CEL MAI VECHI SCRIS DIN ROMNIA n anul 1961, la Trtria, n judeul Alba, au fost descoperite de ctre arheologul

N. Vlassa trei tblie de argil inscripionate cu simboluri. Simbolurile existente pe aceste plcue pot fi considerate att un proto- sistem de scriere, dar i un complicat sistem de simboluri ale mamei(cu sexul feminin ca simbol al fertilitii), tatlui, arpelui, luminii, pomului vieii etc. Din aceast perspectiv, ar putea fi vorba despre o scriere de tip proto-sumerian, numit n lucrrile de specialitate Scrierea Danubian, i care se pare c s-a rspndit rapid pe cursul Dunrii, n Ungaria meridional, n Macedonia, Transilvania i Grecia septentrional. Studiile privind populaia n rndurile creia au aprut tbliele de la Trtria sunt nc n faz incipient. Metodele mai noi i mai performante de datare i-au indreptit pe unii cercettori, romni i strini, s afirme fr dubii c tbliele prezint cea mai veche scriere din lume, adic 7.000 de ani. Teoria este extrem de controversat, deoarece tbliele s-ar situa cu 2.000 de ani naintea celor sumeriene, de la Uruk, catalogate drept primele dovezi ale trecerii de la desenarea de simboluri la scriere. Alte studii arat c vechimea acestor plcue ar fi doar de 5.000 de ani. Controversa se datoreaz n mare parte faptului c n momentul descoperirii lor, arheologul N.Vlassa a fost acuzat c le-a contrafcut, deoarece au fost descoperite n ultima zi a expediiei arheologice, nefiind nscrise n fiele acesteia, fiind splate i tratate n laborator. Ulter ior, cercetrile au stabilit c Vlassa a fost acuzat pe nedrept, rmnnd, ns, controversa asupra vechimii. Vechimea tblielor este extrem de importanat, deoarece, dac se va stabili c este vorba de 7.000 de ani, concluzia ar putea fi c n Carpai a existat prima scriere afabetiform din lume, exportat, apoi, n Orientul Mijlociu. Originalele acestor tblie sunt pstrate la Muzeul Naional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. La Trtria a fost dezvelit primul monument din lume dedicat unu i sistem de scriere. Monumentul din satul Trtria, cu 5000 de locuitori, are inscripionat pe soclul de granit, n care sunt ncastrate, mult mrite, cele trei tblie, textul Trtria 5.500 .d.Hr./Primul mesaj scris din/istoria omenirii.

EVOLUTIA SCRISULUI IN ROMNIA n ara Romneasc alfabetul latin a fost ntrebuinat nc din timpul dacilor de ctre constructorii romani trimii lui Decebal. n anul 1863 alfabetul latin devine cel oficial i cu acest prilej se adapteaz semne diacritice unor litere pentru a se nota sunetele , , , , care nu existau n limba latin. La noi sunt destul de cunoscute i formele de scriere cu caractere vechi.

Alfabetul chirilic, care deriv din scrierea greac, a fost conceput n jumtatea a doua a secolului al IX-lea d.Hr. de ctre Chiril Constantin, mpreun cu fratele su Metodiu, fiii unui funcionar bizantin din Salonic. n timpul lui Petru cel Mare, alfabetul a fost redus la 34 de semne, iar dup revoluia din Octombrie a fost din nou supus unei reforme. Cu ambel e modificri, acest alfabet este utilizat i de ctre bulgari, srbi, muntenegreni. n Moldova i n ara Romneasc alfabetul chirilic a fost folosit din secolul al XIV -lea pn n anul 1863, cnd a fost nlocuit cu cel latin. Cifrele pe care noi le numim arabe spre a le deosebi de cele latine, arabii le numesc indiene (hindi), pentru c acetia le-au mprumutat de la indieni. Pn n secolul al XIII-lea n Europa occidental se foloseau cifrele romane, n bizan cifrele greceti, iar n rile slave cele chirilice. Scrierea cifrelor la romani necesit prea multe semne pentru numerele cu o valoare mai mare. Ele se mai folosesc i astzi pentru numerele mai mici. Primele cifre arabe au aprut n Italia datorit negutorilor florentini, generalizndu -se n secolul al XVI-lea n occident i n secolul al XIX-lea n orient.

SCRIEREA CURENT Odinioar, la noi n ar scrierea curent era realizat aplecat spre dreapta, cu trsturi filiforme sau cu grosimi diferite dup criteriile scrierii caligrafice. Acum se folosete o scriere simplificat, uor de nsuit i de executat de ctre colari. Majusculele sunt destul de bine individualizate, cu trsturi simple, ca i minusculele. Scrierea curent a colarului conduce la formarea scrierii rapide a adultulu i. Scrierea se face cu o grosime uniform, evitnd ridicarea peniei de pe hrtie, cu trsturi continue, fr rupturi, dup care se raseaz semnele diacritice. Se constat c scrisul fiecrui copil, dei imit aceleai forme, se deosebete de cel al celorlali, recunoscndu-i fr ezitare caligrafia sa. Diferenierea devine tot mai vdit cu trecerea de la adolescen spre maturitate. Scrisul conine o parte din personalitatea fiecrui om i nu exist dou scrieri absolut identice, pentru c nu exist dou caractere la fel. Scrisul este un mod de exprimare a inteligenei, sensibilitii i voinei omului. Diversele forme de scriere au fost studiate i clasificate de ctre grafologi. Stenografia este un scris cu un alfabet prescurtat, cu ajutorul cruia se poate scrie tot att de repede ca i vorbirea. Este rezultatul simplificrii semnelor alfabetului latin. n linii mari este o tehnic a scrierii rapide cu ajutorul prescurtrilor.

Dup unii specialiti, stenografia a fost inventat de un sclav al marelui o rator roman Cicero, care reua s-i rein cunnt cu cuvnt discursurile lui, iar, dup alii, de un anonim din vechea Elad. Istoria l menioneaz pe Tiron c ar fi inventat stenografia. La noi n ar n anul 1908 s-a utilizat prima dat stenografia dup sistemul francez al lui Duploze. Cele mai importante sisteme stenografice ce se aplic azi n colile noastre sunt Samuel Tazlor, Emile Duploze i Henri Stahl. Alfabetul nevztorilor Scrierea Braille a aprut din dorina de a concepe o scriere secret, care s poat fi citit i pe ntuneric. Ofierul francez Charles Barbier i -a imaginat un sistem de litere redate prin puncte n relief, pentru a fi percepute prin pipit. Louis Braille, deosebit de dotat i nclinat spre muzic, i-a pierdut vederea la vrsta de 3 ani. Apsat de durerea c nu poate citi, scrie i nva, i-a czut n mn scrierea lui Barbier. Braille a simplificat totul, reducnd numrul punctelor i grupndu-le pe dou linii verticale, dnd astfel posibilitatea de a scrie i citi nevztorilor. Dup cum lipsesc unul sau mai multe puncte, prin cele 63 de cobinaii care rezult, se pot reprezenta alfabetul, cifrele, notele muzicale, semnele ortografice i de punctuaie etc. Alfabetul prevede un semn special pentru literele majuscu le, format din dou puncte n poziia extrem, plasat dup liter; pentru cifre, semnul este format din patru puncte n form de L majuscul ntors, plasat naintea cifrei. A fost de asemenea conceput o main de scris pentru nevztori cu ase clape ce po ate fi mnuit cu degetele unei singure mini, plus podul palmei. Alfabetul Morse a fost creat pentru a se putea comunica la distane mari, preocupare pe care omenirea a avut-o din timpurile cele mai vechi. Primele comunicri de acest gen se realizau cu flcri n timpul nopii i cu focuri cu fum, pe timp de zi. Codul lui Samuel Morse, conceput n anul 1837, este format din linii i puncte, ce pot constitui litere sau cifre. O linie este egal, din punctul de vedere al duratei, cu trei puncte. De exemplu, pentru litera V se apas de trei ori scurt i o singur dat lung,ceea ce nseamn trei puncte i o linie. Scrisul a evoluat i va evolua permanent de-a lungul istoriei omenirii. Probabil c Dante a sintetizat cel mai bine esena scrisului: A scrie nseamna a lupta, a servi, a pregati viitorul.

www.eiaxis.ro/index_files/istoria_scris.htm Istoria scrisului - EUROINTER AXIS

MATERIAL NR.6 /
Evolutia scrisului cu caractere chirilice in cele trei provincii romanesti

In legatura cu data la care romanii au adoptat alfabetul chirilic pentru scrierea de texte nu exista o data certa asupra careia sa cada de-acord specialistii. Se presupune ca momentul adoptarii alfabetului chirilic s-ar situa in perioada dintre momentul crestinarii bulgarilor si cel al aparitiei primelor formatiuni statale romanesti. Cauzele care ar fi dus la adoptarea alfabetului chirilic sunt adoptarea liturghiei slave si binenteles afirmarea limbi slavone ca limba de expansiune a culturii est-europene. Primele atestari arheologice ale alfabetului chirilic la noi apar in secolul X. In acest sens vom aminti de inscriptia cu caractere slavone din anul 943 descoperita in localitatea Mircea Voda, judetul Constanta, precum si inscriptiile murale de pe peretii bisericutelor de la Basarabi, judetul Constanta care ar data din secolele X-XI si fragmentele de pe peretii atelierului de perlucrare a fierului de la Bucov (Ploiesti). Se pare ca pe teritoriul tarii noastre in secolele X-XI ar fi fost scrise texte slave care nu se mai afla pe teritoriul tarii noastre. Slavisti straini recunoscuti afirma ca pe teritoriul tarii noastre ar fi fost copiate (de catre copiisti autohtoni) urmatoarele texte : Evanghelia lui Sava (pastrata la Arhiva Centrala din Moscova), Codex Suprasliensis (descoperit la Manastirea Suprasl Polonia), probabil chiar si Evangheliarul Slav (pastrat la Catedrala din Remis Franta). In momentul formarii primelor state feudale romanesti, cancelariile domnesti aveau nevoie de un alfabet cu ajutorul caruia sa redacteze diferite documente, iar sub influienta statelor slave care ne inconjurau aproape in totalitate s-a apelat la alfabetul chirilic. Din aceasta perioada dateaza o multime de manuscrise care se pastreaza in bibliotecile si arhivele noastre. Aparitia scrisului in limba romana cu caractere chirilice s-ar explica prin actiune unor curente religioase cum ar fi : bogumilismul, catolicismul husitismul, protestantismul, lutheranismul, cand se vor traduce texte religioase cu scopul de a savarsi actele religioase folosind limba romana, sau din dorinta autohtonilor de a se izola cel putin prin limba de masa slava care ne inconjura. Cel mai vechi text scris in limba romana este Scrisoarea lui Neacsu din Campulung care dateaza din anul 1521. Binenteles este de presupus ca si inainte de aceasta data s-ar fi scris in romaneste dar respectivele texte nu s-au pastrat. Textele vechi scrise in limba romana se pot imparti in doua categorii : texte neliterare (scrisor, inventare de bunuri, documente oficiale sau neoficiale) si texte literare. Pentru a urmarii evolutia scrieiri romanesti cele mai ilustrative sunt textele literare. Iata cateva din ele :

In Transilvania avem : Catehismul romanesc lutheran (1544), Tetraevanghelul bilingv slavo-roman (1551) tiparite la Sibiu de Filip Moldoveanul. Intrebare crestineasca (1560), Pravila (1560), Tetraevanghelul (1561), Apostolul (1566), Psaltirea (1568), Psaltirea si Liturgherul (1570), Psaltirea slavo-romana (1577), Evanghelia cu invatatura (1581) toate tiparite la Brasov din grija diaconului Coresi. Palia (1582) tiparita la Orastie de Serban Coresi. In Moldova avem : Evangheliile si epistolele lui Pavel (1532) care la aceasta data se aflau traduse si pregatite pentru tipar, Glosele Bogdan care apartin unui posibil ierarh carturar, Psaltirea Hurmuzachi, Psaltirea Scheiana, Psaltirea Voroneteana si Codicele Voronetean care au fost copiate in partea de nord a Moldovei probabil in secolul XVI, Psaltirea Ciobanu datata intre 1573-1585, Tabel cronologic copiat intre anii 1587-1588 la Episcopia Radautiului, Pravila de la Putna copiata in anul 1581. Istoria scrierii romanesti cu caractere chirilice cunoaste urmatoarele tipuri de scriere : Capitala, este prezenta in titluri, majuscule, initiale,subscrieri si se recunoaste prin ingrosarea extremitatilor liniilor curbe, oblice, semiovale si verticale ale unor slove unciale. Unciala, este absenta in textele romanesti dar apare in cele romano-slave si avem doua tipuri de unciala. Primul este propriu slovelor din titluri, majuscule, initiale si subscrieri care apar fara ingrosarea extremitatilor, iar cel de-al doilea tip este propriu slovelor obisnuite. Ca si trasaturi unciala se remarca prin : slovele sunt mari scrise izolat una de alta, lipsesc suprascrierile, punctuatia si semnele diacritice. Semiunciala, se caracterizeaza prin asimetria partilor componente ale slovelor. Ca prticularitati se remarca slovele care depasesc randul, sunt apropiate unele de altele la distante egale, unele slove sunt scrise legat, scrisul este continuu cu multe abrevieri, cu semne diacritice si punctuatie in exces. Minuscula, cunoaste doua tipuri : minuscul vechi cu litere minuscule in majoritate si cursive, si minuscul nou cu litere minuscule, cursive si unciale. Aici intalnim diverse tipuri de abreviere, slovele sunt scrise legat, exista disproportie intre dimensiunile slovelor si deseori avem mai multe variante grafice pentru aceeasi slova. Cursiva, este o scriere marunta si clara. Slovele sunt legate intre ele, prescurtarile sunt frecvente si exista multe slove suprascrise. Pentru Tara Romaneasca si Moldova, cancelaria domneasca a fost principalul emitent de texte chirilice romanesti. Alti emitenti de documente chirilice au fost cancelariile targurilor si oraselor, ale unitatilor administrative si ale instantelor

judecatoresti. O mare cantitate de texte au fostcreate sau copiate in cancelariile mitropoliilor, episcopiilor, manastirilor si parohiilor. Alfabetul chirilic romanesc este asemanator alfabetului chirilic slav si are 43 de semne, dintre care doua din ele sunt specifice numai textelor romane (gea) si (inia).Ordinea de scriere a literelor alfabetului urmeaza pe cea a alfabetului grecesc. Unele slove sunt folosite si cu valoare de cifre. Fiecare slova are cate un nume care incepe cu sunetul pe care il reprezinta. Alfabetul chirilic, ca structura fonetica, nu a fost niciodata perfect adaptat scrierii romanesti. Iata cateva instructiuni ortografice specifice scrierii in limba romana : se foloseste numai inainte de o alta vocala numai inainte de o consoana se pune la mijlocul si la sfarsitul cuvantului la inceputul, mijlocul si sfarsitul cuvantului la mijlocul si la sfarsitul cuvantului OY la inceputul cuvantului la inceputul cuvantului la mijlocul si la sfarsitul cuvantului sau dupa o vocala dupa o consoana n-are nici un sunet asociat oriunde ar fi grupul format din dublul glagole are valoare fonetica de ng prezenta dubletelor pp, , , , nu influienteaza cu nimica valoarea fonetica a slovei ieurile pot avea doar doua valori fonetice a la sfarsit si I in interiorul cuvantului are valoarea ea si e' Din cursiva noua de cancelarie se va dezvolta scrierea cursiva moderna care in a doua jumatate a secolului al XVIII lea va suferi importante modificari gramaticale ce au dus la micsorarea progresiva a numarului de slove si inlocuirea treptata a slovelor cu litere latine, precum si introducerea cifrelor arabe.Alfabetul latin a fost pentru prima data folosit in Transilvania, cand dupa mai multe incercari a fost tiparita si prima caret cu litere latine si o ortografie etimologica latina. Este vorba de Carte de rogacioni A lui Samuil Micu in 1779. In Moldova prima carte in care s-au folosit litere latine a fost Catihisis in anul 1838.Dupa Unirea Principatelor s-a impus impus folosirea in scrierea oficiala a alfabetului latin. -