Iancu de Hunedoara

Iancu de Hunedoara

Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei Naionalitate Romn Nscut 1407 Decedat Mormnt la Ocupaie 11 august 1456, Zemun, Serbia Alba Iulia comandant, guvernator

t 14!", Zemun# a $o t o %er onalitate dominant& a i toriei romne'ti din veacul al ()-lea. * $o t voievod al +ran ilvaniei ,n 1441, guvernator al regatului Ungariei ,ntre 144"-14!-, a%oi c&%itan u%rem al Ungariei 'i al +ran ilvaniei ,ntre 14!--14!". * cri $ile de glorie ,n i toria lu%tei antiotomane a %o%oarelor .uro%ei ud-e tice. Iancu de Hunedoara a de $&'urat o activitate di%lomatic& 'i militar& inten & ,n anii ,n care Im%eriul /toman urca %re a%ogeu, dnd a alturi deci ive a u%ra ultimei r&m&'i0e a Im%eriului 1i2antin, 3on tantino%olul. * de%u e$orturi %entru ,nc4egarea unei coali0ii cre'tine care & o%rea c& ,naintarea otomanilor cu o oa te de cruciad& 'i a $o t cel dinti comandant de o'ti din .uro%a care a reu'it & ,l ,n$rng& %e cuceritorul 3on tantino%olului, ultanul 5a4omed II, la 1elgrad ,n 14!". * $o t tat&l regelui 5atei 3orvin, cel mai mare rege al Ungariei.

Iancu de Hunedoara (n. 1407 - d. 11 augu

Originea. Anii tinereii

S-a n& cut ,n 6urul anului 1407 (mult tim% -a cre2ut c& -a n& cut ,n 1-77, din cau2a unei inter%ret&ri gre'ite a unor ur e#. +at&l &u, )oicu 'i $ra0ii lui 5ogo' 'i Radu, au $o t o ta'i ,n lu6ba regelui mag4iar Sigi mund de 8u9emburg. :entru c& au di tin ,n lu%tele antiotomane, Sigi mund i-a r& %l&tit ,n anul 140;, d&ruindu-le ca telul de la Hunedoara, ,m%reun& cu %&mnturile care 0ineau de el, cu vreo -! de ate, v&mi, mine de are, aur, argint 'i $ier. *tunci a %rimit $amilia Hunia2ilor 'i bla2onul ei nobiliar (un corb cu ari%ile u'or de $&cute 'i cu un inel ,n cioc#. Iancu a co%il&rit la ca telul de la Hunedoara. <u%& moartea tat&lui &u ,n 6urul anilor 1414-141;, ca% de $amilie a r&ma $ratele &u, Radu. <e %re co%il&ria a e cuno c %u0ine in$orma0ii, dar e %oate %une c& a %lecat de tn&r ,n lu6ba unor nobili %entru a ,nv&0a arta militar&. =n unele i2voare mag4iare e te emnalat& %re2en0a lui ,n lu6ba $amiliilor 3 a>? 'i 3 anadi, a%oi ,n lu6ba de %otului rb @te$an 8a2arevici, a%oi a $amiliei U6la>i 'i a e%i co%ului de Zagreb. :e la 14A7-14A; -a c& &torit cu .li abeta S2ilag?i, cu care a avut doi $iiB 8adi lau (n& cut ,n 14-1# 'i 5atia (n& cut la A4 $ebruarie 144-, la 3lu6#.

n slujba lui Sigismund de Luxemburg

=n anul 14-0 a intrat ,n erviciile regelui Sigi mund. <e6a ,n toamna anului 14-1 l-a ,n o0it %e ace ta ,n Italia, %entru a-l a6uta %e ducele 5ilanului, Cili%%o )i conti, ,n lu%ta contra )ene0iei. * $o t o %erioad& ,n care cuno'tin0ele ale militare 'i e9%erien0a i -au ,mbog&0it emni$icativ. @ederea a la 5ilano, mare centru economic italian 'i euro%ean, tim% de doi ani, a contribuit mult la $ormarea a. 3u acea t& oca2ie a tudiat organi2area armatelor italiene 'i metodele lor de lu%t&. 8a A! noiembrie 14-1, Sigi mund a $o t ,ncoronat rege longobard, iar ,n 14--, la Roma, a $o t ,ncoronat ,m%&rat. 8a ,ntoarcerea a din Italia, Iancu a ie'it din lu6ba ducelui 5ilanului 'i l-a ,n o0it %e Sigi mund ,n .lve0ia, la 1a el, unde a avut loc $aimo ul conciliu care a durat 1" ani. 8a 17 ianuarie 14-4, Iancu era 'i el la 1a el, unde erau adunate un num&r mare de %er onalit&0i %olitico-religioa e euro%ene ale vremii. 8a ace t conciliu, Sigi mund a reu'it & %ro$ite de tr&darea re%re2entan0ilor 4u i0i 'i & $ie recuno cut dre%t rege al 3e4iei (cu dou& decenii ,n urm&, 4u i0ii ,l ,nl&tura er& de %e tron ,n urma mi'c&rilor %o%ulare condu e de Ian Hu #. Iancu de Hunedoara a %artici%at ,n anii care au urmat la cam%ania lui Sigi mund ,n 3e4ia, %rin care a %reluat tronul. =n lu%tele contra r&2vr&ti0ilor 4u i0i, Iancu a ,nv&0at noi tactici de lu%t&, %e care le-a a%licat mai tr2iu. <ar ,n decembrie 1437, Sigi mund de 8u9emburg a murit 'i ,n aceea'i lun& Iancu -a re,ntor la *lba regal& (S2D>e $e4DrvEr#, %entru ,ncoronarea lui *lbert de *u tria, noul rege al Ungariei. n slujba lui Albert de Austria
A

<ac& ,n tim%ul lui Sigi mund a a6un & $ac& %arte din antura6ul militar al regelui, abia ,n vremea lui *lbert de *u tria a ,nce%ut adev&rata a cen iune a lui Iancu de Hunedoara. Iar a cen iunea a ,nce%ut la curt tim% du%& ,ncoronarea noului rege. Re,ntor mai ,nti ,n 3e4ia, %entru a termina cam%ania anti4u it&, %re $r'itul lui 14-7, *lbert de *u tria l-a numit %e Iancu ban al Severinului, ,m%reun& cu $ratele &u mai mic. Regele inten0iona & %un& ca%&t incur iunilor otomane, & ,nt&rea c& 2ona de grani0& 'i & %reg&tea c& o mare o$en iv& antiotoman&. <e aceea a avut nevoie de un om de ,ncredere, bun cuno c&tor al artei militare 'i ca%abil de o arcin& de a emenea am%loare. =ncredin0at cu %rima a demnitate mai im%ortant&, Iancu ,nce%ea 'i cariera a %olitic&. Intrarea n marea politic. oie!od al "ransil!aniei <u%& in talarea a ,n $unc0ia de ban al Severinului, Iancu, a6utat de $ratele &u, -a %reocu%at mai ,nti de ,nt&rirea cet&0ilor #e!erin, $ureni, %r&o!a 'i 'e(adia. +urcii ocu%au %o2i0ii tot mai avan ate la <un&re 'i amenin0au cu luarea 1elgradului. =n vara lui 1;-; regele *lbert organi2ea2& o %rim& o$en iv& antiotoman&, li% it& de vigoarea 'i coordonarea nece ar&. Iancu %artici%&, $iind $idel regelui, dar ac0iunea e te un e'ec, armata e de2integrea2& 'i regele e re,ntoarce, bolnav, la Strigoniu, unde 'i moare la A7 octombrie. Regina .li abeta, r&ma & v&duv&, a'te%ta totu'i un $iu, dar Ungaria $&r& rege 'i $&r& un mo'tenitor igur, devine in tabil& din %unct de vedere %olitic. :e de alt& %arte, la %or0ile regatului b&teau turcii, care e a%ro%iau amenin0&tor. :e ace t $ond, are loc un con$lict %entru %utere dintre marea 'i mica nobilime mag4iar&. 5icii nobili cereau o regalitate %uternic&, ca%abil& & 0in& %ie%t turcilor, marii nobili e mul0umeau cu un rege tn&r, care & conduc& numai cu numele. 8a dieta de la 1uda din 1 ianuarie 1440, regina .li abeta ceru %ri6inul nobilimii %entru conducerea interimar& a regatului 'i u 0inerea ucce iunii la tron. 8a acea t& diet& ia %arte 'i Iancu de Hunedoara. .l a ,ncercat & conving& dieta de %rime6dia turcea c& 'i de nece itatea in tal&rii imediate a unui rege cu autoritate real&, u 0innd a%ro%ierea Ungariei de :olonia (curtat& 'i de ultan# 'i in talarea %e tronul Ungariei a regelui %olone2 )ladi lav III Fagiello. 3uvntarea a a $o t u$icient de conving&toare & ,ntrunea c& ade2iunea ma6orit&0ii membrilor dietei. =n &'i regina e la & ,ndu%lecat& 'i trimite o olie la curtea %olon&.

)astelul *uniade din +imi'oara, re$&cut de Iancu du%& ce a $o t numit comite de"imi&oara. 8itogra$ie ecolul (I( 8a AA $ebruarie 1440, ,n tim%ul tratativelor la 3racovia, regina na'te un $iu, denumit 8adi lau :o tumul. :rin urmare ea cere retragerea imediat& a delega0iei mag4iare de
-

la negocierile cu %olone2ii, dar e te %rea tr2iu. :artida u 0inut& 'i de Iancu continu& tratativele de aducere a lui )ladi lav %e tronul Ungariei. *ce ta acce%t& tronul la " martie 'i, ,n ciuda ,ncerc&rilor di %erate ale %artidei reginei, o e'te la 1uda la A1 mai 'i e in talea2& e$ectiv %e tronul Ungariei. <ar ru%tura %olitic& ,ntre cele dou& tabere a degenerat ,ntr-un r&2boi civil. Iancu, a$lat de %artea lui )ladi lav, a condu armata regelui ,m%otriva marilor nobili, %e care i-a ,n$rnt deci iv la 1atta 2e>, la 10 e%tembrie 1440. <re%t urmare, ca r& %lat& %entru erviciile adu e, )ladi lav l-a numit voievod al +ran ilvaniei 'i comite al +imi'oarei, %& trnd 'i titlul de ban de Severin. * %reluat noua $unc0ie abia ,n %rim&vara lui 1441, %entru c& ,n iarna lui 1440 %leac& la 1elgrad cu mi iunea de a reorgani2a a%&rarea cet&0ii di %utate de turci. 8a %reluarea $unc0iei de guvernator, %rinci%ala %reocu%are a lui Iancu a $o t de a reorgani2a 'i de a %reg&ti +ran ilvania ,n $a0a %ericolului turce c. 5i iunea a era deo ebit de di$icil&. 5arii nobili erau $oarte %uternici iar %&turile de 6o erau ,nc& $r&mntate de r& coala din 14-7-14-7 'i de ,nte0irea controlului $eudal %rin ado%tarea ,n0elegerii G+nio trium nationumH. :entru a-'i ,nt&ri autoritatea, a ado%tat o tactic& de ,mbunare a marilor nobililor, coroborat& cu atragerea de %artea a a micilor nobili. :e de alt& %arte, e ocu%& cu organi2area 'i ,nt&rirea economiei tran ilvane. In tituie un control abil a u%ra ocnelor de are, aduc&toare de mari venituri. *rmata o organi2ea2& ,n vederea viitoarelor lu%te antiotomane. :e %an admini trativ 'i economic a luat m& uri de cre'tere a economiei 'i ,mbun&t&0ire a admini tra0iei. 8a 1ra'ov 'i Sibiu a ,n$iin0at monet&rii ,n 1441 'i 144-. * re%u ,n dre%turi ora'ul 3lu6, care $u e e de%o edat de ace tea ca %edea% & %entru u 0inerea r& cula0ilor din 14-7-14-7. Sibiului 'i 1ra'ovului le-a ,nt&rit 2idurile de a%&rare. ,uptele contra turcilor =n e%tembrie 1441 intervine ,n teatrul de lu%t& din Serbia, %e %rinci%iul c& o a%&rare bun& ,m%otriva turcilor e %utea $ace doar %rin o$en iv&. *rmata lui Iancu ie e de%lin victorioa & lng& Semendria, dar ,n lu%t& moare $ratele lui, Ioan (va $i ,nmormntat la *lba Iulia#. Re,ntor ,n 0ar&, Iancu e te %rimit cu laude, iar $aima lui %ore'te. Incursiunea turcilor n "ransil!ania =n %rim&vara lui 144- turcii ,ntre%rind o cam%anie ,m%otriva +ran ilvaniei. .i de0ineau controlul a u%ra .rii /om0ne&ti 'i de aici 'i-au organi2at atacul. *%ro9imativ 1A.000 oameni au trecut %e la +urnu Ro'u, a%oi %e valea 5ure'ului 'i au ,ndre%tat c&tre *lba Iulia. =n ace te condi0ii, Iancu a luat o deci2ie neobi'nuit& %entru acea vreme 'i a %roclamat ridicarea %o%ula0iei la r&2boi. * trimi olii ,n toat& +ran ilvania, & adune la oa te %e 0&rani 'i %e or&'eni deo%otriv&. 5& ura nu era %e %lacul nobilimii, care nu vedea cu oc4i buni %e 0&ranii ,narma0i. 8a %rimul a ediu turce c al *lbei Iulii, tru%ele lui Iancu u$er& o ,n$rngere, a%oi e retrag ,n cetate. =ntre tim% o e c ,nt&riri din toate comitatele, ,m%reun& cu tru%ele ecuie'ti 'i & e'ti. 5ult ,nt&rit&, armata lui Iancu %leac& %e urmele turcilor, r& %ndi0i ,n a%ro%iere. =ntre tim%, la urec4ile lui Iancu a6un e 2vonul c& 5e2id-bei %orunci e tru%elor ale &-l omoare cu orice %re0. <in ace t motiv ,l %une ,n $runtea o'tirii %e micul nobil Simion
4

Iamon?ai, ,mbr&cat ,n armura a. 8a AA martie are loc lu%ta, ,n a%ro%iere de #ibiu. +urcii reu'e c &-l ucid& %e Iamon?ai 'i unt convin'i c& l-au r&%u %e Iancu. *ce ta ,'i conduce bine tru%ele 'i reu'e'te &-i %un& %e $ug& %e turci. 3u 5e2id-bei mor %e cm%ul de lu%t& cei mai mul0i olda0i turci, ataca0i din toate %&r0ile, doar cteva cete turce'ti reu'e c & e retrag& %e la "urnu /o&u, dar unt urm&rite mai de%arte de 1a arab, $iul lui <an. :e urmele lor a venit 'i Iancu cu armata a 'i l-a in talat %e 1asarab domn ,n Jara Romnea c&. 1tlia de pe Ialomi2a Succe ul lui Iancu avu dre%t urmare o 'i mai mare reac0ie din %artea turcilor. :reocu%at de %ierderea in$luen0ei ,n Jara Romnea c& 'i dorind &-l r&2bune %e 5e2id-bei, ultanul trimite o armat& de circa 70.000 de oameni, ,n $runte cu beilerbeiul Rumeliei, Se4abeddin. +urcii trec <un&rea %e la Kico%ole. 1a arab nu le %oate re2i ta ingur 'i e retrage %re mun0i, a'te%tnd a6utoare din +ran ilvania. =ntre tim% turcii e r& %nde c %rin 0ar& ,n e9%edi0ii de %rad&. *tunci Iancu trece cu armata a mun0ii 'i %e data de - septembrie 144- atac& %e turci %e valea Ialomi0ei. 1&t&lia $u deci iv& 'i %n& la c&derea no%0ii, turcii unt %u'i %e $ug&. 3u un angiac 'i %atru bei c&2u0i, Se4abeddin trece <un&rea cu o %arte din armat&, iar re tul tru%elor turce'ti ri i%ite %rin 0ar& unt nimicite una cte una. Se 2ice c& %rada de r&2boi a lui Iancu $u uria'& ( teaguri, corturi, %e te !.000 de c&mile, cai, catri 'i 4aine cum%e#. Cidel conce%0iei militare con$orm c&reia atacul e te cea mai bun& a%&rare, Iancu trece <un&rea ,n noiembrie-decembrie, ,m%r&'tie %e turci la )idin 'i e re,ntoarce victorio %rin Serbia. )ampania din 1alcani )ictoria lui Iancu de %e Ialomi0a a %rovocat o reac0ie de admira0ie ,n toat& .uro%a, iar Se4abeddin a $o t demi . 8a a%elul :a%ei, euro%enii %orne c o %uternic& o$en iv& di%lomatic& %entru un r&2boi mai mare ,m%otriva turcilor, cu co%ul de a-i coate de$initiv din .uro%a. Serbia, Ungaria unt cele mai mari u 0in&toare ale cam%aniei antiotomane. =n dieta din iunie 1443, Ungaria decide organi2area unei cam%anii ,n 1alcani. =n +ran ilvania, Iancu organi2ea2& ,n continuare armata, atrage la oa te numero'i iobagi 'i trnge cca 10-1A mii de oameni. =n iunie 144- ,n Ungaria o e c 'tiri de %re o %uternic& ,n$rngere a turcilor ,n * ia 5ic&. 5omentul %&rea $avorabil de c4iderii o tilit&0ilor. )ladi lav %leac& din 1uda la -- iulie ,n o0it de armata regal&, de un deta'ament de cavalerie %olon&, c0iva crucia0i 'i unit&0i de mercenari ce4i. 8a 3uvin, %e malul <un&rii, tru%ele ale $ac 6onc0iunea cu oa tea lui Iancu 'i cu tru%ele rbe ale lui L4eorg4e 1rancovici. Intrarea ,n teritoriul turce c -a t&r&g&nat 'i abia ,n e%tembrie -a trecut <un&rea. :e 5orava e ,ntlne c cu tru%ele lui I 4a>-bei, %e care Iancu ,l b&tu e cu doi ani ,n urm&. +urcii erau de tul de %u0in %reg&ti0i & lu%te iarna 'i $ur& obliga0i & e retrag&. 3u 1A.000 de c&l&re0i 'i cu o'tile ale tran ilvane, Iancu ,naintea2& ,n mar' ra%id c&tre ud, ,ncercnd &-i o%rea c& %e di$eri0ii bei & e unea c& 'i & le o%rea c& o$en iva c&tre So$ia. .l ocu%& Ki'ul, unde ,n$rnge 'i trei deta'amente turce'ti care abia avu er& tim% & e reunea c&. =ntre tim% ultanul ,n u'i
!

%leac& de la *driano%ol ,m%otriva a. Iancu c4imb& direc0ia de mer c&tre mia2&noa%te 'i 2drobe'te $or0ele otomane r&2le0e care-i a%ar ,n cale. :e te tot %e unde trece armata a, contingente de rbi elibera0i de ub turci i e al&tur&. =n 2on& a mai a%&rut 'i o armat& a lui lad 3racul, care lua e ,ntre tim% tronul J&rii Romne'ti, cu %ri6inul ultanului, dar care la curt tim% a ,ntor armele ,m%otriva turcilor. +recnd de Ki', Iancu e ,ndrea%t& direct c&tre So$ia, %e care o ocu%& du%& ce %ulber& o alt& armat& turcea c&. :e ace t $ond, %o%oarele din 1alcani ,nce% & $ream&te ,n %eran0a eliber&rii, iar ,n tab&ra regelui o e c tot mai mul0i bulgari, bo niaci, rbi 'i albane2i. /ra'e din 1ulgaria e %redau direct lui Iancu, ,n *lbania 'i ,n 0inutul minier Kovo 1rdo din Serbia au loc r& coale antiotomane, iar ve titul albane2 Scanderberg $uge din armata turc& %entru a e %une ,n $runtea lu%tei de eliberare din *lbania. =n ciuda ace tor evolu0ii, turcii nu au nici o inten0ie & cede2e att de u'or. Sultanul di %une o %uternic& a%&rare a trec&torilor din 1alcani 'i a'tea%t& venirea lui Iancu. =naintarea ace tuia c&tre *driano%ol 'i 3on tantino%ol deveni e tot mai di$icil& din cau2a iernii 'i a relie$ului munto . 8a trec&toarea %uternic a%&rat& de la Zlati0a, %e 1- decembrie 1443, armata a trece %rintr-un moment greu atunci cnd turcii atac& %rin ur%rindere. +rec&toarea devine a%roa%e im%o ibil de trecut, iar %e la -3 decembrie are loc un atac %uternic condu de ultan. *tunci Iancu e te nevoit & bat& ,n retragere. +urcii %leac& ,n urm&rirea lui, dar calculea2& gre'it %uterea 'i moralul tru%elor 'i e avnt& cu cteva armate direct ,n lu%t&. Iancu ,i ur%rinde 'i ,i bate. Retragerea era deo ebit de grea, iarna era ,n toi, caii muri er& 'i alimente nu e mai g& eau. =nainte de a a6unge la Ki', turcii au trimi o olie %entru a-i o$eri lui )ladi lav %acea, ,n condi0ii de tul de $avorabile, dar r&ma e $&r& nici un re2ultat. 8a 4ebruarie 1444, )ladi lav I, Iancu 'i armata intrau ,n 1uda. )e tea victoriilor re%urtate de armatele lui )ladi lav I ,n Gcam%ania cea lung&H -a r& %ndit ,n tot occidentul. +urcii u$eri er& o grea ,n$rngere, cum nu mai avu e e loc niciodat& de la venirea lor ,n .uro%a. Cu e er& nevoi0i & %&r& ea c& Serbia 'i ve tul 1ulgariei, iar acum ,ncercau &-'i re%o2i0ione2e armatele %entru a-'i a%&ra im%eriul. Caima lui Iancu -a r& %ndit ,n toat& .uro%a, ca 'i ,n rndurile inamicului. /ccidentul credea c& momentul e te cel mai %otrivit %entru a-i coate %e turci din .uro%a. n4r0ngerea de la arna =n urma entu2ia mului %rovocat de ucce ul cam%aniei din 1443, de6a ,n una a%rilie 1444 ,n <ieta ungar& e 4ot&r&'te organi2area unei noi cam%anii antiotomane. Urmea2& ,n & o %erioad& ,n care )ladi lav duce %e de-o %arte tratative de %ace cu turcii, %e de alt& %arte $ace %reg&tiri de r&2boi. :uterile occidentale %ro$it& de acea t& con6unctur& 'i %rin activitatea di%lomatic& inten &, e anga6ea2& cu %romi iuni de a6utor ,n %ri6inul cam%aniei, ,n %eran0a de a aca%ara noi %o e iuni ,n 1alcani. =ntregul a6utor militar -a concreti2at ,n doar cteva galere vene0iene, burgunde 'i ragu2ane, care au %lecat %re 3on tantino%ole ,n vara lui 1444. =ntre tim%, Iancu -a %reg&tit de r&2boi 'i a de%u demer uri %e lng& 0&rile romne %entru un
"

a6utor armat. =n iulie, %e cnd )ladi lav era la Seg4edin ,n %reg&tire de r&2boi, o e c olii ultanului care o$er& %acea ,n condi0ii $oarte avanta6oa e. )ladi lav decide & emne2e %acea, ,n ciuda o%o2i0iei cardinalilor. Iancu de Hunedoara era 'i el de acord cu %acea, dar era tot tim%ul u%u deci2iei regale. 8a %re iunile occidentului 'i ,n %ecial ale %a%ei, )ladi lav e r&2gnde'te 'i 6ur& & continue cam%ania ,m%otriva Gnecredincio'ilorH, ,n & ru%erea tratatului de la Seg4edin avea & e dovedea c& o mare gre'eal&. =n augu t Serbia emn& o %ace e%arat& cu turcii, rec&%&tndu-'i teritoriile 'i cet&0ile %ierdute ,n ultimii ani. 5i'carea rbilor l&bea cu mult $rontul comun antiotoman. R&2boiul era ,n & deci , iar %reg&tirile de r&2boi erau ,n toi.

1&t&lia de la )arna re%re2entat& ,ntr-o cronic& %olone2& de la 1!"4 *rmata regal& e adun& la /radea 'i %orni c&tre /r'ova ,n 6urul datei de A7 augu t. *colo e adunar& 'i re tul armatelor cruciateB olda0i din Ungaria, tru%e tran ilv&nene condu e de Iancu (din care mul0i romni#, tru%e croate 'i bo niace comandate de banul Cran>o de +alovac. 8a A0 e%tembrie trecur& <un&rea 'i %ornir& de-a lungul ei %re )idin, cea mai %uternic& $ort&rea0& otoman& din 2on&. /cu%ar& ora'ul, $&r& a a edia ,n & cetatea, ,n care turcii t&teau %reg&ti0i de lu%t&. 5ai de%arte, la Kico%ole li e al&turar& armata %romi & de )lad <racul 'i un alt deta'ament tran ilv&nean care traver a e direct Jara Romnea c&. )lad e ,ntlni la Kico%ole cu )ladi lav, %e care ,l $&tui & renun0e %entru c& Gturcul 'i numai la vn&toare ,'i ia cu ine mai mul0i o ta'i dect cei aduna0i ,n oa tea cre'tin&H. S$atul &u nu $u a cultat 'i armata gr&bi %a ul c&tre malul m&rii. Rnd %e rnd unt ocu%ate cet&0ile de la malul <un&rii. *u a6un la )arna la ; noiembrie. =ntre tim% a a6un ve tea c& ultanul, de %re care credeau c& e ,n * ia 5ic&, 0inut %e loc de $lota italian& 'i burgund&, e ,ndre%ta ,n %re )arna cu toat& armata a. *6utorul occidentului e dovedi e com%let in u$icient, iar %lanul &u de a bloca 1o $orul cu doar o mn& de nave nu era core %un2&tor realit&0ii. =n eara de ; %re 10 noiembrie, )ladi lav 'i cei 1!-1" mii de o ta'i e a$lau ,n $a0a )arnei, iar de %artea cealalt& e a$la ,ntreaga armat& a ultanului (con$orm unor i2voare, 70-1A0 mii de o ta'i, %robabil mai %u0ini#. Situa0ia crucia0ilor era acum e9trem de di$icil&. 8a $atul lui Iancu, e deci er& c& ingura olu0ie era &-i atace %e turci ra%id, %entru a nui l& a &-'i dea eama de in$erioritatea lor numeric&. =n diminea0a 2ilei de 10 noiembrie cele dou& armate -au %u ,n rnd %reg&tite de lu%t&. 3rucia0ii au $o t clar de%&'i0i numeric, banderiile e%i co%ilor de .ger 'i /radea $ur& de la ,nce%ut %ulberate, iar e%i co%ii uci'i. :rin tactic& u%erioar&, Iancu a reu'it & c'tige cteva
7

%o2i0ii, dar ,n toiul lu%tei, regele )ladi lav, vanito 'i li% it de e9%erien0& (avea doar A0 de ani#, atac& direct ,n mie2ul o'tirii otomane, ,n ciuda $aturilor lui Iancu. Regele alunec& 'i c&2u de %e cal, iar un ienicer ,i t&ie ca%ul, %e care-l e9%u e ca %e un tro$eu %rivirilor o'tii cre'tine. 5oartea regelui lovi ca un $ulger moralul ace tora 'i e %rodu e %anic& 'i $uga general&. =n 2adar ,ncerc& Iancu & vin& ,n a6utorul regelui, b&t&lia era %ierdut& 'i $u nevoit & %&r& ea c& cm%ul de lu%t&. +urcii ,n & n-au mai %ornit %e urmele o'tii cre'tine. Lro ul armatei trecu <un&rea ,n %atru-cinci 2ile. Iancu trecu mai re%ede ,n Jara Romnea c& 'i $u de olda0ii munteni, care nu l-au recuno cut. *bia du%& cteva 2ile a $o t eliberat, cnd )lad <racul a a$lat de %re el. =n$rngerea de la )arna avu un ecou la $el de %uternic ca cel al victoriilor din Gcam%ania cea lung&H. =n tim% ce ultanul ve tea victoria ,n tot im%eriul, lumea occidental& era de cura6at&. )ampania de la 3unre =n tim%ul ,n care regele )ladi lav era %lecat la r&2boi, ,n Ungaria e $orma e o locotenen0& regal& din %atru nobili, care a igura conducerea %rovi2orie. /dat& cu moartea regelui ,n b&t&lie, -a declan'at din nou o lu%t& a%rig& %entru %utere. Re,ntor ,n +ran ilvania, Iancu de Hunedoara era cel mai mult %reocu%at de re$acerea ca%acit&0ii militare. .l era de %&rere c& lu%tele interne erau $oarte d&un&toare 'i c& %rinci%ala gri6& a regatului trebuia & $ie %ericolul de la mia2&2i. 5ica nobilime a ,nce%ut tot mai mult & trng& rndurile ,n 6urul &u, i2olnd %e marii nobili 'i intrigile lor. 3on iliul de conducere a ,m%&r0it 0ara ,n cteva regiuni, $iecare avnd ,n $runte un Gc&%itanH. * t$el, Iancu devine c&%itan al 0inuturilor de la r& &rit de +i a (%e lng& $unc0iile de6a de0inute#. Imediat trece la organi2area militar&, calmea2& tulbur&rile interne din +ran ilvania 'i ,'i a igur& %ri6inul 0&r&nimii 'i or&'enimii %entru $ormarea armatei. =ntre tim% turcii d&deau trcoale 4otarului 'i de6a ,n %rim&vara lui 1445 a%ar ,n %rea6ma 1elgradului cu o armat& de dimen iuni redu e. Iancu reu'e'te & di trug& tab&ra otoman& ,n ciuda moralului c&2ut care %er i ta du%& u tur&toarea ,n$rngere de la )arna. /ccidentul era 'i el %reocu%at de ri%o ta turcea c& 'i %& tra $lota ,n Strmtori 'i la 3on tantino%ol. =n urma tratativelor dintre comandantul $lotei, Mallerand de Mavrin 'i Iancu, e %une la cale un %lan de atac la Kico%ole, u 0inut %e a%& de $lota burgund& 'i de %e u cat de armata lui Iancu. )lad <racul %artici%& 'i el cu armat&, c&ru0e, 4rane 'i 40-!0 de b&rci. =n %rima 6um&tate a lunii augu t o i $lota burgund& la Isaccea, %recum 'i %ri6inul lui )lad <racul de circa !-".000 de o'teni. Iancu a ,ntr2iat cu cteva 2ile, a t$el c& tru%ele romne'ti u 0inute de $lota a%u ean& au %ornit ,n u ul <un&rii, au trecut de #ilistra, au ar cetatea +urtucaia a%oi a ediar& cetatea $iurgiului (care %re2enta cel mai mare intere %entru Jara Romnea c&#. S%ri6init de o %uternic& artilerie, )lad reu'e'te & cucerea c& Liurgiul 'i trece ra%id la ,nt&rirea cet&0ii. 5ai de%arte merg c&tre Ru ciuc, care e %red& $&r& lu%t& 'i ,n $ine a6unge la Kico%ole la 1A e%tembrie. Ziua urm&toare )lad <racul ,nce%e a ediul cet&0ii +urnu, a$lat& %e malul romne c, iar du%& dou& 2ile a%are 'i armata lui
7

Iancu. 3ucerirea cet&0ii +urnu e dovedi mai di$icil& dect e antici%a e, datorit& a6utoarelor date de %e malul bulg&re c. Iancu vroia & treac& %e malul cel&lalt, dar ace t lucru era di$icil la Kico%ole a'a c& %reg&ti trecerea armatei la gura Fiului, dar 'i acolo e lovi de o%o2i0ia turcilor. Iarna ,ngreuna 'i mai mult toate o%era0iunile, e9i ta ri cul ca <un&rea & ,ng4e0e 'i & imobili2e2e $lota occidental&. <in ace t motiv e deci e abandonarea atacului. Clotele au luat drumul m&rii, iar armatele lui Iancu 'i )lad e re,ntoar er& ,n 0ar&. 3u toate c& nu -a atin co%ul %ro%u , cam%ania de la <un&re a avut ca re2ultat con olidarea leg&turilor dintre Iancu 'i Jara Romnea c&, recucerirea Liurgiului 'i ,ncura6area %o%ula0iei bulgare (circa 1A.000 de bulgari au $ugit de ub turci 'i -au re$ugiat ,n Jara Romnea c&, cu %ermi iunea lui )lad <racul#. $u!ernator al +ngariei Re,ntor din cam%ania de la <un&re, Iancu de Hunedoara a avut tim%ul nece ar %entru con olidarea itua0iei interne. =n dieta Ungariei de la 1 iunie 144" a $o t recuno cut dre%tul la ucce iune al lui 8adi lau :o tumul, dar %entru c& ace ta era minor, e deci e alegerea unui guvernator %rovi2oriu %n& la ,m%linirea ma6oratului regelui. 8a alegerile din 5 iunie 1446, Iancu de Hunedoara, %ri6init de numero'ii nobili mici, a $o t ale ,n unanimitate guvernator al Ungariei. :o%ularitatea a, averea %er onal& (de0inea %e te un milion de 6ug&re de %&mnt#, $aima 'i gloria cu care e um%lu e ,n b&t&liile antiotomane, erau motivele %rinci%ale %entru care Iancu a $o t ale guvernator. :e %lan admini trativ 'i economic, att ,n calitate de guvernator al +ran ilvaniei ct 'i de guvernator al ,ntregii Ungarii, Iancu de Hunedoara a luat numeroa e m& uri care au $avori2at de2voltarea economic& 'i in taurarea ordinii 'i autorit&0ii de tat. * ridicat nivelul ta9elor 'i im%o2itelor colectate, dar nu %rin a%& area iob&giei, ci %rin introducerea de metode mai moderne de cultivare 'i e9%loatare, %rin m&rirea u%ra$e0elor e9%loatate. =n general a mena6at iob&gimea, ,n care vedea ba2a %uterii de tat 'i un bun& ur & de recrutare %entru armatele ale. @i-a atra de %artea a cne2ii romni, c&rora le-a o$erit numeroa e danii ca urmare a $a%telor lor de vite6ie. * ,mbun&t&0it e9%loatarea minelor din Hunedoara 'i %e cele din nordul +ran ilvaniei (a u 0inut de2voltarea ora'elor miniere 1aia 'are 'i 1aia #prie#. =n c0iva ani a reu'it & ridice cu mult veniturile %rovenite din im%o2itele %u e %e e9%loatarea minelor de are. Unor ora'e de %e mo'iile ale le-a dat dre%tul de trg. * con truit 'i re$&cut numeroa e cet&0i 'i ca tele, %rintre care 'i 3a telul de la +imi'oara, care-i %oart& a t&2i numele 'i unde 'i-a avut re'edin0a %entru un tim%. * %orit leg&turile di%lomatice, militare 'i economice cu 0&rile romne. 1tlia de la )0mpia 'ierlei =nc& din 1447 Iancu a %l&nuit o nou& cam%anie %entru alungarea turcilor din .uro%a. :rin intermediul di%loma0iei a ,ncercat & atrag& a6utorul %a%ei 'i al cur0ilor euro%ene, dar r& %un ul ace tora con ta doar din noi 'i noi %romi iuni, $&r& re2ultate concrete. C&r& & conte2e %e ace te a6utoare i%otetice, el %reg&tea $or0ele %ro%rii. Se %utea ba2a
;

%e %ri6in din %artea J&rii Romne'ti, dar nu 'i %e %ri6inul Serbiei, care ducea o %olitic& de bun& vecin&tate cu turcii. =n c4imb a trn leg&turile de colaborare cu *lbania lui Scanderberg. Se %are c& ,ntre cei doi conduc&tori -a emnat 'i o alian0& militar&. *lbane2ii ,ncercau & ca%e de domina0ia turcea c&, di$icil de ,nl&turat $&r& un %ri6in con i tent din *%u . =n c4iar %rim&vara anului 1447 a avut loc un atac ma iv al ultanului, cu o armat& de cca 100.000 de oameni, ,m%otriva *lbaniei r&2vr&tite. Sultanul nu a reu'it & u%un& nucleul de re2i ten0& albane2 'i -a retra ,n augu t, %robabil 'i din cau2& c& a a$lat de alian0a albane2ilor cu Iancu. Scanderberg trebuia ,n acela'i tim% & e a igure 'i ,m%otriva intrigilor )ene0iei du'mane. :entru cam%ania din 1447 Iancu a reu'it & trng& o armat& de circa AA-A4.000 de oameni, com%u & din mercenari (cavalerie grea#, circa 1.000 de %olone2i trimi'i de regele 3a2imir al I)-lea, banderiile nobililor (cavalerie u'oar&#, 4.000 de in$anteri'ti (de toate na0ionalit&0ile, mai ale germani 'i ce4i#. *vea numeroa e tunuri 'i c&ru0e de r&2boi (circa A.000# du%& modelul 4u i0ilor. Iancu urm&rea de acea t& dat& & treac& %rin Serbia de Sud, & cucerea c& 5acedonia cu a6utorul lui Scanderberg ('i a t$el & ru%& *lbania de turci#, a%oi & ,nainte2e c&tre Salonic, unde n&d&6duia & e $orme2e o ba2& %entru $lotele euro%ene. =naintarea armatelor %rinci%ale a ,nce%ut la A7 e%tembrie %e la v&r area 5oravei ,n <un&re. *rmatele J&rii Romne'ti au trecut <un&rea %e la Severin, ,naintnd %e valea +imocului 'i $&cnd 6onc0iunea cu tru%ele lui Iancu la Ki'. <e aici armata ,ntreag& a %ornit c&tre ud %n& a6un e la Io ovo%ol6e (3m%ia 5ierlei# ,n 6urul 2ilei de 14-1! octombrie, unde trebuiau & e ,ntlnea c& cu tru%ele lui Scanderberg. Sl&biciunea lui Iancu era li% a de in$orma0ii cu %rivire la mi'c&rile turcilor. *ce'tia aduna er& armata la So$ia, ,n tim% ce Iancu credea c& ultanul e a$l& %e la *driano%ol. 5are a $o t ur%ri2a cnd %e 3m%ia 5ierlei au a%&rut tru%ele turce'ti, venite de la So$ia, %rin Ki', a%oi %e acela'i drum %e care trecu e Iancu ,n urm& cu cteva 2ile. 8i% it de o alternativ& igur&, Iancu a deci & r&mn& %e loc 'i & 0in& %ie%t turcilor, mai ale c& %o2i0ia a era u'or $avorabil&. * $ormat o Gcet&0uieH din c&ru0e (du%& tactica 4u it&# ,n interiorul c&reia a %la at in$anteria 'i gro ul armelor de $oc (tunuri, %u'ti#. 8u%ta %rinci%al& urma & $ie dat& cu a6utorul cavaleriei. 8u%ta a ,nce%ut ,n 2iua de 17 octombrie, 2i care -a terminat cu o victorie %ar0ial& a cre'tinilor. * doua 2i lu%ta a $o t mult mai dur&, turcii reu'ind & %roduce %agube grave armatei lui Iancu (circa 17.000 de oameni#. =n u'i Iancu a $o t la un %a de moarteB a c&2ut de %e cal, dar a $o t alvat de un cnea2 4unedorean, +eodor 3ne2ul, %e care l-a r& %l&tit cu mo'ii mai tr2iu. Situa0ia grav& l-a obligat & alve2e att ct mai %utea alva. 8a mie2ul no%0ii a imulat un atac cu o %arte din armat&, iar cu gro ul tru%elor r&ma e -a trecurat %e lng& turci 'i a $ugit ,n Serbia. +ru%ele r&ma e au $o t nimicite ,n %arte, ,n %arte luate ,n robie (%rintre cei c&2u0i ,n robie -a a$lat 'i cumnatul lui Iancu, 5i4ail S2ilag?i#. Scanderberg nu a mai avut tim% & a6ung& la 3m%ia 5ierlei 'i au2ind de ,n$rngere, -a ,ntor din drum. +ltimii ani. Asediul 1elgradului. 'oartea
10

8a A4 decembrie 1447 Iancu a a6un la Seg4edin. :uterea a %olitic& era de tul de l&bit& de e'ecul u$erit, mul0i nobili nemai$iind de acord cu %olitica a. <oi ani de %reg&tire a idu& au $o t iro i0i. =n$rngerea de la 3m%ia 5ierlei obliga %e euro%eni & tagne2e orice ac0iune o$en iv& ,m%otriva turcilor 'i & e concentre2e %e %artea de$en iv&. *u urmat ani de tratative de %ace ,n urma c&rora -a emnat la A0 noiembrie 14!1 un armi ti0iu cu turcii %e trei ani (la A; mai 14!- turcii aveau & 2guduie .uro%a cucerind 3on tantino%olul#. =n ianuarie 14!- Iancu 'i-a dat demi ia din $unc0ia de guvernator %entru a $ace loc re taur&rii %uterii regale ,n Ungaria. Koul rege in talat l-a um%lut de laude 'i de %o e iuni, dar %e de alt& %arte a ,ncercat, ,m%reun& cu %artida marilor nobili, &-l ,nl&ture de la %utere. =n ultimii ani a ,ncercat & 0in& %ie%t turcilor 'i & ,nt&rea c& linia <un&rii. +urcii au ru%t armi ti0iul ,n 14!4 'i au a ediat Semendria, dar Iancu a re%urtat o nou& victorie ,m%otriva lor la Iru evac, unde i-a 2drobit cu de &vr'ire. 5i2a cea mai mare era cetatea 1elgradului, %e care ultanul 5o4amed al II-lea e %reg&tea inten & o cucerea c&. 8a rndul lui Iancu a luat m& uri %entru ,nt&rirea ei 'i a c4emat oameni de la ora'e 'i ate & ia %arte la r&2boi. <e acea t& dat& a bene$iciat 'i de un %ri6in mai con i tent din *%u . * ediul 1elgradului a $o t deo ebit de %uternic. Clota cruciat& a c'tigat b&t&lia %e a%&. 8u%ta deci iv& -a dat ,ntre A1-A- iulie. 3once%0ia trategic& modern& a lui Iancu l-a a6utat &-l ,n$rng& %e ultan ,n ciuda ra%ortului de $or0e de$avorabil. )ictoria ,m%otriva celui care cuceri e 3on tantino%olul a $o t r& un&toare, dar %e te bucuria victoriei a venit ve tea mor0ii lui Iancu de Hunedoara. .l a murit la 11 august 1456, r&%u de cium& ,n tab&ra de la Zemun. +ru%ul &u a $o t du 'i ,nmormntat ,n catedrala catolic& de la *lba Iulia, al&turi de mormntul $ratelui &u Ioan.

11