirma

zonele pruriginoase in vederea diminuarii pruritului
disparitia senzatiei de
prurit
-am administrat tratamentul medicamentos prescris:
Vitamina A 10000 UI 3x2dj/zi, Bromoval 2x 1 tb/zi,
Acid salicilic 10% aplicat pe suprafete acoperite de
scuame, cruste dupa o prealabila baie calduta
-am asigurat lenjerie curata de pat si corp, i-am explicat
cum sa-si perieze parul fara a se produce leziuni de grataj
pe pielea paroasa a capului
-am incurajat bolnavul sa discute cu ceilalti pacienti ai
spitalului, i-am recomandat plimbari in aer liber in parcul
din curtea spitalului, i-am explicat necesitatea spitalizarii
si cat de important este sa evite stressul, emotiile,
deoarece in acest fel poate evita accentuarea puseului
psoriazic.
-am incurajat pacientul sa comunice cu echipa de ingrijire
explicandu-i ca in acest fel va fi cu mult mai bine pentru
el, i-am facut cunostinta cu un bolnav de varsta apropiata
cu el

-leziunile de grataj de la
nivelul tegumentelor sau ameliorat foarte putin

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

EVALUARE

-starea de anxietate a
bolnavului a fost
diminuata

-pacientul comunica
satisfacator cu bolnavii
din salon si mai ales cu
echipa de ingrijire

BOLNAVULUI
10.Dificultate in
a se odihni- ore
insuficiente de
somn

-pacientul afirme
ca s-a putut
odihni, ca a
dormit 6-7 ore
noaptea fara a se
trezi si doua ore
in timpul zilei- in
24 de ore
11.Anxietate
-pacientul sa
moderata
exprime sentidatorita
mente pozitive
amenintarii
legate de imagiintegritatii fizice nea de sine in
termen de 24 de
ore

-am incercat impreuna cu bolnavul sa intocmim un plan a

activitatilor sale cotidiene, in care activitatile intelectuale
sa alterneze cu activitati fizice usoare, placute in vederea
obtinerii unei odihne eficiente

-pacientul a reusit sa se
odihneasca pe timpul
noptii fara a se trezi

-am discutat cu bolnavul despre boala de care sufera,

despre manifestarile ei, despre modul in care trebuie sa se
adapteze, i-am explicat ca o atitudine plina de speranta si
optimism, combinata cu respectarea constincioasa a
tratamentului medicamentos favorizeaza vindecarea, de
asemenea am explicat bolnavului, care sunt factorii
declansatori ai puseului psoriazic si l-am invatat cum sa-i
evite
-am administrat tratamentul medicamentos prescris care
va ajuta refacerea tegumentelor si anume:
Vitamina A 10.000 UI 3x 2 dj/zi, Bromoval 2 x 1 tb/zi si
local unguent cu calomel 5 % pe pielea paroasa a capului
- am asigurat lenjerie curata de corp si de pat

-pacientul priveste cu
optimism si incredere
vindecarea bolii sale

12.Placarde
eritematoscuamoase pe
trunchi, membre
si pielea paroasa
a capului

-pacientul sa
prezinte o piele
integra si
sanatoasa in cca
18 zile

13. Constipatie

- pacientul sa aiba
sacun normal in
24 de ore

- am recomandat bolnavului ingerarea de lichide, precum

si o alimentatie care sa-i stimuleze tranzitul intestinal
- am informat bolnavul despre necesitatea efectuarii unor
exercitii fizice in vederea favorizarii tranzitului intestinal
- am administrat un laxativ usor 1 tb. Ciocolax

-pacientul prezinta
eflorescente psoriazice
decolorate pe trunchi,
membre, pielea paroasa
a capului, leziuni de
grataj in curs de
cicatrizare
- la cca. 8 ore de la
administrarea
laxativului, bolnavul a
avut scaun cu
caracteristici normale

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

EVALUARE

PROBLEMA

BOLNAVULUI
14. Placerde
decolorate pe
trunchi, membre
si pielea paroasa
a capului

- pacientul sa
prezinte o piele
integra sanatoasa
in cca. 14 zile

15. Eritem
crisofanic insotit
de senzatie de
usturime

- senzatia de
usturime sa
dispara in 24 de
ore

16. Pete
decolorate pe
trunchi, membre
si pielea
decolorata a
capului

- pacientu sa
prezinte o piele
integra in cca. 10
zile

17. Sentiment de
neliniste
declansat de
perspectiva
intoarcerii in
societate cu un
aspect fizic
schimbat

- pacientul sa
inteleaga
necesitatea
adaprtarii la
situatiile impuse,
sa se poata
reintegra normal
in societate dupa
externare

PROBLEMA

OBIECTIVE

- am inspectat tegumentele bolnavului, urmarind evolutia

regiunilor afectate de boala
- am asigurat lenjerie curata de pat si corp, am administrat
tratamentul prescris: Vitamina A 10.000 UI 3 x 2 dj/zi,
Bromoval 2 x 1 tb/zi, Calomel 5 %, Cignolin 0,5 %,
Cortelax 1 x 1 tb/zi
- am anuntat medicului aparitia eritemului crisofanic. S-a
recurs la un repaus de 2 zile de administrare a
unguentului cu Cignolin 0,5 %
- am aplicat pe regiunile cu eritem crisofanic
Hidrocortizon acetat
- am inspectat tegumentele bolnavului, urmarind evolutia
regiunilor afectate de boala
- am asigurat lenjerie curata de pat si de corp, am
administrat tratamentul prescris: Vitamina A 10.000 UI 3
x 2 dj/zi, Bromoval 2 x 1 tb/zi, Calomel 5 %, Cortelax 1 x
1 tb/zi
- am urmarit regimul de viata al bolnavului
- am discutat cu bolnavul despre modul de reintegrare in
societate, l-am incurajat si i-am redat increderea in sine

- pacientul prezinta pete

rozalii pe trunchi,
membre si pielea
paroasa a capului, in
curs de cicatrizare

INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE

EVALUARE

- senzatia de usturile a
disparut. Se mentine
aspectul eritematos al
tegumentelor din jurul
petelor decolorate
- pacientul prezinta pete
rozalii pe trunchi,
membre si pielea
paroasa a capului, in
curs de cicatrizare
- bolnavul pare
increzator in viitorul ce
il asteapta; senitmentul
de neliniste a disparut

BOLNAVULUI
18. Pete
albicioase pe
trunchi, membre
si pielea paroasa
a capului
19. Pete
decolorate pe
trunchi, membre
si pielea paroasa
a capului

- pacientul sa
prezinte o piele
integra si
sanatoasa in
decurs de 7 zile
- pacientul sa
prezinte o piele
integra , fara pete,
leziuni etc.
- pacientul sa
cunoasca factorii
declansatori ai
puseelor erutive si
modalitatile de
evitare a lor
- pacientul sa
cunoasca functiile
pielii si
importanta
respectarii
regulilor de igiena

- am inspectat tegumentele bolnavului urmarind evolutia

regiunilor afectate de boala
- am administrat tratamentul prescris: Vitamina A 10.000
UI 3 x 2 dj/zi, Bromoval 2 x 1 tb/zi, Calomel 5 %,
Cortelax 1 x 1 tb/zi, Cignolin 0,2 %
- am discutat cu bolnavul despre functiile pielii si metode
de ingrijire a acesteia, despre factorii de declansare a
puseului psoriazic
- am subliniat importanta unei alimentatii sanatoase si a
unei vieti linistite
- am pregatit documentele in vederea externarii

EXTERNARE

- Pacientul prezinta pete

rozalii pe trunchi,
membre si pielea
paroasa a capului, in
curs de cicatrizare
- bolnavul prezinta o
piele integra, usor
depigmentata, pe
trunchi, membre si
pielea paroasa a capului
- este pregatit psihic si
fizic pentru externare

EXTERNAREA BOLNAVULUI
BILANTUL AUTONOMIEI
Dupa 24 de zile de spitalizare in Spitalul de Boli Dermato-Venerice Ploiesti,
bolnavul se externeaza in stare ameliorata, fiind pregatit psihic pentru reluarea activitatii
sale.
Bolnavul prezinta respiratie normala (16 r/min), puls normal (68 pulsatii/min),
tensiune arteriala in limite normale (130/180 mm Hg). Nu prezinta deficiente in a se
alimenta, eliminarile sunt normale (un scaun pe zi de consistenta si culoare normale, treipatru mictiuni pe zi normale).
Sistemul osteo-muscular si tegumentele sunt integre si functionale, bolnavul
doarme si se odihneste bine, se imbraca fara ajutor, suporta imbracamintea fara probleme,
prezinta temperatura corpului in limite normale (T = 36,5 0C), cunoaste regulile de igiena
si le respecta, are capacitatea de a evita pericolele. Comunica la nivel afectiv si intelectual
cu cei din jur, se simte bine, se recreeaza in functie de posibilitati, are informatii despre
boala sa si despre ceea ce il inconjoara.
PROBLEMELE BOLNAVULUI LA EXTERNARE
- Bolnavul prezinta o piele integra cu pete usor depigmentate pe trunchi, membre si
pielea paroasa a capului.
PLAN DE RECUPERARE
Se recomanda la externare un confort psihic corespunzator, o ingrijire atenta a
pielii si fanerelor, evitarea lezarii tegumentelor, o alimentatie sanatoasa.
ANALIZE DE LABORATOR EFECTUATE BOLNAVULUI
Bolnavul
B.V.
B.V.
B.V.
B.V.
B.V.

Analiza
ceruta
RBW
GLICEMIE
NUMAR DE
LEUCOCITE
DENSITEA
URINEI
EXAMEN
SUMAR DE
URINA

Produs
biologic
Sange
Sange
Sange

Valoare
obtinuta
Negativ
80 mg %
4.600/mm3

Urina

1008

Valoare
normala
Negativ
80-120 mg %
4.0008.000/mm3
1003-1025

Urina

Leucocite
absente, hematii
absente,
glucoza
absenta,
albumina
absenta

Leucocite
absente, hematii
absente,
glucoza
absenta,
albumina
absenta

TABEL CU MEDICAMENTELE ADMINISTRATE BOLNAVULUI B.V.

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI

PREZENTARE
FARMACEUTICA

ACTIUNE
TERAPEUTICA

MOD DE
ADMINISTRARE

VITAMINA A

Drajeuri a
10.000 ui retinol
acetat

Vitamina
Oral: 3 x 2 dj/zi
hiposolubila,
contribuie la
mentinerea
structurii si
functiei
normale a
epiteliilor, intra
in constitutia
pigmentilor
fotosensibili
din retina,
corecteaza
hiperplazia si
hiperkeratoza
epiteliilor,
hameralopia,
xeroftalmina
care apar in
carenta
specifica
intervine in
sinteza
progesteronului

INDICATII SI
CONTRAINDICATII

DOZA
UNICA

Indicatii:
20.000
- Carente specifice, ui
stari de hipo sau
avitaminoza,
steatoree, obstructie
biliara, la copilul
mic, in sarcina, in
perioada de
alaptare, unele boli
de
piele:diskeratoza,
boala Darier,
psoriazis etc.;
afectiuni cronice cu
modificari
structurale si
functionale ale unor
epitelii: ozena,
bronsita cronica,
stomatite, olosite,
gastrita atrofica
(cectocolite,
hemeralopie,
xeroftalmie)

DOZA
PE
24 /R

OBS.

60.000
ui

Bolnavul
nu
prezinta
reactii
adverse
la admiNistrarea
de
vitamina
A

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI

BROMOVAL

PREZENTARE
FARMACEUTICA

Comprimate a
300 mg
bromisoval

ACTIUNE
TERAPEUTICA

MOD DE
ADMINISTRARE

Sedativ si
Oral:
hipnotic cu
2 x 1 cp/zi
actiune blanda,
rapida si de
durata relativ
scurta (3-4 ore)

INDICATII SI
CONTRAINDICATII

DOZA
UNICA

C.I.:
-hipervitaminoza A
se evita sau
prudenta in timpul
sarcinii.
Formele de uz oral
nu sunt eficace (nu
se absorb la
bolnavii cu
obstructie biliara
se recomanda
vitamina A
palmitat).
Indicatii:
1 cp pe
Tulburari nevrotice, zi
stari de excitatie,
tulburari
functionale,
neurovegetative,
insomnii.
C.I.:
Intoleranta la
bromuri,
insuficienta
respiratorie,
insuficienta
cardiaca,

DOZA
PE
24 /R

2 cp

OBS.

Bolnavul
nu prezinta
reactii
adverse la
administrarea
de
Bromoval

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI

CORTELAX

PREZENTARE
FARMACEUTICA

Drajeuri

ACTIUNE
TERAPEUTICA

MOD DE
ADMINISTRARE

Laxativ sau
Oral:
prgativ,
1 x 1 dj/zi
actioneaza prin
iritarea
colonului;
efectul apare
dupa 8-12 ore

INDICATII SI
CONTRAINDICATII

DOZA
UNICA

insuficienta renala
si insuficienta
hepatica, prudenta
la astmatici.
Prudenta sau se
evita in timpul
sarcinii, prudenta la
soferi, dispeceri.
Indicatii:
1 dj
Constipatie
functionala (cazuri
refractare la masuri
igienico-dietetice si
purgativele de
volum), pregatirea
pentru examenul
radiologic,
endoscopie,
interventii
chirurgicale.
C.I.:
- boli inflamatorii
ale colonului,
apendicita acuta,
colopatii
obstructive, achezie

DOZA
PE 24 /R

1 dj

OBS.

Efectul
medicamentului a fost
vizibil
dupa
cca. 8
ore de la
administrare

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI

PREZENTARE
FARMACEUTICA

ACTIUNE
TERAPEUTICA

MOD DE
ADMINISTRARE

CIGNOLIN

Solutie 0,2 g %

Inlocuitor al
crisarobinei,
iritant local,
reducator

Extern prin
badijonarea
tegumentelor

ACID
SALICILIC

Unguent 5 %
Unguent 10 %

Antiseptic
Aplicare externa
slab, keratolitic pe tegumente:
si keratoplastic - unguent 10 %
- unguent 5 %

INDICATII SI
CONTRAINDICATII

intestinala, dureri
abdominale de
cauza neprecizata,
se va evita in
timpul sarcinii,
alaptarii si la copii
mai mici de 6 ani.
Indicatii:
- afectiuni
dermatologice,
eczeme, psoriazis

Indicatii:
Se foloseste contra
verucilor, hiperkeratozelor, in
concentratii peste
5%
C.I.:
-pentru conservarea
alimentelor si in
administrarea pe
cale orala

DOZA
UNICA

DOZA
PE 24 /R

OBS.

In concentratii
crescute
poate
provoca
eritemul
cridofanic

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI

PREZENTARE
FARMACEUTICA

ACTIUNE
TERAPEUTICA

MOD DE
ADMINISTRARE

CALOMEL

Unguent 5 mg %

Calogen,
Aplicare externa
purgativ
pe tegumente
vermitag,
diuretic,
antiseptic extern

ACETAT DE
HIDROCORTIZON

Unguent

INDICATII SI
CONTRAINDICATII

Indicatii:
Pentru actiunea
topica si
dezinfectanta se
foloseste in
oftalmologie,
dermatologie
(psoriazis, pruriga,
prurit anal, acnee,
efelide, herpes
genital).
C.I.:
- gastroenterite,
ileus paralitic,
iritatii gingivale si
in mod special la
cei cu afectiuni
renale
Glucocorticoid Aplicare externa Indicatii:
cu actiune
pe tegumente
- dermatoze,
antiinflamatorie,
dermite de contact,
eficace local,
seboree, prurit anoeste destinat
genital si cu lechemai ales pentru
nificare
uz topic
tenosinotiva si
procese oculare
inflamatorii

DOZA
UNICA

DOZA
PE
24 /R

OBS.

REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ADMINISTRATE

BOLNAVULUI B.V.
BOLNAVUL
B.V.

DENUMIREA
MEDICAMENTULUI
VITAMINA A

B.V.

BROMOVAL

B.V.

CORTELAX

B.V.

UNGUENT CU
HIDROCORTIZON
ACETAT 1 %

REACTII ADVERSE
Tratamentul indelungat cu doze mari
(100.000 u.i. sau mai mult zilnic, la
adult, 25.000-50.000 u.i. zilnic la sugar)
provoaca anorexie, greata, pierdere in
greutate, cefalee, iritabilitate, uscarea si
descuamarea pielii, prurit, rarirea
parului, hepatosplenomegalie, periostita
(tumefactia dureroasa a oaselor lungi) si
osteoporoza, hipertensiune.
Ocazional greata, cefalee, ameteli,
folosirea indelungata poate provoca
fenomene de bromism depresie,
iritabilitate, eruptii cutanate si uneori
dezvolta dependenta
Uneori diaree, dureri abdominale,
congestie pelviana; folosirea abuziva
poate provoca iritatia cronica a colului
mergand pana la colita (eventual cu
dezechilibre electrolitice, hipokaliemie).
Favorizarea dezvoltarii infectiilor
microbiene si fungice; aplicarea
indelungata poate provoca fenomene
atrofice la nivelul pielii si acnee,
dermatita periorala, hipertricoza,
aplicarea de cantitati mari pe suprafete
intinse de piele denudata poate fi cauza
de efecte cortizonice sistemice.

II.1 CULEGEREA DATELOR SI INFORMAREA DESPRE

BOLNAV
A. DATE RELATIV STABILE
1. Informatii generale:
NUME:
F.I.
VARSTA:
72 ani
SEX:
masculin
STARE CIVILA: necasatorit
2. Caracteristici individuale:
RASA:
alba
LIMBA:
romana
RELIGIE:
ortodoxa
CULTURA:
medie
OCUPATIE:
pensionar
TALIE:
1,68 m
GREUTATE:
65 kg
GRUP SANGVIN: A 2
Rh:
pozitiv
Gusturi personale si obiceiuri: duce o viata sedentara. Obisnuieste sa bea un ceai seara
inainte de culcare, fumeaza 10-15 tigari pe zi, este fost alcoolic (sustine ca nu mai
consuma alcool).
3. Evenimente biografice legate de sanatate:
LIMITE SENZORIALE: acuitate vizuala diminuata, acuitate auditiva diminuata,
sensibilitate dureroasa in limite normale.
A.H.C. fara importanta; neaga prezenta semnelor de psoriazis la alti membrii ai
familiei.
A.P. apendicectomie (1979), colecistectomie (1978), psoriazis diagnosticat cu 18
ani in urma, complicatii pulmonare, anorexie, denutritie.
4. Elemente fizice si reactionale:
GRUP SANGVIN: A2
PROTEZE:
nu prezinta
ALERGII:
neaga
5. Reteaua de sustinere a pacientului: pacient, familie.
B. DATE VARIABILE:
1. Legate de starea fizica:
TEMPERATURA:
36,5 0C
TA:
140/75 mm Hg
FR:
17r/min
PULS:
72 p/min
APETIT:
prezent
ELIMINARE:
normala

SOMN:
6-7 ore noaptea, somn odihnitor
2. Legate de conditii psiho-sociale:
ANXIETATE:
moderata
STRES:
prezent
CONFORT:
partial
STARE DEPRESIVA:
prezenta
STARE DE CONSTIENTA:
prezenta
CAPACITATE DE COMUNICARE: afectata
ACCEPTAREA SAU NEACCEPTAREA ROLULUI DE BOLNAV: accepta
greu rolul de bolnav

II.2 INFORMATII LEGATE DE BOALA

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: prurit intens cu senzatie de usturime, placarde
eritemato-scuamoase, infiltrate, avand scuame albe-sidefii, stratificate, situate pe trunchi,
membre, pielea paroasa a capului.
- anxietate severa
ISTORICUL BOLII: afectiunea a debutat cu 18 ani in urma, cu leziuni eritematoscuamoase situate pe gambe, placerde eritemato-scuamoase albe sidefii, stratificate,
situate pe trunchi, membre si pielea paroasa a capului. A fost internat in repetate randuri
in Sectia de boli Dermato-Venerice, efetuand tratamentele uzuale. Ultima internare a fost
in iulie 1996. Bolnavul s-a prezentat acuzand o noua recidiva a bolii debutate in urma cu
cca 6 saptamani cu placarde eritemato-scuamoase infiltrate. Relativ bine delimitate,
avand pe suprafata scuame albe-sidefii, stratificate, uscate, cu prezenta scuamelor
gratajului metodic (semnul pata de spermantet, semnele hemoragiei punctiforme
Austpitz), prurit intens, senzatie de usturime.
DIAGNOSTICUL MEDICAL: a fost pus pe baza examenului clinic bazat pe inspectia
tegumentelor psoriazis vulgar generalizat.

ANALIZA SATISFACERII CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE F.I.

NEVOIA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
1. Nevoia de a Frecventa respiratiei este normala
respira si de a 17 r/min
avea o buna
Amplitudinea respiratiei este
circulatie
normala, ritmul este normal,
simetria miscarilor respiratorii
este normala, ambele hemitorace
prezinta aceeasi miscare de
ridicare si coborare in timpul
inspiratiei si expiratiei.
Pulsul este incadrat in limite
normale 72 p/min, pauzele dintre
pulsatii sunt egale, pulsul este
ritmic.
Tensiunea arteriala este in limite
normale.
2. Nevoia de a
bea si de a
manca

3. Nevoia de a Frecventa mictiunilor este

elimina
normala 4-5/zi, cantitate normala.
Culoarea urinei galben deschis

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSA DE
DIFICULTATE

Anorexie, deprinderi alimentare

gresite (greseli in prepararea
alimentelor, orar nesatisfacator al
meselor) consum redus de lichide si
saruri minerale, semne de
dezechilibru (slabiciune si mucoase
uscate).
Constipatie scaun la 2-4 zile din
cauza unui tranzit intarziat.
Cantitatea este redusa, consistenta

Surse de ordin psihologic:

anxietate, stres, lipsa cunoasterii
de sine.

Surse de ordin psihologic:

anxietate, stres, situatie de criza.
Surse de ordin sociologic:

NEVOIA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Aspectul urinei normal, clar,
transparenta la inceput.
Densitatea urinei normala.

4. Nevoia de a
se misca si de
a avea o buna
postura
5. Nevoia de a
dormi si de a
se odihni
6. Nevoia de a Pacientul se imbraca
se imbraca si corespunzator situatiei sale.
dezbraca
Capacitatea fizica de imbracare si
dezbracare este normala.
7. Nevoia de a Temperatura corpului este
mentine
incadrata in limite normale: 36temperatura
36,5 0C.
corpului in
Pielea este de culoare roz,
limite
transpiratie minima, senzatie
normale
placuta fata de frig sau caldura.
Stare de confort la o temperatura
a mediului ambiant de 18-25 0C.

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
si uscata.
Forma bile dure de marimea
maslinelor.
Culoarea inchisa.
Tenesme, crampe
Dificultate de deplasare.
Atonie musculara (scaderea
tonusului muscular)
Atrofie musculara (diminuarea
volumului muschiului)
Somn perturbat ore insuficiente
de somn, pacientul adoarme foarte
greu si se trezeste foerte devreme,
prezinta o stare de tensiune psihica
continua, neliniste, framantare.

SURSA DE
DIFICULTATE
schimbarea modului de viata.
Toti acesti factori conduc la
constipatii.
Surse de ordin fizic-alterarea
integritatii aparatului locomotor.

Surse de ordin fizic: senzatie de

disconfort datorita pruritului de
la nivelul tegumentelor.
Surse de ordin psihic: anxietate,
stres, situatie de criza.

NEVOIA

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
8. Nevoia de a Pacientul cunoaste normele de
fi curat,
igiena corporala si le respecta.
ingrijit, de a
proteja
tegumentele si
mucoasele
9. Nevoia de a Pacientul cunoaste masurile de
evita
prevenire a accidentelor, a
pericolele
infectiilor, agresiunilor agentilor
fizici, termici, chimici etc.,
autoagresiunilor: suicid si
mutilari
10. Nevoia de
a comunica

11. Nevoia de
a actiona
conform
propriilor
convingeri si
valori, de a
practica
religia

Pacientul isi exprima propriile

valori si convingeri, isi planifica
singur activitati religioase.

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
Alterarea tegumentelor datorita
crustelor leziunilor de grataj,
placardelor eritemato-scuamoase.

SURSA DE
DIFICULTATE
Surse de ordin psihic: anxietate,
stres.
Acesti factori conduc la aparitia
unui nou puseu psoriazic si
implicit a leziunilor tegumentare.

Reactii afective manifestate prin:

neliniste (lipsa de liniste
sufleteasca, framantari).
Anxietate datorata sentimentului
profund de disconfort.
Lipsa comunicarii la nivel afectiv
datorata insuficientei cunoasteri a
bolii.

Lipsa cunoasterii: insuficienta

cunoasterii de sine si de situatia
in care se afla.

NEVOIA
12. Nevoia de
a fi preocupat
in vederea
realizarii
13. Nevoia de
a se recrea

14. Nevoia de
a invata cum
sa-ti pastrezi
sanatatea

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Pacientul presteaza activitati
corespunzatoare capacitatii si
situatiei sale actuale.
Stare de relaxare prezenta; nu
prezinta tensiune nervoasa sau
stare de incordare.
Prezinta sentiment de multumire,
de satisfactie.
Pacientul dobandeste cunostinte
noi, in toate sectoarele vietii
psihice (cunoastere, vointa,
emotivitate). Este interesat si
doreste sa acumuleze cat mai
multe cunostinte in vederea
pastrarii sanatatii. Pacientul
participa cu placere la orele de
Educatie pentru sanatate.

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

Alterarea tegumentelor datorita

crustelor leziunilor de grataj,
placardelor eritemato-scuamoase.

SURSA DE
DIFICULTATE

Surse de ordin psihic: anxietate,

stres.
Acesti factori conduc la aparitia
unui nou puseu psoriazic si,
inplicit, a leziunilor tegumentare.

PROBLEME ACTUALE:
- alterarea integritatii tegumentelor
- anxietate moderata
- dificultate de a se odihni
- comunicare ineficace la nivel afectiv
- anorexie prezenta
- dificultate de a se deplasa
PROBLEME POTENTIALE:
- tulburari cardiocirculatorii
- tulburari respiratorii
- infectii, septicemii
- infectii urinare
- deshidratare
- insomnie
- cecitate
- surditate
DIAGNOSTIC NURSING
Pierderea partiala a autonomiei datorita varstei, manifestata prin diminuarea
acuitatii vizuale si auditive, diminuarea agilitatii in efectuarea exercitiilor fizice.
Alterarea confortului fizic si psihic cauzata de prurit, manifestata prin leziuni de
grataj, scuame, iritabilitate, insomnie.
Alimentatie ineficienta din punct de vedere calitativ si cantitativ, manifestata prin
inapetenta datorita edentatiei cauzata de varsta.
Anxietate datorita prognosticului, manifestata prin neliniste, inapetenta, fata
crispata.

GRADUL DE DEPENDENTA AL BOLNAVULUI F.I.

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie - independent
2. Nevoia de a bea si de a manca - dependent
3. Nevoia de a elimina partial dependent
4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura - dependent
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni dependent
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca independent
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale independent
8. Nevoia de a fi protejat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele dependent
9. Nevoia de a evita pericolele independent
10. Nevoia de a comunica partial dependent
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica religia
independent
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii independent
13. Nevoia de a se recrea independent
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea - independent

DATA
16.X

II.3 PLANIFICAREA SI APLICAREA INGRIJIRILOR

PROBLEMA
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
BOLNAVULUI
SI DELEGATE
- prurit intens asociat
Bolnavul sa-si
Am recomandat bolnavului sa
cu senzatie de usturime diminueze semnele de
efectueze dusuri caldute repetate,
prurit si usturime in
cu efect calmant si am asigurat
termen de 24 de ore
lenjerie curata de pat si de corp

EVALUARE
Senzatia de prurit se
mentine. Se diminueaza senzatia de usturime

- anxietate severa

Bolnavul sa exprime
diminuarea semnelor
anxietatii in decurs de
72 de ore

Am discutat cu bolnavul despre

ceea ce il nelinisteste si i-am
insuflat incredere in echipa de
ingrijire. Am furnizat bolnavului
informatii legate de boala de care
sufera

Bolnavul poseda
informatii despre boala
de care sufera si despre
importanta cooperarii
cu echipa de ingrijire
in realizarea
tratamentului medical

- inapetenta

Bolnavul sa fie apetent

in termen de 72 de ore

Am administrat bolnavului
alimente in cantitati mici de mai
multe ori pe zi, cu un mod de
prezentare estetic. Am
recomandat bolnavului sa
consume sucuri naturale de fructe

Bolnavul prezinta
inapetenta

- dificultate de a se
odihni

Bolnavul sa doarma si
sa se odihneasca in 24
de ore

Am invatat bolnavul sa practice

tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii timp de cateva minute
inainte de culcare. Am
recomandat bolnavului sa
consume o cana de lapte cald sau
sa faca o baie calda inainte de

Bolnavul doarme cca.

6-7 ore pe noapte.
Prezinta dificultati de a
dormi

DATA

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
culcare pentru a obtine un somn
odihnitor

EVALUARE

- polakiurie

Bolnavul sa prezinte un
numar mai mic de
mictiuni pe 24 de ore si
sa aiba conditiile
igienice necesare
satisfacerii nevoii de a
elimina

Am invatat pacientul sa efectueze

exercitii de intarire a musculaturii
perineale:
- contractii ale muschilor
posteriori ai planseului pelvian,
ca pentru a impiedica defecarea
- contractii ale muschilor anteriori
ai planseului pelvin ca pentru a
opri mictiunea
Contractia muschilor se face
inainte si dupa mictiune timp de 4
secunde, apoi relaxarea lor. Se
repeta de 10 ori. Acest exercitiu
se practica de 4 ori pe zi sau mai
des.
Am pus la dispozitia bolnavului
un urinar steril si un paravan cu
care am asigurat respectarea
intimitatii bolnavului, precum si
lenjerie curata de pat si de corp

Bolnavul beneficiaza
de conditii igienice
optime, cunoaste si
efectueaza exercitiile
invatate

- agilitate diminuata in
efectuarea eforturilor
fizice

Bolnavul sa fie capabil

sa evite pericolele

Am discutat cu bolnavul despre

importanta deplasarii atente in
spatiul spitalicesc. Am

Bolnavul cunoaste
importanta evitarii
traumatizarii

DATA

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
recomandat plimbari usoare,
evitarea miscarilor bruste. Am
supravegheat permanent bolnavul

- tegumente putin
rezistente la infectii

Bolnavul sa cunoasca
modalitatile de
prevenire a infectiilor
tegumentare

Am explicat bolnavului
necesitatea unei igiene riguroase
a tegumentelor. I-am recomandat
evitarea producerii oricaror
leziuni ale tegumentelor si
anuntarea in caz de aparitie a
acestora a echipei de ingrijire

- par si unghii friabile

Bolnavul sa cunoasca
Am explicat bolnavului ca
modalitati de ingrijire a friabilitatea fanerelor este
fanerelor
datorata varstei si am invatat
bolnavul cum sa ingrijeasca parul
si unghiile. Am explicat
necesitatea spalarii blande a pielii
capului si pieptanarii cu atentie a
parului. Am recomandat evitarea
ruperii unghiilor. Am ajutat
bolnavul sa-si acorde ingrijirile
igienice

EVALUARE
tegumentelor. Prezinta
placarde eritematoscuamoase stratificate,
alb sidefii uscate cu
prezenta scuamelor
gratajului metodic
Bolnavul cunoaste
modalitati de prevenire
a infectiilor
tegumentare

Bolnavul cunoaste
modalitatile de
ingrijire a fanerelor

DATA

20 X

PROBLEMA
BOLNAVULUI
- acuitate vizuala si
auditiva diminuate

OBIECTIVE
Bolnavul sa fie
supravegheat

- prurit asociat cu
senzatie de usturime

Senzatia de prurit sa
dispara in 24 de ore

- anxietate moderata

Bolnavul sa prezinte

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
Am supravegheat bolnavul in
timpul acordarii ingrijirilor
igienice, alimentatiei, plimbarilor.
Am monitorizat functiile vitale
ale bolnavului:
TA = 160/110 mm Hg
AV = 90 p/min
Resp = 22 r/min
Temp = 36,0 0C
Am recoltat sange si urina pentru
analize de laborator.
Am administrat tratamentul
medicamentos:
Vitamina A10.000 ui3x2 djh/zi
Algocalmin 2 x 1 tb/zi
Fenobarbital 1 tb de 0,1 g/zi
Multivitamin 1 cps/zi
Local unguent cu acid salicilic
10 %
Am recomandat bolnavului
aplicarea de comprese reci cu
efect calmant pe regiunile
pruriginoase. Am administrat
calmantale prescrise de catre
medic
Am incercat impreuna cu

EVALUARE
Bolnavul este sub
supraveghere

Senzatia de prurit a
disparut

Bolnavul cunoaste

DATA

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE
diminuarea semnelor
anxietatii in 48 de ore

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
bolnavul sa intocmim un plan al
activitatii zilnice in care
activitatile intelectuale sa
alterneze cu cele fizice. Am
recomandat bolnavului sa
efectueze plimbari prin parcul din
fata spitalului sau sa asculte
emisiuni de divertisment la radio,
sa comunice cu ceilalti bolnavi.
Am explicat bolnavului care este
scopul terapeutic si i-am insuflat
incredere in echipa de ingrijire.

- inapetenta

Bolnavul sa prezinte
apetit normal in decurs
de 24 de ore

Am oferit bolnavului cantitati

mici de alimente preparate,
explicandu-i necesitatea unei
alimentatii echilibrate pentru
mentinerea sanatatii

- dificultatea de a
adormi

Bolnavul sa adoarma
Am recomandat bolnavului
usor in termen de 24 de intreruperea fumatului. Am
ore
invatat bolnavul sa se culce la
aceeasi ora in fiecare seara, sa
efectueze plimbari scurte in aer
liber, masa de seara sa preceada
somnul cu cel putin 2 ore, evitand
consumul alimentelor greu
digerabile, bauturile iritante sau

EVALUARE
modalitati de relaxare,
cunoaste scopul
terapeutic si are
incredere in echipa de
ingrijire.

Bolnavul este apetent.

Bolnavul prezinta
placarde eritematoase
stratificate uscate pe
membre si placarde
eritemato-scuamoase
albe sidefii stratificate,
in rest

DATA

24 X

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

- anxietate usoara

Bolnavul sa exprime
disparitia semnelor
anxietatii in termen de
24 de ore

- integritatea
tegumentelor alterate:

Bolnavul sa prezinte o
piele integra si

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
ecitante.
Am monitorizat functiile vitale:
TA=165/115 mm Hg
AV = 92 p/min
Resp. = 22 r/min
Temp. = 36,5 0C
Am administrat tratamentul
medicamentos:
Vitamina A-10.000 ui-3x2 dj/zi
Algocalmin 2 x 1 tb/zi
Fenobarbital 0,10 g- 1 tb/zi
Multivitamin 1 cps/zi
Local unguent cu Cignolin 0,2
% pe membre
- unguent cu acid salicilic
10 % pe restul tegumentelor
Am asigurat un climat de liniste
si siguranta. Am discutat cu
bolnavul despre prognosticul bun
al afectiunii sale.
Am incurajat bolnavul sa
serveasca masa in compania celei
mai apropiate persoane din
anturajul actual.
Am explicat bolnavului ca
respectarea tratamentului

EVALUARE

Bolnavul marturiseste
disparitia semnelor
anxietatii

Bolnavul prezinta
placarde decolorate la

DATA

28 X

PROBLEMA
BOLNAVULUI
placarde eritematoase
stratificate, uscate, la
nivelul membrelor si
placarde eritematoscuamoase albe sidefii
stratificate in rest.

- integritatea
tegumentara alterata
(placarde decolorate pe
trunchi, membre si
pielea paroasa a
capului)

OBIECTIVE
sanatoasa in decurs de
18 zile.

Bolnavul sa prezinte o
piele integra si
sanatoasa in termen de
10 zile.

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
medicamentos, a unei alimentatii
echilibrate si evitarea factorilor
de stres duc la reabilitarea
integritatii tegumentelor.
Am administrat tratamentul
medicamentos prescris:
Vitamina A-10.000 ui-3x2 dj/zi
Algocalmin 2 x 1 tb/zi
Fenobarbital 0,10 g 1 tb/zi
Multivitamin 1 cps/zi
Local unguent cu Cignolin 0,2
% pe membre
- unguent cu acid salicilic
10 % in rest
Am asigurat lenjerie curata pentru
uzul bolnavului.
Am monitorizat si notat grafic
functiile vitake ale bolnavului:
TA=165/110 mm Hg
AV = 90 p/min
Temp = 36,0 0C
Resp = 22 r/min
Am administrat tratamentul
medicamentos:
Vitamina A-10.000 ui-3x2 dj/zi
Algocalmin 2 x 1 tb/zi
Fenobarbital-0,10 g 1 tb/zi
Multivitamin 1 tb/zi

EVALUARE
nivelul membrelor si
placarde eritematoase
stratificate la nivelul
trunchiului si pielii
paroase a capului.
Bolnavul cunoaste
modalitatile de
mentinere a integritatii
tegumentare.

Bolnavul prezinta
placarde rozalii pe
trunchi, membre si
pielea paroasa a
capului.

DATA

1 XI

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

- integritatea
tegumentara alterata
(placarde rozalii pe
trunchi, membre si
pielea paroasa a
capului; leziune
produsa accidental la
nivelul gambei drepte)

Bolnavul sa prezinte o
piele integra si
sanatoasa in termen de
7 zile.
Bolnavul sa cunoasca
modalitatile de
prevenire a
accidentelor.
Apartinatorii sa
cunoasca modalitatile
de satisfacere a
nevoilor fundamentale
ale bolnavului.

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
local-Unguent cu Cignolin 0,2 %
pe trunchi, membre
- Calomel 0,5 % pe pielea
sanatoasa a capului
Am explicat bolnavului
necesitatea evitarii oricaror
pericole pentru mentinerea
integritatii pielii si am discutat cu
apartinatorii despre modalitatile
de satisfacere a nevoilor
fundamentale ale bolnavilor.
Am supravegheat bolnavul.
Am monitorizat si notat grafic
functiile vitale ale bolnavului:
TA=160/110 mm Hg
AV = 90 p/min
Temp = 36,0 0C
Resp = 22 r/min
Am administrat tratamentul
medicamentos:
Vitamina A-10.000 ui-3x2 dj/zi
Algocalmin 2 x 1 tb/zi
Fenobarbital 0,10 g 1 tb/zi
Multivitamin 1 tb/zi
Local Unguent cu Nidoflor la
nivelul leziunilor de pe gamba si
aplicarea de comprese cu Rivanol
1 la nivelul acesteia

EVALUARE

Bolnavul prezinta
placarde rozalii pe
trunchi, membre si
pielea paroasa a
capului. Leziunea de la
nivelul gambei este in
curs de cicatrizare.
Bolnavul si
apartinatorii cunosc
modalitatile de
satisfacere a nevoilor
fundamentale.
Bolnavul este
supravegheat.

DATA

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

5 XI

- integritatea
tegumentara alterata
(placarde rozalii pe
trunchi, membre si
pielea paroasa a
capului; leziune in curs
de cicatrizare la nivelul
gambei drepte)

Bolnavul sa prezinte o
piele integra si
sanatoasa in termen de
7 zile.

9 XI

- integritatea
tegumentara alterata
(pete rozalii pe trunchi,
membre si pielea
paroasa a capului)

Bolnavul sa prezinte o
piele integra si
sanatoasa in termen de
7 zile

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
- Unguent cu Cignolin 0,2 % pe
tegumentele cu placarde
- Calomel 5 % pe pielea
paroasa a capului
Am monitorizat si notat grafic
functiile vitale ale bolnavului:
TA=165/110 mm Hg
AV = 89 p/min
Temp = 36,5 0C
Resp = 24 r/min
Am administrat tratamentul
medicamentos:
Vitamina A-10.000 ui-3x2 dj/zi
Algocalmin-2x1 tb/zi
Fenobarbital-0,10 g 1 tb/zi
Multivitamin 1 tb/zi
Local Unguent cu Nidoflor la
nivelul leziunilor de pe gamba
- Unguent cu Cignolin 0,2
% pe tegumentele cu placarde
- Calomel 5 % pe pielea
sanatoasa a capului
Am discutat cu bolnavul si
apartinatorii acestuia despre
regimul de viata pe care trebuie
sa-l respecte bolnavul dupa
externare (alimentatia echilibrata,

EVALUARE

Bolnavul prezinta
placarde rozalii pe
trunchi, membre si
pielea paroasa a
capului.
Leziunea de la nivelul
gambei este cicatrizata

Bolnavul prezinta pete

rozalii pe trunchi,
membre si pielea
paroasa a capului.
Bolnavul si

DATA

13 XI

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

- lipsa cunostintelor
despre regimul de viata
care trebuie urmat dupa
externare

Bolnavul si
apartinatorii sa
cunoasca regimul de
viata al bolnavului
dupa externare

- pete decolorate pe
trunchi, membre si
pielea paroasa a
capului

Bolnavul sa prezinte o
piele integra si
sanatoasa.
Sa cunoasca
modalitatile de

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
somn odihnitor, ambianta lipsita
de stres)

Am monitorizat si notat grafic

functiile vitale ale bolnavului:
TA=160/110 mm Hg
AV = 90 p/min
Temp = 36,2 0C
Resp = 22 r/min
Am administrat tratamentul
medicamentos:
Vitamina A-10.000 ui-3x2 dj/zi
Algocalmin 2 x 1 tb/zi
Fenobarbital 0,10 g 1 tb/zi
Multivitamin 1 tb/zi
Local Unguent cu Cignolina 0,2
% pe tegumentele cu placarde
- Calomel 5 % pe pielea
paroasa a capului
Am administrat tratamentul
medicamentos:
Vitamina A-10.000 ui-3x2 dj/zi
Fenobarbital 0,10 g 1 tb/zi
Multivitamin 1 tb/zi

EVALUARE
apartinatorii cunosc
regimul de viata pe
care trebuie sa-l
respecte pacientul
dupa externare
Bolnavul prezinta pete
rozalii pe trunchi,
membre si pielea
paroasa a capului.
Bolnavul si
apartinatorii cunosc
regimul de viata pe
care trebuie sa-l
respecte pacientul
dupa externare.

Bolnavul se externeaza
in stare ameliorata,
prezentand:
- pete decolorate pe
trunchi, membre,

DATA

13 XI
ora 9:30

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
reintegrare in societate Local Unguent Hidrocortizon
si sa fie capabil de
acetat
aceasta dupa externare. Am discutat cu bolnavul despre
Sa cunoasca importanta rolul sau in societate si despre
respectarii
modalitatile de reintegrare in
tratamentului si a
societate. Am discutat cu
regimului de viata pe
bolnavul si apartinatorii despre
care trebuie sa le
importanta respectarii regimului
respecte.
de viata recomandat.

- EXTERNARE-

EVALUARE
pielea paroasa a
capului
- TA=160/110 mm Hg
- AV = 90 p/min
- Resp = 22 r/min
- Afebril

II.4 EXTERNAREA BOLNAVULUI

Perioada de spitalizare a bolnavului F.I.: 16.10.2006 13.11.2006
II.4.1 STAREA LA EXTERNARE AMELIORAT
- Respiratia normala 22 r/min; Tensiunea arteriala 150/100 mm Hg; AV = 90 p/min;
- Apetit prezent;
- Mictiuni frecvente datorita varstei;
- Agilitate diminuata in efectuarea exercitiilor fizice;
- Somn odihnitor;
- Independenta in a se imbraca si dezbraca;
- Temperatura in limite normale 36,5 grade Celsius;
- Pete decolorate la nivelul tegumentelor, trunchi si pielea paroasa a capului;
- Cunoaste modalitati de evitare a pericolelor;
- Comunica eficace la nivel afectiv;
- Cunoaste modalitati de relaxare.
DIAGNOSTIC MEDICAL LA EXTERNARE
Psoriazis vulgar generalizat.
II.4.2 PLAN DE EXTERNARE SI OBIECTIVE EDUCATIONALE / REZULTATE
OBIECTIVE: Bolnavul sa cunoasca rolul alimentatiei, igienei, ambitiei lipsite de stres in
vederea mentinerii integritatii tegumentelor si asigurarii unui confort fizic si psihic.
Sa cunoasca rolul sau in societate si familie si sa se integreze in acestea.
Bolnavul sa cunoasca mecanismul si prognosticul bolii si modalitatile de evitare a
aparitiei.

ANALIZE DE LABORATOR EFECTUATE BOLNAVULUI F.I.

BOLNAVUL

ANALIZA
EFECTUATA

PRODUS
BIOLOGIC

F.I.
F.I.
F.I.

RBW
GLICEMIE
NUMAR DE
LEUCOCITE
DENSITATEA
URINEI
EXAMEN SUMAR
DE URINA

Sange
Sange
Sange

negativ
80 mg %
4.800/mm3

Urina

1.008

Urina

Leucocite absente,
hematii absente,
glucoza absenta,
albumina absenta

F.I.

PROBE
HEPATICE

Sange

F.I.
F.I.
F.I.
F.I.

HEMOGLOBINA
UREE
VSH
FORMULA
LEUCOCITARA

Sange
Sange
Sange
Sange

R Timol 4
UML
CdSO4 negativ
Takata B- negativ
80 %
28 mg %
5 mm/ora
Neutrofile
segmentate 1 %
Neutrofile
segmentate 58 %
Eozinofile 2 %
Limfocite 33 %
Monocite 6 %

F.I.
F.I.

VALOARE
OBTINUTA

VALOARE
NORMALA

negativ
80-120 mg %
4.0008.000/mm3
1.003 1.025
Leucocite
absente,
hematii
absente,
glucoza
absenta,
albumina
absenta

100 %
20 40 mg %
5 8 mm/ora
35%
60-65 %
24%
25-35 %
5 10 %

TABEL CU MEDICAMENTELE ADMINISTRATE BOLNAVULUI F.I.

Denumirea
Prezentare
Actiune
Mod de
Indicatii si
medicamentului farmaceutica
terapeutica
administrare contraindicatii
Vitamina A
Drajeuri a Vitamina
Oral 3x2
Indicatii:
10000 ui
hidrosolubila,
dj/zi
Tulburari
retinol acetat contribuie la
nevrotice, stari
mentinerea
de exci-tatie,
structurii si
tulburari
functiei norfunctionale,
male a epiteneurovegetative,
liilor, intra in
insomnii.
constitutia
Contraindicatii
pigmentilor
Intoleranta la
fotosensibili
bromuri,
din retina,
insuficienta
corecteaza
respiratorie,
hiperplazia si
insuficienta
hiperkeratoza
cardiaca, insufiepiteliilor,
cienta renala si
hameralopia,
insuficienta
xeroftalmina
hepatica, prucare apar in
denta la asmacarenta specitici. Prudenta
fica intervine
sau se evita in
in sinteza
timpul sarcinii,
progesteronului
prudenta la
soferi, dispeceri

Doza
unica
20000ui

Doza pe
24/h
60000ui

Observatii
Bolnavul nu
prezinta
reactii
adverse la
administrarea
de Vitamina
A

Denumirea
Prezentare
Actiune
Mod de
medicamentului farmaceutica terapeutica administrare
Bromoval
Comprimate Sedativ si
Oral
a 300 mg
hipnotic cu
2x1cp/zi
bromisoval
actiune blanda, rapida si
de durata
relativ scurta
(3-4 ore)

Indicatii si
Doza unica
Doza pe
contraindicatii
24/h
Indicati
1cp pe zi
2 cp
Tulburari
nevrotice, stari
de exci-tatie,
tulburari
functionale,
neurovegetative,
insomnii.
Contraindicatii
Intoleranta la
bromuri, insuficienta respiratorie, insuficienta
cardiaca, insuficienta renala si
insuficienta
hepatica, prudenta la
asmatici.
Prudenta sau se
evita in timpul
sarcinii, prudenta la soferi,
dispeceri

Observatii
Bolnavul nu
prezinta
reactii
adverse la
administrarea
de Bromoval

Denumirea
Prezentare
Actiune
Mod de
medicamentului farmaceutica
terapeutica
administrare
Meprobamat
Comprimate Tranchilizant Oral 2x1
400mg
si mirelaxant
tb/zi
meprobamat cu efect de
durata medie
6 ore, inductor
enzimatic

Algocalmin

Comprimate
a 500mg
metamizol
sodiu

Analgezic,
Oral 2x1
antipiretric,
tb/zi
antiinflamator,
slab
antispastic

Indicatii si
Doza
contraindicatii
unica
Indicatii
1 tb pe zi
Anxietate, stari
de tensiune
psihica, insomnie, sindrom
psiho-vegetativ,
sindrom de
abstinenta la
alcoolici si
morfinomani.
Contraindicatii
Stari comatoase, intoxicatii
acute cu substante deprimante centrale,
epilepsie,
intoleranta si
alergie la
meprobamat
Indicatii
1 tb
Cefale, nevralgii, lumbago,
dureri reumatismale, stari
febrile, colici

Doza pe
24/h
2 tb

2 tb

Observatii
Bolnavul nu
prezinta
reactii
adverse la
administrarea
de
Meprobamat

Denumirea
Prezentare
Actiune
medicamentului farmaceutica
terapeutica
Fenobarbital
Comprimate Anticonvulsivant
100mg
antiepileptic,
fenobarbital hipnotic cu
actiune de lunga
durata (8 ore),
sedativ, are
actiune
inductoare,
enzimatica

Mod de
Indicatii si
Doza
administrare contraindicatii
unica
Oral 1x 1
Indicatii
1 cp
cp/zi
Epilepsie,
eclampsie, convulsii febrile la
copii, insomnie
(pentru mentinerea somnu-lui)
Contraindicatii
Stari de deprimare centrala,
alergie sau
intoleranta la
barbiturice,
insuficienta
hepatica sau
renala severa,
leziuni miocardice grave
Drajeuri
Intervine in
Oral
Indicatii
1 dj
continand 10 metabolismul
1x1dj/zi
Carenta nutrivitamine
intermediar al
tiva, nevoi creshidratilor de carcute de vitamibon, lipidelor,
ne in cursul
proteinelor si
eforturilor fizinucleoproteinelor,
ce intense, stari
stimuleaza regeinfectioase, mai
nerarea si mentiales virale si
nerea functionaconvalescenta

Doza pe
24/h
1 cp

Multivitamine

1 dj

Observatii
Bolnavul nu
prezinta
reactii
adverse la
administrarea
de
Fenobarbital

Denumirea
Prezentare
medicamentului farmaceutica

Acid salicilic

Unguent 5%
Unguent
10%

Cignolin

Solutie 0,2g
%

Calomel

Unguent
5mg%

Actiune
terapeutica
litatii epiteliilor

Mod de
administrare

Indicatii si
contraindicatii
acesteia
Contraindicatii
Nu exista
Antiseptic slab,
Aplicare
Indicatii
keratolitic si
externa pe
Se foloseste
keratoplastic
tegumente:
contra verucilor,
-unguent
hiperkeratozelor,
10%
in concentratii
-unguent 5% peste 5%
Contraindicatii
Pentru conservarea alimentelor si in administrarea pe cale
orala
Inlocuitor al
Extern prin
Indicatii
crisarobinei,
badijonarea Afectiuni deriritant local,
tegumentelor matologice,
reducator
eczeme,
psoriazis
Calogen, purgativ Aplicare
Indicatii
vermifug,
externa pe
Pentru actiunea
diuretic,
tegumente
topica si dezinantiseptic extern
fectanta se
foloseste in
oftalmologie,
dermatologie
(psoriazis,

Doza
unica

Doza pe
24/h

Observatii

In concentratii crescute
poate provoca eritem

Denumirea
Prezentare
medicamentului farmaceutica

Actiune
terapeutica

Mod de
administrare

Acetat de
hidrocortizon

unguent

Glucocorticoid cu Aplicare
actiune antiinfla- externa pe
matorie, eficace
tegumente
local, este
destinat mai ales
pentru uz topic

Nidoflor

Unguent

Preparat dermatologic cu actiune

antimicotica,
antimicrobiana,
antiinflamatorie

Aplicare
externa pe
tegumente

Indicatii si
contraindicatii
pruriga, prurit
anal, acnee,
efelide, herpes
genital)
Contraindicatii
Gastroenterite,
ileus paralitic,
iritatii gingivale
si in mod special la cei cu
afectiuni renale
Indicatii
Dermatoze,
dermite de
contact, seboree, prurit anogenital si cu
lechenificare
tenosinotiva si
procese oculare
inflamatorii
Indicatii
Externa,
intertrigo si alte
boli
dermatologice
Contraindicatii
Leziuni

Doza
unica

Doza pe
24/h

Observatii

Denumirea
Prezentare
medicamentului farmaceutica

Actiune
terapeutica

Mod de
administrare

Indicatii si
contraindicatii
tuberculoase
sau virotice ale
pielii, micoze
cutanate in
afara
candidozei,
prudenta la
bolnavii cu
insuficienta
renala, batrani
copii si in
timpul sarcinii

Doza
unica

Doza pe
24/h

Observatii

REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ADMINISTRATE

BOLNAVULUI F.I.
BOLNAVUL
F.I.

F.I.

F.I.

F.I.

DENUMIREA
REACTII ADVERSE
MEDICAMENTULUI
VITAMINA A
Tratamentul indelungat cu doze mari provoaca
anorexie, greata, pierdere in greutate, cefalee,
iritabilitate, uscarea si descuamarea pielii,
prurit, rarirea parului, hepatosplenomegalie,
periostita, osteoporoza, HIC, tensiunea
fontanelei
MEPROBAMAT
De obicei minore: somnolenta, diminuarea
performantelor (mai ales in doze mari),
anorexie, greata, voma, diaree, cefalee, rareori
reactii alergice, eruptii cutanate erimatoase,
purpura, artralgii, stomatita, bronhospasm, febra
si frisoane
FENOBARBITAL
Oboseala, somnolenta, diminuarea
performantelor, rareori agitatie si confuzie,
eruptii cutanate alergice. In administrarea
indelungata cazuri rare de anemie
megaloblastica
NIDOFLOR
Reactii alergice sau intoleranta , suprainfectii cu
germeni rezistenti, fenomene atrofice ale pieli,
dermatita periorala, hipertricoza, efecte
cortizonice sistemice.

II.1. CULEGEREA DATELOR SI INFORMAREA DESPRE BOLNAVUL G.D.

A. DATE RELATIV STABILE
1. Informatii generale:
NUME: G.D.
VARSTA: 42 ANI
SEX: MASCULIN
STAREA CIVILA: CASATORIT
2. Caracteristici individuale:
RASA : ALBA
LIMBA: ROMANA
RELIGIE: ORTODOXA
CULTURA: MEDIE
OCUPATIE: STICLAR LA FABRICA DE STICLA
TALIE: 1,80 M
GREUTATE: 75 KG
GRUP SANGUIN : 01
Rh: POZITIV
Gusturi personale si obiceiuri : Prefera lecturile si vizionarea emisiunilor TV.
Nu fumeaza, consuma ocazional alcool si cafea. Prefera lactalele si fructele.
3. Evenimente biografice legate de sanatate:
LIMITE SENZORIALE: acuitate vizuala normala, acuitate auditiva
normala, sensibilitate tactila termica dureroasa in limite normale.
A.H.C. : tatal prezinta aceleasi afectiuni
A.P. : psoriazis vulgar diagnosticat in 1997- hernie inghino-sacrala
stanga operata in 1976.
4. Elemente fizice si reactionale:
GRUP SANGUIN :0I
PROTEZE: nu prezinta
ALERGII: neaga
5. Reteaua de sustinere a pacientului: pacient, familie
B. DATE VARIABILE:
1. Legate de starea fizica:
TEMPERATURA: 36,50C
TA- 140/75 mmHg
FR- 17 /min
PULS: 72/min

APETIT: prezent
ELIMINARE: normala
SOMN: 6-7 ore noaptea somn odihnitor
2. Legate de conditile psiho-sociale
ANXIETATE: moderata
STRESS: prezent
CONFORT: partial
STARE DE CONSTIENTA : prezenta
ACCEPTAREA SAU NEACCEPTAREA ROLULUI DE BOLNAV:
accepta rolul de bolnav

II.2. INFORMATII LEGATE DE BOALA

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: plagi eritemo-scuamoase bine delimitate de
dimensiuni variate (0,5-10 mm) acoperite de scuame alb- sidefii pluristratificate
localizate pe gambe , coapse, pielea paroasa a capului.
ISTORICUL BOLII: bolnavul afirma ca afectiunea a debutat cu mult timp in
urma (1997), cand au aparut la nivelul gambelor, antebratului si pielii paroase a capului
placi eritemo-scuamoase de diverse dimensiuni bine delimitate acoperite de scuame albsidefi pluristratificate. In urma tratamentului intraspitalicesc efectuat , leziunile s-au
remis, recidivand insa dupa cateva luni pe aceleasi regiuni tegumentare. Bolnavul a fost
internat de 5 ori in spitalul de boli dermato-venerice si a urmat tratament cu Vitamina A
sedative, topice decapante, reductoare si dermato-corticoizi. Ultima internare a fost in
noiembrie 1998. Puseul eruptiv actual a debutat de cca 4 luni, bolnavul neavand in
ambulatoriu tratament.
DIAGNOSTICUL MEDICAL:
psoriazis vulgar pus pe baza anamnezei si a examenului clinic in urma
carora s-a relevat: placi eritemo-scuamoase bine delimitate de dimensiuni
variate (0,5-10 mm) acoperite de scuame alb-sidefii pluristratificate
localizate pe gambe coapse, pielea paroasa a capului
prezenta semnului de spermatet si semnul Auspitz.

ANALIZA SATISFACERII CELOR 14 NEVOI FUNDAMENTALE PACIENTUL G.D.

NEVOIA
1.Nevoia de a
respira si de a
avea o buna
circulatie

2.Nevoia de a
bea si a manca

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Frecventa respiratiei este normala
18r/min
Amplitudinea respiratiei este
normala, ritmul este normal,
simetria miscarilor respiratorii este
normala, ambele hemitorace
prezinta aceeasi miscare de ridicare
si coborare in timpul inspiratiei si
expiratiei.
Pulsul este incadrat in limite
normale 70/min, pauzele dintre
pulsatii sunt egale, pulsul este
ritmic.
Tensiunea arteriala este in limite
normale.
Cavitatea bucala prezinta dentitie
buna, mucoasa bucala roz si umeda,
limba roz, gingii roz si aderente
dintilor.
Masticatie usoara si eficace.
Reflex de deglutitie prezent.
Digestie lenta si nestingherita.
Deprinderi alimentare 3 mese pe zi.
Apetit prezent.
Hidratare 1500/2000ml/zi

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

Inapetenta datorata anxietatii si

stresului

SURSA DE
DIFICULTATE

Surse de ordin
psihologic: anxietate,
stress, situatie de
criza.
Surse de ordin
sociologic:
schimbarea modului
de viata

NEVOIA
3.Nevoia de a
elimina

4.Nevoia de a se
misca si a avea o
buna postura
5.Nevoia de a dormi
si a se odihni

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Frecventa mictiunilor este normala 45 / zi, cantitate normala.
Culoarea urinei-galben deschis
Aspectul urinei-normal, clar,
transparenta la inceput.
Densitatea urinei normala
Postura adecvata, miscari adecvate
datorate unui aparat locomotor
integru a sistemului nervos, si a
aparatului vestibular.

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

Somn perturbat-ore insuficiente

de somn, pacientul adoarme
foarte greu si se trezeste foarte
devreme, prezinta o stare de
tensiune psihica continua,
neliniste, framantare.

SURSA DE
DIFICULTATE

Surse de ordin fizic:

senzatie de disconfort
datorata pruritului de la
nivelul tegumentelor.
Surse de ordin psihic:
anxietate, stress, situatie
de criza.
Sursa de ordin sociocultural: insuficienta
cunoasterii de sine.

NEVOIA
6.Nevoia de a se
imbraca si a se
dezbraca
7.Nevoia de a
mentine temperatura
corpului in limite
normale

8.Nevoia de a fi
curat, ingrijit, de a
proteja tegumentele
si mucoasele
9.Nevoia de a evita
pericolele

10.Nevoia de a
comunica

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Pacientul se imbraca corespunzator
situatiei sale.
Capacitatea fizica de imbracare si
dezbracare este normala.
Temperatura corpului este incadrata
in limite normale 36-36,50C.
Pielea este de culoare roz transpiratie
minima, senzatie placuta fata de frig
sau caldura.
Stare de confort la o temperatura a
mediului ambient de 18-250C
Pacientul cunoaste normele de igena
corporala si le respecta

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSA DE
DIFICULTATE

Alterarea tegumentelor datorita

crustelor, leziunilor de grataj,
placardelor eritemato-scuamoase.

Surse de ordin psihic:

anxietate, stress. Acesti
factori conduc la aparitia
unui nou puseu psoriazic
si implicit a leziunilor
tegumentare.

Reactii afective manifestate prin:

neliniste (lipsa de liniste sufleteasca, framantari), anxietate
datorita sentimentului profund de
disconfort. Lipsa comunicarii la
nivel afectiv datorata insuficientei
cunoasteri a boala.

Lipsa cunoasterii:
insuficienta cunoasterii
de sine si de situatia in
care se afla.

Pacientul cunoaste masurile de

prevenire a accidentelor, a infectiilor,
agresiunilor agentilor fizici, termici,
chimici, etc.; autoagresiunilor suicid
si mutilari

NEVOIA
11.Nevoia de a
actiona conform
propriilor convingeri
si valori, de a
practica religia.
12.Nevoia de a fi
preocupat in vederea
realizarii
13.Nevoia de a se
recrea
14.Nevoia de a
invata cum sa-ti
pastrezi sanatatea.

MANIFESTARI DE
INDEPENDENTA
Pacientul isi exprima propriile valori
si convingeri, isi planifica singuri
activitatile religioase.
Pacientul presteaza activitati
corespunzatoare capacitatii si
situatiei sale actuale.
Pacientul cunoaste tehnici de
recreere, participa la activitati de
destindere impreuna cu ceilalti
bolnavi
Pacientul dobandeste cunostinte noi,
in toate sectoarele vietii psihice
(cunoastere, vointa, emotivitate).
Este interesat si doreste sa acumuleze
cat mai multe cunostinte in vederea
pastrarii sanatatii. Pacientul participa
cu placere la orele de Educatie pentru
sanatate.

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSA DE
DIFICULTATE

PROBLEME ACTUALE
-

alterarea integritatii tegumentelor

anxietate moderata
dificultate in a se odihni
nevoia de a comunica : anxietate usoara
dificultate in a se alimenta- inapetenta
PROBLEME POTENTIALE

anxietate severa, depresie

anorexie
astenie, epuizare
plagi infectate
alopecie
perturbarea imaginii de sine

GRADUL DE DEPENDENTA AL BOLNAVULUI G.D.

1. Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie - independent
2. Nevoia de a bea si de a manca - dependent
3. Nevoia de a elimina partial dependent
4. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura - dependent
5. Nevoia de a dormi si de a se odihni dependent
6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca independent
7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale independent
8. Nevoia de a fi protejat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele dependent
9. Nevoia de a evita pericolele independent
10. Nevoia de a comunica partial dependent
11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica religia
independent
12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii independent
13. Nevoia de a se recrea independent
14. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea - independent

DIAGNOSTIC NURSING
Stare depresiva cauzata de anxietate si pierderea imaginii de sine.
Alimentatie neadecvata; deficit datorat anorexiei.
Epuizare cauzata de dificultatea de a stapani stresul.
Plagi infectate cauzata de lipsa cunostintelor privind regulile de igiena si alopecie
datorata necunosterii modului de ingrijire a parului.

DATA
17.X

II.3. PLANIFICAREA SI APLICAREA INGRIJIRILOR

PROBLEMA
OBIECTIVE
INTERVENTII AUTONOME
EVALUARE
BOLNAVULUI
SI DELEGATE
- inapetenta
Bolnavul sa fie apetent Am indemnat pacientul sa
Bolnavul consuma
in cca 3 zile
consume alimente neiritante si
alimentele oferite
neexcitante. Am oferit bolnavului
cantitati mici de alimente
prezentate intr-un mod atragator
la intervale regulate de timp si am
explicat bolnavului necesitatea
unei alimentatii echilibrate in
vederea obtinerii sanatatii
tegumentare.
- ore insuficiente de
somn

Bolnavul sa doarma 68 ore/noapte in termen

de 3 zile

Am invatat bolnavul sa practice

tehnici de relaxare, exercitii
respiratorii timp de cateva minute
inainte de culcare. Am
recomandat bolnavului sa
consume o cana de ceai cald sau
sa faca o baie calda inainte de
culcare pentru a obtine un somn
odihnitor.

Bolnavul practica
tehnicile de relaxare
invatate

- anxietate usoara

Bolnavul sa exprime
diminuarea semnelor
anxietatii in decurs de
24 de ore

Am discutat cu bolnavul despre

ceea ce il nelinisteste si i-am
insuflat incredere in echipa de
ingrijire.

Bolnavul coopereaza
cu echipa de ingrijire
si are incredere in
aceasta

DATA
17.X

21.X.

PROBLEMA
BOLNAVULUI
-alterarea integritatii
tegumentelor ( leziuni
eritemato-scuamoase;
placi rotund ovalare
bine delimitate, acoperite de scuame alb
sidefii pluristratificate
localizate la nivelul
gambelor, coapselor,
antebratelor si pielii
paroase a capului)

OBIECTIVE
Bolnavul sa prezinte o
piele integra si sanatoasa in circa 18 zile

-inapetenta

Bolnavul sa aiba o
alimentatie completa
din punct de vedere
nutritional in decurs de
24 ore

-alterarea integritatii
tegumentare (leziuni
eritemato-scuamoase

Bolnavul sa prezinte o
piele integra si
sanatoasa in termen de
18 zile

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
Am explicat bolnavului importanta asigurarii unei igiene
riguroase a tegumentelor si i-am
pus la dispozitie materialele
necesare efectuarii toaletei intime
precum si lenjerie curata de pat si
de corp. Am recoltat produsele
biologice pentru analize. Am
monitorizat si notat grafic functiile vitale ale bolnavului.
Temp=36,6 0C, TA= 135/65
mmHg, AV=72 p/min, Resp= 18
r/min
Am administrat tratamentul
medicamentos prescris: Vitamina
A 10000ui-3x2 dj/zi
Bromoval 1 capsula/zi
Local- Acid salicilic 5%
- Cignolin 0,1%
Am oferit bolnavului alimente
variate continand toate principile
alimentare la ore fixe

Am monitorizat functiile vitale

ale bolnavului : temp=360C, TA=
130/60 mmHg, AV=70 p/min,
resp=16r/min

EVALUARE
Bolnavul prezinta
leziuni eritematoscuamoase, placi
rotund ovalare bine
delimitate acoperite de
scuame alb sidefii
pluristratificate la
nivelul gambelor,
coapselor,
antebratelor, pielii
paroase a capului

Bolnavul are o
alimentatie completa
din punct de vedere
nutritional
Bolnavul prezinta
leziuni eritematoscuamoase pe gambe,
coapse, antebrate si

DATA

25.X.

PROBLEMA
BOLNAVULUI

-alterarea integritatii
tegumentare (-leziuni
eritemato-scuamoase
rotund ovalare pe gambe, copse, antebrate si
scuame alb sidefii
stratificate pe pielea
paroasa a capului;
-leziuni de grataj la
nivelul pielii paroase a
capului)

OBIECTIVE

Bolnavul sa cunoasca
importanta respectarii
regulilor de igiena
Bolnavul sa prezinte o
piele integra si sanatoasa in decurs de 18
zile.
Leziunile de grataj sa
se diminueze in termen
de 3 zile.

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
Am administrat tratamentul
medical prescris:
Vitamina A- 10000 ui- 3x2 dj/zi
Bromoval= 1x1 cps/zi
Local Cignolin 0,2%
-Unguent cu Calomel 10% pe
pielea paroasa a capului
Am explicat bolnavului ca orice
leziune poate constituii poarta de
intrare pentru diversi germeni
patogeni ce pot determina aparitia
de infectii.
Am recomandat spalarea cu apa
calduta si sapun a pielii capului si
aplicarea de comprese cu Rivanol
1 pe leziunile de grataj.
Am asigurat bolnavului lenjerie
curata de pat si de corp.
Am monitorizat functiile vitale
ale bolnavului: temp=36,50C;
TA= 135/65mmHg; AV= 72
p/min;resp=18r/min.
Am administrat tratamentul
medicamentos prescris: Vitamina
A-10000 ui-3x3 dj/zi, Bromoval1x1 cps/zi; Local-Cignolin 0,2%;
Unguent cu Calomel 5%; Acid
salicilic 5%; Pivalat de
Fluometazon.

EVALUARE
scuame alb sidefii
stratificate pe pielea
paroasa a capului

Bolnavul prezinta
leziuni eritematoscuamoase pe gambe,
coapse, antebrate si
scuame alb sidefii
stratificate pe pielea
paroasa a capului
precum si leziuni de
grataj la nivelul
capului

DATA

29.X.

PROBLEMA
BOLNAVULUI

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
Am discutat cu bolnavul despre
importanta abtinerii de la gratajul
scuamo-crustelor in vederea
mentinerii integritatii pielii
-alterarea integritatii
Bolnavul sa prezinte o Am asigurat bolnavului lenjerie
tegumentelor (-leziuni piele integra si sanatoa- curata de pat si de corp.
eritemato-scuamoase
sa in decurs de 14 zile. Am discutat cu bolnavul despre
rotund ovalare pe gam- Leziunile de grataj sa
tehnici de relaxare si l-am incurabe, coapse, antebrante, se vindece in decurs de jat sa caute mijloace de recreere
piele paroasa a capului; 3 zile.
(i-am pus la dispozitie carti,
-leziuni de grataj in
Bolnavul sa exprime
reviste si casete audio).
curs de cicatrizare;
absenta durerii in 4 ore. Am monitorizat si notat grafic
-cefale)
functiile vitale ale bolnavului:
Temperatura= 36,2 0C
TA= 135/65 mmHg
AV= 74 p/min
Resp= 18 resp/min
Am administrat tratamentul
medicamentos prescris:
Vitamina A-10000 ui-3x2 dj/zi
Bromoval 1x1 cps/zi
Algocalmin 1x1 tb la nevoie
Local- Cignolin 0,2%
- Calomel 5%
-Pivalat de Flumetazon

EVALUARE

Bolnavul prezinta
leziuni eritematoscuamoase pe gambe,
coapse, antebrate si
pielea paroasa a
capului.
Leziunile de grataj
sunt in curs de
cicatrizare.
Bolnavul exprima
disparitia senzatiei
dureroase.

DATA
2.XI.

PROBLEMA
BOLNAVULUI
-integritatea
tegumentelor alterata
(placarde rozalii pe
gambe, coapse,
antebrate, pielea
paroasa a capului)

OBIECTIVE

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
Bolnavul sa prezinte o Am asigurat bolnavului lenjerie
piele integra si sanatoa- curata de pat si de corp.
sa in decurs de 14 zile. Am monitorizat si notat grafic
Bolnavul sa fie consti- functiile vitale ale bolnavului:
ent de importanta igie- Temperatura= 36,0 0C
nei alimentatiei sanaTA= 130/60 mmHg
toase si a ambiantei
AV= 72 p/min
armonioase pentru
Resp= 22 resp/min
prevenirea puselor de
Am administrat tratamentul
psoriazis.
medicamentos prescris:
Vitamina A-10000 ui-3x2 dj/zi
Bromoval 1x1 cps/zi
Local- Cignolin 0,2%
- Calomel 5%
Am discutat cu bolnavul despre
importanta ingrijirilor igienice in
mentinerea sanatatii, despre
importanta unei alimentatii
sanatoase si a unui climat de
armonie in vederea prelungirii
intervalelor dintre doua puse de
psoriazis.
Am discutat cu bolnavul despre
importanta reintegrarii in
societate dupa externare.

EVALUARE
Bolnavul prezinta
placarde rozalii pe
gambe, coapse,
antebrate si pielea
paroasa a capului.

DATA
6.XI.

10.XI.

PROBLEMA
OBIECTIVE
BOLNAVULUI
-integritatea
Bolnavul sa prezinte o
tegumentelor alterata
piele integra si sanatoa(pete rozalii pe gambe, sa in decurs de 7 zile.
coapse, antebrate,
pielea paroasa a
capului)

INTERVENTII AUTONOME
SI DELEGATE
Am monitorizat si notat grafic
functiile vitale ale bolnavului:
Temperatura= 36,5 0C
TA= 135/65 mmHg
AV= 74 p/min
Resp= 18 resp/min
Am administrat tratamentul
medicamentos prescris:
Vitamina A-10000 ui-3x2 dj/zi
Bromoval 1x1 cps/zi
Local -Pivalat de Flumetazon

-integritatea
Bolnavul sa prezinte o
tegumentelor alterata
piele integra si sanatoa(pete rozalii pe gambe, sa in decurs de 7 zile.
coapse, antebrate,
pielea paroasa a
capului)

Am monitorizat si notat grafic

functiile vitale ale bolnavului:
Temperatura= 36,2 0C
TA= 130/60 mmHg
AV= 72 p/min
Resp= 18 resp/min
Am administrat tratamentul
medicamentos prescris:
Vitamina A-10000 ui-3x2 dj/zi
Bromoval 1x1 cps/zi
Local -Pivalat de Flumetazon
Am pregatit documentele pentru
externare.
Am discutat cu bolnavul despre
regimul de viata pe care trebuie
sa-l respecte dupa externare.

EVALUARE
Bolnavul prezinta pete
rozalii pe gambe,
coapse, antebrate si
pielea paroasa a
capului.

Bolnavul prezinta pete

decolorate pe gambe,
coapse, antebrate si
pielea paroasa a
capului.
Bolnavul cunoaste
regimul de viata pe
care trebuie sa-l
respecte dupa
externare.

ANALIZE DE LABORATOR EFECTUATE BOLNAVULUI D.G.

BOLNAVUL

ANALIZA
EFECTUATA

PRODUS
BIOLOGIC

G.D.
G.D.
G.D.

RBW
GLICEMIE
NUMAR DE
LEUCOCITE
DENSITATEA
URINEI
EXAMEN SUMAR
DE URINA

Sange
Sange
Sange

negativ
80 mg %
4.800/mm3

Urina

1.010

Urina

Leucocite absente,
hematii absente,
glucoza absenta,
albumina absenta

G.D.

PROBE
HEPATICE

Sange

G.D.
G.D.
G.D.
G.D.

HEMOGLOBINA
UREE
VSH
FORMULA
LEUCOCITARA

Sange
Sange
Sange
Sange

R Timol 4
UML
CdSO4 negativ
Takata B- negativ
80 %
28 mg %
5 mm/ora
Neutrofile
segmentate 1 %
Neutrofile
segmentate 58 %
Eozinofile 2 %
Limfocite 33 %
Monocite 6 %

G.D.
G.D.

VALOARE
OBTINUTA

VALOARE
NORMALA

negativ
80-120 mg %
4.0008.000/mm3
1.003 1.025
Leucocite
absente,
hematii
absente,
glucoza
absenta,
albumina
absenta

100 %
20 40 mg %
5 8 mm/ora
35%
60-65 %
24%
25-35 %
5 10 %

II.4. EXTERNAREA BOLNAVULUI

Perioada de spitalizare a bolnavului G.D. 12.11.2006 -01.12.2006
II.4.1 STAREA LA EXTERNARE- AMELIORAT
-

respiratie normala 18r/min; TA-135/650 mmHg; AV= 72 p/min

apetit prezent
eliminari normale
tonus muscular normal, motricitate normala
somn odihnitor 7-8 ore pe noapte
independenta in a se dezbraca si imbraca
temperatura in limite normale 36,50C
pete decolorate la nivelul tegumentelor, gambe, coapse si pielea paroasa a
capului
cunoaste modalitati de evitare a pericolelor
comunica eficace la nivelul afectiv
cunoaste modalitati de relaxare
DIAGNOSTIC MEDICAL LA EXTERNARE

Psoriazis vulgar
II.4.2. PLAN DE EXTERNARE SI OBIECTIVE EDUCATIONALE /REZULTATE
OBIECTIVE: Bolnavul sa cunoasca rolul alimentatiei, igienei, ambitiei lipsite de stress
in vederea mentinerii integritatii tegumentelor si asigurarii unui confort fozic si psihic.
Sa cunoasca rolul sau in societate si familie si sa se integreze in aceastra.
Bolnavul sa cunoasca mecanismul si prognosticul bolii si modalitatile de evitare a
aparitiei.

TABEL CU MEDICAMENTELE ADMINISTRATE BOLNAVULUI G.D.

Denumirea
Prezentare
Actiune
Mod de
Indicatii si
medicamentului farmaceutica
terapeutica
administrare contraindicatii
Vitamina A
Drajeuri a Vitamina
Oral 3x2
Indicatii:
10000 ui
hidrosolubila,
dj/zi
Tulburari
retinol acetat contribuie la
nevrotice, stari
mentinerea
de exci-tatie,
structurii si
tulburari
functiei norfunctionale,
male a epiteneurovegetative,
liilor, intra in
insomnii.
constitutia
Contraindicatii
pigmentilor
Intoleranta la
fotosensibili
bromuri,
din retina,
insuficienta
corecteaza
respiratorie,
hiperplazia si
insuficienta
hiperkeratoza
cardiaca, insufiepiteliilor,
cienta renala si
hameralopia,
insuficienta
xeroftalmina
hepatica, prucare apar in
denta la asmacarenta specitici. Prudenta
fica intervine
sau se evita in
in sinteza
timpul sarcinii,
progesteronului
prudenta la
soferi, dispeceri

Doza
unica
20000ui

Doza pe
24/h
60000ui

Observatii
Bolnavul nu
prezinta
reactii
adverse la
administrarea
de Vitamina
A

Denumirea
Prezentare
Actiune
Mod de
medicamentului farmaceutica terapeutica administrare
Bromoval
Comprimate Sedativ si
Oral
a 300 mg
hipnotic cu
2x1cp/zi
bromisoval
actiune blanda, rapida si
de durata
relativ scurta
(3-4 ore)

Indicatii si
Doza unica
Doza pe
contraindicatii
24/h
Indicati
1cp pe zi
2 cp
Tulburari
nevrotice, stari
de exci-tatie,
tulburari
functionale,
neurovegetative,
insomnii.
Contraindicatii
Intoleranta la
bromuri, insuficienta respiratorie, insuficienta
cardiaca, insuficienta renala si
insuficienta
hepatica, prudenta la
asmatici.
Prudenta sau se
evita in timpul
sarcinii, prudenta la soferi,
dispeceri

Observatii
Bolnavul nu
prezinta
reactii
adverse la
administrarea
de Bromoval

Denumirea
Prezentare
Actiune
Mod de
medicamentului farmaceutica
terapeutica
administrare
Algocalmin
Comprimate Analgezic,
Oral 2x1
a 500mg
antipiretric,
tb/zi
metamizol
antiinflamator,
sodiu
slab antispastic
Acid salicilic

Unguent 5%
Unguent
10%

Pivalat
fluometazon

Unguent
0,03%

Indicatii si
Doza
contraindicatii
unica
Indicatii
1 tb
Cefale, nevralgii, lumbago,
dureri reumatismale, stari
febrile, colici
Antiseptic
Aplicare
Indicatii
slab, keratolitic externa pe
Se foloseste
si keratoplastic tegumente:
contra verucilor,
-unguent
hiperkeratozelor,
10%
in concentratii
-unguent 5% peste 5%
Contraindicatii
Pentru conservarea alimentelor si in administrarea pe cale
orala
Antiinflamator, Aplicare
Indicatii
antialergic,
externa pe
Eczeme, dermaantiexudativ,
tegumente
tite, eritem solar,
nu are efecte
eritem fesier al
sistemice
nou nascutului,
intertrigo,
psoriazis, lichen
plan, lupus
eritematos
discoid.

Doza pe
24/h
2 tb

Observatii
-

Denumirea
Prezentare
medicamentului farmaceutica

Actiune
terapeutica

Cignolin

Solutie 0,2g
%

Inlocuitor al
crisarobinei,
iritant local,
reducator

Calomel

Unguent
5mg%

Calogen,
purgativ
vermifug,
diuretic,
antiseptic
extern

Mod de
administrare

Indicatii si
contraindicatii
Contraindicatii
Tuberculoza
cutanata, varicela, ulcer
varicos.

Extern prin
Indicatii
badijonarea Afectiuni dertegumentelor matologice,
eczeme,
psoriazis
Aplicare
Indicatii
externa pe
Pentru actiunea
tegumente
topica si dezinfectanta se foloseste in oftalmologie, dermatologie (psoriazis,
pruriga, prurit
anal, acnee, efelide, herpes
genital)
Contraindicatii
Gastroenterite,
ileus paralitic,
iritatii gingivale
si in mod special
la cei cu
afectiuni renale

Doza
unica

Doza pe
24/h

Observatii
Bolnavul nu
prezinta reactii
adverse la
administrarea
medicamentelor
Indicatii
Afectiuni dermatologice,
eczeme,
psoriazis

REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ADMINISTRATE

BOLNAVULUI G.D.
BOLNAVUL
G.D.

G.D.

G.D.

G.D.

DENUMIREA
REACTII ADVERSE
MEDICAMENTULUI
VITAMINA A
Tratamentul indelungat cu doze mari provoaca
anorexie, greata, pierdere in greutate, cefalee,
iritabilitate, uscarea si descuamarea pielii,
prurit, rarirea parului, hepatosplenomegalie,
periostita, osteoporoza, HIC, tensiunea
fontanelei
BROMOVAL
Ocazional greata, cefalee, ameteli, folosirea
indelungata poate provoca fenomene de
bromism depresie, iritabilitate, eruptii
cutanate si uneori dezvolta dependenta
PIVALAT DE
Uneori se pot inregistra senzatie de arsura,
FLUMETAZON
fenomene iritative locale, foliculita,
hipertricoza, eruptii acneiforme, depigmentarea
pielii; in cazul aplicarii sub pansament acluziv
se poate produce macerarea pielii, suprainfectia,
atrofia pielii, apartitia de striuri
ALGOCALMIN
Hematologice- agranulocitoza, anemie sau
trombopenie, reactii alkergice cutanate de
diferite intensitati rar insuficienta renala sau
nefropatie interstitiala, crize de astm la pacientii
cu alergie incricisata cu aspirina.

EVALUAREA FINALA

CULEGEREA DATELOR
CAZ I

CAZ II

NUME: F.
PRENUME: VI.
VRST: 72
SEX: masculin
NAIONALITATE: romn
RELIGIE: ortodox

NUME: B.
PRENUME: V.
VRST: 21
SEX: masculin
NAIONALITATE: romn
RELIGIE: ortodox

CAZ III
NUME: G.
PRENUME: D.
VRST: 42
SEX: masculin
NAIONALITATE: romn
RELIGIE: ortodox

DATA INTERNARII
12 X 2006

16 X 2006

17 X 2006

DIAGNOSTIC MEDICAL LA INTERNARE

CAZ I
PSORIAZIS GENERALIZAT

-tulburari cardio-circulatorii
-tulburari respiratorii
-alterarea integritatii tegumentelor
-dificultate in a se odihni
-comunicare ineficace la nivel
afectiv
-anorexie prezenta
-dificultate de a se deplasa

CAZ II
PSORIAZIS GENERALIZAT
PROBLEMELE PACIENTILOR
-alterarea integritatii tegumentelor
-anxietate moderata
-dificultate in a se odihni
-comunicare ineficace

CAZ III
PSORIAZIS VULGAR

-alterarea integritatii tegumentelor

-dificultate in a se odihni
-anxietate moderata
-dificultate in a se alimenta

DIAGNOSTIC NURSING
-alimentatie neadecvata-deficit
datorat anorexiei
-pierderea imaginii de sine
-epuizare datorata stresului
-plagi infectate datorate lipsei de
cunostinte privind regulile de igiena

-stare depresiva cauzata de anxietate

si pierderea imaginii de sine
-alimentatie neadecvata
-epuizare datorata dificultatii de a
stapanii stresul
-plagi infectate

13 XI 2006

DATA EXETRNARII
5 XI 2006

11 XI 2006

AMELIORAT

STAREA LA EXTERNARE
AMELIORAT

-pierderea partiala a autonomiei

-alterarea confortului psihic si fizic
-alimentatie ineficienta din punct de
vedere cantitativ si calitativ
-anxietate datorata prognosticului

-bolnavul sa cunoasca rolul

alimentatiei, ambiantei lipsite de
stress, igienei
-sa cunoasca rolul sau in societate si
familie si sa se integreze in acestea
-sa cunoasca modalitatea de evitare a
bolii

PLAN DE RECUPERARE
-bolnavul sa-si asigure un confort
fizic si psihic corespunzator, o
ingrijire atenta a pielii si fanarelor
-evitarea lezarii tegumentelor
-alimentatie sanatoasa

PSORIAZIS VULGAR
AMELIORAT

-bolnavul sa cunoasca rolul

alimentatiei, ambiantei lipsite de
stress
-sa cunoasca mecanismul de evitare
al aparitiei bolii

CAP. III. CONCLUZII

CONCLUZII FINALE
In urma stagiului in Spitalul de Boli Dermato-Venerice am urmarit in mod special
evolutia psoriazisului la trei bolnavi si anume: BV 21 ani, FI 72 ani si GD 42 ani.
Am constatat ca etiologia bolii este necunoscuta, boala aparand la bolnavii cu sau
fara antecedente ereditare (bolnavii BV si FI nu prezinta antecedente rereditare iar
bolnavul GD are tatal suferind de aceasi afectiune). Exista totusi, o serie de factori
favorizanti prin care cei mai insemnati sunt: rerditatea, tulburari psihice, stressul,
anxietatea, efortul fizic intens, alcoolismul, alimentatia dezechilibrata.
In lucrarea de fata am ales trei cazuri in care factorii favorizanti sunt: anxietatea,
alcoolismul, ereditatea (bolnavul BV prezinta anxietate severa si singuratate, neavand
prieteni care sa-l viziteze, bolnavul FI este un fost alcoolic, boala debutand cu 18 ani in
urma, perioada in care inca mai suferea de alcolism iar in cazul bolnavului GD factorul
ereditar si-a spus cuvantul. Boala debuteaza cu leziuni asemanatoare (placarde reitematoscuamoase, alb didefii, pluristratificate), cu localizari diferite.
Bolnavul BV prezinta leziuni localizate pe trunchi, pielea paroasa a capului,
membre, bolnavul FI prezinta leziuni generalizate tegumentare, bolnavul GD prezinta
leziuni localizate la nivelul gambelor, coapselor, antebratelor, pielii paroase a capului.
Asociate leziunilor tegumentare apar: pruritul, anxietatea, insomnia,minapetenta,
manifestari intalnite la toti bolnavii cu psoriazis.
Tratamentul este in general acelasi pentru toti bolnavii, fiind particularizat in
functie de varsta si probelme de sanatate fara legatura cu psoriazisul. Se administreaza ca
medicatie specifica: Vitamina A, vitamine din complexul B, multivitamine, oligoelemente sedative, topice decapante, reductoare.
Evolutia bolii este de lunga durata, boala evoluand in pusee pe parcursul a zeci de
ani sau chiar este manifestata toata viata. Perioadele dintre puse alterneaza intre cateva
luni si cativa ani iar durata unui puseu este de cateva saptamani pana la cateva luni.
In cazul bolnavilor urmariti boala a evoluat astfel: bolnavul BV a fost la primul
puseu psoriazic, cu o durata de 87 de zile, bolnavul FI prezinta afectiunea de 18 ani,
ultimul puseu avand o durata de 71 de zile, iar bolnavul Gd prezinta psoriazis de doi ani ,
ultimul puls avand o durata de cca 150 de zile.
In cadrul spitalizarii bolnavii au beneficiat de o atentie sporita, de conditii igienice
si supraveghere atenta. S-a asigurat o ambianta de incredere si siguranta prin discutii
permanente cu bolnavii prin care acestia si-au exprimat nelinistile, au pus intrebari cu
referire la boala, au primit raspunsurile cautate si liniste sufleteasca.
S-a colaborat permanent cu apartinatorii bolnavilor in vederea recuperarii cat mai
grabnice a starii de sanatate. Bolnavii au fost in permanenta sub supraveghere medicala.
I-am supravegheat si eu si am participat la ingrijirea lor si am ramas cu un gust amar in
fata neputintei omului de a se impotrivii unei maladii inca neelucidata pe deplin. Nu
ramane decat sa dam tot ceea ce avem mai bun in noi pentru a-i ajuta pe ei, cei care au
atata nevoie .

CAP. IV. ANEXE

SANATATE DIN FARMACIA DOMNULUI

MARIA TREBEN
PSORIAZISUL
Din toate colturile Austriei si Germaniei vin sa ceara ajutor oameni suferind de
psoriazis, considerat din punc de vedere medical drept incurabil. Noi insa cei care credem
in plante medicinale, din farmacia Domnului, stim ca Dunmezeul ne aduce ajutor prin
abundenta plantelor de padure si campie asternute la picioarele noastre. Exista diferite
tipuri ale acestei boli chinuitoare: asa numitul-psoriazis rosu- care se manifesta prin pete
foarte rosii si bine delimitate , un altul la care pielea parca ar fi acoperita cu solzi de peste
si al treilea cu o piele pergamentata, crapata, groasa, al carei crapaturi se adncesc seara, se
desfac si pricinuesc omului chinuri mari. La acestea se adauga mancarimi puternice ceea
ce insemna o impovararea nervoasa, grea pentru fiecare bolnav. Pielea produce si
indeparteaza zilnic o gramada de coji la orice miscare acestea curgand pe jos.
Cu ani in urma am aflat de o femeie de 38 de ani a carei piele era de la gat in jos
crapata si pergamentata , care isi perduse parul de pe cap si trecuse prin suferinte
interminabile. In spital chinurile i se domolisera putin prin faptul xca fusee bagata pana la
gat intr-un sac de nylon, astfel piele i se mai inmuia putin datorita transpiratiei si durerile
i se mai diminuau.De schimbat insa nu se mai putea schimba nimic in maladia ei.
Atunci am realizat ca numai plantele depurative, dezinfectante pot vindeca o
asemenea boala. Cand a folosit ceaiul alcatuit de mine si a tinut regimul alimentar
corespunzator , succesul a venit intr-o jumatate de an. In cest scurt rastimp parul i-a
crescut iar pielea a redevenit neteda si fara pete. De atunici am ajutat multe persoane
bolnave de psoriazis.
Boala i-a nastere din cauza unei dereglari a functionarii ficatului. Trebuie deci ca
pe langa utilizarea plantelor sa se tina o dieta stricta pentru ficat, sa se evite : mezelurile
(in afara celor de regim), carnatii, afumaturile, carnea de porc, supele din carne de porc si
afumaturi; apoi toate felurile de acrituri ca : otetul, vinul, lamaia, portocalele, fructele de
padure si sucurile lor, coacazele negre, merele crude, precum si cafeaua naturala, cicolata,
cacao, miere de albine caci acestea din urma formeaza acizi pe care ficatul bolnav nu-i
suporta. De evitat sunt de asemenea toate tipurile de peste in conserva, peste afumat,
carnea din conserva, fructele unicarpelare si orice fel de alcool. Permise sunt : laptele si
produsele lactate, salata acrita cu iaurt, carnea de vitel sau pasare, peste proaspat sau
congelat, legumele usoare si zilnic mult compot de mrer ca inlocuitor al fructelor
proaspete.
Piele trebuie unsa de doua ori pe zi cu osanza. Daca este vorba de psoriazis cu
cruste ce acopera intregul corp, atunci se stoarce prin storcatorul electric de uz
casnic,rostopasca proaspata bine spalata si se prepara prin frecare o alifie in urmatoarele
proportii 50 g osanza la 5 g rostopasca. Pomada se pastreaza la frigider. In afara de
acestea se recomanda bai cu adaos de infuzie de Palaria Cucului (Priloi). La alinarea
mancarimilor si la insanatosire contribuie si baile complete cu Nalba si Coada Calului

(plantele se amesteca in cantitati egale si se pun la macerat in apa rece 200 g pentru baie,
durata baii 20 de minute). Toate aceste procede ajuta si in neurodermita.

AMESTEC DE CEAIURI
10 g scoarta de stejar
30 g scoarta de salcie
40 g barba popii
20 g fumarica
20 g coaja de nuca
30 g rostopasca
50 g de urzici
30 g ventrilica
30 g filinica
20 g coada soricelului
Se amesteca bine toate plantele, se i-a o lingurita cu varf pentru o ceasca, se
oparesc si se lasa sa stea 3 minute. Ar fi bine pe cat posibil plantele sa fie proaspte. Din
acest ceai se beau pe parcursul zilei 1,5-2 litri inghititura cu inghititura, fiecare inghititura
fiind asimilata imediat de organism si prelucrata.

BIBLIOGRAFIE

1. Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare

nevoilor fundamentale- Coordonator lucrare-LUCRETIA TITIRCAEditura-Viata Medicala Romaneasca-2002
2. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali- Ghid de
Nursing (Vol. II)- Coordonator lucrare-LUCRETIA TITIRCA-EdituraViata Medicala Romaneasca-2003
3. Manual de Medicina Interna pentru cadre medii (Editia a III a)- Sub
redactia-CORNELIU BORUNDEL-doctor in medicina, medic primar
-Editura- BIC ALL- 2000
4. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali- Manual
pentru colegiile si scolile postliceale sanitare- Sub redactia-LUCRETIA
TITIRCA-Editura- Viata Medicala Romaneasca-2004