Sunteți pe pagina 1din 12

Comedia

Genul dramatic cuprinde acele opere literare destinate reprezentarilor scenice. De aceea opera dramatica impune anumite limite privind amploarea in timp si spatiu a actiunii reprezentate. Sentimentele autorului sunt transmise indirect prin intermediul actiunii si al personajelor. Interventia directa a autorului se realizeaza prin didascalii(indicatii scenice). Textile dramatice se realizeaza in plan textual prin dialog(schimbul de replici) si monolog dramatic iar in plan metatextual prin didascalii. Textul dramatic este organizat in! acte(subdiviziuni ale unei piese) scene(subdiviziuni ale unui act) tablouri(subdiviziuni ale unei scene) si replici. Didascaliile sunt sugestii ale autorului cu privire la jocul actorilor sau la decor. Con"lictul dramatic este esential pentru dezvoltarea actiunii dramatice. #l poate "i! exterior(intre $ sau mai multe personaje) sau interior(presupune prezenta unor puternice "orte opuse a"late intr%o relatie ostila& existenta unui obstacol intre aceste "orte determina aparitia unei crize al carei e"ect va "i tensiunea interioara asteptarea incordarea care declanseaza lantul de evenimente). Situatia dramatica presupune posibilitatea unei rezolvari a con"lictului. Cand aceasta nu exista asistam la aparitia tragicului cand rezolvarea are un "inal "ericit si un e"ect comic asistam la aparitia comicului.

' scrisoare pierduta


I.(.Caragiale()*+$% ),)$ -erlin)
Comedia este o specie a genului dramatic in proza sau in versuri care provoaca rasul prin surprinderrea moravurilor sociale ale unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate avand un "inal "ericit& are la baza con"lictul comic care presupune contrastul dintre aparenta si esenta dintre pretentii si realitate. Comediile pot "i ! a)de situatie (cu rasturnari bruste de situatie si rezolvari neasteptate) b)de moravuri (de"ecte umane sau moravuri sociale) c)de caractere (cu accent pe latura psihologica a personajelor in"atisand tipuri! avarul demagogul arivistul etc.) Categoria estetica speci"ica comediei este comicul. Comicul este o categorie ce are ca e"ect rasul declansat de contrastul dintre aparenta si esenta dintre ceea ce este si ceea ce vrea sa para un personaj. Contrastul comic este ino"ensiv si este receptat intr%un registru larg de atitudini. Tipurile de comic sunt! de situatie de caractere de moravuri de limbaj de nume dat personajelor. ' scrisoare pierduta este o comedie scrisa de I.(.Caragiale. Teatrul lui Caragiale marcheaza un moment de var" in dramaturgia romaneasca. .iesele sale! ' scrisoare pierduta ' noapte "urtunoasa Conu/(eonida "ata cu reactuinea D/ale carnavalului au insu"letit principiul latin 0ridendo castigat mores1 (razand invingi moravurile). 2st"el Caragiale satirizeaza arivismul orgoliile desarte lipsa de principii morale dar si lipsa de cultura. 3eprezentata pe scena in )**4 ' scrisoare pierduta este o capodopera a genului dramatic& este o comedie de moravuri in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane a autorului. Tematic piesa este o satira la adresa de"ectelor umane in oglinda prezentarii unor aspecte din viata politica(lupta pentru putere in contextul alegerilor pentru Camera Deputatilor) dar si a unor aspecte din viata de "amilie (triunghiul conjugal Trahanache% 5oe%Tipatescu).

Compozitional textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene ce au la baza replicile dintre personaje. Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta& scrisoarea pierduta devine ast"el pretextul dramatic al comediei lupta pentru putere realizandu%se de "apt prin lupta de culise ce are ca instrument santajul politic. Coordonatele temporale si spatiale sunt speci"ice textului dramatic impunand anumite limite de des"asurare a actiunii. 2ctiunea urmeaza "irul acendent al unei opere clasice marcat de momentele speci"ice. #xpozitiunea ne "ixeaza timpul si spatiul actiunii& ne a"lam 0in capitala unui judet de munte in zilele noastre1 (adica s"arsitul secolului al 6I6%lea) in perioada campaniei electorale intr%un interval de 7 zile. (ucrurile par sa se deruleze intr%un chip "iresc guvernamentalii avandu%l in "runte pe 5aharia Trahanache prezidentul comitetelor si comitiilor din judet avad sorti de izbanda. Intriga! intervine insa un "apt aparent minor in realitate primejduind victoria celor a"lati inca la putere. 5oe Trahanache sotia lui 5aharia pierde scrisoarea de amor primita de la pre"ectul judetului Ste"an Tipatescu. Des"asurarea actiunii! Devenita arma de atac in mainile lui 8ae Catavencu (directorul ziarului 03acnetul Carpatilor1) scrisoarea va "i un pretext pentru ca acesta sa ameninte cu publicarea in ziar daca nu ii va "i sustinuta candidatura de capii judetului. 2ctul II. Crezandu%se stapan pe situatie 5aharia Trahanache ordona arestarea si perchezitionarea lui Catavencu considerand ca scrisoarea nu e decat o plastogra"ie. 2ctul II prezinta si un con"lict secundar reprezentat de grupui 9ar"uridi%-ranzovenescu care se teme de tradarea pre"ectului. #suand tentativele de arestare 5oe va uza de mijloacele "eminine pentru a%l convinge pe Ste"an Tipatescu amantul ei sa%l sustina pe Catavencu in alegeri in schimbul scrisorii. Cum pre"ectul nu accepta compromisul 5oe insasi ii promite santajistului sprijinul sau 0#u te aleg...eu si cu barbatul meu:1. Desele intalniri dintre Catavencu si Trahanache%Tipatescu determina contrarierea lui 9ar"uridi%-ranzovenescu care insu"letiti de crezul ca o tradare este scuzabila daca o cer interesele partidului raman indignati in momentul in care nu sunt pusi la curent cu evenimentele. Si pentru ca 1ii urasc pe tradatori1 instiinteaza centrul expediind barbateste o depesa anonima.

2ctul III inregistreaza punctul culminant al piesei spectatorul devenind martorul hilarelor discursuri rostite in sala mare a primariei. Spre stupoarea tuturor la "inele ridicolelor discursuri ale candidatilor 5aharia Tipatescu(care intre timp gasise o polita "alsi"icata de Catavencu avandu%l ast"el la mana) anunta numele noului candidat la centru 2gamemnon Dandanache. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public de scrisoare esueaza din cauza scandalului iscat de .ristanda politaiul orasului. Catavencu pierde scrisoarea care va "i gasita din nou de Cetateanul Turmentat care o returneaza destinatarei. 2ctul I; (deznodamantul) aduce rezolvarea con"lictului& dupa o jalnica implorare in genunchi milostiva 5oe ii o"era iertarea lui Catavencu in schimbul conducerii "estivitatii in cinstea noului ales de la centru. Iar cortina cade intr%o atmos"era clatanta in care lumea buna a judetului traieste pro"und bucuria ca 0dupa lupte seculare care au durat aproape 7< de ani1 statul roman a intrat pe "agasul lui 0curat constitutional1.

Con"lictele dramatice
)) Con"lictul dramatic principal consta in con"runtarea pentru puterea politica a $ "orte opuse! reprezentantii partidului de la putere( Tipatescu%pre"ectul judetului Trahanache%presedintele "ractiunii locale a partidului si 5oe%sotia sa) si gruparea independenta construita in jurul lui 8ae Catavence ambitios avocat si proprietar al ziarului =3acnetul Carpatilor1. acest con"lict are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele. $) Con"lictul secundar este reprezentat de grupul 9ar"uridi% -ranzovenescu care se teme de tradarea pre"ectului. #ste utilizata tehnica ampli"icarii treptate a con"lictului (a bulgarelui de zapada) tensiunea dramatica "iind sustinuta de o serie de procedee compozitionale precum rasturnari de situatie elemente surpriza etc. .ersonajele au trasaturi care "aciliteaza incadrarea lor in di"eritele tipologii& I. (. Caragiale este considerat el mai mare creator de tipuri din literatura romana. .ompiliu Constantinescu precizeaza in articolul =Comediile lui Caragiale1 , clase tipologice dintre care se regasesc in ' scrisoare pierduta urmatoarele!

tipul incoronatului! 5aharia Trahanache& tipul amorezului si al Don >uanului!Tipatescu& tipul cochetei si al adulterinei! 5oe& tipul demagogului! 8ae Catavencu& tipul cetateanului! Cetateanul Turmentat& tipul "unctionarului umil! .ristanda& tipul con"identului! .ristanda Tipatescu -ranzovenescu.

5aharia Trahanache
5aharia Trahanache =prezidentul comitetului permanent comitetul electoral comitetul scolar... si alte comitete si comitii1 este tipul politicianului conservator dar si al incornoratului simpatic "apt relie"at deopotriva de numele pe care il poarta(ducand cu gandul la taraganare tergiversare) dar si de stereotipia sa verbala 0ai putintica rabdare1. ?istuit de dorinta de inavutire se avanta in viata politica convins ca aceasta este o modalitate sigura de indestulare materiala. 0 ;enerabilul neica 5aharia1 va practica insa inselaciunea pentru atingerea telului sau "alsi"icand lista de alegatori. Demagog insa lasa sa se inteleaga ca dorinta sa perpetua este prosperitatea tarii! 0 de la partidul intreg atarna binele tarii si de la binele tarii atarna binele nostru1. .e linia discrepantei dintre aparenta si esenta cel cu aspect "izic greoi usor manevrabil este de "apt un abil manuitor al s"orilor din judet asigurand aplatizarea lui Catavencu prin descoperirea politei "alsi"icate. ;esnic preocupat de morala il citeaza mereu pe "iul sau de la "acultate rostind truisme ( adevaruri evidente) precum! 0o sotietate "ara printipuri va sa zica ca nu le are1. #ste incornorat dar ii convine din comoditate triunghiul conjugal care ii asigura o viata linistita. a) Comicul de limbaj ii dezvaluie incultura prin repetarea mecanica a ticului sau verbal 0 ai putintica rabdare1 sau prin truisme. b) Comicul de nume este expresiv! 5aharia sugereaza zahariseala moliciunea iar Trahanache "aptul ca poate "i modelat usor(trahana@coca). c) Comicul de situatie e ilustrat de re"uzul sau de a considera scrisoarea autentica& chiar il consoleaza pe Tipatescu sa nu%si

mai "aca sange rau pentru ca miselia oamenilor merge pana acolo incat 0sa vezi imitatie de scrisoare1.

Ste"an Tipatescu
Ste"an Tipatescu pre"ectul judetului este un adevarat privilegiat al soartei caci asa cum sesizeaza .ristanda 0mosia mosie "onctia "onctie coana >oitica coana >oitica1. #ste unul dintre stalpii puterii locale tipul orgoliosului si al amorezului& are gandire de stapan medieval privind judetul ca pe o "euda ordonand arestari si perchezitii ilegale o"erind posturi cheie timp in care in opinia aceluiasi .ristanda 0trai neneaco cu banii lui Trahanache1. Incalca deseori legea 0daca o cer in interesele partidului1 considerandu%l pe Ghita .ristanda un servitor personal& de aceea il pune sa adune in"ormatii despre tot ceea ce se intampla in oras chiar daca uneori este 0scro"ulos la datorie1. Tipatescu este si demagog mirandu%se cinic de imoralitatea lui Catavencu 02h ce lume ce lume:1 cand el insusi este corupt si imoral. #ste lipsit de abilitati politice singura cale de a parveni "iind amorul la adapostul caruia primeste si protectia lui Trahanache! 0de * ani traim impreuna ca "ratii si niciun minut n%am gasit la omul asta atatica rau1. 9iind unul dintre 0personajele serioase1 nu este incult ast"el la nivelul surselor comicului nu va "i caracterizat prin comicul de limbaj. Comicul de nume este expresiv in cazul lui Ste"an (9anica) Tipatescu. .renumele cu rezonanta istorica (Ste"an cel ?are) este inlocuit de cunoscuti cu diminutivul 9anica ceea ce ii pune in evidenta contrastul dintre aparenta (Ste"an@se"ul stapanul) si esenta (9anica@barbatul slab aservit amantei). Tipatescu trimite la cuvantul 0tip1 care inseamna june prim amorez aventurier.

8ae Catavencu

.ersonaj comic secundar static unidimensional este realizat in maniera realista cu mijloace ale comicului . #ste caracterizat atat direct prin didascalii prin portretul "acut de alte persoanje sau prin autocaracterizare cat si indirect prin limbaj gesturi atitudini mimica ton actiuni simtiri prin mediul in care traieste prin relatiile cu alte personaje si prin nume. Catavencu nu este "oarte di"erit de celelalte personaje ale piesei "iind oricand pregatit sa%si schimbe masca si sa intre in alt rol& in "unctie de situatie poate sa "ie la "el de bine "atarnic ipocrit teatral plin de sine sentimental patriot dar si umil retras neputincios. #l este dotat cu ambitia parvenirii chiar daca nu este su"icient pregatit "iind in "inal nevoit sa capituleze.unicul sau scop este de a deveni deputat si pentru aceasta uzeaza de un intreg arsenal de mijloace& cat timp detine scrisoarea compromitatoare(unealta santajului si garantie spre deputatie) el este cel care conduce o"ensiva si cel care pune conditii. In acesta situatie el apare in"lexibil orgolios agresiv re"uzand orice alternativa.#l este siret si stapaneste bine secretele disimularii& stie sa "oloseasca auditoriul in "avoarea sa pentru a impresiona alegatorii ia o poza "oarte a"ectat plangand in momentele in care vorbeste despre tara. Discursul lui Catavencu este o mostra de insu"icienta intelectuala dramaturgul "olosind magistral comicul de limbaj.2st"el intalnim la acest personaj "olosirea improprie al unor cuvinte! 0capitalisti1 insemnand la el locuitorii capitalei 0industria romana e admiratie sublima chiar dar lipseste cu desavarsire1).In plus a"lam ca in numele progresului doreste de "apt aparitia unui "enomen de criza si regres in #uropa prin existenta 0"alitilor1 (pentru el oamenii de "ala ! 01pana cand sa n%avem si noi "alitii nostriA1) . patriotismul sau declarat in replica 0scopul sotietatii este ca 3omania si tot romanul sa prospere1 este unul de "atada demagogic personajul dorindu%si de "apt propria prosperitate si inaintarea sociala. Catavencu este un actor desavarsit pentru ca tocmai el cel mai aprig opozant ajunge in "inalul piesei de cealalta parte a baricadei accepta sa conduca mani"estatia inchinata noului ales 2gamemnon Dandanache pastrandu%si "alsul patriotism si incapacitatea intelectuala! 0dupa lupte seculare care au durat aproape 7< ani...1 .entru existenta sa ramane valabila a"irmatia 0scopul scuza mijloacele a zis nemuritorul Gambeta1 in realitate ?achiavelli

replicile sale nu "ac decat sa%i probeze lipsa de cultura si sa%i accentueze ridicolul. 9acand parte din tabara opozitiei Catavencu este singurul pe care Caragiale il individualizeaza si prin care reuseste cu multa maiestrie sa creeze un tip! tipul demagogului..entru aceasta dramaturgul "oloseste mai multe tipuri de comic! a) Din comicul de situatie reiese mai ales ca "atarnicia lui Catavencu caci lipsit de orice urma de demnitate va conduce mani"estatia in cinstea rivalului sau. b) Comicul de limbaj este relevant mai ales in discrrsurile sale in care nonsensul si paradoxul ii demonstreaza incultura si snobismul&Catavencu realizeaza ast"el un caleidoscop al abaterilor de la normele de exprimare corecta! truismul 0istoria ne invata anume ca un popor care nu mai merge inainte sta pe loc ba chiar da inapoi1 asociatii imcopatibile 0dupa lupte seculare care au durat aproape 7< ani1 si "olosirea incorecta a neologismelor 0"aliti1 0capitalisti1 c) Comicul de nume e sugestiv& Catavencu ii sugereaza "irea de mahalagiu de palavragiu(cata@mahalagioaica) dar si ipocrizia si demagogia(cataveica@haina cu doua "ete)

5oe Trahanache
.ersonaj principal static unidimensional este caracterizata atata direct prin didascalii prin portretul "acut de alte personaje si prin autocaracterizare cat si indirect prin ton gesturi atitudini mimica "apte ganduri simtiri prin mediul in care traieste si prin relatia cu alrte personaje. #ste 0sotia celui de sus1 "emeie voluntara in acelasi timp este si amanta lui Tipatescu "iind singurl personaj "eminin care reprezinta doamna distinsa cu putere de convingere ne"acand parte ca celalate eroine ale lui Caragiale din lumea mahalalelor. Intruchipeaza tipul cochetei si al adulterinei "iind intelgineta autoritara si amibitioasa. 2utorul asaza pe 5oe in a"ara registrelor majoare ale comicului care domina piesa doar prin comicul de situatie si de caracter. 9ace parte dintr%un triunghi de e"ect des intalnit in literatura ! acela al sotiei% amanta care isi imparte viata intre sotul inselat si amantul amic al "amiliei. Intreaga piesa este dominata de personalitatea ei

volunatara a carei ambitie este declansata de alarmanta perspectiva a publicarii scrisorii de amor a lui Tipatescu ce implicit aduce la compromiterea ei iremediabila.Drama ei nu este una amoroasa pasionala cu una sociala a convenientelor.3idicata prin casatorie in var"ul societatii burgheze dar maritata cu un barbat batran si naiv 5oe devine amanta pre"ectului chiar din anul mutarii noi in acea capitala de judet legatura lor nu este un discreta este un secreta deoarece pre"ectul nu "ereste "arta de subalterni ca .ristanda sa o numeasca pe numele ei mic.Insa aceasta situatie neclara de multi banuita ar degenera intr%un scandal in cazul dezvaluirii adevarului in presa. De aceea din momentul in care 5oe costientizeaza alternativa de a "i dezonorata in public de catre un arivist politic precum Catavencu nu sovaie niciun moment. #a se va dovedi apriga luptatoare lipsindu%i chiar "eminitatea si sensibilitatea. ?otivul apropierii de Tipatescu nu e unul a"ectiv cat mai ales unul ce tine de conditia mondena din inalta societate a tinutului. 2st"el ea e alarmata mai ales de ideea ca 9anica nu va mai putea "i per"ect si nu accepta sa "uga impreuna cu acesta. Dintre cei doi parteneri adevaratul indragostit pare a "i Tipatescu si nu 5oe. In timp ce ea se isterizeaza Tipatescu isi pastreaza calmul linistit "iind de "aptul ca Trahanache ca nu%l suspecteaza. 5oe are si o imaginatie bolnava nu "ara temei de vreme ce viitorul care este pentru ea o moarte civila ar putea si urmat de o moarte voluntara de o sinucidere eliberatoare 09anica: Ce vuiet: Ce sandal: Ce cronica in"ernala si eu 9anica in timpul asta ce sa "ac: Sa morA ?or daca voiesti pentru ca dupa asta nu mai vreau sa traiesc.1 Interesele sale sociale sunt din nou vizibile in detrimentul celei amoroase. Solutia escapadei propusa de 9anica e intampinata de un re"uz categoric! 0#sti nebunA Dar 5ahariaA Dar pozitia taA Dar scandalul si mai mare care s%ar aprindeA1. 2ceasta replica ii dezvaluie o alta calitate! luciditatea deoarece amorul ei mascata nu%i intuneca deloc puterea de judecata. #a conduce din umbra de "apt manevrele politice din judet toti "iind constienti de in"luenta si puterea ei 0#u te aleg eu si barbatul meu:1 Chiar si cetateanul turmentat e constient de puterea lui 5oe! 0In cinstea coanei 5oiticii ca e dama buna1. Scopurile si le atinge atat prin vehementa cat si prin teatralitate& stie sa%si "oloseasca tot arsenalul de arme pentru a%si salva onoarea. 09anica daca ma iubesti daca ai tinut tu la mine macar un moment in viata ta scapa%ma scapa%ma de rusine1 .

Dupa zile de extrema tensiune care au avut un e"ect covarsitor asupra sensibilitatii ei nervoase 5oe trece la cealalta extrema a bucuriei cand recapata scrisoarea de la cetateanul turmentat scrisoare ce ar "i tras peste viata ei lespedea in"amiei. #chilibrul si linistea interioara se re"ac devenind regizoarea mani"estatiei publice in "ata lui Dandanache. .lasarea numelui ei la s"arsitul listei cu persoanele din debutul piesei nu ii sugereaza lipsa puterii intr%o lume a barbatilor ci capacitatea ei de a%i manipula.

9ar"uridi si -ranzovenescu
Sunt doi membri marcanti ai partidului de guvernamant "acand parte din 0stalpii puterii1. S"oraitori in etalarea principiilor politice nu se s"iesc sa aclame tradarea atunci cand cer interesele partidului asa cum nu se s"iesc nici sa marturiseasca "aptul ca ii urasc pe tradatori de indata ce sunt lasati in deruta care ii determina sa se intoarca solemn la strabunii nostri ?ihai -ravu si Ste"an cel ?are. (ipsiti de principii morale de demnitate si de curaj caci depesa trimisa la centru este anonima sunt lipsiti si de inteligenta sau cultura. Discursul lui 9ar"uridi este graitor "iind o sursa nobila de comic de limbaj. Solemn din mou caci pune in dezbatere o chestiune politica 0de la care atarna viitorul prezentul si trecutul tarii1 9ar"uridi declara raspicat! 0Din doua una dati%mi voi! ori sa se revizuiasca primesc: Dar sa nu se schimbe nimic. 'ri sa nu se revizuiasca primesc: Dar atunci sa schimbe pe ici pe colo si anume in punctele esentiale1. (a nivelul comicului de nume 9ar"uridi si -ranzovenescu prin aluzia culinara a numelor sugereaza in"erioritate vulgaritate si prostie.

2gamemnon (2gamita) Dandanache

#ste personajul excelent caracterizat prin insusi numele pe care il poarta ingemanandu%se rezonanta numelui luptatorului grec cu neaosa dandana (incurcatura). Descendent al unei "amilii apriga luptatoare care cu staruinta 0lupta si da%i si lupta si da%i1 de la 0patuzsopt1 este indreptatit la o cariera prestigioasa in politica. #ste el insusi un abil mantuitor al santajului "iind oricand gata sa actioneze in cazul unui esec! 0.ac: (a 3azboiul:1. In opinia lui Caragiale Dandanache este 0mai prost decat 9ar"uridi si mai canalie decat Catavencu1.

Cetateanul turmentat
#ste intr%un "el singurul personaj onest al piesei. Il reprezinta pe alegatorul vesnic imbatat de discursurile s"oraitoare ale politicienilor. Cetateanul turmentat trezeste simpatia prin "aptul ca se supune cu seninatate manipularii ne"iind capabil sa ia singur o decizie. Ticul sau verbal si laitmotivul intrarilor sale in scena este intrebarea 0#u pentru cine votezA1. 2dancind comicul de situatie dar se de limbaj prin desele sale intrari in scena aduce deznodamantul "ericit inapoind =andrisantului1 scrisoarea pierduta.

Sursele comicului
a) Comicul de caracter relateaza de"ectele general umane pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras(demagogia lui Catavencu prostia lui 9ar"uridi servilismul lui .ristanda senilitatea lui Dandanache). b) Comicul de nume este o "orma prin care autorul sugereaza dominanta de caracter sau rolul personajelor in des"asurarea evenimentelor. Trahanache provine de la 0trahana1 (coca moale) ce sugereaza ca personajul e modelabil& Dandanache vine de la 0dandana1(boacana incurcatura) 9ar"uridi si -ranzovenescu au rezonante culinare sugerand prostia& Catavencu este ipocrit (cataveica@haina cu doua "ete) dar si palavragiu (cata@mahalagioaica).

c) Comicul de limbaj e un mijloc de caracterizare indirecta ce evidentiaza incultura personajelor& dintre particularitatile comicului de limbaj remarcam! % pronuntia gresita! "amelie bampir renumeratii& % etimologie gresita! 0capitalisti1 pentru locuitorii capitalei 0"aliti1 pentru oamenii de "ala& % contradictia in termeni! 0Dupa lupte seculare care au durat aproape 7< de ani...1& % truisme (adevaruri evidente)! 0Bn popor care nu merge inainte sta pe loc ba chiar da inapoi1& % ticuri verbale! 0ai putintica rabdare1 0dati%mi voie1 0curat1. d) Comicul de situatie sustine tensiunea dramatica prin intamplari neprevazute constituite dupa scheme comice clasice! scrisoare este pierduta si gasita succesiv rasturnarea de statut prin evolutia inversa a lui Catavencu teama de tradare a cuplului 9ar"uridi %-ranzovenescu etc. e) Comicul de intentie consta in atitudinea scriitorului "ata de personajele sale& personajele mai modeste sunt ironizate prin pronuntia gresita a cuvintelor (.ristanda cetateanul turmentat) "apt ce ilustreaza dorinta lor de integrare intr%o lume superioara& 8ae Catavencu pronunta corect dar atribuie sensuri gresite neologismelor& Dandanache e total incapabil de a asimila neologismele nici macar in "orma lor incorecta.