Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate Riscul de exploatare evalueaza capacitatea firmei

de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost, la variatiile mediului in care actioneaza, respectiv exprima flexibilitatea rezultatului din exploatare. Dimensiunea lui depinde de situatia sectorului in care firma isi desfasoara activitatea dar si de caracteristicile portofoliului de active proprii. Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate de exploatare, intilinit in literatura de specialitate si sub denumirea de punct critic, punct mort sau punct de echilibru. Pragul de rentabilitate permite stabilirea unei legaturi intre variatia rezultatului exploatarii si variatia volumului de activitate desfasurata de firma, marcind acel volum de activitate al firmei care asigura acoperirea cheltuielilor de exploatare, in conditiile realizarii unui rezultat din exploatare nul. Depasirea pragului de rentabilitate asigura in fapt rentabilizarea activitatii firmei. Prin analiza pragului de rentabilitate, sunt furnizate informatii cu privire la volumul de activitate ce permite realizarea profitului sau a unui anumit profit, perioada de timp presupusa de acoperirea cheltuielilor, gradul de utilizare a capacitatii de productie corespunzator pragului de rentabilitate (sau corespunzator unei anumite marimi a profitului), profitul maxim ce poate fi realizat in conditiile date. Analiza pragului de rentabilitate este importanta in procesul de planificare deoarece relatia costvolumprofit poate fi influentata de proportia investitiilor in active fixe, iar la stabilirea planurilor financiare de obicei se opereaza schimbari ale raportului dintre valoarea activelor fixe si a celor curente. Trebuie sa se stabileasca in acest fel un volum suficient al vinzarilor pentru acoperirea cheltuielilor fixe si variabile; in caz contrar, intreprinderea va inregistra prin activitatea desfasurata pierdere. In determinarea pragului de rentabilitate se porneste de la premisa ca firma nu poate actiona asupra preturilor de achizitie ale factorilor de productie sau asupra preturilor de vinzare ale bunurilor si serviciilor. Pentru a asigura devansarea cheltuielilor de catre venituri, se poate actiona numai asupra volumului de activitate desfasurata. Cheltuielile firmei, in functie de variatia fata de volumul de activitate, sunt departajate in cheltuieli variabile si cheltuieli fixe*. Cheltuielile variabile, ca suma la nivel de firma, se modifica odata cu volumul de activitate desfasurata dar, pe unitate de produs, ramin relativ constante. Cheltuielile fixe, ca suma la nivel de firma, ramin relativ constante, in limitele unui scalar al volumului de activitate desfasurata dar, pe unitate de produs capata caracter variabil. Drept urmare, rezervele firmei privind maximizarea rentabilitatii sunt legate de volumul de activitate desfasurata si impactul asupra sumei cheltuielilor fixe. Regulile generale impuse in calculul pragului de rentabilitate constituie in fapt si limitele acestei metode: practica demonstreaza ca preturile de achizitie sau de vinzare sunt sensibile la reactia cererii si ofertei, costurile variabile unitare nu au totdeauna caracter constant iar suma cheltuielilor fixe poate inregistra modificari de la o perioada la alta. Toate aceste limite fac ca metoda pragului de rentabilitate sa nu aiba totdeauna caracter practic dar utilitatea sa ramine prin informatiile pe care le ofera.

Ristea M, Possler L.-Calculatia si managementul costurilor, Editura Teora, Bucuresti, 2001

Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate Pornind de la aceste considerente, algoritmul de calcul al pragului de rentabilitate in cazul intreprinderilor cu activitate omogena este: Se porneste de la echilibrul dintre cifra de afaceri (CA) si cheltuielile aferente (CH): CA = CH Cifra de afaceri este descompusa in functie de volumul fizic al vinzarilor (q) si pretul de vinzare unitar (p) CA = q*p Cheltuielile se departajeaza in functie de variatia fata de volumul de activitate al intreprinderii in cheltuieli fixe (Cf) si cheltuieli variabile (Cv) CH = Cf + Cv Cheltuielile variabile ca suma, la nivel de firma, sunt influentate de volumul fizic al vinzarilor (q) si costul variabil unitar (v) Cv = q *v Relatia de echilibru intre cifra de afaceri si cheltuielile aferente devine: q*p = Cf +q*v q*p q*v = Cf q*(p-v) = Cf

Volumul fizic critic al vinzarilor , a carui realizare implica un profit nul, este:

Cf pv Cifra de afaceri critica (CAcr), respectiv expresia valorica a volumului critic: qcritic =
CAcr = qcritic*p

Gradul de utilizare a capacitatii de productie (Gcr) corespunzator pragului de rentabilitate: Gcr =

qcritic *100 q max im

Perioada critica (Pcr), corespunzatoare realizarii cifrei de afaceri critice: CAcr Pcr = CA / T CA Nota: reprezinta vinzarile medii pe unitate de timp T Profitul maxim ce poate fi realizat (Pmax):
Pmax = qmaxim* (p v) cf Grafic, pragul de rentabilitate poate fi reprezentat astfel:

Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate

CA ch D

CAcr

B cv

cf

qcritic

qmax

Fig 6.1 Reprezentarea grafica a pragului de rentabilitate

Pe axa OX este reprezentat volumul fizic al productiei, iar pe axa OY sunt reprezentati indicatorii valorici: cifra de afaceri, cheltuieli. Zona OAB corespunde pierderilor inregistrate de intreprindere, iar zona BCD corespunde profiturilor inregistrate. Latura CD din triunghiul BCD corespunde profiturilor maxime. La intreprinderile ce desfasoara activitati diverse, calculul si valoarea informationala a pragului de rentabilitate sunt influentate de modalitatea de evidenta a cheltuielilor dar si de masura in care se departajeaza cheltuielile in cheltuieli fixe si variabile. In cazul firmelor in cauza, pragul de rentabilitate este exprimat dupa cum urmeaza: Cf 1 cv

Cifra de afaceri critica (CAcr): CAcr =

Unde:

Cf = suma cheltuielilor fixe la nivel de firma cv = cheltuieli medii variabile la un leu cifra de afaceri

Gradul de utilizare a capacitatii de productie (Gcr) : Gcr =

Unde:

CAcr * 100 Q max

Qmax = capacitatea maxima de productie exprimata valoric

Daca activitatea firmei are caracter sezonier, relatiile prezentate in scopul calcularii pragului de rentabilitate se mentin dar, se va considera ca punct de reper perioada in care marja cheltuielilor variabile (respectiv cifra de afaceri corectata cu cheltuielile variabile) asigura acoperirea cheltuielilor fixe. Evaluarea riscului de exploatare se face prin compararea cifrei de afaceri inregistrata de intreprindere (CA) cu cifra de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate (CAcr). Literatura de specialitate prezinta indicatorul rezultat din comparatia mentionata sub denumirea de indicator de pozitie.

Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate

Indicatorul de pozitie (Ip) poate fi exprimat : In marimi absolute: Ip = CA CAcr In marimi relative: Ip = Sau CA *100 CAcr Cu cit cifra de afaceri inregistrata de firma este mai mare comparativ cu cifra de afaceri critica si in consecinta valoarea indicatorului de pozitie este mai mare, cu atit riscul de exploatare este mai mic. Indicatorul de pozitie exprima capacitatea firmei de a-si modifica productia si de a se adapta la cerintele pietei, capacitate influentata in mare masura de gradul de specializare a potentialul tehnicoproductiv, de structura sa organizatorica. P. Vernimment* caracterizeaza pozitia firmei in functie de dimensiunea inregistrata de indicatorul de pozitie astfel: Instabila, daca cifra de afaceri este cu mai putin de 10% superioara cifrei de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate; Relativ stabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu 10-20% superioara cifrei de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate; Confortabila, daca cifra de afaceri inregistrata este cu mai mult de 20% superioara cifrei de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate. In aprecierea riscului din exploatare, se poate aborda si coeficientul de elasticitate (Ke), coeficient intilnit si sub denumirea de coeficient de levier al exploatarii: Re xpl Re pl Ke = CA CA Ip = CA CAcr * 100 CAcr

Unde: Re xpl = variatia relativa a rezultatului din exploatare Re xpl CA = variatia relativa a cifrei de afaceri CA Coeficientul de elasticitate exprima modul in care o schimbare in volumul vinzarilor influenteaza cistigurile inainte de plata dobinzilor si a impozitelor, sensibilitatea rezultatului din exploatare la cresterea cu o unitate a cifrei de afaceri. Evidentiind variabilitatea rezultatului fata de structura costurilor, se poate prezenta relatia dintre coeficientul de elasticitate si pragul de rentabilitate:

Vernimment P.Finance dentreprise, Analyse et gestion, Ed Dalloz, Paris, 1988

Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate

Re xpl Re xplcritic CA Re xpl Ke = = CA CAcr CA CAcr CA Decalajul dintre cifra de afaceri realizata de firma si cifra de afaceri corespunzatoare pragului de rentabilitate influenteaza marimea coeficientului de elasticitate. Cresterea volumului de activitate comparativ cu pragul de rentabilitate diminueaza valoarea coeficientului de elasticitate si implicit, riscul de exploatare. Ceea ce trebuie sesizat este ca rentabilitatea firmei este afectata de riscul din exploatare, ca de altfel si de riscul financiar in conditii de variabilitate a cifrei de afaceri. Valorile inregistrate de coeficientul de elasticitate ajuta la aprecierea pozitiei intreprinderii din punct de vedere al riscului de exploatare, astfel: Daca Ke>11, pozitia firmei este instabila, cu un grad de risc economic ridicat; Daca Ke 6, pozitia firmei este relativ stabila, cu un risc economic mediu; Daca Ke<6, pozitia firmei este confortabila, cu un risc economic scazut. Coeficientul de elasticitate este o componenta importanta in determinarea gradului de risc al unei afaceri. O firma poate sa influenteze gradul de risc al afacerilor prin alegerea coeficientului de elasticitate. Daca toate celelalte influente sunt constante, cu cit mai mare este valoarea coeficientului de elasticitate, cu atit mai mare va fi si gradul de risc. Daca se ia in calculul gradului de risc al afacerii si probabilitatea de variatie a volumului vinzarilor in sensul cresterii, atunci in conditiile unei valori ridicate a coeficientului de elasticitate, se va inregistra cresterea profitului. Daca volumul vinzarilor firmei are grad ridicat de certitudine, marimea coeficientului de elasticitate nu va determina variabilitatea profiturilor viitoare. La SC ECO SA, am recurs la sintetizarea datelor necesare calcularii pragului de rentabilitate pentru anul N: Valori inregistrate in anul N Indicatori Cifra de afaceri neta 12,350,000 Suma cheltuielilor variabile 8,768,500 Suma cheltuielilor fixe 2,000,000 Cheltuieli variabile la un leu cifra de afaceri 0.71 Cifra de afaceri critica 6,896,552 Capacitatea de productie maxima exprimata valoric 19,704,433 Grad critic de utilizare a capacitatii de productie 35.00% Grad efectiv de utilizare a capacitatii de productie 62.68% Profit maxim realizabil 3,714,286

Curs 11: Analiza pragului de rentabilitate

SC ECO SA in anul N prin activitatea desfasurata, a realizat o cifra de afaceri de 12.350.000 lei, prin utilizarea efectiva a capacitatii de productie existente de 62,68%. Acest rezultat, in conditiile in care firma este caracterizata de un prag de rentabilitate de 6.896.552 lei (corespunzator unui grad de utilizare a capacitatii de productie de 35%) i-a permis obtinerea de profit. Gradul de utilizare a capacitatii de productie, desi superior gradului critic de utilizare denota nefunctionarea firmei la capacitatea maxima. Profitul maxim ce poate fi realizat, in conditiile utilizarii 100% a capacitatii de productie, este de 3.714.286 LEI.

Risc de exploatare - evaluare

Indicator de pozitie in marimi absolute Indicator de pozitie in marimi relative Coeficient de elasticitate

N
5,453,448 179.08% 2.26

Prin marimea indicatorului de pozitie cit si a coficientului de elasticitate, constatam ca SC ECO SA este caracterizata in anul N printr-o pozitie confortabila din punct de vedere al riscului de exploatare.